(AUDIO) Vorba aceea – Forme ale unor cuvinte
Publicat de Larisa Calistru, 28 septembrie 2015, 07:39 / actualizat: 28 septembrie 2015, 10:37
Nu de putine ori, ne aflam in situatia in care ezitam în privința formei anumitor substantive sau adjective. Pentru a elimina anumite neclaritati, ne-am propus sa venim cu cateva exemple concrete in ceea ce priveste incadrarea unor substantive in gen.
“Analogă sau analoagă; omologă sau omoloagă?” Conform Dictionarului Ortografic Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM), editia a doua, ambele variante de feminin au fost admise ca literare, cu pluralul “analoge, analoage”, respectiv “omologe, omoloage”.
In cazul cuvintelor “basc/basca” (având sensul de bereta) sau “colind/colinda” cu pluralul “bascuri/basti”, respectiv “colinde”, sunt acceptate atât formele de neutru, cât și cele de feminin.
Normele actuale ale limbii opteaza pentru un singur gen la substantivele “astru”(masculin, cu pluralul “astri”), “cleste” (masculin, plural “clesti”), “foarfeca” (feminin, plural “foarfeci”).
De asemenea, la cuvintele “virus”, “element” sau “robinet”, se admit genurile masculin si neutru, cu specificarea ca primii doi termeni difera, in functie de gen si numar, din punct de vedere semantic. Asadar, folosim “virus”, substantiv masculin, cu pluralul “virusi”, cand e vorba de programul de calculator si ca substantiv neutru, cu pluralul “virusuri”, cu sensul de agent patogen.
Totodata, “element”, ca substantiv masculin cu pluralul “elementi”, il utilizam cand ne referim la calorifer si la genul neutru, cu pluralul “elemente”, cand are sensul de componentă sau fenomen.
Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.
