Orchestra Naţională Radio, concert dedicat Zilei Radioului

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 1 noiembrie 2017, 11:16

După un prim concert al Orchestrei de Cameră Radio, programat chiar pe 1 noiembrie, continuă sărbătoarea Zilei Radioului la Sala Radio: vineri, 3 noiembrie, de la ora 19:00, Orchestra Naţională Radio dedică un concert special aniversării a 89 de ani de la înfiinţarea radioului public. Momentul este cu atât mai semnificativ cu cât coincide cu aniversarea a tot atâţia ani de la primul concert, sub bagheta dirijorului Mihail Jora, al Orchestrei Simfonice Radio, cea care avea să devină peste ani Orchestra Naţională Radio.

Invitaţii şi programul serii vor fi pe măsura evenimentului: la pupitrul dirijoral se va afla Cristian Oroşanu, un muzician cu o reputaţie profesională de înaltă ţinută, cu o predilecţie pentru muzica de operă, portofoliul său numărând peste 40 de lucrări de operă dirijate de-a lungul carierei, profesor la Academia de Muzică din Iaşi şi fondator al cunoscutei orchestre de cameră Kamerata Kronstadt.

Surpriza concertului aniversar o reprezintă întâlnirea cu violoncelistul Alexander Buzlov, unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni ruşi ai momentului, câştigător al Marelui Premiu la prestigiosul concurs Emanuel Feuermann din Berlin şi asistent al celebrei violonceliste Natalia Gutman.

Deschizându-se cu o lucrare reprezentativă pentru evoluţia muzicii clasice româneşti din prima jumătate a secolului trecut – Trei dansuri româneşti, semnată de compozitorul român de origine poloneză Th. Rogalski, seara va continua cu două piese de rezistenţă ale repertoriului clasic internaţional: Concertul în mi minor pentru violoncel şi orchestră, op. 85, de Ed. Elgar, şi Simfonia nr. 3 în mi bemol major, op. 55 – Eroica, de L. van Beethoven.

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.

Daniel Sîrbu: Pentru a supravieţui, jurnalismul radio trebuie să se adapteze revoluţiei online

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 31 octombrie 2017, 19:03 / actualizat: 1 noiembrie 2017, 8:53

1 noiembrie este considerată ziua de naştere a Societăţii Române de Radiodifuziune. Acesta a fost şi prilejul de care echipa didactică de la specializarea Jurnalism a Facultăţii de Litere de la Universitatea „Ovidius“ a profitat astăzi pentru a-l aduce în faţa studenţilor pe managerul Studioului Teritorial al Radiodifuziunii Române – Radio Constanţa/Radio Vacanţa, jurnalistul Daniel Sîrbu.

„Mai avem sau nu nevoie de radio în actualul context al dezvoltării tehnologice?“ „Cum se adaptează jurnalismul on air schimbărilor accelerate de pe piața media din secolul XXI?“ Acestea sunt doar două dintre întrebările la care managerul Studioului Teritorial Radio Constanța, Daniel Sîrbu, a răspuns astăzi, în cadrul întâlnirii cu studenții.

„Meseria de jurnalist nu se face din obligație. Se face doar din pasiune“, a fost primul mesaj pe care Daniel Sîrbu l-a transmis studenților de la Specializarea Jurnalism a Facultății de Litere.

„Atunci când eu mi-am început cariera în radio exista un aparat care numește magnetofon. Magnetofonul înregistrează sunetul pe banda magnetică și pe care se emitea sunetul. În momentul în care cineva venea de pe teren, se transpunea pe banda magnetică și se executa montajul. Corecțiile erau realizate de operator. Meseria aceasta nu mai există“, a afirmat Daniel Sîrbu, vorbindu-le studenților despre profesiile din radio.

Managerului Radio Constanţa a ţinut să sublinieze că radioul este unul dintre mediile care au evoluat cel mai mult, cu o viteză de-a dreptul ameţitoare. Însă radioul, afirmă Daniel Sîrbu, are un mare avantaj în faţa televiziunii şi anume transmiterea informaţiei.

„Odată cu apariţia internetului au apărut alte profesii, cu alte cuvinte redactorul multimedia/reporterul multimedia. Acesta pleacă la un eveniment cu un telefon performant şi cu un dispozitiv de captare wi fi. Nu mai putem face deosebirea între sistemele clasice pentru că nu ne putem lupta. Am ajuns într-o perioadă de 18 ani dintr-un radio clasic, la un mediu multimedia. Am dat nas în nas cu reţelele de socializare. (…) Acestea s-au dezvoltat atât de mult, încât pentru a reduce acest «handicap» a trebuit să aducem în mediul online sunet şi imagine“, explică Daniel Sîrbu.

