INTERVIU | Dr. Irina Goțea Nițulescu, medic specialist în Psihiatrie: „Sănătatea psihică și cea fizică merg mână în mână“

Publicat de Doina Sirbu, 15 septembrie 2022, 12:01

Pandemia, războiul de lângă graniţă, dar şi problemele de zi cu zi ne afectează fără să ne dăm seama. Cum putem trece mai repede peste aceste stări, ne-a spus, doamna doctor Irina Goțea Nițulescu, medic specialist în Psihiatrie.

De mai bine de 2 ani suntem în pandemie, iar de jumătate de an avem un război la graniță. Cum și-au pus amprenta aceste evenimente asupra sănătății psihice?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Cred că putem fi cu toții de acord că atât pandemia cât și războiul au ridicat semnificativ nivelul de stres în viața fiecăruia, atât prin limitarea activităților de zi cu zi și izolarea din timpul pandemiei. Acum și cu războiul și la teama pentru sănătate se adaugă și teama pentru propria noastră siguranță. Toată instabilitatea aceasta socio-economică, toate duc la un stres crescut, ceea ce ne impactează și sănătatea fizică, dar și cea psihică. S-a observat o creștere semnificativă a prevalenței tulburărilor nevrotice ca anxietatea, depresia, tulburările în legătură cu stresul, tulburile alimentare, pentru că bineînțeles, lumea a stat mai mult în casă și a trebuit să-și găsească plăcere în niște activități mai statice. Astfel au crescut și consumul de substanțe. Pe perioada pandemiei s-a adăugat și dificultatea de a accesa serviciile medicale, deci cu siguranță a fost sever impactată negativ.

Cu toții ne confruntăm la un moment dat cu stări de anxietate. Vă rog să ne spuneți când sunt considerate normale și când ar trebui să cerem ajutorul unui specialist.

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Vorbim despre toate tulburările psihice ca niște boli, pentru că, asemenea oricăror altor boli, există un substrat biologic pe care medicii psihiatri încearcă să îl corecteze prin medicamente specifice și de o deteriorare a funcționării. În momentul în care niște stări de tristețe, de anxietate, care da, sunt normale și au un rol în existența noastră de zi cu zi dar în momentul în care sunt atât de intense încât ne impactează viața de zi cu zi, este cazul să cerem ajutor.

În pandemie, mulți s-au apucat de gătit acasă, dar sunt și oameni care au început să mănânce compulsiv, așa cum ați spus și dumneavoastră. Cum se poate ieși din acest cerc vicios? Tulburările de alimentație sunt o problemă de sănătate mintală?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Sunt o problemă foarte gravă de sănătate mintală, deoarece toate tuburile de alimentație, de la mâncatul compulsiv până la cele care implică și un comportament compensator, cum sunt bulimia sau anorexia, pune în pericol viața. Trebuie să cerem ajutor în momentul în care simțim că am pierdut controlul asupra comportamentului nostru alimentar. De primă intenție este psihoterapia, deci pentru orice persoană care simte că felul în care arată greutatea corporală, compulsia de a mânca sunt atât de puternice, încât întreaga lor existență și toate gândurile se focalizează în acea direcție, ar trebui să meargă pentru început la un psiholog, care mai departe, în funcție de severitatea afecțiunii, va decide dacă este cazul și de un consult psihiatric.

Și totuși, oamenii evită să se prezinte la medic. De ce credeți că se întâmplă acest lucru la medicul psihiatru?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Clar, din cauza stigmei care încă există. Pentru că oamenii asociază psihiatria cu ospiciile vechi, cu dunga roșie pe buletin, care nu cred că a existat vreodată.

Jocurile de noroc sunt în general acceptate, mediatizate și puternic popularizate. De la an la an în țara noastră au crescut vertiginos agențiile de pariuri sportive și cazinouri și procentul celor care dezvoltă dependență de jocuri de noroc. Ce ascunde dependența aceasta?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Pentru creierul nostru nu contează de unde vine plăcerea. Adică, fie că vorbim despre niște substanțe, alcool, droguri, mâncare, fie că vorbim despre niște activități cum ar fi jocurile de noroc, pariurile sportive, jocurile pe calculator, toate acestea îmi cresc dopamina. Deci, creierul nostru percepe activitățile acestea plăcute ca pe o răsplată. În momentul în care suntem stresați, suntem triști, avem niște stări negative, automat corpul nostru vrea să își revină, trage un semnal de alarmă și noi încercăm să suplinim deficitele acestea prin metode artificiale. În momentul în care ne angajăm prea des în niște activități care ne aduc plăcere, ajungem la o toleranță. După toleranță o să încercăm să susținem din ce în ce mai des acele activități. De exemplu, eu, după gărzi, în perioada COVID-ului, când stresul era foarte mare, gărzile erau foarte multe, era mult mai greu. Întotdeauna când ajungeam acasă, îmi comandam ceva de pe internet. Era mecanismul meu de coping și asta face. Toată lumea își găsește un refugiu. Deci, în principiu, în spatele oricărei dependențe se ascunde o traumă, suferință.

