Ziua Mondială a Zonelor Umede: Delta Dunării, patrimoniu unic, natural și cultural

„Suntem una cu zonele umede” este mesajul care subliniază responsabilitatea comună de a proteja aceste spații vitale pentru generațiile viitoare.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 februarie 2026, 10:01

Astăzi este marcată Ziua Mondială a Zonelor Umede, o sărbătoare dedicată protejării unor ecosisteme esențiale pentru viață, biodiversitate și identitatea comunităților care trăiesc în apropierea lor.

Ediția din acest an pune accent pe legătura profundă dintre zonele umede și cunoștințele, tradițiile și practicile culturale ale oamenilor din întreaga lume.

Tema anului 2026: „Zonele umede și cunoașterea tradițională – Celebrarea patrimoniului cultural”

Tema subliniază modul în care zonele umede au modelat, de-a lungul timpului, modul de viață al comunităților, influențând activitățile economice, ritmul cotidian și identitatea culturală. Gestionarea durabilă a acestor ecosisteme devine astfel o responsabilitate comună, cu impact direct asupra patrimoniului natural și cultural.

O zi cu semnificație globală

Ziua Mondială a Zonelor Umede este celebrată anual pe 2 februarie, începând din 1997, de către statele semnatare ale Convenției Ramsar. Data marchează adoptarea, în 1971, în orașul iranian Ramsar, a celui mai vechi acord interguvernamental modern dedicat protecției mediului. Din 2022, această zi este recunoscută oficial și ca Zi Internațională de către Națiunile Unite.

România și Convenția Ramsar

România a aderat la Convenția Ramsar în 1991, recunoscând valoarea ecologică, economică și culturală a zonelor umede. În prezent, țara noastră are 20 de situri Ramsar, însumând peste 1,17 milioane de hectare.

Prima și cea mai mare zonă umedă de importanță internațională înscrisă de România pe lista Ramsar este Rezervația Biosferei Delta Dunării, inclusă în septembrie 1991.

Delta Dunării – un patrimoniu unic, natural și cultural

Rezervația Biosferei Delta Dunării reprezintă un spațiu cu adevărat remarcabil, în care natura și cultura coexistă într-un echilibru rar întâlnit.

Resursele naturale au modelat de-a lungul timpului activitățile economice, ritmul și identitatea comunităților locale, iar valorile naturale unice sunt completate de diversitatea culturală existentă aici.

Obiceiurile, tradiţiile, gastronomia şi arhitectura specifice ale comunităţilor din Delta Dunprii reprezintă expresia vie a modului în care zona umedă a influențat identitatea locală, demonstrând că patrimoniul cultural al Deltei Dunării este inseparabil de ecosistemul care îl susține.

Un apel la conștientizare și protecție

Ziua Mondială a Zonelor Umede este un prilej de a reaminti importanța acestor ecosisteme și necesitatea protejării lor. Ele adăpostesc o biodiversitate impresionantă, reglează clima, filtrează apa și oferă resurse esențiale pentru comunități.

„Suntem una cu zonele umede” este mesajul care subliniază responsabilitatea comună de a proteja aceste spații vitale pentru generațiile viitoare.

Sursă: ARBDD

TULCEA: Apel pentru salvarea deltei de la Carasuhat, de Ziua Mondială a Zonelor Umede

„Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun” este tema aleasă în anul 2025.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 februarie 2025, 14:46

Ziua Mondială a Zonelor Umede este celebrată anual la 2 februarie, începând din 1997, de către părțile semnatare ale Convenției de la Ramsar, adoptată în 1971.

„Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun” este tema aleasă atât pentru Ziua Mondială a Zonelor Umede din 2025, cât și pentru cea de-a 15-a reuniune a Conferinței părților contractante la Convenția privind zonele umede (COP15), care va avea loc în Victoria Falls, Zimbabwe, în perioada 23-31 iulie 2025.

Tema se concentrează pe două concepte cheie: unitatea noastră și viitorul nostru. Evaluând și protejând împreună aceste ecosisteme bogate în biodiversitate și inspirând acțiuni în numele lor, ne putem proteja viitorul și bunăstarea comune. Cu toții ne dorim o lume în care oamenii de pretutindeni, să poată continua să beneficieze de serviciile de susținere a vieții pe care le oferă zonele umede.

În septembrie 1991, Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost prima și cea mai mare zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, inclusă de România pe lista Convenției Ramsar. În prezent, în România sunt desemnate 20 de situri RAMSAR, ce acoperă o suprafață de aproape 1,2 milioane de hectare.

