Aleşii locali declaraţi incompatibili, află cel mai devreme în decembrie dacă sunt salvaţi de Curtea Constituţională

Publicat de Bogdan Comșa, 4 noiembrie 2014, 16:36 / actualizat: 5 noiembrie 2014, 9:27

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi repunerea pe rol, pe data de 9 decembrie, a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile privind incompatibilitatea aleşilor locali cu funcţia de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local.

Cauza a fost repusă pe rol deoarece judecătorii CCR au nevoie de lămuriri suplimentare şi se va cere dosarul de la Curtea de Apel Constanţa.

CCR a discutat marţi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor referitoare la incompatibilitatea aleşilor locali cu funcţia de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local.

CCR a dezbătut în 7 octombrie excepţia ridicată de primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, însă a amânat pronunţarea pentru 4 noiembrie.

Excepţia ridicată se referă la neconstituţionalitatea art. 87 alin. (1) litera f din Legea 161 /2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Dispoziţiile atacate la CCR stabilesc: (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional’.

În 24 octombrie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia Stanciu, a declarat că în procese similare cu cel de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidenţiale din partea ACL, judecata a fost suspendată până la soluţionarea pe 4 noiembrie a unei excepţii.

Ea a explicat că, deşi în această cauză nu a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, orice secţie a ÎCCJ trebuie să asigure o jurisprudenţă unitară, pentru că aceasta este preluată de judecătorii de la toate instanţele din ţară.

‘Tot de la colegi am înţeles că în alte cauze cu obiect similar a fost invocată la CCR excepţia de neconstituţionalitate parcă a textului articolului 87 alineatul 1 litera f din Legea 161/2003, text de lege care vizează exact incompatibilitatea despre care se discută în această cauză, a dosarului Iohannis. Tot de la colegi am înţeles că această excepţie de neconstituţionalitate are termen la CCR pe data de 4 noiembrie, iar instanţa supremă în cauze identice, cu obiect identic, înainte de a se cunoaşte că domnul Iohannis, care este parte în acest dosar, reprezenta candidatul formaţiunii politice pentru Preşedinţia României, în acele cauze instanţa supremă a suspendat judecata pentru a trimite la CCR dosarul să se pronunţe pe acea excepţie de neconstituţionalitate. Sigur, este decizia colegilor mei. Eu nu ştiu dacă vor aştepta răspunsul de la CCR sau nu’, a afirmat Livia Stanciu.

Stanciu a explicat că, în general, admiterea de către CCR a unei excepţii determină revizuirea unei hotărâri judecătoreşti dacă aceasta este pronunţată înainte de răspunsul instanţei constituţionale.

‘Dacă el, pentru cauza aceasta, are sau nu are vreo anumită eficienţă, pentru că, sigur, ca judecător – şi aici nu vreau să intru pe judecata colegilor noştri – dacă într-adevăr acest text de lege are incidenţă pe cauza respectivă şi în varianta în care CCR admite excepţia de neconstituţionalitate, o pronunţare a unei hotărâri înainte de acea dată poate să determine ca ulterior hotărârea aceea să fie revizuită. Atunci, pronunţăm o hotărâre care oricum va fi revizuită ulterior. (…) Nu mă pot pronunţa şi nu mă pot substitui’, a arătat ea.