În unele sate dobrogene tradiţiile sunt încă vii

Publicat de Florentina Stan, 11 aprilie 2015, 10:48

Satele dobrogene au păstrat încă vii tradiţiile de Paşte, transmise din generaţie în generaţie.

Ca şi restul românilor, dobrogenii merg la biserică în noaptea de Înviere. La miezul nopţii ia Lumina Sfântă pe care o duc apoi acasă.

În dimineaţa zilei de Paşte, înainte de a se aşeza la masă de Paşti, credincioşii se spală pe faţă făcându-şi semnul Sfintei Cruci de trei ori, după care gustă din pasca înmuiată în vin şi ciocnesc ouă în timp ce îşi zic „Hristos a înviat”, iar cealaltă persoană răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

În trecuţ oamenii nu aruncau cojile de la ouăle roşii ci le îngropau în pământ sau le dădeau la animale pentru ca acestea să fie ferite de rele. Alţii obişnuiau să arunce cojile de la ouăle roşii într-o apă curgătoare, pentru ca ele să ajungă pe Apa Sâmbetei şi astfel morţii să ştie că se apropie Paştele Blajinilor.

Însă, Dobrogenii au şi alte obiceiuri în perioada Paştelui, unele dintre ele având rădăcini păgâne.

Paparuda este un obicei practicat în a treia zi de Paşti, mai ales de comunităţile de lipoveni din Deltă, şi constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere sau de femei bătrâne, care merg din gospodări în gospodări şi cântă invocând ploaia. Ele sunt însoţite de un alai de tineri, de obicei mascaţi.

Caloianul este un alt obicei Dobrogea. În treia miercuri de după Paşte, sătenii făceau o păpuşă din luţ pe care o îngropau pe câmp. Apoi, după o perioadă de timp, era dezgropată, ruptă în bucăţi şi împrăştiată pe câmp. Se credea că astfel, culturile vor fi îmbelşugate.