Armâni în sărbătoare
Publicat de , 23 mai 2016, 18:38
Pentru păstrarea identităţii unui neam, credinţa şi limba sunt esenţiale, alături de tradiţii, atâtea câte mai pot rămâne într-o societate care se globalizează vrând-nevrând.
Există şi alte câteva repere care dau, indiscutabil, stabilitate conştiinţei apartenenţei la un grup: momentele istorice esenţiale, simbolurile vizuale precum stindardele, identificarea vechilor toponime alte ţinuturilor unde un neam a trăit. De exemplu, când auzi că în Peninsula Balcanică există un vârf de munte cu numele „Oulu” sau o vale numită chiar „Valia Kalda”, te întrebi sincer cât de multe lucruri cunoşti despre trecut…
Ei bine, păstrarea acestui trecut dar şi o clarificare identitară a prezentului îi îndeamnă pe aromâni, pe armâni cum îşi spun ei înşişi, să sărbătorească de mai multă vreme, pe data de 23 mai, Ziua Naţională (poate ar trebui spus internaţională). Mai multe organizaţii aromâne au ţinut să marcheze astăzi, în Dobrogea, acest eveniment.
În această dimineaţă, Asociația Culturală „Sfântul Antonie de la Iezer, a Makedon-Armânilor din Constanța”, cu sprijinul Arhiepiscopiei Tomisului, prin preotul – paroh Ciprian Stoichin, a organizat o slujbă a Sfintei Liturghii, la Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Slujba a fost ținută de preoții George Dima și Lucian Saftescu, dascăl fiind dl. Nicolae Racu.
Despre semnificaţia aceste slujbe şi despre credincioşii care au participat, dl. Nicu Caramihale, purtător de cuvânt al asociaţiei, ne-a declarat:
Tot astăzi, Comunitatea Armânilor din România, Filiala Constanţa a prezentat, în Piaţa Ovidiu, un spectacol dedicat Zilei Naţionale a Armânilor. Au participat formaţiile: Pindu, Makidonia, Hrista Lupici, Kavalla, Veria, Gramoste. O expoziţie de pictură şi o expoziţie de carte au fost amenajate în sala de la parter a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa. Expun artiştii plastici Laura Armeanu, Anca Deaconu, Mariana Constantinescu, Nicoleta Zoiţa Panciu, Theo Gigică.
Ziua de 23 mai reprezintă data când, în anul 1905, printr-un decret (Iradea), Sultanul Abdul Hamid hotăra o primă recunoaştere oficială a aromânilor ca naţiune aparte în Imperiul Otoman. La 23 mai 1905, ministrul otoman al justiţiei şi cultelor, a făcut cunoscut acest document Patriarhului ecumenic de la Constantinopol, prin care se acorda aromânilor dreptul de a folosi limba în şcoală şi biserică şi dreptul de a fi reprezentaţi în administraţia locală.
În numărul 4(21) din 1988, pagina 180, redacţia revistei „Zborlu a Nostru” (Freiburg i. Br.,Germania; fondator Vasile Barba) propunea începerea unei discuţii pentru stabilirea zilei naţionale a aromânilor. La 21 mai 1989 organizaţia „Fraţii Manaki” din Bitolia, împreună cu câţiva membri ai societăţii „Pitu Guli” din Skopje au sărbătorit, pentru prima dată, Ziua Naţională a aromânilor. Evenimentul s-a petrecut în cimitirul armânesc din Bitolia, acolo unde sunt îngropaţi Apostol Mărgărit şi Constantin Belimace.
În România prima sărbătorire a acestei date a avut loc în anul 1998, conform unor informaţii oferite de site-ul oficial al Societăţii de Cultură Aromâne.
De atunci, în fiecare an, aromânii îşi aduc aminte de străbunii lor, de tradiţiile pe care le păstrează şi speră ca viitorul să nu le aducă pierderea identităţii lor.
Niculaki Caracota, preşedinte al Consiliului Makedon-armânilor:
Steliana Bajdechi
