54 milioane de lei evaziune fiscală!

Publicat de , 26 noiembrie 2015, 13:58

La data de 26.11.2015, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat un număr de 64 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti și judeţelor Ilfov şi Brăila în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că 3 suspecţi, un cetăţean român şi doi cetăţeni chinezi au constituit un grup infracțional organizat la care au aderat 15 suspecţi, cetăţeni români, turci şi chinezi având ca obiect realizarea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata TVA și a impozitului pe profit.

S-a reţinut că mecanismul infracțional a fost constituit în beneficiul unor comercianți de cetățenie chineză care își desfășoară activitatea prin societăți cu puncte de lucru în complexuri comerciale de pe raza mununicipiului București și a județului Ilfov.

Marfa originară din China consta preponderent în articole de îmbrăcăminte și încălțăminte ce provinea din importuri efectuate din Turcia de către doi cetățeni chinezi.

S-a constatat că rețeaua proceda sistematic la subevaluarea în vamă a produselor, declarând cca. 40-45% din valoarea reală, cuantum pentru care comercianții achitau taxe vamale și TVA.

Restul sumelor de bani, până la concurența reală a valorii mărfurilor, erau expatriați cash, de regulă în Turcia, prin intermediul unor cetățeni turci.

Faptic, mărfurile erau transportate de la biroul vamal de intrare, unde erau efectuate formalitățile vamale, în depozite situate pe raza municipiului București de unde erau distribuite ulterior unor societăți comerciale cu acționariat chinez.

Pe traseul scriptic al mărfurilor, de la momentul importului și până la beneficiarii reali (mai exact în materie contabilă și fiscală) au fost interpuse o serie de societăți de tip ”fantomă„ ce își au sediul atât în România, cât și în Bulgaria și care erau controlate de către un membru al grupului, prin intermediul unor persoane interpuse.

Respectivele societăți erau folosite pentru a disimula realitatea comercială prin intermediul unor tranzacții fără bază faptică în realitate și fără un scop economic, cu singurul scop de a crește în mod artificial prețurile de vânzare.

Odată ce prețul era crescut până la valoarea de piață a mărfurilor, acestea din urmă erau transferate la nivel declarativ societăților controlate de către doi cetățeni chinezi – societăți cu puncte de lucru în complexul comercial Dragonul Roșu sau în alte complexe comerciale de pe raza municipiului București și Ilfov.

Ulterior, membrii grupului înregistrau în contabilitate facturi de achiziție la prețuri mai mari decât cele reale, evidențiind în mod nelegal TVA deductibilă și diminuându-și fără drept baza impozabilă la calculul impozitului pe profit.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că circuitul creat era structurat în trei paliere, respectiv:

Palierul importatorilor era compus din societăți comerciale utilizate pentru efectuarea importurilor.

Societățile din această categorie au, de regulă, sedii sociale în apartamente situate în imobile pentru locuit, nu funcționează la sediul social, nu dețin puncte de lucru, sunt controlate în realitate de alte persoane decât organele statutare ce figurează în actele constitutive, iar pe conturile bancare sunt împuternicite persoane controlate de către membrii grupării și care, fie nu au legătură cu activitatea respectivei societăți, fie figurează ca simpli angajați, fiind creată astfel o aparență de legalitate a întregii operațiuni.

Rolul societăților respective era acela de a importa în România mărfuri generale (articole de încălțăminte și îmbrăcăminte) originare din China.

Activitățile de import coordonate de către grupul infracțional debutează cu realizarea unui import inițial în Turcia realizat pe cale maritimă, urmat de exportul către România, prin utilizarea transportului rutier și direcționarea mărfurilor către birouri vamale de interior (îndeosebi București și, mai recent, Brăila).

După definitivarea importului, mărfurile erau transmise scriptic prin intermediul unor operațiuni comerciale fictive societăților cuprinse în palierul următor.

Palierul intermediarilor era compus din societăți comerciale utilizate în principal pentru creșterea succesivă și continuă a prețurilor de comercializare a bunurilor importate la valori subevaluate prin intermediul unor operațiuni fictive, astfel încât bunurile să fie în final comercializate la nivel declarativ beneficiarilor finali la valoarea lor reală.

Palierul beneficiarilor reali era constituit din societăți comerciale cu acționariat preponderent chinez și care dețin puncte de lucru în complexul comercial Dragonul Roșu sau în alte complexe comerciale de pe raza municipiului București.

Astfel, după ce bunurile importate erau tranzacționate fictiv în mod succesiv și repetat între societățile ce compun palierul intermediarilor, prețurile fiind astfel ridicate, marfa era comercializată la nivel declarativ beneficiarilor finali ai mărfurilor, care ulterior o comercializau în sistem en gros sau en detail.

Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat până în prezent este în sumă de 54.388.237,8 lei.

Cu ocazia percheziţiilor au fost identificate un număr de 10 autotrenuri care conţineau obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Suportul tehnic şi informative a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul B.C.C.O. București, B.C.C.O. Ploiești, B.C.C.O. Constanța și S.C.C.O. Brăila şi Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul lucrătorilor antifraudă din cadrul Direcției Generale de Luptă Antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.