Radio România dedică toată luna noiembrie celebrării celor 95 de ani de existență

Publicat de Adina Sîrbu, 1 noiembrie 2023, 11:31

La 1 noiembrie, Radio România sărbătorește 95 de ani de existență.

În semn de recunoaştere a rolului determinant pe care radioul îl are în istoria României, Parlamentul României a decis, la 24 decembrie 2019, prin adoptarea Legii nr. 255/2019, instituirea zilei de 1 noiembrie ca Zi Naţională a Radioului.

Din 1928, tot ce s-a întamplat în istoria acestui popor s-a auzit la Radio România. La 95 de ani, postul public de radio rămâne reper de credibilitate pentru ascultători, iar faptul că peste 3 milioane de români aleg zilnic posturile Radio România este dovada că au încredere în noi, în profesionalismul jurnaliştilor noştri, în seriozitatea şi onestitatea cu care abordăm fiecare temă.

Radio România dedică întreaga lună noiembrie celebrării celor 95 de ani printr-o serie de evenimente şi proiecte editoriale speciale:

• Gala Radio România: Esența Performanței în Fiecare Voce, cu Fiecare Sunet are loc pe 1 noiembrie, de la ora 17.00, la Sala Radio, pentru a onora cu exactitate momentul primei transmisii a Societăţii Române de Radiodifuziune, la 1 noiembrie 1928. În ansamblu, Gala Radio România reprezintă o platformă de recunoaştere a excelenţei şi a contribuţiilor semnificative în diverse domenii ale societăţii, aducând astfel un omagiu celor care modelează România;
• Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediţia Timişoara are loc în perioada 1-5 noiembrie, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara;
• Pe 3 noiembrie, în foaierul Salii Radio, va avea loc lansarea cărții Fotbal Minut cu Minut, continuarea primului volum apărut în 2022, în prezența autorului Ovidiu Blag. Volumul evocă printr-un șir de interviuri, amintiri, documente și fotografii perioade și momente de aur din istoria radioului;
• Vineri, 3 noiembrie, începând cu ora 19.00, are loc la Sala Radio Concertul aniversar al Orchestrei Naţionale Radio, dirijor Rumon Gamba, solist Alexandru Tomescu – vioară;

Tot atunci se lansează discurile Mihail Jora, Muzica de balet și Alexandru Tomescu – vioară & Sînziana Mircea – pian, Beethoven, Brahms, Enescu;

• Duminică, 5 noiembrie, la Sala Radio, celebrăm 95 de ani de radiofolclor printr-un concert de muzică populară, cu Ştefania Rareş, Viorica Flintaşu, Gheorghe Roşoga, Elena Jurjescu Todi, Ion Ghițulescu, Constantin Enceanu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Victoriţa Lăcătuşu, Ion Drăgan, Simona Dinescu, Georgel Nucă, Maria Beatrice Băndoiu, Radu Lazăr, Ilie Caraş, Stefania Narenji și Georgiana Aurică;
• Conferința ABU Media and Culture Days, organizată de Societatea Romana de Radiodifuziune şi Asia-Pacific Broadcasting Union, este programată în zilele de 16 şi 17 noiembrie;
• Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – Bucureşti se va desfăşura în perioada 22-26 noiembrie, la Romexpo, Pavilionul Central.

Miercuri 1 noiembrie, la ora 17.00, toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune vor marca împreună sărbătoarea sub semnul Noi suntem Radio România, împreună de 95 de ani.

Dezbaterea de prânz de la Radio România Actualităţi pune în discuție o temă de mare actualitate, anume Rolul media publice în combaterea dezinformării, la care vor fi prezenți colegii de la Radio România Chişinău și TeleRadio-Moldova.

Tot pe 1 noiembrie, Radio România Cultural prezintă ediția specială Music Show, cu Horia Moculescu, dedicată muzicii ușoare lansate la Radio România timp de 95 de ani şi spectacolul RADIO-Nocturn, cu Gigi Caciuleanu exclusiv online (video) şi on air (audio).

