Statul român va prelua participația americană de 50 % din perimetrul Neptun Deep, la zăcămintele de gaze naturale în Marea Neagră

Publicat de Doina Sirbu, 5 mai 2022, 11:27

Statul român va prelua participația americană de 50 % din perimetrul Neptun Deep, la zăcămintele de gaze naturale în Marea Neagră, astfel încât în următorii ani să putem să asigurăm necesarul de gaz pentru consumul propriu, dar și pentru vecinii noștri, atât din regiune, cât și din Uniunea Europeană.

Operarea acestor resurse era binevenită în actualul context internațional, dar tergiversarea în adoptarea Legii offshore au făcut ca exploatarea să întârzie nejustificat de mult. Despre acest subiect a vorbit Cătălin Niță, președintele Patronatului din Petrol și Gaze.

Comisia Europeană este preocupată de a găsi soluţii pentru a înlocui până la finalul anului, două treimi din gazul rusesc utilizat. Era o oportunitate pentru România ca zăcămintele din Marea Neagră să fie operaţionale acum?

“Bineînţeles că era o oportunitate, dar oportunitatea a rămas. România, faţă de restul ţărilor membre are avantajul că nu este dependentă decât într-o foarte mică proporţie de gazul rusesc, aşadar, drumul nostru este mult mai scurt în a fi independenţi de gazul rusesc. Dar este o oportunitate în continuare pentru România”, a declarat Cătălin Niță.

Preluarea activelor de către Romgaz pentru ceea ce înseamnă 50% din perimetrul Neptun Deep este activitatea care a fost pregătită astfel încât să putem dezvolta tot ce înseamnă capacitatea statului român pentru a reveni independent din punct de vedere al resurselor energetice. Şi aici l-am citat pe premierul Nicolae Ciucă. Apropo de tergiversările la Legea Offshore şi de această preluare de participaţie după lungi negocieri, se poate spune că ne-am pregătit bine? Poate, dacă nu ar fi fost actuala conjunctură internaţională, dosarul gazelor din Marea Neagră ar fi strâns cota de praf pe anul 2022.

“Pregătirea modificării Legii Offshore este făcută de câţiva ani, în sensul în care, din 2018, de când forma actuală nu a generat efectul scontat de către stat, statul a fost ferm convins că forma actuală a Legii va conduce la decizia finală de investiţii a tuturor operatorilor din Marea Neagră. Iată, că ne aflăm la aproape 4 ani de la acel moment şi lucrul acela nu s-a întâmplat. Deci, pregătirea cam de atunci a început, când industria a tras de mânecă statul român şi a spus că nu este ok forma de atunci. Şi de ce a durat 4 ani? Au fost tot felul de schimbări de un an de zile. Lucrurile au căpătat o direcţie diferită, tocmai pentru că contextul european se schimbase şi, deci, dorinţa statului de a modifica legea exista de mai bine de un an de zile. Acum, că această decizie a fost grăbită de contextul internaţional, cred că acest lucru a grăbit decizia statului”, spune Cătălin Niță.

Vis-à-vis de pregătiri, de capacitatea de mobilizare, este capabilă industria de profil să opereze această resursă de gaze naturale din Marea Neagră?

“România este una dintre cele mai bine pregătite state din lume în ceea ce priveşte producţia de gaze şi de ţiţei. Industria aceasta are foarte multe aripi. Una dintre ele este offshore, adică  extragerea gazelor din mare, din apă. Noi avem o experienţă de peste 40 de ani cu apa de mică adâncime. Trebuie să ne aducem aminte că România exploatează din Marea Neagră, din anii 80, aşadar, avem tot ceea ce ne trebuie. Există particularităţi că pentru anumite zăcăminte, în sensul în care sunt zăcăminte de mare adâncime, adică se forează la 3000 de metri pe fundul mării şi încă vreo câteva sute de metri deasupra fundului mării de apă. Există tehnologii pe care noi nu le avem, dar vor fi aduse special pentru aceste opraţiuni, dar avem oameni extrem de bine pregătiţi, pentru că şcoala industriei noastre a dat foarte mulţi specialişti. Trebuie să ţinem cont că se produc o mulţime de utilaje specifice industriei în România. Majoritatea companiilor de servicii din industrie – cele internaţionale foarte mari, sunt sociatăţi comerciale româneşti de foarte mulţi ani şi activează în România, pentru că România exploatează ţiţei de 160 de ani şi gaze de 115. Aşadar, da, suntem foarte încrezători. E un lucru bun pentru români şi România, deschiderea de noi perimetre de exploatare”, precizează Cătălin Niță.

Se anticipează că România va deveni un furnizor de securitate energetică în regiune. Toţi românii vor să ştie cum se va traduce în viaţa lor acest demers al Guvernului. Cât de bine le va fi în următorii ani? Cum decriptăm pe înţelesul tuturor?

“Decriptăm foarte simplu. Există un articol care dă statului un drept  de preemţiune asupra unor cantităţi de gaze, în cazul în care statul s-a gândit ca într-o situaţie de criză să aibă gazele necesare pentru a-şi derula atât consumul intern industrial, cât şi consumul casnic, adică să nu rămână oamenii fără gaze şi să nu rămână industria fără gaze. Cu ce se traduce asta? Se traduce cu stabilitate. Se traduce că în momentul în care paradigma nu mai contează cât costă, contează de unde iei, în momentul în care ai ce îţi trebuie, lucrurile sunt puţin mai liniştite. Statul a luat toate măsurile pe care le putea lua pe parte legislativă în a-şi asigura securitatea energetică şi securitatea de aprovizionare cu gaze. Ca să concluzionez într-o frază pentru români – nu vom rămâne fără gaze”, mai spune Cătălin Niță.

Este bine ceea ce ne spuneţi, dar încercam să direcţionez dialogul nostru şi către ideea de preţ. Nici anul acesta nu am rămas fără gaze, şi anul acesta a fost un an greu din acest punct de vedere – de aprovizionare cu gaze, dar stabilitatea de care vorbeaţi va implica şi un cost rezonabil al facurilor la utilităţi?

“Cred că acest lucru nu poate să vă spună nimeni. Nu există ţară care să rămână independent. Preţurile sunt un efect al cererilor şi al ofertelor şi situaţiile de criză accentuează vârfurile acestea, într-un sens sau în altul. Preţurile nu vor ajuge sub nicio formă la nivelul anilor 2019 sau 2020 şi se vor menţine la alt nivel  mai crescut decât cel din trecut din cauza situaţiei actuale. Toată lumea caută soluţii să scape de gazul rusesc”, a spus Cătălin Niță.

Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – pexels.com