De Ziua Mondială a Zonelor Umede, WWF (Fondul Mondial pentru Natură) România atrage atenția asupra posibilității reale ca Delta Dunării să piardă 2.500 de hectare în favoarea agriculturii intensive și cere protejarea zonei renaturate și a celei inundate de la Carasuhat, precum și declararea lor „zone de reconstrucție ecologică de interes național”.

Incertitudinile planează în continuare asupra zonei Carasuhat din Delta Dunării, zonă parțial renaturată printr-un proiect european între 2012 și 2016 și apoi parțial inundată în 2023. Însă o sentință judecătorească din decembrie 2024 amenință să impună secarea celor 2.500 de hectare de Deltă, în zona Carasuhat de lângă Mahmudia și Beștepe.

„Zona Carasuhat, care este în pericol să fie secată din nou, include și partea reconstruită ecologic între 2012 și 2016, prin proiectul european în care am fost parteneri și pe care noi o considerăm un model pentru viitorul Deltei,” a spus Orieta Hulea, directoarea WWF România. „La Mahmudia – Carasuhat s-a dovedit în ultimii 9 ani că investițiile în refacerea naturii funcționează și pot aduce prosperitate comunităților locale. Un astfel de model nu trebuie distrus, ci păstrat și replicat în cât mai multe zone din Delta Dunării și nu numai. WWF România este alături de comunitățile locale din Mahmudia și Beștepe care doresc păstrarea deltei de lângă casa lor, o deltă care a început să le ofere venituri din turism sustenabil și pescuit și care le oferă perspectiva unui viitor.”

Cei care vor să contribuie la salvarea zonei, pot semna petiția găzduită de site-ul WWF România, adresată Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care aproape 9.000 de semnatari cer o Hotărâre de Guvern care să permită apei să rămână în Carasuhat și, în același timp, să permită despăgubirea concesionarilor agricoli.

Din 2016 până acum, numărul pensiunilor de la Mahmudia s-a triplat, oamenii locului se întorc din țări străine și își deschid afaceri, pentru că, odată cu apa, s-a întors și viața la Mahmudia și Beștepe. Localnicii trăiesc din pescuit și turism, iar 97% din comunitatea locală, care beneficiază de avantajele oferite de natură – mijloace de trai și soluții utile pentru adaptarea la schimbările climatice – își dorește păstrarea zonei inundate așa cum e, contrar intereselor companiilor agricole din zonă, după cum a declarat biologul Camelia Ionescu, manager program ape WWF România pentru Radio Constanța.

Astăzi, Ziua Internațională a Zonelor Umede a fost marcată, la Muzeul Național al Țăranului Român, printr-un eveniment ce a inclus discuții despre viitorul zonei Carasuhat (Delta Dunării, brațul Sfântu Gheorghe) și vernisajul expoziției „Carasuhat: Apa rămâne, viața rămâne”, cu fotografii ce surprind o parte din uimitoarea biodiversitate a zonei, realizate de Adrian Năsturică, Lucian Mîndruță și Andrei Prodan.

Ziua mondială a zonelor umede

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 februarie 2020, 10:00

Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an, la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populaţie şi pentru planetă. La 2 februarie 1971 a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care reglementează zonele umede.

Zonele umede şi biodiversitatea reprezintă tema aleasă pentru anul 2020, având în vedere că zonele umede sunt bogate în biodiversitate şi reprezintă un habitat propice pentru o mare varietate de specii de plante şi animale. În condiţiile în care se observă un declin global al biodiversităţii, în paralel cu un ritm de dispariţie accelerat al zonelor umede (acestea dispar de trei ori mai repede decât pădurile), tema din acest an este o oportunitate pentru a promova acţiuni care să conducă la prezervarea zonelor umede şi a biodiversităţii, scrie site-ul https://www.worldwetlandsday.org/.

În 2020, pe parcursul lunilor ianuarie şi februarie au loc foarte multe evenimente, atât în ţară, cât şi la nivel internaţional, conform calendarului afişat pe site-ul worldwetlandsday.org/.

Zonele umede sunt acele spaţii saturate sau inundate de apă permanent sau sezonier. Zonele umede interioare includ mlaştini, bălţi, lacuri, râuri, inundaţii şi mlaştini, în timp ce zonele umede de coastă includ mlaştini cu apă sărată, estuare, mangrove, lagune şi chiar recifuri de corali. Bazinele de peşte, pădurile de orez şi sălile de sare sunt zone umede create de om, mai scrie sursa citată.

