Calendarul zilei – 1 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 1 ianuarie 2021, 05:00 / actualizat: 1 ianuarie 2021, 21:13

EVENIMENTE INTERNE

-Ministere

* Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord își va asuma pe deplin statutul de stat terț în relația cu statele Uniunii Europene, inclusiv cu România, începând cu 1 ianuarie. Regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, se vor schimba, anunță MAE. „Conform noilor reglementări anunțate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetățenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru șederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetățenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare. Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se va putea realiza în baza pașaportului sau a cărții de identitate românești valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza pașaportului valabil (pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar)”, transmite MAE. Cetățenii români care intră sub incidența Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naționale de identitate până la data de 31 decembrie 2025

– Administrație

* Ploiești: Începând cu această dată, Consiliul Judeţean Prahova va avea, în aparatul propriu, un număr de 146 de posturi, faţă de 247 până în prezent

– Social

* Sibiul va fi anul acesta „Capitala europeană a drumeției” prin Eurorando, cel mai mare eveniment turistic de drumeție, cultură și natură din Europa (26 septembrie – 3 octombrie). Organizat din cinci în cinci ani, până în prezent a avut loc în Franţa, Cehia, Spania și Suedia. România a obținut acest titlu prin Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor – SKV, în calitate de membru al Asociației Europene de Drumeție. Evenimentul va aduce în oraș și în județ 60 de organizații montane din 30 de țări. Turiștii vor parcurge, cu această ocazie, aproximativ 30 de trasee în județul Sibiu

– Economic

* Începând cu această dată, intră în vigoare legea pentru modificarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care modifică plafonul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 de metri pătraţi. Plafonul în acest caz se modifică de la 450.000 lei la 140.000 euro

* Începând cu această dată, intră în vigoare la nivelul UE taxa pe plastic, iar taxa de garanție în România ar putea să fie stabilită la 50 de bani/ambalaj în cadrul sistemului de tip garanție – returnare (DRS). România reciclează în acest moment doar aproximativ 15% din deșeurile pe care le produce, iar începând cu ianuarie 2021, va fi nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și nu o reciclează

* Intră în vigoare legea care prevede acordarea unei prime producătorilor agricoli ce comercializează produse agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură, această prevedere aplicându-se din 2021 până la sfârşitul anului 2023

* Începând cu această dată, piața de energie electrică se liberalizează complet, furnizarea energiei electrice urmând a se realiza în regim concurențial inclusiv pentru categoria clienților casnici care beneficiază în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 de tarife reglementate. Fiecare client casnic trebuie să își aleagă un furnizor în funcție de nevoile specifice și de ofertele concurențiale puse la dispoziție de către aceștia

* Tarifele de distribuție a energiei electrice urmează să crească de la această dată, fiind aplicate aplicate de toți cei opt operatori de rețea din România. Tarifele cresc cel mai mult la Electrica și la CEZ, cel mai puțin la E.On și Enel

* Alocaţiile de stat pentru copii vor fi majorate cu 20%, astfel:

– pentru copii cu vârsta între 0-2 ani: vor crește cu 73,8 lei. Alocațiile vor fi de 443,8 lei

– pentru copii cu vârsta între 2-18 ani: vor crește cu 37 lei. Alocațiile vor fi de 222 lei

* Începând cu această dată, carburanții auto se vor scumpi, cu circa 6 bani pe litru, ca urmare a modificărilor accizelor. Noile niveluri ale accizelor sunt de 1.827 de lei pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb (faţă de 1.773 de lei în 2020) și de 1.674 de lei pentru 1.000 de litri de motorină (faţă de 1.625 de lei în 2020)

* Intră în vigoare noile valori ale accizelor la ţigarete, astfel că preţul acestora va creşte: acciza totală la țigări urmează să fie majorată de la 533,97 lei/mia de țigarete, cât era în 2020, la 546,21 lei/mia de țigarete. Asfel, statul va încasa cu un leu și 20 de bani în plus pentru fiecare pachet de țigări, în schimb, produsele noi cu tutun, vaporizator sau țigări electronice scapă de taxarea suplimentară

* Registrul Auto Român a anunţat că, de la această dată, va schimba regulile de înmatriculare. În contextul Brexit, România este obligată să nu mai permită importurile de maşini cu volan pe dreapta din Regatul Unit, astfel că această categorie de vehicule nu va mai putea fi înmatriculată în România

* De la această dată îşi produce efectele O.U.G. nr. 153/2020 care stabilește o serie de măsuri fiscale pentru asigurarea resurselor financiare necesare contribuabililor și, de asemenea, modifică O.U.G. nr. 33/2020 și Codul de procedură fiscală. Astfel, contribuabilii plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit specific unor activități (conform Legii nr. 170/2016) beneficiază de reducerea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderii/impozitului specific după cum urmează:

– 2% dacă capitalul propriu contabil (conform situațiilor financiare anuale sau raportărilor contabile anuale pentru sediile permanente ale persoanelor juridice rezidente în state SEE) este pozitiv în anul pentru care se datorează impozitul

– Capitalul propriu contabil trebuie să îndeplinească și condiția de a fi cel puțin jumătate din capitalul social subscris(pentru contribuabilii care au obligația constituirii capitalului social)

– între 5% și 10%, în funcție de creșterea anuală dacă capitalul propriu ajustat al anului pentru care se datorează impozit înregistrează creștere anuală față de capitalul propriu ajustat al anului precedent și capitalul propriu contabil este pozitiv (conform punctului anterior)

