AUDIO | Ziua Internațională a Muncii, moment de reflecție asupra luptei pentru drepturile lucrătorilor
Bogdan Hossu, lider Cartel Alfa: „Celebrăm Ziua Muncii ca omagiu adus sacrificiilor muncitorilor pentru a obţine condiţii de muncă demne şi sigure. Însă drumul spre echitate e încă lung.”
Pentru cei mai mulți dintre noi, 1 Mai este sinonim cu minivacanța, cu distracția, cu grătarele, în așteptarea verii. Istoria acestei date este legată, însă, de un context mai sumbru – de lupta pentru drepturile angajaților, care și-a cerut chiar și tributul de sânge.
Ziua de lucru nu a avut întotdeauna doar 8 ore, concediile nu au fost mereu plătite și, în general, drepturile angajaților, așa cum le știm astăzi, nu au fost, dintotdeauna, apărate de legi și sindicate. În prezent, situația este incomparabil mai bună, dar nici pe departe perfectă.
Despre toate acestea, pe larg, Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, într-un interviu semnat de Bogdan Comșa:
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
Cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai din acest an s-a majorat cu 30% faţă de anul trecut, estimează Asociaţia Română a Cărnii. Cei mai căutaţi sunt micii din porc şi vită.
Micul sau mititelul a devenit un simbol de 1 Mai, deși în ultima perioadă s-a scumpit considerabil.
Potrivit directorului Asociaţiei Române a Cărnii, Dana Tănase, 18 milioane de mici ajung zilele acestea pe grătare.
”Există o creştere a cererii de mici pe piaţă. Estimăm această creştere ca fiind de 30%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2022. Producţia totală de mici este estimată la aproximativ 1.500 tone pentru această minivacanţă de 1 Mai, ceea ce ar însemna 18 milioane de mici, luând în calcul faptul că în general un mic are cam 80 grame înainte de a-l pune pe grătar. Dacă ne gândim că românul consumă în genere doi mici, ar însemna că jumătate din populaţia actuală s-ar desfăta cu acest emblematic produs”, a declarat Dana Tănase.
Istoria micului datează de la sfârşitul secolului 19, când, din lipsă de maţe de porc pentru cârnaţi, Restaurantul Iordache din centrul istoric al Capitalei a pus pe jar un produs nou, din carne tocată, condimentat cu chimen, cimbru, piper, sare şi bicarbonat. Această ultimă substanţă, interzisă pentru consum în spaţiul comunitar, a dus în februarie 2014 micul românesc pe lista neagră a Uniunii Europene. Au fost patru luni de tristeţe, dar în iunie, la începutul verii, România a primit o derogare de la Comisia Europeană, astfel că, de atunci, micul românesc poate circula liber, chiar şi la export.
„Principalul obstacol în comerţul intraunional cu mici îl constituie pesta porcină africană. Ca atare, doar companiile care utilizează carne de porc materie prima eligibilă, provenită din state membre ale UE lipsite de restricţii pentru această boală, pot livra către magazinele româneşti aflate în ţările unde există comunităţi mari de români. Estimarea companiilor care livrează în spaţiul european indică o creştere a cererii de mici de 10% comparativ cu restul anului”, a subliniat directorul executiv al ARC.
Deşi nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România, estimările ARC arată un consum anual de aproximativ 200-250 milioane mici, respectiv în jur de 20.000 tone.
Și pentru că face parte din tradiție ca românii să încingă grătarele în aer liber pentru prepararea micilor, pompierii îi sfătuiesc să folosească doar locurile special amenajate pentru acest lucru și să ia măsuri pentru evitarea incendiilor.
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
La 1 mai este sărbătorită anual, în peste 90 de ţări din întreaga lume, Ziua internaţională a muncii, cunoscută şi sub denumirile de Ziua muncii sau Ziua internaţională a muncitorilor. Această zi reprezintă un tribut adus muncitorilor din întreaga lume pentru sacrificiile lor în vederea obţinerii unor drepturi sociale şi economice, potrivit https://leagueofindia.com/.
Ziua de 1 Mai este zi nelucrătoare în cele mai multe state, între care şi România. În multe alte ţări, însă, Ziua internaţională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore. Muncitorii aveau dreptul doar la o singură zi de odihnă pe săptămână, arată www.calagenda.fr. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.
Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestaţii în ziua de 1 mai 1886, pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi. În 1889, revendicările muncitorilor americani au ajuns în Franţa.
La 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internaţionalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore, se arată pe https://maitron.fr/. Între 1890 şi 1891 au avut loc manifestaţii în SUA şi în mai multe ţări europene.
Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles. De atunci, an de an, la 1 Mai, muncitorii au avut prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente, potrivit http://indiatoday.intoday.in/.
În SUA, această zi se sărbătoreşte în prima zi de luni a lunii septembrie. În 1894, preşedintele american Grover Cleveland (1885-1889; 1893-1897), îngrijorat de ameninţarea politică a acestei sărbători create de socialişti, a decretat marcarea evenimentului în această zi. Preşedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeaşi politică, declarând această zi drept Ziua loialităţii în SUA, potrivit https://yeu.ca/. Canada sărbătoreşte, de asemenea, Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie, conform www.thecanadianencyclopedia.ca.