Zonele umede prezintă o deosebită importanţă, având în vedere că multe dintre mijloacele de existenţă depind de pescuit, de rizicultură, de călătorii sau turism, precum şi de aprovizionarea cu apă. Pe de altă parte, zonele umede sunt vitale şi din perspectiva faptului că ele adăpostesc forme de viaţă foarte diverse, protejează litoralurile, protejează împotriva inundaţiilor şi stochează dioxidul de carbon pentru a regla schimbările climatice, potrivit site-ului worldwetlandsday.org/..

În privinţa avantajelor zonelor umede, statisticile arată că mai mult de un miliard de gospodării din Asia, Africa şi America depind de cultura şi transformarea orezului ca principale mijloace de existenţă şi mai mult de 660 de milioane de persoane depind de pescuit şi acvacultură. Se estimează, de asemenea, că cea mai mare parte a turiştilor, la nivel internaţional, caută zone umede pentru a se relaxa, în special zonele de coastă, astfel încât sectoarele călătorii şi turism cuprind 266 de milioane de angajaţi şi reprezintă 8,9% din totalul gradului de ocupare la scară mondială. În ceea ce priveşte industria apei îmbuteliate, în 2013, au fost livrate 265 de miliarde de litri de apă.

Actul internaţional care reglementează zonele umede este Convenţia asupra zonelor umede, numită şi Convenţia Ramsar. Convenţia este un tratat interguvernamental care oferă cadrul legal pentru acţiunile de la nivel naţional şi pentru cooperare la nivel internaţional, în vederea conservării şi folosirii înţelepte a zonelor umede şi a resurselor acestora, scrie ramsar.org. Obiectivul declarat al Convenţiei Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Deşi zonele umede acoperă doar 1% din suprafaţa planetei, ele sunt responsabile într-o proporţie foarte mare de schimburile bio-geo-chimice dintre uscat, atmosferă şi sistemele hidrologice, la scară regională şi globală, potrivit sursei citate.

În România, sunt declarate 19 situri Ramsar, care apar pe listele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN), totalizând circa 1,15 milioane de hectare, între acestea numărându-se: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov), Lacul Techirghiol (jud. Constanţa), Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Comana (jud. Giurgiu), Tinovul Poiana Stampei (jud. Suceava) etc, se mai arată pe site-ul https://www.ramsar.org/.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu

2 Februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 februarie 2018, 08:35

Ziua Mondială a Zonelor Umede este celebrată în fiecare an pe 2 februarie pentru sensibilizarea globală privind valoarea zonelor umede pentru omenire și planetă. Ea marchează, de asemenea, și data adoptării în 1971, în orașul iranian Ramsar, a Convenției asupra zonelor umede. Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost sărbătorită pentru prima dată în 1997.

Tema anului 2018 – ”Zonele umede pentru un viitor durabil al zonelor urbane”

Zonele umede urbane asigură și mențin vitalitatea orașelor prin mai multe mijloace importante: reduc inundațiile, asigură rezerve de apă potabilă, filtrează reziduurile, oferă spații urbane verzi și reprezintă surse pentru mijloace de trai. Aceste beneficii aduse de zonele umede devin mai importante cu atât mai mult cu cât numărul populației urbane a trecut deja de pragul de 4 miliarde și continuă să crească.

Până în anul 2050, circa 66% din omenire va locui în orașe, oamenii continuând să se mute în zonele urbane, în căutarea unor locuri de muncă mai bune. Din păcate, majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de valoarea și importanța zonelor umede urbane.

În orașele cu dezvoltare rapidă, zonele umede sunt adeseori privite ca terenuri neutilizabile; locuri pentru aruncarea gunoiului, acoperite și transformate pentru alte folosințe. Oamenii de știință estimează că cel puțin 64% din zonele umede mondiale au dispărut încă din 1900, în timp ce, în paralel, orașele s-au dezvoltat exploziv.

Mesaje cheie

· Zonele umede urbane mențin viabile orașele, asigurând multiple beneficii, cum sunt: controlul inundațiilor, rezerve de apă, filtrează reziduurile, spații verzi și reprezintă mijloace de trai.

· Zonele umede urbane trebuie să fie integrate în planurile de dezvoltare durabilă ale orașelor și nu privite ca o risipă de terenuri.

· Orașele trebuie să adopte politici și acțiuni care să ajute la conservarea și promovarea zonelor umede urbane.

Ca un bun exemplu de acțiuni care sprijină conservarea și promovarea zonelor umede urbane menționăm că Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost partener cu Primăria Municipiului Tulcea în implementarea Proiectului „Reconstrucția ecologică în polderul Zaghen din Rezervația Biosferei Transfrontaliere Delta Dunării România/ Ucraina”, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu.

Proiectul derulat în apropierea orașului Tulcea a avut ca obiectiv refacerea unor funcții ale ecosistemelor acvatice și de zonă umedă, pierdute ca urmare a activităților antropice efectuate în anii 70 și care au avut ca scop extinderea suprafeței agricole a României. Obiectivul general al proiectului “Conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică din zona lacului Zaghen” a fost îndeplinit restabilindu-se astfel: funcția de retenție a apei, funcția de suport a biodiversității, funcția de retenție a nutrienţilor, funcția estetică.

Un alt exemplu de zonă umedă urbană din țara noastră este Delta Văcăreşti, cu o suprafață de 186 de hectare care, în anul 2014, a fost declarată oficial parc natural. Astfel, se asigură conservarea acestui ansamblu peisagistic cu o mare diversitate biologică și în același timp se oferă atât locuitorilor capitalei, cât și vizitatorilor, posibilități de recreere, de ecoturism, de activități educaționale, de activități științifice.

Ziua Zonelor Umede din anul 2018 are ca obiectiv creșterea nivelului de conștientizare asupra felului în care zonele umede contribuie la viitorul orașelor durabile. Respectând deviza acestui an ”Zonele umede mențin orașele viabile”, factorii de decizie și planificatorii urbani vor trebui să facă față cererii tot mai mari de terenuri în orașe, protejând în același timp mediul natural.

Urmând tema și recomandările propuse de Convenția Ramsar, Administrația Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării” (ARBDD) în parteneriat cu Asociația Euro Tulcea vor celebra Ziua Zonelor Umede prin organizarea mai multor acțiuni. Astfel, în data de 2 februarie se vor desfășura activități de celebrare a evenimentului de mediu atât la Tulcea, cât și pe teritoriul RBDD cu participarea elevilor și cadrelor didactice ale școlilor din localitățile Sulina, Crișan și Chilia Veche, în coordonarea responsabililor Centrelor de Vizitare, Informare și Educație Ecologică ale ARBDD, din localitățile respective.

2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede

Publicat de , 2 februarie 2016, 08:55

Ziua Mondială a Zonelor Umede este marcată, marţi, de Agenţiile de Protecţia Mediului din mai multe judeţe.

Autorităţile de la Tulcea sărbătoresc, totodată, şi 25 de ani de la înscrierea Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării pe lista Convenţiei încheiate în Iran, în urmă cu 45 de ani, care protejează sursele de apă dulce, de care depind peste un miliard de oameni.

Mai multe evenimene sunt organizate, cu acest prilej, de către ARBDD, împreună cu Asociaţia Euro Tulcea, elevii şi cadrele didactice, prin centrele de informare şi vizitare de la Tulcea, Crişan şi Sulina.

Va fi lansat şi un nou program educaţional, intitulat „Voluntar pentru Delta Dunării”, un concurs de fotografii, adresat elevilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani, care, timp de o lună, vor ilustra valorile naturale ale acestor ţinuturi umede.

Ziua Mondială a Zonelor Umede va fi marcată la Tulcea, Crişan şi Sulina

Publicat de , 30 ianuarie 2016, 12:50

Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită anual pe 2 februarie, va fi marcată printr-o serie de evenimene organizate la Tulcea, Crişan şi Sulina săptămâna viitoare.

Urmând tema şi recomandările propuse de Convenţia Ramsar, vor fi organizate acţiuni de către Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, împreună cu Asociația Euro Tulcea, elevii şi cadrele didactice, prin centrele de informare și vizitare ale ARBDD.

Va fi lansat şi un nou program educațional, intitulat „Voluntar pentru Delta Dunării”.
Este vorba de un concurs de fotografii, adresat elevilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 15 – 24 ani.

Timp de o lună, vor fi ilustrate valorile naturale ale acestor ținuturi umede, ce asigură mijloace de subzistență unui număr însemnat de oameni din populația planetei.

TULCEA: Ziua Mondială a Zonelor Umede

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 ianuarie 2016, 11:01

Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede, documentul fiind ratificat de România prin Legea 5/1991.

În anul 2016, marcarea evenimentului ecologic Ziua Mondială a Zonelor Umede se va face sub egida devizei: ,,Zonele umede pentru viitorul nostru!”, iar tema aleasă pentru acest an este ,,Mijloace de existență durabile”.

Aceasta reprezintă un prilej pentru Administraţia Rezervaţiei Biosferei ,,Delta Dunării” (ARBDD) de a dedica perioada 2 – 6 februarie 2016 marcării evenimentului, urmând tema şi recomandările propuse de Convenţia Ramsar, prin organizarea de acţiuni de celebrare împreună cu Asociația Euro Tulcea, elevii şi cadrele didactice de la şcolile din municipiul Tulcea şi din localităţile Crişan şi Sulina, prin centrele de informare și vizitare ale ARBDD.

Programul acţiunilor va cuprinde activităţi diverse precum: prezentarea însemnătăţii evenimentului, a funcţiilor şi valorilor zonelor umede, prezentări privind dezvoltarea durabilă a acestora, ateliere de lucru, activităţi interactive şi feed-back, chestionare, joc de rol.

Aceste acţiuni au rolul sensibilizării și conștientizării opiniei publice cu privire la valoarea zonelor umede, a înţelegerii beneficiilor și serviciilor aduse de aceste ecosisteme, precum şi a vulnerabilității acestora la impactul activităților umane.

Anul acesta se celebrează împlinirea a 25 de ani de la înscrierea Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) pe Lista Convenţiei Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat pentru păsările acvatice, RBDD fiind primul sit Ramsar declarat de România.

Pe lângă activitățile cultural – educative ce se vor derula în Centrele de Informare şi Vizitare, ARBDD va lansa un nou program educațional ,,Voluntar pentru Delta Dunării”.

Secretariatul Convenției Ramsar organizează, şi în acest an, Concursul de fotografii din zonele umede, adresat elevilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 15 – 24 ani, în perioada 2 Februarie – 2 Martie, pentru a ilustra astfel valorile naturale ale acestor ținuturi ce asigură mijloace de subzistență unui număr însemnat de oameni din populația planetei.

Despre concurs puteți afla mai multe detalii la: http://www.worldwetlandsday.org/en/photo-contest#sthash.bL9O5Qq1.dpuf .

Cu toții depindem de zonele umede ce ne furnizează apă dulce pentru nevoile zilnice, dar mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume depind direct de zonele umede pentru a câștiga un venit prin activități cum ar fi: pescuitul, plantaţii de orez, comerțul cu apă, construcții, industria textilă, medicină, transporturi și turism, etc. Pentru acești oameni, sănătatea zonelor umede este vitală pentru familiile lor și esențială pentru bunăstarea lor.

Totuși zonele umede costiere, marine și interioare, sunt în declin accelerat. Aproximativ 40% s-au degradat în doar 40 de ani iar acest declin al zonelor umede continuă într-un ritm accelerat de 1,5% anual.

Urmare celei de-a 11-a Conferinţe a Părţilor semnatare (COP11) ale Convenţiei zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, găzduită la Bucureşti în anul 2012, în România au fost declarate încă 7 site-uri, cu importanţă internaţională din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic şi, în primul rând, cu importanţă internaţională pentru păsările acvatice în toate anotimpurile. Lista RAMSAR a site-urilor din România cuprinde 19 site-uri acoperind 1.156.448 hectare:
1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării: 580.000 ha.
2. Insula Mică a Brăilei – 17.586 ha.
3. Complexul Piscicol Dumbrăviţa – 414 ha.
4. Lunca Mureşului – 17.166 ha.
5. Lacul Techirghiol – 1.462 ha.
6. Parcul Natural Porţile de Fier – 115.666 ha.
7. Parcul Natural Comana – 24.963 ha.
8. Tinovul Poiana Stampei – 640 ha.
9. Lacul Bistreţ, judeţul Dolj – 27.482 ha.
10. Suhaia, Judeţul Teleorman – 19.594 ha.
11. Confluenţa Olt-Dunăre – 46.623 ha.
12. Iezerul Călăraşi – 5.001 ha.
13. Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortomac, 82.832 ha.
14. Braţul Borcea, judeţul Călăraşi 21.529 ha.
15. Calafat – Ciuperceni – Dunăre, jud. Dolj 29.206 ha.
16. Bistreţ, jud. Dolj 27.482 ha.
17. Canaralele de la Hârşova 7.406 ha.
18. Dunărea Veche- Braţul Măcin 26.792 ha.
19. Confluenţa Jiu – Dunăre 19.800 ha.

Obiectivul declarat al Convenţiei Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar pe de altă parte reiterează utilizarea înţeleaptă a zonelor umede atât prin acţiuni la nivel local şi naţional cât şi prin cooperare internaţională deoarece acestea constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.