Un alt avantaj al jurnalismului multimedia sau al internetului în sine este acela că acum că un post de radio poate fi ascultat de oriunde.

Evoluţia tehnologică a dus şi la modificarea structurii profesiilor în domeniul radioului.

„Radioul este construit după structura unei piramide. Ce a făcut tehnica? A început să îngusteze cam tot“, atrage atenţia managerul postului public regional de radio. „Munca a patru reporteri poate fi făcută doar de doi oameni. Reporterul multimedia este multifucţional“, spune Daniel Sîrbu.

Actualii jurnalişti de radio au uitat de partea cu tăiatul benzii de magnetofon. Acum, reporterul descarcă înregistrarea audio direct în calculator şi o editează folosind un program simplu de utilizat şi, desigur, foarte rapid şi eficient. După editare, materialul este gata de a fi difuzat în eter, după ce primeşte, bineînţeles, unda verde a editorului sau producătorului.

În ceea ce priveşte structura profesiilor, radioul se află în prezent în faţa a trei traiectorii definitorii, crede Daniel Sîrbu.

„În ceea ce priveşte partea tehnică, discutăm de persoane care se ocupă de funcţionarea corespunzătoare a sistemului wi-fi. Cu toată această dezvoltare tehnologică s-a născut o întrebare: mai avem nevoie de radio? Ce ascult în proporţie de 70%? Muzică. De ce nu pot asculta muzica pe care o vreau şi ascult muzica pe care mi-o oferă cineva? Radioul are un viitor în condiţiile în care se adaptează provocărilor secolului XXI“, atrage atenţia managerul Radio Constanţa.

Selecţia informaţiilor trebuie să fie intuitivă pentru a satisface cât mai multe exigenţe 

Sunetul trebuie transmis plăcut şi mai ales corect.

Selecţia informaţiilor trebuie să vină în întâmpinarea aşteptărilor cât mai multor persoane. De aceea, nişarea radioului are un rol deosebit, mai ales dacă ne gândim că nu există ascultătorul universal.

Un alt considerent de care jurnaliştii de radio trebuie să ţină cont este modalitate prin care interacţionează cu ascultătorii. Oamenii au mulţime de preocupări, iar informaţiile pe care jurnalistul le oferă trebuie să ţină cont de acest lucru. Un avantaj este abilitatea reporterului care colectează informaţia de a indentifica în mod corect interesele publicului său ţintă.

„Suntem puşi în situaţia de a reformula aceste informaţii şi de a le pune pe altă structură decât cea clasică. Viaţa a devenit atât de complicată, încât informaţia, dacă nu ţine cont de această interdisciplinaritate, dă impresia unei distorsiuni a realităţii“, a completat Daniel Sîrbu.

Tot el atrage atenţia că ne aflăm în faţa unei veritabile revoluţii a radioului. De schimbare nu sunt scutite nici restul mediilor: ziarele, televiziunea – toate sunt supuse unui val continuu şi rapid de schimbări, căruia trebuie să-i facă faţă intuitiv pentru a putea supravieţui.

În acest context, mediul online câştigă teren cu o repeziciune fantastică, device-urile folosite pentru accesarea mediilor online sunt de o gamă foarte variată, iar selecţia informaţiei este din ce în ce mai grea.

Concluzia, crede Daniel Sîrbu, este că avem nevoie să chestionăm totul: „Să nu-ţi fie teamă să pui întrebări! Să nu-ţi fie teamă să îţi pui întrebări!“, a conchis managerul Radio Constanţa discursul susţinut în faţa studenţilor de la jurnalism şi a unui grup de elevi de la Liceul Teoretic „G. Călinescu“ din Constanţa.

La evenimentul organizat  marți pentru studenții de la Jurnalism au participat și prof. univ. dr. Ana-Maria Munteanu, decanul Facultății de Litere, prof univ dr. Cristina Tamaș, lect. univ. dr. Mariana Tocia și asist. dr. Alexandra Codău.

* 1 noiembrie – Ziua Radioului Public din România *

La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se inaugura, cu apelul ”Alo, Alo aici Radio București, România”, postul național de radio.

Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei românești, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ”Un suflet nou”. În ziua inaugurală, postul național de radio a difuzat muzică de dans, informații din presă, buletine meteo și știri sportive. La microfonul radioului au vorbit, pe rând: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Ion Finteșteanu, Constantin Nottara, George Vraca ș.a.