– 3% dacă capitalul propriu ajustat al anului pentru care se datorează impozitul (începând cu anul 2022) înregistrează creștere minimă (5% pentru 2022, 10% pentru 2023, 15% pentru 2024, 20% pentru 2025) față de capitalul propriu ajustat al anului 2020. În cazul în care se aplică două sau trei reduceri din cele de mai sus, valoarea totală a reducerii însumează procentele, iar valoarea rezultată se aplică asupra impozitului

* Constanța: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța preia, de la această dată, preluarea pilotajului, fapt care va determina creșterea siguranței navigației și a eficienței serviciului. Prestarea serviciului de pilotaj de către administrația portuară prin corpul propriu de piloți va conduce în principal la creșterea calității serviciului, dar și la scăderea costurilor și, în final, la creșterea atractivității porturilor românești pe piața transporturilor de mărfuri

* Satu Mare / Botoșani: Intră în vigoare Legea care aprobă realizarea obiectivului de investiţii Autostrada Nordului, Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava

– Mediu

* De la această dată, subvențiile și proiectele agricole prin finanțări europene se vor acorda pe criterii clare de performanță care se referă la mediul înconjurător (climă și agromediu, păstrarea biodiversității, combaterea poluării), crearea de locuri de muncă și performanțe economice

* Începând cu această dată, legea privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile obligă UAT-urile (unități administrativ teritoriale) să implementeze colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. Potrivit legii, cetățenii și operatorii economici care nu separă biodeșeurile riscă amenzi cuprinse între 400 și 800 lei, respectiv 10.000 și 20.000 lei pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalații de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 și 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conține, printre altele, substanțe otrăvitoare, poluante și radioactive. În plus, amenzile se vor aplica și pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună – Categoria A, în agricultură și horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spații verzi, urbane și rurale

– Învățământ, Cercetare

* Începând cu această dată, Academia de Studii Economice din Bucureşti este primită în rândul membrilor Network of Universities from the Capitals of Europe UNICA – unica-network.eu, reţeaua universităţilor din capitalele europene

-Cultură

*Are loc deschiderea celei de-a doua ediții – cvintet de alamă – a Bucharest International Music Competition, concurs organizat de Asociația Ars Ventus.

https://www.romania-muzical.ro/articol/incepe-a-doua-ediie-a-concursului-bucharest-international-music-competition/2920201/2631/1.Bucharest International Music Competition este un concurs de muzică de cameră dedicat cvintetului de suflători și cvintetului de alamă, care prin modalitatea flexibilă și accesibilă de organizare oferă o platformă pe care artiștii concurează confortabil, păstrând rigorile necesare unei competiții. Concursul are loc odată la doi ani pentru una dintre discipline, în succesiune.Muzicienii invitați să facă parte din comisia de jurizare a celei de-a doua ediții sunt instrumentiști angajați la orchestre și ansambluri de prestigiu din Statele Unite și Uniunea Europeană: Walter Hilgers – fondatorul Germann Brass, Cristian Ganicenco – trombonist principal la Cincinnati Symphony Orchestra din Statele Unite ale Americii, Radu Rusu – cornist asistent la Nashville Symphony Orchestra din Statele Unite ale Americii, Gabriel Posdărescu – trompetist principal la Borusan Istanbul Philharmonic Orchestra din Turcia, Alexndru Marc – cornist principal la Filarmonica din Cluj și Dumitru Cernei, trompetist co-principal la Orchestra Națională Radio din București.

– S-a întâmplat într-o zi de 1 ianuarie

* Acum 264 de ani (1757), domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”. Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit şi s-a sfinţit în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2.VII.1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon „Făcătorul de Minuni” (prăznuit la 12 decembrie)

* Cu 236 de ani în urmă (1785) apărea primul număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1.I.1788, avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice

* Cu 233 de ani în urmă (1788) apărea, la Londra, primul număr al ziarului „The Times” (este, de fapt, noul nume sub care apare ziarul „The Daily Universal Register”, fondat la 1.I.1785, de John Walter)

* Acum 189 de ani (1832) se înfiinţau, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei); primul director: Gheorghe Asachi (1832-1849) (1/13)

* Cu 183 de ani în urmă (1838) George Bariţiu edita, la Braşov, publicaţia „Foaie literară” (supliment al revistei „Gazeta de Transilvania”), devenită – la 2 iulie acelaşi an – „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”

* Acum 173 de ani (1848) intra în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii (taxelor vamale) dintre cele două ţări (singura supusă vămuirii fiind sarea), formându-se, astfel, o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal (1/13)

* În urmă cu 166 de ani (1855) poetul Vasile Alecsandri edita (până la 3 decembrie acelaşi an), la Iaşi, săptămânalul „România literară”, considerat continuator direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844)

* Se împlinesc 160 de ani (1861), de când, Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană (1/13.I – 4/16.I)

* La data de 1/13 ianuarie 1866, acum 155 de ani, a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864. Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei se consideră:

• 1883 – când România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului
• 1889 – când a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România
• 1951 – când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie
• 1961 – când s-a proclamat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii
• 1994 – când s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie ca „Ziua Metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)

* Acum 154 de ani (1867) apărea (până la 20.X.1870), la Blaj, „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. Elementul fundamental al programului acesteia consta în acţiunea de unificare a limbii şi ortografiei. Se preconiza, totodată, studierea limbii române, a ortografiei, gramaticii şi lexicologiei; director şi editor: Timotei Cipariu