Ziua de 1 Mai a fost marcată, în România, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. În 1945, la Bucureşti, au avut loc primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971. Astăzi, această zi este sărbătorită prin concerte, ieşiri la iarbă verde sau diverse activităţi festive, etc.
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
Ziua internaţională a muncii se sărbătoreşte anual, începând din 1889, în peste 80 de ţări, la data de 1 Mai.
Această zi nu a fost aleasă întâmplător. La nivel global, revoluţia industrială a însemnat introducerea unor maşini şi utilaje noi, care funcţionau încontinuu. Se muncea în condiţii grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit www.iww.org. Prin urmare, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare a început să ducă o luptă constantă pentru a obţine ziua de lucru de opt ore, precum şi condiţii mai bune de muncă şi un salariu decent.
În 1884, în încercarea de a le face muncitorilor viaţa mai uşoară, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.
La 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărşăluit pentru a-şi susţine cauza, fiind prima dată când a fost sărbătorită ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunse la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi.
În 1889, la primul Congres al Internaţionalei a II-a întrunit la Paris, în care a fost marcat centenarul Revoluţiei Franceze (1789) şi al Expoziţiei Universale, Raymond Lavigne a făcut propunerea ca, în 1890, să fie organizate demonstraţii internaţionale, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, se arată pe www.cute-calendar.com. În 1890 au avut loc manifestaţii atât în SUA, cât şi în principalele ţări europene. Astfel, ziua de 1 Mai a devenit Ziua internaţională a muncii, fiind recunoscută ca un eveniment anual la Congresul Internaţionalei a II-a din 1891. De atunci, an de an, în această zi, muncitorii au prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente, potrivit http://indiatoday.intoday.in/.
Statele Unite şi Canada sărbătoresc Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie. În SUA, preşedintele Grover Cleveland (1885-1889 şi 1893-1897), îngrijorat de ameninţarea politică a acestei sărbători create de socialişti, a decretat, în 1894, ca Ziua muncii să fie marcată în prima zi de luni a lunii septembrie. Şi în anii ’50, preşedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeaşi politică, declarând ziua de 1 Mai drept Ziua loialităţii în SUA, conform https://yeu.ca/may-1-international-workers-day/.
În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.
În 1945, în condiţiile în care cel de-Al Doilea Război Mondial nu se încheiase, iar pe teritoriul României, încă, se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstraţie „a oamenilor muncii”. Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desfăşurat, conform cutumei, în Piaţa Aviatorilor din Bucureşti, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente. Parada începea cu un miting, urmat de momentele în care în piaţă intrau pionierii. Defilau apoi Gărzile patriotice, înfiinţate în august 1968, şi muncitorii din fabricile bucureştene, sector după sector. Marile cluburi sportive defilau şi ele „raportând” succesele obţinute la competiţiile naţionale şi internaţionale. Momentul final era asigurat de aşa-numiţii oameni de ordine care intonau „imnul de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume” – „Internaţionala”.
În anii următori, s-a renunţat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcată prin adunări numite „populare” ce aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalaţie pentru nocturnă, fie în Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale – azi Romexpo, fie în Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceauşescu.
După 1990, această zi este sărbătorită prin organizarea de concerte, plimbări cu bicicleta, ieşiri la iarbă verde, diverse activităţi festive, concursuri pentru copii etc.
Astăzi, ziua de 1 Mai, cunoscută şi sub denumirea de Ziua muncii sau a muncitorilor, este în cele mai multe state, între care şi România, zi nelucrătoare. Pe de altă parte, în alte ţări, Ziua Muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele muncitorilor de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
Conform site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, www.ilo.org, ziua de 1 Mai este potrivită pentru a reflecta la provocările şi greutăţile pe care le au de înfruntat muncitorii, fie că sunt bărbaţi, femei sau copii. Una dintre acestea se referă la munca decentă. Prin conceptul de muncă decentă se înţelege activitatea productivă în mod egal pentru femei şi bărbaţi, activitate caracterizată de siguranţă la locul de muncă şi care este un factor de protecţie socială pentru muncitori şi familiile lor. În munca decentă se evită exploatarea, abuzul şi riscurile de muncă, în special pentru tineri şi copii, discriminarea de orice fel, promovează libertatea muncitorilor de a se organiza şi oportunitatea dialogului tripartit, împreună cu angajatorii şi guvernul, creează oportunităţi şi este un segment esenţial în dezvoltarea statului.
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
Ziua de 1 Mai a devenit cunoscută în lumea întreagă după incidente violente produse în SUA în 1886, când muncitorii au cerut reducerea timpului de lucru, şi s-a transformat treptat în Ziua Internaţională a Muncii, care este sărbătorită în prezent în numeroase ţări, inclusiv în România.
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 Mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore.
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar, în urma ciocnirii cu poliţia, au rezultat numeroase victime.
În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de opt ore. Iar, în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.
În alte ţări însă, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, 1 mai este zi liberă.