București FM programează un spectacol vibrant și autentic La capătul curcubeului suntem noi, al Trupei de Teatru Tutti Frutti a Liceului Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes, câştigător al Premiului special al Festivalului Vocea Teatrului Licean Bucureștean. Coordonaţi de regizoarea Diana Păcurar, tinerii liceeni au scris nu doar textul spectacolului, ci şi un imn al generaţiei Z. București FM a preluat și a adaptat spectacolul cu ajutorul regizorului Mihnea Chelaru, sub coordonarea Andreiei Bârsan și îl prezintă în varianta de teatru radiofonic pe 1 noiembrie, de la ora 22.00.

Oamenii de la Radio România dau glas amintirilor într-un serial de istorie orală, produs de Rador și difuzat de București FM. Cei ce s-au aflat de-a lungul timpului într-o relație de muncă, dragoste și devotament cu Radioul Public, vorbesc despre momente, întâmplări, evenimente, care s-au păstrat în memoria personală a fiecăruia.

Teatrul Radiofonic a pregătit pentru dumneavoastră Momente de aur, la 95 de ani.

Rămâneţi cu Radio România on air, off air şi online.

La mulți ani, Radio România!

Ziua Naţională a Radioului | Se împlinesc 93 de ani de la inaugurarea postului naţional de radio din România

Publicat de Doina Sirbu, 1 noiembrie 2021, 11:20

Astăzi se împlinesc 93 de ani de la inaugurarea postului naţional de radio din România. Pe 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti“, rostit de președintele societății, Dragomir Hurmuzescu, un mare fizician român.

Dragomir Hurmuzescu / wikipedia.org

S-a  emis atunci din sediul Societăţii din Strada General Berthelot nr. 60 cu un emiţător de 400 w, pe o lungime de undă de 401,6 m.

Primul sediu al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

Programul primei emisiuni radio din 1 noiembrie 1928

A urmat un program muzical, ştiri de presă, s-au recitat versuri, a fost transmis un buletin meteorologic, precum şi ştiri sportive. În zilele următoare, emisiuni asemănătoare au fost transmise între orele 17.00 – 19.00 şi 20.30 – 24.00, programul îmbogăţindu-se cu noi rubrici.

Radiofonia românească a debutat în 1908 la Constanţa, prin instalarea unui post de radiotelegrafie, ce aparţinea Serviciului Maritim Român. În 1909, Marina Militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă.

În 1921, dintr-o initiaţivă guvernamentală, s-a înfiinţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul ţării.

Între 1925 – 1928, un grup de radioamatori al cărui iniţiator a fost Dragomir Hurmuzescu (1865 – 1954) au militat pentru înfiinţarea postului naţional de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat, la sfârşitul anului 1924, Asociaţia Prietenii Radiofoniei, în cadrul Institutului Electrotehnic, înfiinţat tot de el.

La sfârşitul anului 1927, s-au pus bazele legale ale constituirii primei societăţi naţionale de radio din România, cu capital majoritar de stat. Atunci, Consiliul de Miniştri a declarat constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (art.2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie 1927 al Consiliului de Miniştri).

Societatea a fost înregistrată oficial la tribunal în martie 1928, după ce în ianuarie, acelaşi an, a avut loc prima Adunare generală a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică.

La 18 decembrie 1928, are loc prima transmisiune umoristică. În acelaşi an a fost înfiinţată şi Orchestra Naţională Radio, primul ansamblu simfonic al Radiodifuziunii Române. Un an mai târziu, a fost transmisă la radio prima emisiune pentru cei mici, „Ora copiilor“.

Pe 23 ianuarie 1929, are loc prima transmisiune de teatru cu poemul liric „O toamnă”, de Alfred Moşoiu. Un an mai târziu, în 1930 debutează „Universitatea Radio“. Aceasta conţinea conferinţe ţinute de prestigioase personalităţi ale intelectualităţii româneşti, din perioada interbelică, precum şi emisiunile „Ora sătenilor“ şi „Ora şcolarilor“.