* În urmă cu 153 de ani (1868) apărea, la Braşov (1868-1880) şi apoi la Sibiu (1880-1945, cu unele întreruperi), revista „Transilvania”, „foaia” Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA)

* Acum 148 de ani (1873) apărea, la Blaj (lunar, până la 1/13.III.1880), revista „Economul”, primul periodic economic al românilor din Transilvania; revista apărea cu suplimentul „Foaie scolastică”, o publicaţie cu profil pedagogic adresată şcolilor româneşti

* Cu 148 de ani în urmă se deschidea, la Bucureşti (până la 22 februarie/6 martie), prima expoziţie de pictură şi sculptură organizată de nou înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor”. Nicolae Grigorescu a participat cu numeroase lucrări de mare ecou în epocă

* În urmă cu 146 de ani (1875), lua fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1/13)

* Şi tot acum 146 de ani, apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor (1/13)

* Cu 143 de ani în urmă (1878) apărea (bisăptămânal, până la 15/27.VI.1885), la Sibiu, ziarul politic, economic şi literar „Observatorul”, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul milita pentru egalitatea politică şi culturală a românilor din monarhia austro-ungară cu celelalte naţiuni ale Imperiului (1/13)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de la apariția primei revistă de filatelie din România, intitulată „Timbrophilo” (1/13)

* Acum 127 de ani (1894) apărea (până în august 1896), la Bucureşti, a revistei bilunare „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” a fost o avanpremieră a sămănătorismului. În 1971 a fost reluată, la Târgu-Mureş, publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga, iar după moartea sa (1983) de criticul și istoricul literar Cornel Moraru, în prezent director onorific. Revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, redactor-șef fiind Virgil Podoabă

* Cu 117 ani în urmă (1904) apărea, sub conducerea istoricului Ion Nistor, revista lunară de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi; octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava)

* Acum 114 ani (1907) apărea, bilunar şi apoi lunar, la Bucureşti, revista literară „Convorbiri” (după un an, „Convorbiri critice”) (până la 25.XII.1910 şi la 1.I.1935), sub conducerea lui Mihail Dragomirescu

* Şi tot 114 ani se marchează de la apariţia la Bucureşti (până la data de 30 decembrie a aceluiaşi an, lunar, apoi săptămânal), a revistei „Floarea darurilor”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine

* Cu 113 ani în urmă (1908) apărea lunar (până în 1912), la Chişinău, revista „Luminătorul”, din iniţiativa episcopului Vladimir. Prin întreaga ei activitate, revista a contribuit la cultivarea limbii materne, la trezirea şi întărirea sentimentului naţional, precum şi la pregătirea clerului şi românilor basarabeni pentru marele eveniment al Unirii (din 1918) (1/14)

* Acum 109 ani (1912) China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin), Sun Yat-sen, liderul partidului Kuomintang (KMT sau Partidului Naționalist), fiind proclamat președinte provizoriu. Revoluţia din anii 1911-1913 a înlăturat dinastia manciuriană, Republica Populară Chineză fiind proclamată la 1.X.1949

* În urmă cu 98 de ani (1923) a început să funcţioneze Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. Constituit în anul 1922, la Cluj, la iniţiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens. După dizolvarea Consiliului Dirigent, proiectul organizării muzeului a fost dus la bun sfârşit de Fundaţia Culturală „Principele Carol”, care, la 1 mai 1922, a constituit o comisie însărcinată cu organizarea muzeului, din care făceau parte ilustre personalităţi ale epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei (1923-1948)

* Acum 94 de ani (1927) România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (completată şi revizuită în mai multe rânduri)

* Cu 82 de ani în urmă (1939) apărea (până la 31 decembrie acelaşi an), la Iaşi, „Jurnalul literar” – director, George Călinescu. Seria a II-a a apărut între 1947 şi 1948, la Bucureşti. Potrivit fondatorului, era vorba de o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”

* În urmă cu 76 de ani (1945) trupele române din Corpul de armată de sub conducerea generalului Nicolae Şova pătrund în Budapesta (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Acum 72 de ani lua fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu. În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, precum şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric

* Tot acum 72 de ani se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Lingvistică – primul director: acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele primului său director, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001

* Cu 63 de ani în urmă (1958) intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), semnate la 25.III.1957. CEE a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1.XI.1993, a Tratatului de la Maastricht/Olanda

* Se împlinesc 55 de ani (1966) de la apariția, la Bucureşti, a revistei studenţești „Amfiteatru”. A apărut lunar, cu menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere s-a aflat Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu. După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor. La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, erau precizate „Opţiunile fundamentale”: „Amfiteatru îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”. De la numărul 1/1974 a devenit Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Săptămânalul apare și în prezent ca revistă online de teatru, sub aceeași denumire

* Cu 54 de ani în urmă (1967) era creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), în baza Rezoluţiei 2152 a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a avut loc o Conferinţă a ONU (8 aprilie 1979, la Viena) care consfinţea apariţia ONUDI ca Agenţie Specializată. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare la 21 iunie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU. Primul director executiv al organizației a fost egipteanul Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, în prezent fiind condusă de Li Yong (China) şi numărând (în februarie 2016) 170 de state membre

* Şi tot acum 54 de ani România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). România a fost aleasă membru al Consiliului Dezvoltării Industriale (IDB), în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, care s-a desfăşurat la Lima, în perioada 2-6 decembrie 2013. Mandatul României s-a desfăşurat în cadrul Consiliului Dezvoltării Industriale al ONUDI în perioada 2014-2017

