Ceas de sărbătoare pentru unii dintre cei mai vechi munți din Europa, Munții Măcinului
Publicat de Carmen Secuiu, 11 decembrie 2014, 11:23
Uniunea Europeană şi ONU sărbătoresc din anul 2003 “Ziua Internațională a Muntelui”, pe 11 decembrie, cu scopul de a informa populația în legătură cu importanța munților pentru viață, în general, dar şi ca sursă de materii prime regenerabile, zone de recreere şi turism, şi ca diversitate culturală.
Ar trebui să fie motiv de sărbătoare și pentru faptul că se împlinesc 8 ani de la ratificarea Convenției Carpatica, definită drept Convenția-Cadru pentru protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților.
Inspirat din Convenția Alpina adoptată în 1991, acest demers s-a finalizat cu un acord susținut de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și care a fost semnat de cele șapte țări carpatine: Cehia, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria.
Recent, in Slovacia, cele șapte țări carpatine au semnat Protocolul privind turismul durabil, pentru a asigura dezvoltarea turistică echilibrată și eficientă a acestui excepțional ecosistem. Documentul este o inițiativă a Organizației Mondiale a Turismului, în contextul regionalizării și redefinirii hărților turistice de pe bătrânul continent.
Dar, pe bătrânul continent, în sud- estul României, departe de lanțul carpatic și izolați în umbra renumitei delte a Dunării, respectiv în nord- vestul Dobrogei, în județul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviței și înșeuarea Cerna- Horia sunt și Munţii Măcinului, cei mai vechi munţi din România și din Europa, mai puțin cunoscuți de călători.
La nord se află localitățile Măcin, Jijila și Luncavița.
Potenţialul natural de care dispune Parcul Naţional Munţii Măcinului îl face accesibil unei game largi de turişti interesaţi de drumeţii în natură, peisaje, flora, faună caracteristice parcului, studii şi documentare.
Rezervaţia Naturală Valea Fagilor, despre care ne- a vorbit directorul Parcului Națíonal, Viorel Roșca se remarcă prin prezenţa unică şi viguroasă a florei de subarboret, unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea.
Munţii Măcinului sunt atipici prin înălțimea lor, de doar 467 m, dar unicitatea structurilor de relief este dată de eroziunea îndelungată, ce a creat aici peisaje variate cu stânci aride și creste golașe.
Biodiversitatea este remarcabilă. Speciile pontice, balcanice, submediteraneene, central-europene, caucaziene, asiatice și contrastul dintre vegetația forestieră și pajiștile stepice formează un colaj între flora și fauna Europei și Asiei.
”În jurul Parcului Național Munții Măcinului se găsesc 135 de locuri de cazare, pentru cei care vor să viziteze aceste locuri mirifice, mai puțin cunoscute. Cu tristețe, dar și cu bucurie o spun, aici au venit, anul trecut, mai mulți turiști scandinavi, decât români. Cei care aleg turismul ecvestru pot să traverseze Rezervația Naturală Munții Măcinului, până la Brațul Măcin, cel mai vechi braț al Dunării”, după cum ne- a spus, directorul Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca. Să- l ascultăm!
carmensecuiu@radioconstanta.ro