În 1933, pe iunie, are loc prima transmisie a unui meci de fotbal internaţional: România-Iugoslavia, iar pe 4 aprilie 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonică devine Societatea Română de Radiodifuziune (SRR).

Totodată, pe 20 februarie 1937, se lansează la radio celebra cântăreaţă de muzică populară, Maria Tănase. Doi ani mai târziu, tot în februarie a fost lansată o emisiune românească pentru America. Totodată, în 1940 a fost înfiinţat Corul Radio, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ioan Croitoru.

Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către ţară şi proclamaţia guvernului, iar o zi mai târziu, sediul Societăţii Române de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german.

Corul de Copii a fost înfiinţat  în 1945, iar Big Band Radio şi Orchestra Populară Radio au fost create în 1949. Doi ani mai târziu, pe 10 noiembrie, apare revista de programe a Radiodifuziunii.

În 1954 încep să apară, treptat, studiourile regionale: pe 15 martie se inaugurează Radio Cluj, iar pe 6 iunie – Radio Craiova. Un an mai târziu, pe 5 mai 1955, se inaugurează Radio Timişoara, iar pe 10 decembrie 1956 se redeschide Radio Iaşi. La data de 2 martie 1958 apare şi Radio Târgu Mureş.

În 1956 apare Televiziunea Română, cu care SRR fuzionează, formând împreună instituţia Radioteleviziunea Română, iar Sala de concerte „Mihail Jora” este inaugurată în anul 1961.

În anul 1967, pe litoral începe să emită Radio Vacanţa, în timp ce, pe 21 ianuarie 1990 a fost inaugurată şi staţia locală Radio Constanţa. În 1992 începe să emită Antena Satelor, singurul post din Europa dedicat exclusiv mediului rural.

După 6 ani se înfiinţează Editura „Casa Radio“, unica pe piaţa de carte din România. În 2008, la aniversarea a 8 decenii de Radio România, pe 28 octombrie, BNR lansează moneda aniversară Radio România. Este confecţionată din argint şi cântăreşte 31 de grame.

Radioul public şi-a asumat, din anul 1928, o misiune importantă şi, în cei 93 de ani de existenţă neîntreruptă, a transmis toate evenimentele semnificative din istoria României. La postul public de radio, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1944, a fost făcut anunţul că România s-a alăturat Aliaţilor. Vocile Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 au fost auzite în toată ţara şi graţie Radioului public.

Ca recunoaştere a rolului determinant al Radioului în istoria României, Parlamentul României a adoptat, la 24 decembrie 2019, Legea nr. 255/2019 privind instituirea zilei de 1 noiembrie ca Zi Naţională a Radioului.

Foto – radio-arhive.ro

Radio România, 92 de ani de la prima emisie. Angelo Mitchievici: „Vocea radioului naţional reprezintă un timbru particular al culturii române şi vocea muzicală a României”

Publicat de , 1 noiembrie 2020, 10:09

De 92 de ani, Radioul public reuşeşte să ajungă la publicul său şi să transmită mesaje credibile, într-o lume preponderent vizuală. Vocea radioului naţional reprezintă, de fapt, timbrul particular al culturii române şi vocea muzicală a României, prin orchestrele şi corurile Radio România, o spune preşedintele Uniunii Scriitorilor din Dobrogea, Angelo Mitchievici.

Pe timp de pace sau de război, radioul a transmis mesajele de interes public şi a fost un reper de credibilitate. Un dialog cu Angelo Mitchievici, despre rolul strategic al radioului naţional, în momentele de cumpănă ale istoriei, dar şi în cele de criză, precum cel de azi.

La postul public de radio, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1944, a fost făcut anunţul că România s-a alăturat Aliaţilor. Şi vocile Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 au fost auzite graţie Radioului public. În zilele noastre, politicienii aleg postul public de radio pentru a transmite mesaje către români. Care este astăzi misiunea Radioului public?