* În urmă cu 44 de ani (1977) lua fiinţă, în Cehoslovacia, mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de un grup de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. În octombrie 1979 mai mulţi membri ai mişcării, printre care şi scriitorul Václav Havel (preşedinte al R. Cehe şi Slovace între 1989 şi 1992, apoi, după separarea celor două ţări, preşedinte al Cehiei în perioada 1993-2003), au fost condamnaţi la mai mulţi ani de închisoare. La data de 3.XI.1992 grupul „Carta 77” şi-a încetat activitatea, considerându-se că „şi-a îndeplinit rolul istoric”

* Se împlinesc 40 de ani (1981) de când Grecia devenea oficial membră a Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de când Spania şi Portugalia deveneau oficial membre ale Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* În urmă cu 32 de ani (1989) intra în vigoare Protocolul de la Montréal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon), un tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987, a fost ratificat de 196 de state și a fost revizuit de mai multe ori. Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. NOTĂ: Pe 16 septembrie este marcată „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU

* Acum 31 de ani (1990) România a devenit (la puţin timp după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989), pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). NOTĂ: România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an); al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977; al patrulea mandat a fost în 2004-2005

* Cu 26 de ani în urmă (1995) intra în vigoare acordul privind formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american, MERCOSUR (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor într-o piaţă fără îngrădiri vamale). Această „primă zonă de comerţ liber” din America de Sud a fost lansată, la 26.III.1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de când şi-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). Înfiinţarea sa a fost hotărâtă la sesiunea comună, din septembrie 1995, a PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi a FNUAP

* Cu 23 de ani în urmă (1998) intra în vigoare Acordul mondial de liberalizare a serviciilor de telecomunicaţii, semnat, la 15.II.1997, de membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)

* Cu 22 de ani în urmă (1999) începea să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Legii nr. 145/1997

* România a preluat de la Austria, acum 20 ani (2001), preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

* Începând cu această dată, numită şi „Ziua E”, acum 19 ani (2002), euro devenea moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Începând cu 30 martie 2002, euro a avut putere circulatorie unică în acele state. În prezent Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene

* Începând cu această dată, acum 17 ani (2004), România devenea membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an). Al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977. Al treilea mandat (de doi ani) deţinut de ţara noastră a început la 1.I.1990, la puţin timp după Revoluţia din decembrie

* Acum 14 ani (2007) Sibiul devenea, alături de Luxemburg, pentru un an, Capitală Culturală Europeană

* Tot acum 14 ani (2007), Bulgaria devenea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat admiterea Bulgariei şi României în UE. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 şi a fost ratificat ulterior Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE

* Slovenia a aderat, acum 14 ani (2007), la Zona euro şi a adoptat moneda euro, înlocuind tolarul sloven

* Acum 13 ani (2008) Cipru şi Malta au aderat la Zona euro şi au adoptat moneda euro

* În urmă cu 9 ani (2012) intra în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune”, aprobat prin HCA nr.65/2011

* Începând cu această dată, acum 7 ani (2014), restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din zece state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 7 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania

* În urmă cu 7 ani (2014) România a liberalizat piața funciară, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole

* Tot acum 7 ani (2014) începea „Deceniul energiei sustenabile pentru toţi (2014-2024)”, lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică

* Cu 7 ani în urmă (2014) Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia

* În urmă cu 6 ani (2015) România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

* Institutul Cultural Român de la Bruxelles prelua de la această dată, acum 6 ani (2015), președinția rețelei EUNIC a institutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susține multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea și valorile comune europene. La nivel global, EUNIC numără 89 de rețele în 74 de țări

* Acum 6 ani (2015) municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului”. Decizia a fost luată la Maribor, în Slovenia, în noiembrie 2012, de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect. Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (Olanda)

* Lituania devenea, acum 6 ani (2015), al nouăsprezecelea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda euro

* Şi tot acum 6 ani intra în vigoare Tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan, semnat la 29 mai 2014. Kârgâzstanul a semnat Tratatul de aderare în mai 2015. Uniunea Eurasiatică are o structură copiată în bună parte după cea europeană: un corp executiv la Moscova – Comisia Economică Eurasiatică şi un corp politic – Consiliul Economic Suprem Eurasiatic, unde liderii statelor membre iau decizii prin unanimitate. Uniunea include libera circulaţie a muncitorilor şi o piaţă comună pentru construcţii, retail şi turism

* Cu 4 ani în urmă (2017) António Guterres, fost premier al Portugaliei şi fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a preluat funcţia de Secretar General al ONU, succedându-l în funcţie pe sud-coreeanul Ban Ki-moon

* Acum 3 ani (2018) România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. România exercită, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)

* Cu doar 2 ani în urmă (2019) România a deținut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni (1 ian. – 30 iun.). Aceasta s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene dar şi de evoluţiile legate de Brexit. Acţiunile au fost circumscrise motto-ului preşedinţiei române: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Au fost obținute rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune

* Acum 2 ani (2019) a început „Deceniul privind Agricultura Familială 2019-2028”, declarat de Națiunile Unite, la sfârșitul anului 2017, pentru a stimula sprijinirea fermelor familiale, în special a celor din statele în curs de dezvoltare; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt responsabile de punerea în aplicare a Planului global de acțiune privind acest Deceniu. Lansarea globală a Deceniului a avut loc la sediul FAO din Roma, la 29 mai 2019