Ulterior, și-au făcut debutul emisiuni dedicate atât femeilor, cât și temelor culturale, dar și o serie de transmisiuni umoristice și emisiuni clasice: ”Ora copiilor”, ”Ora veselă”, Teatrul radiofonic, cursuri de limbă străină, ”Cronica dramatică”, ”Cronica literară”, ”Cronica cinematografică”. Emisiunile erau alcătuite de un consiliu condus de Dragomir Hurmuzescu, din care făceau parte I. Al. Brătescu Voinești, Dimitrie T. Alesseanu și Mihail Jora. La 10 martie 1929, a debutat la microfon cel care a ținut cele mai multe conferințe radiofonice: Nicolae Iorga. Ulterior, din primele lui cuvântări a fost editat volumul ”Sfaturi pe întuneric”.

Emisiunile ”radiotelefonice” au debutat cu timiditate în 1921, însă abia prin 1924-1925 au început să fie realizate cu regularitate.

Preocupări privind înființarea unui post de radio au existat încă din 1925, când a luat ființă asociația ”Prietenii radiofoniei”, grupare condusă de profesorul Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic al Universității din București. Radiofoniștii români organizau conferințe cu caracter științific și inițiau, de două ori pe săptămână, joia și sâmbăta, la ora 21.30, audiții radiofonice. În vara anului 1925, au fost realizate primele emisiuni cu prilejul expoziției ”Luna Bucureștilor”. Prima publicație despre radiofonie — ”Radio-român” a apărut la 13 septembrie 1925, urmată, o lună mai târziu, de revista ”Radiofonia”. La 13 iunie 1926, a avut loc primul Congres al Radiofoniștilor români.

Legea pentru instalarea și folosința stațiunilor și posturilor radioelectrice care consfințea monopolul statului asupra posturilor de emisie și asupra posturilor de radiorecepție a fost adoptată în iulie 1925, câteva luni mai târziu fiind adoptat și Regulamentul pentru aplicarea Legii mai sus amintite, în care se preconiza înființarea unei societăți de difuziune pe acțiuni (60% capital de stat și 40% capital particular).

Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva.

Cu toate că legea a creat un cadru favorabil înființării Societății Române de Radiodifuziune, aceasta nu a fost inaugurată decât trei ani mai târziu. Principalele obstacole de trecut au fost obținerea numeroaselor aprobări necesare, precum și rezolvarea problemelor tehnice și financiare. În acest context, a început, în 15 noiembrie 1926, o subscripție publică pentru strângerea celor 20 de milioane de lei necesare constituirii capitalului public al Societății Române de Radiodifuziune. Pentru că la finalul acțiunii nu fuseseră strânși decât 159.000 lei, Banca Națională a României a acceptat să acopere restul capitalului și astfel, pe 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniștri a aprobat, în sfârșit, înființarea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România (actuala Societate Română de Radiodifuziune).

Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică a avut loc la 17 ianuarie 1928, în cadrul căreia a fost aprobat statutul de funcționare și a fost ales primul Consiliu de Administrație. S-au organizat comisiile și comitetele pe probleme și s-au angajat tehnicienii necesari. Consiliul de Administrație s-a întâlnit pentru prima dată la 5 martie. În luna iunie, a fost cumpărat primul imobil al SRR, situat pe strada General Berthelot la nr. 60. În cele din urmă, a fost încheiat un contract cu Marconi’s Wireless Telegraph Co. Ltd. pentru cumpărarea și instalarea unui emițător radio cu puterea de 18 kW, iar temporar, până la darea în funcțiune a acestuia, a unui emițător de 400 W.

Societatea de Difuziune Radiotelefonică a devenit Societatea Română de Radiodifuziune, la 4 aprilie 1936. A urmat inaugurarea, în 1952, a clădirii actualului sediu (începută în 1949), iar în 1961, a fost deschisă Sala de concerte ”Mihail Jora”.

În anul 1956, a fost înființată Televiziunea Română, cu care Radio România a fuzionat, formând împreună instituția numită Radioteleviziunea Română. În 1994, prin Legea nr. 41 din 17 iunie, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune s-au înființat ca ”servicii publice autonome, de interes național, independente editorial”.

În prezent, Radio România emite pe trei posturi naționale: Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor. De asemenea, emite la nivel internațional prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), iar la nivel regional prin 8 studiouri regionale. Oferta Radio România este completată de un post regional dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, dar și de Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online.