Angelo Mitchievici: Misiunea Radioului public este una complexă, care nu presupune doar momentele cruciale ale istoriei unei naţiuni, a naţiunii române, ci presupune o inserare permanentă în cotidian, printr-un efort de a configura şi de a contribui la ceea ce numim cultură naţională, la educaţie şi la o informare credibilă. De aceea, radioul este o instituţie foarte complexă, pentru că nu vorbeşte pe o singură voce, la propriu şi la figurat, ci întregim o serie de voci a unor oameni foarte devotaţi şi foarte înzestraţi pentru această meserie. Dar să nu uităm că, prin intermediul radioului, auzim acele voci, dintre care unele sunt emblematice, iar ele nu sunt neapărat ale politicienilor, ci, din punctul meu de vedere, sunt ale oamenilor de cultură, ale oamenilor de ştiinţă, ale personalităţilor, a ceea ce este emblematic pentru cultura şi civilizaţia românească. Radioul a strâns în istoria sa îndelungată, de aproape un secol, a strâns în patrimoniul lui aceste voci importante ale istoriei noastre culturale. Radioul a acompaniat şi a fost prezent din plin în momente cruciale, determinante ale istoriei noastre, cele două pe care le-aţi menţionat, dar nu trebuie să uităm că radioul este o prezenţă de fiecare zi în vieţile noastre şi că, dacă o anumită perioadă din viaţa noastră a dobândit-o un profil particular, de foarte multe ori în acest profil sunt strecurate ca ingrediente şi vocile radioului naţional.

Timp de 92 de ani, de-a lungul tuturor regimurilor politice, radioul public a rămas un reper de credibilitate. Ce ar fi bine să facem, pentru ca oamenii să ne aleagă în continuare?

Angelo Mitchievici: Într-o formulă, foarte simplificat v-aş spune, radioul ar trebui să-şi îndeplinească în continuare menirea pentru care a fost creat. Evident că sunt etape diferite, istorice, una în care radioul a fost lipsit de o „concurenţă” a imaginii, în perioada interbelică, până şi o parte din cea postbelică. Sigur că radioul trebuie să reziste cumva sau, mai precis, să convieţuiască în această lume preponderent vizuală. Însă, nu trebuie uitat faptul că vocea este un element esenţial, vocea nu reprezintă doar un timbru particular, vocea înseamnă un timbru particular al culturii române, prin oamenii care o reprezintă, înseamnă deopotrivă şi vocea muzicală a României, principala voce a României şi mă gândesc la orchestrele şi corurile Radio România, care au oferit, de-a lungul timpului, o bucurie ascultătorilor, dar mă refer deopotrivă la teatrul radiofonic, ascultat de foarte mulţi. Sunt unul dintre ascultătorii de teatru radiofonic, în copilărie. De aceea, mi-au rămas în minte o serie de voci şi aş zice că radioul mai are un potenţial, chiar mai mare decât televiziunea, pentru că are o istorie mult mai îndelungată. Radioul deţine un patrimoniu imens al culturii române, prin toate înregistrările acelor voci, mai ales din perioada interbelică, de oameni de cultură, de la Eugen Lovinescu, Călinescu, Mircea Vulcănescu. Sunt voci ale celor care au vorbit la radio într-un moment, în care radioul era singurul pe scenă şi este datoria noastră să recuperăm acest patrimoniu, printr-o digitalizare a arhivei naţionale radio. Aceste voci trebuie redate circuitului cultural al României actuale, pentru că, deşi vorbesc dintr-un alt timp, multe dintre ele se află într-o perfectă actualitate cu problemele României de astăzi. Cred foarte mult în misiunea culturală a radioului şi în faptul că el reuşeşte să selecteze ceea ce România are mai bun la ora actuală. El construieşte o hologramă auditivă şi intelectuală a României de azi.