* Tot acum 2 ani (2019) Israelul şi Statele Unite s-au retras din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO)

* Se împlinște 1 an (2020) de când România a preluat mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a OCEMN pentru primul semestru al anului, fiind prelungit în condiţii excepţionale până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ale organizaţiei; Motto-ul celei de a șasea Președinții-în-Exercițiu a României – „Bridging Shores Enhancing Cohesion” – ilustrează convingerea României că viitorul Organizației trebuie construit în jurul conceptului de coeziune, interconectivitate și dialog

Aniversări – Comemorări

– Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului. Sf. Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi mama sa, Sf. Emilia (Anul Nou. Tedeum) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Tăierea împrejur a Domnului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos; Sf. Vasile cel Mare. Anul Nou Civil (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2021)

– Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Anul Nou (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2021 ca „Anul omagial al pastorației românilor din afara României şi Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”. NOTĂ: 2021 este cel de-al paisprezecelea an cu o tematică specifică în Patriarhia Română, tradiţia fiind instituită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2008

– „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, declarată prin Hotărârea de Guvern 1585/8.XI.2006, pentru a marca acest eveniment de interes naţional; România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

– 1432: A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432); urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, în timpul domniei sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei); potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.), întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi (n. 1375?)

– 1521: S-a născut Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572-1574) (m. 1574) – 500 de ani

– 1558: A murit cronicarul Macarie; a scris în limba slavonă, din porunca lui Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare; a fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea)

– 1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii) (m. 1883)

– 1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901) – 180 de ani. NOTĂ: Unele surse (www.historia.ro) dau ca dată a naşterii 27.I.1841

– 1855: S-a născut medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (m. 1899)

– 1865: S-a născut Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (m. 1953)

– 1868: S-a născut scriitorul I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (m. 1946)

– 1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (m. 1957)

– 1883: S-a născut Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor (m. 1970)

– 1889: S-a născut Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (m. 1959, în închisoarea Jilava)

– 1897: S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1897: S-a născut Vasile Băncilă, filosof, pedagog, eseist şi memorialist (m. 1979)

– 1907: S-a născut Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (m. 1975)

– 1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991)

– 1921: S-a născut inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (m. 1994)

– 1923: S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (m. 2006). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.I.1923

– 1928: S-a născut poetul, traducătorul şi actorul Teodor Pâcă (m. 1978)

– 1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1869)

– 1928: A murit Sabin Popp, pictor şi desenator (n. 1896)

– 1929: S-a născut boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956) (a luptat deşi era accidentat la o mână) (m. 2008)

– 1929: S-a născut Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (m. 1992)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (m. 2005)

– 1932: S-a născut pictorul naiv Vasile Savonea (m. 2001)

– 1933: S-a născut Lidia Ciolac, grafician şi plastician (m. 2012)

– 1934: S-a născut colonelul în rezervă Ioan Ursu, compozitor, instrumentist şi dirijor, fost şef al Muzicii militare sibiene

– 1934: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1936: S-a născut Ioana Şetran, artist decorator și ceramist – 85 de ani

– 1936: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter, autor de lucrări monumentale, dispuse de-a lungul litoralului românesc; cunoscut ca autor al „Obeliscului” din Costineşti (m. 2016) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Corneliu Dan Georgescu, compozitor, muzicolog şi folclorist; stabilit în Germania din 1987

– 1939: S-a născut pictorul Vasile Chinschi (m. 2004)

– 1941: A murit geologul și pedagogul Vasile C. Buțureanu, unul din întemeietorii şcolii de mineralogie şi petrografie românească; este descoperitorul unui mineral nou ponit (carbonat de mangan şi fier), numit astfel în memoria lui Petru Poni, pe care l-a introdus în literatura mondială de specialitat și a cercetat şi stabilit compoziţia chimică şi mineralogică a silicaţilor şi sulfosărurilor (n. 1858) – 80 de ani

– 1942: S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (m. 2008)

– 1942: S-a născut Gheorghe Oprea, etnomuzicolog, folclorist, dirijor şi profesor (m. 2014)

– 1945: S-a născut pictorul şi graficianul Vasile Crăiţă-Mândră

– 1946: S-a născut Teodor Hrib, pictor, grafician şi gravor – 75 de ani

– 1947: S-a născut George Virgil Stoenescu, economist şi poet

– 1948: S-a născut Laurenţiu Anghelache, artist plastic specializat în sticlă

– 1949: S-a născut Radu Ţuculescu, prozator, dramaturg, publicist, traducător şi regizor de teatru

– 1954: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gheorghe Gheorghiu

– 1954: S-a născut Mircea Mihăieş, eseist, critic literar şi publicist

– 1955: S-a născut istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop; membru titular (din 2010) și președinte al Academiei Române (din 5.IV.2018)

– 1958: S-a născut jurnalistul și scriitorul Vasile Șelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Poezie – București (m. 2015)

– 1962: S-a născut pianistul şi profesorul Vlad Dimulescu

– 1980: S-a născut Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru, de film şi de evenimente; primul regizor de teatru multimedia din România

– 1995, 1/2: A murit scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (n. 1921)

– 1995: A murit Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (n. 1914)

– 2003: A murit publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940)

– 2011: A murit compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (n. 1925) – 10 ani

– 2014: A murit poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (n. 1954)

– 2014: A murit pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (n. 1910)