În România, prevenția este adesea neglijată. Oamenii ajung la medic doar când îi doare ceva, c um spuneam, și mai rău stau lucrurile când vine vorba de sănătatea mintală. Mulți se feresc să spună că au nevoie de psihiatru. Cât de important este să avem grijă nu doar de sănătatea fizică, ci și de cea psihică? Și oare putem conștientiza singuri nevoia de a apela la un medic psihiatru sau avem nevoie de o trimitere de la medicul de familie?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Sănătatea psihică și cea fizică merg mână în mână. Toate studiile actuale susțin faptul că majoritatea afecțiunilor cronice somatice, cum sunt hipertensiune arterială, chiar afecțiunile neuplastice, diabetul zaharat…în toate aceste patologii, stresul este un factor cheie, astfel încât cu cât amânăm mai mult prezentarea medicală, e exact în cazul unei boli somatice o să fie mai greu de tratat. Există niște riscuri pentru niște complicații, pentru cronicizare. În cazul afecțiunilor psihotice există o scădere a capacității de testare a realității, astfel încât bolnavul nu are întotdeauna insite și ne bazăm de cele mai multe ori pe suportul socio-familial. Cei din jur vor observa că există niște modificări și ar trebui să încurajeze persoana să ceară ajutor, dar acestea sunt o parte foarte mică din patologiile psihiatrice. De cele mai multe ori vorbim despre tulburări nevrotice, depresie, anxietate, unde clar persoana simte că este ceva în neregulă.

Dar cum să susținem o persoană apropiată care are o problemă psihică, depresie, de exemplu?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – În primul rând să ne asigurăm că cere ajutor. Acesta este primul pas cel mai important. Întotdeauna trebuie să-l încurajăm să meargă la medic. Când există o problemă, trebuie să îl încurajăm să urmeze tratamentul. Trebuie de asemenea să ne informăm. Cu cât știm mai multe despre diagnosticul persoanei, cu atât putem să fim acolo și să înțelegem stările prin care trece. De asemenea, încurajările de genul o să fie bine, zâmbește în vesele-ște-te, chiar dacă o intenții bune nu sunt chiar benefice, pentru că pentru persoana suferind de depresie pare o invalidare a trăirilor, se accentuează partea aceasta de rușine, de stimă de sine scăzut.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, depresia este una dintre cauzele principale de dizabilitate la nivel mondial. La nivel global, 5 % dintre adulți suferă de depresie. Este un procent îngrijorător?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Ca să înțelegem acest procent, diabetul zaharat, de exemplu, are o prevalență de 9 % și știm cu toții că este o boală foarte frecventă. Dacă la acest fapt adăugăm și faptul că depresia este sever subdiagnosticată din toate motivele discutate anterior, în care oamenii evită să vină la psihiatru, e clar că este o boală mult mai frecventă decât credem, care e și foarte invalidantă. Pentru că o persoană care suferă de depresie, în special dacă vorbim de o depresie cronică, șanse foarte mari să i se deterioreze funcționarea pe toate planurile, funcționarea socio-familială prin faptul că n-o să mai aibă chef de nimic, n-o să mai aibă nicio tragere până în punctul în care nu mai vrea să mai iasă din casă. Și din punct de vedere profesional la fel. Asociază o scădere a performanțelor cognitive. Vorbim de o lipsă de energie. Multe persoane cu depresie cronică ajung să se pensioneze medical timpuriu.

Așadar, depresia nu este un moft, cum cred mulți români.

Dr. Irina Goțea Nițulescu – Nu este un moft. Este o boală reală și ca orice boală reală are un substrat biologic. Vorbim despre un dezechilibru al neurotransmițătorilor, de obicei un deficit de serotonină, pentru care, din fericire, avem niște medicamente dedicate care asta fac antidepresivele.

Dincolo de tratamentele medicamentoase și cele verbale, psihoterapie adică, ce le mai recomandați pacienților pentru a redeveni stăpân pe propria viață?

Dr. Irina Goțea Nițulescu – În primul rând, să se informeze. Avem la dispoziție tot internetul în care putem să citim despre patologia noastră, să înțelegem cum putem să atingem o calitatea vieții cât mai ridicată, chiar și cu un diagnostic psihiatric, pentru că medicina a evoluat foarte mult. Avem opțiuni terapeutice multiple pentru toate patologiile psihiatrice, de la cele mai uzuale ca depresia și anxietatea, până la patologiile majore, cum este schizofrenia. Și dacă o persoană își dorește, își păstrează încrederea, dorința de viață și puterea, cu siguranță, poate avea o viață normală.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Redactor online – D. Sîrbu