Aşa cum spuneţi, misiunea radioului public nu este doar aceea de informare, ci şi de educare şi, în mod special, de promovare a identităţii naţionale într-o lume a diversităţii. Este necesar ca radioul public să se adapteze continuu la noile reţele de comunicare şi la noile aşteptări ale ascultătorilor. Cum ar trebui sau cum ar fi mai bine să facem acest lucru?

Angelo Mitchievici: Primul aspect este o problemă tehnică, cu care se confruntă radiodifuziunea în general în Europa, dar şi dincolo de ea, adaptarea la o serie de canale de comunicare mai eficientă şi Radio România a făcut paşi în acest sens. Cât despre strategiile de comunicare cu publicul, mi se pare foarte important ca radioul să devină interactiv în relaţia publicul său, să-şi ţină publicul aproape, printr-un fel de parteneriat deschis unui dialog. Şi acest lucru o poate face prin profesionalismul jurnaliştilor lui, oamenii care fac emisiuni, aleg o serie de invitaţi potriviţi în emisiunile radio, de fapt, cei care reuşesc să facă auzite vocile importante ale României.

Cum vedeţi radioul public peste 10 ani?

Angelo Mitchievici: Sunt o persoană optimistă, în primul rând, pentru că îl văd tot acolo, pentru că o dimensiune esenţială a radioului public trebuie să fie permanenţa. El nu poate fi scos din joc, doar pentru simplul fapt că nu îndeplineşte aceeaşi funcţie ca un radio particular, pentru că misiunea lui este mai amplă decât a unui post de radio particular, care se bazează strict pe entertaiment. Radioul are o misiune culturală mai amplă şi această misiune trebuie dusă la îndeplinire în fiecare moment al existenţei lui. Din punctul meu de vedere, radioul trebuie să rămână în continuare o sursă de informare credibilă, în spiritul unei echidistanţe faţă de elementele perturbatoare, de influenţe, de imixtiuni politice sau de altă natură. Radioul trebuie să rămână independent pentru că este al românilor, nu al unui român în particular.”

În finalul discuţiei noastre, vă rog să concentraţi într-un enunţ ce înseamnă radioul public pentru preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea.       

Angelo Mitchievici: Aş spune, recapitulând cumva, că el rămâne o sursă de informare credibilă, un instrument de cultură important, o istorie care se scrie din mers şi o voce cu un timbru particular indelebil, care este, într-un fel, o voce a României, dacă nu chiar vocea României.

Interviu realizat de Cristina Ghelasie / Foto – Arhivă

Legea prin care 1 noiembrie devine Ziua Naţională a Radioului, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis

Publicat de Doina Sirbu, 24 decembrie 2019, 11:32

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea zilei de 1 noiembrie ca Ziua Naţională a Radioului.

„Se instituie ziua de 1 noiembrie ca Ziua Naţională a Radioului. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări cu caracter cultural – ştiinţific dedicate sărbătoririi acestei zile sau pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar organizaţiilor neguvernamentale sau altor instituţii care organizează astfel de manifestări”, prevede legea.

Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni şi/sau aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, mai prevede actul normativ.

Redactor online – Doina Sîrbu / Sursă – AGERPRES / Foto – presidency.ro

Senatorii au adoptat propunerea legislativă prin care ziua de 1 noiembrie devine Ziua Naţională a Radioului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 martie 2019, 18:41

Senatorii au adoptat propunerea legislativă prin care ziua de 1 noiembrie devine Ziua Naţională a Radioului.

Iniţiatorii arată că pe 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, a avut loc prima emisie radio din Bucureşti şi au apreciat că Radio România este o instituţie fundamenatală a societăţii.

Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, amintea în acest context importanţa transmisiunilor istorice din august 1944 sau decembrie 1989 şi a salutat activitatea radioului public, considerat un reper pentru toate generaţiile.

Senatorii USR s-au abţinut de la votarea acestui document, care merge acum la Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.

Sursa – Rador