– 2016: A murit actorul George Alexandru (n. 1957) – 5 ani

– 2016: A murit muzicologul, compozitorul şi publicistul Gheorghe Firca (n. 1935) – 5 ani

– 2018: A murit Marian Bistriceanu, personalitate a Radio România; a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia; s-a aflat în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi; la data de 16 mai 1990 a fost promovat în funcţia de redactor-şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General; apoi, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează peste un an; în anul 1992 revine la sediul central, unde devine redactor-şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat iar, din 29 aprilie 1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii; în 1996 revine în zona editorială şi devine redactor-şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor; în ultimii ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România – Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007; a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona (n. 1947)

– 2019: A murit Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1939)

– 2019: A murit Lazăr Lădariu, poet, ziarist şi om politic (n. 1939)

– 2020: A murit actriţa Patricia Grigoriu (n. 1962) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Portugalia preia de la Germania preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene

– Stockholm: Suedia preia, de la Albania, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

– Tirana: Albania preia, de la România, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

– Londra: Marea Britanie preia de la SUA preşedinţia anuală a G7

– Londra/ Bruxelles: Începând cu această dată, are loc retragerea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană

– Bruxelles: Intrarea în vigoare a legislației europene care reglementează planurile de redresare ale statelor membre ale UE

– Bruxelles: „Zona 30”: intrarea în vigoare a noii viteze maxime autorizate în capitala Belgiei (cu excepții pe axele majore)

–  Bruxelles: Intră în vigoare standardul de emisii poluante europene Euro 6d full sau Euro 6.3, care reprezintă limitele maxime ale emisiilor poluante pe care autoturismele nu trebuie să le depășească. Acestea sunt stabilite de Uniunea Europeană, şi vor impune mașinilor pe benzină pragul de 85,8 mg/km NOx, iar celor diesel sub 114,4 mg/km NOx

– Ottawa/ Londra: Canada și Regatul Unit au semnat anul trecut un „acord de continuitate comercială”, respectiv un acord de liber schimb post-Brexit, care urmează să intre în vigoare astăzi, când Regatul Unit va rupe ultimele sale legături cu Uniunea Europeană

– Beijing: Intrarea în vigoare a primului Cod civil

– Beijing, China: Intrarea în vigoare a interzicerii importurilor ultimelor deșeuri solide încă autorizate în țară

– Phenian, Coreea de Nord: Urmează să aibă loc Congresul excepțional al Partidului Muncitorilor (1 – 31 ian.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc celebrează Liturghia Solemnității Sfintei Maria, în Bazilica Sfântul Petru

– Rødbyhavn, Danemarca: Începe construcția la Fehmarnbelt, cel mai lung tunel scufundat din lume, care va lega Danemarca de Germania

– Germania: Intrarea în vigoare a interdicției de publicitate a tutunului în cinematografe, pentru filmele destinate minorilor

– Paris: Este așteptat începutul unui experiment terapeutic cu canabis (sau cel târziu până la 31 martie)

– Regatul Unit al Marii Britanii: Lansarea Facebook News, secțiunea de informații a rețelei sociale

– Tallinn, Estonia: Marcarea a 10 ani de la adoptarea monedei euro

– Washington: Urmează să aibă loc primul zbor turistic în spațiu din 2021, cu SpaceShipTwo de la Virgin Galactic

– Cuba: Intrarea în vigoare a monedei cubaneze unice

– Viena: Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, dirijor Riccardo Muti (Italia), director muzical al Chicago Symphony Orchestra şi al Orchestra Giovanile Luigi Cherubini – ora locală 11:15, în Sala de Aur a Musikverein

– Croația/ Irlanda: Oraşele Rijeka din Croația și Galway din Irlanda continuă (pe fondul pandemiei de coronavirus) să fie și în acest an, până pe 30 aprilie, „Capitale europene ale culturii”. Orașul Timișoara, care urma să aibă acest titlu în 2021, va fi „Capitală europeană a culturii” în 2023, alături de Elefsina (Grecia) și Veszprem (Ungaria). După Sibiu (2007), Timișoara va fi al doilea oraș din România care va deține acest titlu. Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 50 de oraşe au deţinut, până în prezent, acest titlu

– Portugalia: Anul acesta, Lisabona este „Capitală europeană a sportului”. Asociaţia non-profit „ACES Europe” (The European Capitals and Cities of Sport Federation), prezidată de Gian Francesco Lupattelli şi constituită la Milano, în 2000, oferă anual titlul de „Capitală Europeană a Sportului”, dar şi distincţia de „Oraş European al sportului”. Oraşele care au primit titlul de „Capitală Europeană a Sportului” au fost: Madrid (2001), Stockholm (2002), Glasgow (2003), Alicante (2004), Rotterdam (2005), Copenhaga (2006), Stuttgart (2007), Varşovia (2008), Milano (2009), Dublin (2010), Valencia (2011), Istanbul (2012), Anvers (2013), Cardiff (2014), Torino (2015), Praga (2016), Marsilia (2017), Sofia (2018), Budapesta (2019) și Málaga (2020)

– Lituania: Oraşul Klaipėda din Lituania este „Capitală europeană a tineretului” în acest an (începând cu data de 2 mai 2021). Statutul de „Capitală europeană a tineretului” a fost introdus de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect, începând în anul 2009 cu oraşul Rotterdam (Olanda), urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013, Salonic (Grecia) în 2014, Cluj-Napoca în 2015, Ganja (Azerbaidjan) în 2016, Varna (Bulgaria) în 2017, Cascais (Portugalia) în 2018, Novi Sad (Serbia) în 2019 și Amiens (Franța) în 2020

