Moscheea din Bucureşti – noi controverse

Publicat de Florentina Stan, 3 aprilie 2016, 08:42

Proiectul Moscheii din Bucureşti este în faza preliminară a obţinerii certificatului de urbanism, se precizează într-un comunicat de presă transmis de Muftiat.
Muftiul Muurat Iusuf a declarat pentru Agerpres că viitoarea Moschee se va înscrie în linia arhitectonică şi în limitele volumetrice ale Moscheii Carol I, din Constanţa.

‘Viitorul lăcaş de cult se va încadra în linia arhitectonică şi structurală a Moscheii Regele Carol I, din Constanţa, construită de Guvernul România la iniţiativa regelui, şi dăruită Comunităţii Musulmane, în semn de respect pentru fidelitatea şi devotamentul manifestat de supuşii musulmani faţă de ţară şi monarh. Astfel, reproducând la scară armonia proporţiilor şi volumetria specifică, se preconizează ca viitoarea moschee din Bucureşti să păstreze liniile de sinteză ale stilului arhitectonic egipteano-bizantin, cu inserţii de elemente româneşti, ale Moscheii Regele Carol I, din Constanţa, rod al colaborării dintre arhitectul Victor Ştefănescu şi inginerul proiectant Gogu Constantinescu, construcţie ce a fost destinată să adăpostească 800 de enoriaşi, în anul 1910. În aceste condiţii, noua Moschee Centrală din Bucureşti, proiectată pentru a deservi 1000 de enoriaşi, ar putea să aibă o cupolă înaltă de maximum 30 de metri şi un minaret de 50 de metri, iar amprenta la sol se va încadra într-un patrulater cu laturile de 30 de metri’, a declarat pentru AGERPRES Muftiul Muurat Iusuf.

Anterior, acesta făcute declaraţii în presă, în care vorbea despre viitoare Moschee din Bucureşti ca fiind cea mai mare moschee dintr-o capitală europeană. Afirmaţia a stârnit controverse, existând voci care au spus că nu ar fi vorba despre un simbol al înţelegerii etnice, aşa cum susţine Muftiatul, ci ar putea duce cu gândul la transformarea Bucureştiului într-un centru de răspândire a islamului.

Proiect vechi, controverse noi

Proiectul datează de peste 10 ani, dar în ultima vreme a stârnit controverse, pe fondul fenomenului migraţionist şi al atentatelor teroriste.
Construcţia unei moschei în Bucureşti a fost discutată în 2004, de premierul Adrian Năstase şi Recep Erdogan, în baza unui parteneriat între România şi Turcia.
Construirea unei moschei în Bucureşti urma să se facă în paralel cu unei biserici ortodoxe la Istanbul, au precizat oficiali din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, citaţi de EVZ.ro

„Statul turc este un stat care a convins că poate ţine situţia sub control şi mai bine să fie ei cei care fac acest lucru şi nu Arabia Saudită, de exemplu. Există moschei în Bucureşti, de apartamenţ dar acestea pot avea finanţări şi susţineri oculte. Turcia este un stat care susţine lupta împotriva terorismului, este un partener deosebit de important al Uniunii Europene. O astfel de moschee ar controla comunitatea musulmană şi ar fi utilă în contextul moscheilor de apartament unde se pot propaga mesaje radicale, extremiste”, au precizat oficialii Palatului Cotroceni, pentru EVZ.ro

Costurile pentru moschee urmau să fie suportate de Turcia iar cele pentru biserica ortodoxă, de statul român.
Între timp, Patriarhia a anunţat că se opune proiectului, din cauza costurilor mari iar mai mulţi oameni politici au spus că un astfel de proiect ar pune în pericol securitatea României.
Şi academicianul Neagu Djuvara, priveşte proiectul cu scepticism:

„Eu consider că este absolut inadmisibil ca o ţară care sute de ani a luptat împotriva instalării unor elemente religioase musulmane să fie cea care să devină un centru de răspândire a islamului. E absolut de neconceput” – a declarat acesta, potrivit Gândul.info.

La rândul său, teologul Radu Preda a spune că:

„Dacă această moschee se înscrie într-un plan geopolitic aş avea semne de întrebare. Banii sunt daţi de un stat care este declarat laic, Turcia. Aceşti bani trebuie să fie purtătorii unui mesaj. Întrebarea este legitimă: ce mesaj poate să transmită un asemenea proiect”?, mai titrează Gândul.info.

De cealaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a afirmat că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce „s-a transformat într-o polemică politică”.
El spune că lângă moschee va fi construit şi un centru cu identitate spirituală, în care vor funcţiona o bibliotecă ştiinţifică în care să se regăsească publicaţii autorizate, precum şi săli de curs în care imamii să predice învăţătura Coranului.
Muftiul Iusuf Murat consideră că acest centru i-ar putea îndepărta pe tinerii musulmani de ispita islamului fundamentalist.

Potrivit datelor oficiale,  în Bucureşti trăiesc aproape 10.000 de musulmani. Cea mai mare comunitate musulmană se află în Dobrogea şi numără peste 60.000 de persoane.

De-a lungul timpului, au avut loc mai multe proteste împotriva construirii unei moschei în Bucureşti.

La sfarsitul lui august 2015, cateva persoane au adus şapte purcei vii, vopsţti cu roşu, galben şi albastru pe terenul unde este prevăzută construirea mescheii. De asemenea, două carcase de porci  au fost îngropate pe acel teren, pentru a-l pângări.

Pe 14 septembrie, 2015, de Praznicul Înălţării Sfintei Cruci, mai mulţi credincioşi, însoţiţi de preoţi, au participat la o slujbă de sfinţire a unei cruci, ce a fost postată pe locul viitoarei moschei din Bucureşti. Fiecare dintre participanţii la eveniment a adus câte o cruce de lemn. Evenimentul a fost menţionat în raportul Departamentului de Stat al SUA la capitolul antisemitism în Biserica Ortodoxă Română.

Proteste au fost şi în mediul online, fiind create pagini de facebook şi petiţii împotriva acestei construcţii.

sursa foto: amfostacolo.ro