Destinaţia zilei: Murfatlar, locul care vorbeşte despre sufletul dobrogenilor
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 noiembrie 2014, 12:20
Ce a fost mai întâi, vinul sau localitatea
Când auzi de Murfatlar, primul lucru care îţi vine în minte este vinul ghirghiuliu, adesea pomenit în cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase. Dar, odată stabilit că avem de-a face cu cel mai important producător de vin din România, dăm la o parte vălul care ne tulbură vederea cu gândul la gustul bun al vinului dobrogean şi ne îndreptăm atenţia spre prima atestare documentară a localității cu nume de vin. Murfatlar este numele dat localităţii din anul 1855, nume care s-a păstrat până în 1924, când s-a schimbat în Basarabi. Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tătăresc “Murvet”, care se traduce prin ”om generos”. Aşezarea dobrogeană a fost mai întâi populată de o garnizoană turcească şi apoi de către tătarii aduşi din Crimeea. Gura lumii spune că, prin 1975, însuşi dictatorul Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat schimbarea denumirii în Barasabi, pentru că pronunţarea numelui vechi îi prilejuia dificultăţi.
Prin podgoriile încărcate de culoare şi gust
Oraşul Murfatlar este renumit în ţară şi peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vin. Un alt punct de atracţie al oraşului îl reprezintă crama şi complexul de vinificaţie SC Murfatlar România SA. Povestea renumitei podgorii începe pe locul actualelor plantaţii ale Staţiunii de Cercetari Viticole de mai bine de un veac. Istoricii scriau că prin 1887 s-a înfiinţat pe aceste locuri o pepinieră a statului, pe o suprafaţă de aproape 5 hectare, plantată cu arbuşti şi viţă-de-vie, plante care aveau rolul de a înlătura efectele secetei. Abia după 1907 cultura viţei de vie a fost mai bine organizată prin înfiinţarea primelor loturi experimentale. Specialiştii vremii au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche si Malvoisie. În zilele noastre, aproape cănu există turist care să nu fi trecut pragul cramei de la Murfatlar şi să nu fi degustat măcar unul din soiurile parfumate de vin.
Sub dealul de cretă
Bisericuţele misterioase
Nu departe de oraş se află complexul rupestru Basarabi-Murfatlar, alcătuit din camere şi galerii, toate săpate într-un deal de cretă. Complexul este situat în apropierea carierei de extragere a cretei de la Basarabi. A fost descoperit în 1957 în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Unii istorici spun că acest complex ar fi adăpostit prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. Monumentele rupestre de la Basarabi-Murfatlar s-au dovedit a fi o excepţie în peisajul arheologic al zonei, care poartă o incontestabilă încărcatură mistică.
Rezervaţia naturală Fântâniţa
Printre obiectivele turistice ale oraşului Murfatlar se numără şi rezervaţia naturală “Fântăniţa”, în cadrul căreia există şi popasul cu acelaşi nume. Totul se află la doar un kilometru de podgoria Murfatlar, pe partea stângă a şoselei Constanţa – Ostrov. Începând din anul 1962, locul este ocrotit de lege şi adăposteşte specii rare precum inul dobrogean, zambila, colilia sau spinul de murfatlar, dar şi specii exclusiv dobrogene, ca cimbrul, migdalul pitic şi bujorul de stepă. Cine face o primbare prin aceste locuri ar putea da nas în nas şi cu broasca ţestoasă dobrogeană, a cărei arie de răspândire se limitează la câteva puncte din stepa Dobrogei. O plimbare până la Murfatlar nu ar face decât bine ochiului, dar şi gustului, ca să nu mai vorbim despre bogaţia spirituală şi istorică a bisericuţelor din cretă, al căror mister nu s-a lăsat niciodată pe de-a întregul descifrat.