– Finlanda: Orașul Lahti din Finlanda a câştigat titlul de „Capitală verde a Europei” pentru anul 2021. Comisia Europeană acordă titlul de Capitală verde a Europei, în fiecare an, unui oraș care face pași importanți înspre reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și de energie, prin transport public eco, facilități pentru bicicliști, extindere de spații verzi, soluții de management inteligente pentru trafic, reciclarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. Din 2010 până în 2019 zece oraşe au primit acest titlu: Stockholm (Suedia), Hamburg (Germania), Vitoria-Gasteiz (Spania), Nantes (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Bristol (Anglia), Ljubljana (Slovenia), Essen (Germania), Nijmegen (Olanda) și Oslo (Norvegia) și Lisabona (Portugalia)

– Georgia: UNESCO a desemnat Tbilisi drept Capitala Mondială a Cărții (World Book Capital) pentru anul 2021 (începând cu 23 aprilie, Ziua Internaţională a cărţii şi drepturilor de autor)

– Slovenia/ Portugalia: Orașul Ljubljana (Slovenia) și Regiunea Coimbra (Portugalia) dețin titlul de Regiune Gastronomică Europeană în anul 2021, acordat de Institutul Internațional pentru gastronomie, cultură, arte și turism (IGCAT). Acest titlu a fost deținut de Catalonia (Spania) și Minho (Portugalia) în 2016, de Aarhus (Danemarca), Lombardia de Est (Italia) și Riga-Gauja (Letonia) în 2017, Galway (Irlanda) și Brabant de Nord (Olanda) în 2018, de Sibiu (România) și Egeea de Sud (Grecia) în 2019, Kuopio (Finlanda) în 2020 și 2021

– Începe „Anul internațional al economiei creative pentru dezvoltare durabilă”, declarat la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la propunerea Indoneziei, alături de Australia, China, India, Mongolia, Filipine și Thailanda; prin această inițiativă se recunoaște necesitatea de a promova o creștere economică susținută și incluzivă, de a promova inovarea și de a oferi oportunități, beneficii și abilitare pentru toți, respectând toate drepturile omului; se recunoaște de asemenea nevoia continuă de a sprijini țările în curs de dezvoltare și țările cu economii în tranziție în diversificarea producției și exporturilor, inclusiv în noi zone de creștere durabilă, în sprijinirea industriilor creative. Economia creativă pune accentul pe creativitatea umană, puterea care transformă talentele, abilitățile și viziunile individuale în rezultate valoroase

– „Anul european al căilor ferate”, aprobat, la 1 decembrie 2020, prin acordul încheiat între Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană, face parte din Pactul Verde European, ce are ca obiectiv reducerea emisiilor generate de transporturi cu 90% până în 2050; se are în vedere completarea viitoarei strategii privind o mobilitate durabilă, sigură și inteligentă; de asemenea, se dorește sensibilizarea publicului cu privire la dimensiunea transfrontalieră și paneuropeană a traficului feroviar. Anul 2021 este primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar vor fi puse în aplicare în întreaga UE. De asemenea, 2021 marchează mai multe aniversări importante pentru transportul feroviar: cea de a 20-a aniversare a primului pachet feroviar, cea de a 175-a aniversare a primei legături feroviare dintre două capitale ale UE (Paris-Bruxelles), precum și 40 ani de TGV și 30 ani de „Intercity Express” (ICE)

– „Deceniul internațional al științei oceanice pentru dezvoltare durabilă„ a fost proclamat de Organizația Națiunilor Unite pentru a sprijini eforturile de inversare a ciclului de declin al sănătății oceanelor, pentru a oferi un cadru comun prin care știința oceanelor poate sprijini pe deplin acțiunile țărilor în vederea gestionării durabile a oceanelor și mai ales pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

– „Deceniul restaurării ecosistemelor” a fost proclamat de ONU pentru a preveni, opri și inversa degradarea ecosistemelor de pe fiecare continent și din fiecare ocean, ceea ce va ajuta la conservarea biodiversității, la combaterea sărăciei, a schimbărilor climatice și la prevenirea extincției în masă; prin această inițiativă, condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, se urmărește construirea unei mișcări globale puternice pentru intensificarea restaurării și poziționarea pe calea către un viitor durabil (2021-2030)

– „Anul internaţional al fructelor și legumelor a fost desemnat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la cererea Conferinței FAO, pentru a direcționa atenția la beneficiile alimentației corecte și a consumului de fructe și legume pentru sănătate, la reducerea pierderilor și risipei de fructe și legume și la împărtășirea celor mai bune practici în acest sens; de asemenea se dorește consolidarea rolului fermierilor mici și al fermierilor familiali în agricultura și producția durabilă. Acest an este o oportunitate de a crește gradul de conștientizare cu privire la securitatea și siguranța alimentară și la realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă

– „Anul internațional al păcii și încrederii”, declarat de Adunarea Generală a ONU, la 12 septembrie 2019, la inițiativa președintelui Turkmenistanului Gurbanguly Berdimuhamedov, cu susținerea a 73 de state, constituie un mijloc de mobilizare a eforturilor internaționale de promovare a păcii și încrederii între națiuni pe baza dialogului politic, a înțelegerii reciproce și a cooperării pentru a construi pace, solidaritate și armonie durabile