(sursa istoricului – Agerpres)

Fotografii: Tiberius STANCIU

AUDIO: Radio România Constanța și-a primit ascultătorii acasă

Publicat de Carmen Secuiu, 30 octombrie 2015, 18:35

Posturile Radio România și-au deschis porţile vineri, 30 octombrie, între orele 09.30 și 16.00, pentru a oferi ascultătorilor ocazia să vadă de unde pleacă ştirile şi emisiunile şi pentru a-i cunoaşte pe realizatori.

Evenimentul “Ziua Porţilor Deschise” prefaţează aniversarea a 87 de ani de radio în România, un adevărat ghid pentru ascultători.

Încurajați de această campanie, în cinstea evenimentului de la 01 noiembrie, tineri și seniori, copii de școală generală și adolescenți au venit să vadă cum se lucrează la Radio România Constanța, postul regional, care transmite în Dobrogea.

”Sunt foarte impresionat de căldura cu care ne-ați primit. Realizatorii și prezentatorii de emisiuni sunt ospitalieri”, spune un vizitator, cetățean de altă naționalitate.

Le mulțumim tuturor pentru gândurile bune.

carmensecuiu@radioconstanta.ro

Centrul Cultural Media Radio România aduce cultura în prim plan de Ziua Radioului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 octombrie 2015, 11:00

Centrul Cultural Media, considerat un adevărat mall cultural al Radio România, sărbătoreşte Ziua Radioului din 1 noiembrie 2015, cu evenimente dedicate tuturor ascultătorilor, indiferent de vârstă sau preferinţe. De la un concert de gală la Sala Radio, la altul într-un club, de la teatru pe scenă, la teatru la microfon şi emisiuni speciale, oferta devine una aproape completă şi greu de refuzat.

Orchestra Naţională Radio va susţine, în data de 30 octombrie, un concert special cu lucrări de A. Alessandrescu, L. van Beethoven şi J. Brahms. Solista concertului va fi violonista Cristina Anghelescu, care de mai bine de două decenii este solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, sub bagheta dirijorului Adrian Morar.

Radio România Cultural va organiza, în Clubul Fabrica din Bucureşti, evenimentul RRC & Friends, care se va desfăşura sub forma unui spectacol pentru toate generaţiile care ascultă postul de radio. Evenimentul din data de 1 noiembrie va cuprinde un spectacol de teatru pentru copii, susţinut de Teatrul Ion Creanga, un spectacol de teatru al Companiei Independente Unteatru, nominalizată anul acesta la Gala Premiilor Radio România Cultural, şi un concert susţinut de artişti şi trupe aflaţi în difuzare on air: Adrian Naidin, Blue Noise şi Byron.

Radio România Muzical va marca Ziua Radioului prin programe speciale, tematice, dedicate aniversării de pe 1 noiembrie. Postul va avea trei tronsoane create pentru această zi: Soliştii, corurile şi orchestrele Radio – o selecţie a celor mai valoroase înregistrări ale formatiilor radio; Din colecţia Editurii Casa Radio – selecţiuni de pe cele mai noi CD-uri apărute la editura Casa Radio; Succese Radio România la EBU – proiecte incluse în stagiunea Euroradio, înregistrări cu cele mai multe preluări de către partenerii din EBU.

Teatrul Naţional Radiofonic programează duminică, 1 noiembrie, la Radio România Cultural, versiuni actuale pentru primele două piese radiofonice difuzate la Radio România încă în primul său an de existenţă: Ce ştia satul, de V. Al. Jan şi Cerere în căsătorie, de Anton Pavlovici Cehov.

De asemenea, TNR a programat, tot la Radio România Cultural, duminică, 1 noiembrie, ora 5:00, Biografii, memorii. Ion Valjan sau Fascinaţia Teatrului. Scenariu radiofonic de Michaela Gulea şi Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Porţi Deschise la Radio Constanţa

Publicat de , 26 octombrie 2014, 11:16 / actualizat: 26 octombrie 2014, 12:27

Zeci de constănţeni au sfidat ploaia şi vântul sâmbătă şi au venit în grupuri mici la Radio Constanţa, Vila nr.1 Mamaia la Ziua Porţilor Deschise. Cei mai îndrăzneţi dintre ei au făcut cunoştinţă pentru prima oară cu microfonul. Ca de fiecare dată, cei mai încântaţi au fost cei mai mici dintre ascultătorii noştri. Rezultatul îl puteţi asculta AICI: