Sufletul multiculturalității dobrogene, conservat la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 3 martie 2018, 15:59

Expoziția de bază „Multiculturalitate Dobrogeană” a Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea își propune să transpună vizitatorul în Dobrogea secolului al XIX-lea.

S-au păstrat în patrimoniul muzeului obiecte, vase și vestimentație, din acea perioadă, când zona era populată pe lângă români, de multe alte minorități.

Șef serviciu muzeu, coordonator al activităților din muzeu, dr. Iuliana Titov ne-a vorbit despre casa tradițională dobrogeană de secol XIX.

„După ce trecem prin casa bună, odaia de la stradă a românilor, pășim în spațiul cu tinda, unde mai toate femeile din satele dobrogene aveau montat cu război de țesut. Toate hainele, ștergarele care ornau pereții erau realizate la acest război. Avem apoi și obiecte realizate din satul Izvoarele, de la comunitatea de greci, ștergare și țesături, vestimentație tradițională“, afirmă muzeograful Iuliana Titov.

Multe familii dobrogene încă au în lada de zestre obiecte de port popular. Costumele tradiționale sunt îmbrăcate la sărbători precum „Lăzărelul“, la „Ziua Babei“, la „Udatul Miresei“, datini păstrate cu sfințenie.

Din expoziția care înglobează farmecul multicultural aparte al spațiului dobrogean nu puteau lipsi reproduceri ale interioarelor în stil aromânesc: „obiecte și vase de aramă, un vas din ceremonialul de nuntă, pe care mirele îl purta cu el – păhurul, de pe vremea când aromânii făceau transhumanță“, a mai explicat dr. Titov.

Culturile turcă și tătară din Dobrogea sunt reprezentante la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea prin podoabe, vase de ceremonial, țesături folosite pentru decorarea baldachinelor.

Tot la muzeul din Tulcea poate fi văzute admirate un costum de femeie tradițional bulgăresc, un interior de locuință specifică rușilor lipoveni, păstrători și ei ai unei vechi culturi și tradiții din vechime. „Avem un altar de familie cu icoane deosebite, vestimentație tradițională, pe care o poartă și astăzi mulți dintre ei încă le poartă la biserică sau cu ocazia altor evenimente importante. Gospodăria ucraineană, o icoană achiziționată de la o familie de ucraineni din Sfântu Gheorghe, iar apoi avem un interior urban, pentru că întotdeauna viața orașului a influențat și viața satului și astfel a evoluat și satul dobrogean prin introducerea în viața rurală a obiectelor cumpărate de la oraș“, mai relatează Iuliana Titov.

Redactor: Carmen SĂCUIU
Redactor online: Cristina SÎMBETEANU