– „Anul internaţional al peșterilor și carstului”, organizat de Uniunea Internațională de Speologie, are ca obiectiv principal „Explorează, înțelege și protejează“ ca resurse neprețuite peșterile și carstul

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Păcii”, a fost instituită de către Papa Paul al VI-lea şi a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor. NOTĂ: O altă zi dedicată păcii este marcată la 21 septembrie – „Ziua internaţională a păcii”, proclamată în 1981 de către Naţiunile Unite

– „Ziua Revoluţiei Palestiniene”; marchează prima acţiune de rezistenţă organizată pe teritoriul Israelului, în 1965, de către organizaţia „Al-Fatah”

– Ziua Naţională a Republicii Cuba; Ziua Victoriei Revoluţiei – 1959

– Ziua Naţională a Republicii Haiti; aniversarea proclamării independenţei – 1804

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Slovacia; Ziua independenţei de stat – 1993. NOTĂ: Potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFSC, de la 1.I.1993 R. Cehă şi R. Slovacă au devenit state independente, succesoare ale fostei Cehoslovacii

– Sărbătoarea naţională a Republicii Sudan; aniversarea proclamării independenţei/1956 – 65 de ani

– 1449: S-a născut Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (m. 1492)

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1684: S-a născut Arnold Drakenborch, savant olandez (m. 1748)

– 1704: S-a născut scriitorul englez Soame Jenyns (m. 1787)

– 1735: S-a născut gravorul american Paul Revere (m. 1818)

– 1774: S-a născut André Marie Constant Duméril, zoolog francez (m. 1860)

– 1782: A murit compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)

– 1793: A murit pictorul italian Francesco Guardi (n. 1712)

– 1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (n. 1743)

– 1823: S-a născut poetul ungar Petöfi Sándor (m. 1849)

– 1839: S-a născut Ouida (pseudonimul Mariei Louise Ramé), scriitoare engleză; cunoscută mai ales scrierile sale melodramatice extravagante (m. 1908)

– 1847: S-a născut arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (m. 1929)

– 1854: S-a născut Sir James George Frazer, antropolog britanic (m. 1941)

– 1863: S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (m. 1937)

– 1874: S-a născut economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1955). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu, dă moartea la 1.XI.1955

– 1879: S-a născut E. M. (Edward Morgan) Forster, romancier englez; considerat un maestru al romanului englezesc contemporan (m. 1970)

– 1894, 1/13: A murit Paul-Theodore Bataillard, istoric, publicist şi scriitor francez; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, a facilitat publicarea de către emigranţii români a memoriilor justificative privitoare la lupta lor; a publicat o serie de articole menite să sensibilizeze opinia publică europeană în favoarea Revoluţiei române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1816). NOTĂ: http://www.crispedia.ro/Paul_Theodore_Bataillard menţionează ca dată a morţii 1/13 martie 1894

– 1894: S-a născut Satyendra Nath Bose, fizician bengalez, specialist în fizică matematică; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein; după el a fost denumit bosonul (m. 1974)

– 1894: A murit fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (n. 1857)

– 1896: S-a născut regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (m. 1982) – 125 ani

– 1911, 1/14: S-a născut scriitorul rus Anatoli Rîbakov (m. 1998) – 110 ani

– 1919: S-a născut scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (m. 2010)

– 1921: S-a născut sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (m. 1998) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (m. 2014)

– 1927: S-a născut Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (m. 2007)

– 1955: S-a născut (în Siria) PF Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Răsărit (nume la naștere: Youhanna Yazigi) (întronizat la 23.XII.2012)

– 1956: S-a născut Christine Lagarde (numele la naştere: Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, președinte al Băncii Centrale Europene (din 1.XI.2019, pentru un mandat de 8 ani); fost director general al Fondului Monetar Internaţional (5.VII.2011 – 12.IX.2019; prima femeie care a devenit director general al FMI); fost ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei în Franţa (este prima femeie care a devenit ministrul unei economii din ţările membre ale G8) – 65 de ani

– 1972: A murit şansonetistul francez Maurice Chevalier (n. 1888)

– 1981: A murit pianista americană Hepzibach Menuhin (n. 1920) – 40 de ani

– 1984: A murit interpretul şi compozitorul de jazz britanic Alexis Corner (n. 1928)

– 2005: A murit Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (n. 1924)

– 2010: A murit cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (n. 1972)

– 2012: A murit Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (n. 1922)

– 2012: A murit omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a Federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (n. 1917)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (n. 1928)

– 2013: A murit cântăreaţa americană Patti Page (pe numele real Clara Ann Fowler) (n. 1927)

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944)

– 2015: A murit actriţa americană Donna Douglas (n. 1932)

– 2015: A murit Boris Moroukov, cosmonaut şi medic rus care a coordonat un experiment destinat simulării unei misiuni umane spre Marte (n. 1950)

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944)

– 2016: A murit Vilmos Zsigmond, regizor de imagine şi actor american de origine maghiară (n. 1930) – 5 ani

– 2017: A murit cineastul canadian Bill (William) Marshall, co-fondatorul (1976) Festivalului internaţional de film de la Toronto (n. 1939, în Scoţia)

– 2018: A murit sculptorul italian Mauro Staccioli (n. 1937)

– 2020: A murit cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (Alexis Alijai Lynch) (n. 1998) – 1 an

– 2020: A murit Jaap Schröder, violonist, dirijor și profesor olandez (n. 1925) – 1 an