Tradiţii de Paşte. De ce ciocnim ouă roşii?
Publicat de Florentina Stan, 1 mai 2016, 09:13
Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii lui Hristos. De aceea, timp de 40 de zile, până la Înălţare, credincioşii folosesc ca formă de salut sintagma „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. Aceleaşi formule sunt folosite şi atunci când sunt ciocnite ouăle roşii.
În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul „Veniţi de luaţi Lumină!”. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, aceştia în frunte cu preotul înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, slujba de Înviere, continuă în Biserică.
Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc.
Tot de Paşte, credincioşii aprind lumânări pe mormintele celor dragi şi duc acolo alimente pe care le dau de pomană.
Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte.
De ce ciocnim ouă de Paşte?
De Paste, pe langa mersul la biserica si prepararea produselor din carne de miel sau coacerea cozonacului, printre traditiile de baza se afla si ciocnitul oualor.
Oul este asociat în general creaţiei, iar oul de Paşti îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului este piatra mormântului din care Iisus a ieşit înviind, iar ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt şi Învierea.
Potrivit tradiţiei, Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstigniţ a aşezat lângă cruce un coş cu ouă. Acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. De atunci, în amintirea răstignirii, femeile vopsesc ouă în preajma Paştelui.
În tradiţia populară, ouale rosii sunt considerate pazitorii casei si tocmai de aceea nu trebuie sa lipseasca de pe masă, în zilele de Paşte. Se crede că ele sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie.
In acelasi timp, oul simbolizeaza viata eterna, fertilitatea, renasterea si norocul. In Antichitate, ouale erau vopsite in diferite culori si oferite cu ocazia venirii primaverii, simbolizand astfel revenirea naturii la viata, urmata de explozia cromatica specifica.
În dimineaţa primei zile de Paşti, există obiceiul spălării pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi un ban de argint. Se crede că cei care fac acest lucru, vor fi tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă, precum oul de Paşte şi curaţi precum argintul.