În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar, în timpul comunismului, această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
Şi anul acesta, ziua de 1 Mai este liberă pentru salariaţii din sectorul public. Această zi este legată de weekendul 28-29 aprilie, întreaga perioadă alcătuind aşa-numita „minivacanţă de 1 Mai”.
Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
În fiecare an la 1 Mai se sărbătorește, începând din 1889, în peste 80 de țări, Ziua internațională a muncii.
Ziua de 1 Mai nu a fost aleasă întâmplător. Revoluția industrială, la nivel global, a însemnat introducerea unor mașini și utilaje noi care funcționau încontinuu. Se muncea în condiții grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit www.iww.org. Prin urmare, spre sfârșitul secolului al XIX-lea clasa muncitoare a început să ducă o luptă constantă pentru a obține ziua de lucru de opt ore.
În 1884, în încercarea de a le face muncitorilor viața mai ușoară, în cadrul convenției naționale de la Chicago, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federația Americană a Muncii) a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca opt ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886. În anul următor, Federația și-a reiterat proclamația declarând că va fi susținută de greve și demonstrații.
La 1 mai 1886 peste 300 000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărșăluit pentru a-și susține cauza, fiind prima dată când a fost sărbătorită ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piața Heymarket din Chicago, unde numărul greviștilor ajunse la peste 65 000, lucrurile au escaladat și poliția a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morți și răniți.
În 1889, Congresul Internaționalei a II-a a decretat 1 Mai ca Zi internațională a muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, se arată pe http://indiatoday.intoday.in/. Primele manifestații au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele țări europene. De atunci, an de an, în această zi muncitorii au prilejul să-și exprime public cererile privitoare la condiții mai bune de muncă.
Statele Unite și Canada sărbătoresc Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie. În SUA, președintele Grover Cleveland (1885-1889 și 1893-1897) îngrijorat de amenințarea politică a acestei sărbători create de socialiști a decretat în 1894, ca Ziua muncii să fie marcată în prima zi de luni a lunii septembrie. Și în anii 50, președintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeași politică, declarând ziua de 1 mai, Ziua loialității în SUA, conform https://yeu.ca/may-1-international-workers-day/.
În perioada comunistă, în statele socialiste se desfășurau manifestații ample la care participau oamenii muncii, tinerii și sportivii. Era un prilej de a se „raporta marile realizări“.
În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpenești. Primele demonstrații muncitorești organizate la noi în țară au avut loc în 1945, la București, iar ultimele s-au desfășurat în 1971.
În 1945, în condițiile în care cel de-al Doilea Război Mondial nu se încheiase, iar pe teritoriul României se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstrație ”a oamenilor muncii”. Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desfășurat, conform cutumei, în Piața Aviatorilor din București, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente. Parada începea cu un miting urmat de momentele în care în piață intrau pionierii. Defilau apoi Gărzile patriotice, înființate în august 1968, și muncitorii din fabricile bucureștene, sector după sector. Marile cluburi sportive defilau și ele „raportând“ succese la competițiile naționale și internaționale. Momentul final era asigurat de așa numiții oameni de ordine care intonau „imnul de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume“ — „Internaționala“.
În anii următori, s-a renunțat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcată prin adunări numite „populare“ care aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalație pentru nocturnă, fie în Pavilionul Expoziției Economiei Naționale — azi Romexpo, fie în Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceaușescu.
În prezent, în cele mai multe state, ziua de 1 Mai este zi liberă — numită Zi a muncii sau a muncitorilor. Pe de altă parte, în numeroase țări din întreaga lume au loc manifestații ale sindicatelor care folosesc acest prilej pentru a-și face publice revendicările sociale sau profesionale.
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
În acest an, Paştele ortodox a picat în ziua de 1 mai, considerată Ziua Internaţională a Muncii.
Ziua Internaţională a Muncii se sărbătoreşte din 1889, atunci când Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ca pe 1 Mai să fie comemorate victimele grevei generale din 1886 organizată în Chicago.
Cu timpul, 1 Mai a început să fie sărbătorit în majoritatea ţărilor, devenind Ziua Muncii, fiind celebrată mai ales după ce s-a stabilit ca această zi să fie considerată zi nelucrătoare.
În România, Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită prima dată în 1890, iar în timpul comunismului se organizau manifestaţii uriaşe pe străzi la care participau muncitori dar şi elevi sau studenţi.
După 1990, importanţa propagandistică a acestei zile s-a redus, însă 1 Mai a rămas în continuare una dintre zilele libere, celebrată în aer liber, în parcuri, la munte sau la mare.
DIALOGURI LA ZI | Un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență, înființat în cadrul Spitalului Județean. Dr. Adriana Câmpeanu, medic primar stomatolog, invitată în emisiune
Constănțenii vor avea la dispoziție, cel mai probabil din luna iunie, un serviciu permanent de asistență stomatologică de urgență în cadrul...
Până la 1 august, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic din Constanța, putem descoperi expoziția outdoor „Monarhie și Constituționalitate, România și Dobrogea în timpul lui Carol I”
“Din tot ceea ce am citit, din tot ceea ce am parcurs de-a lungul timpului, în special presa de epocă, din România, dar mai ales din...
Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
