De Ziua Mondială a Radioului, discutăm despre viitorul comunicării într-o lume dominată de AI. Tehnologia influențează tot mai mult modul în care informația este produsă și distribuită, iar media audio nu face excepție. Ce înseamnă, din perspectivă tehnologică, folosirea AI în jurnalism? Unde se află limitele dintre sprijin și substituire? Și cum păstrăm responsabilitatea umană într-un peisaj informațional tot mai automatizat?
Conf. univ. dr. Aurelian Nicola, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității “Ovidius” din Constanța a vorbit despre subiect, în emisiunea “Dialoguri la zi”, realizată de Codrin Raita.
Emisiunea “Dialoguri la zi” poate fi ascultată aici:
Pe 13 februarie, este marcată Ziua Mondială a Radioului – World Radio Day – în semn de apreciere pentru acest mijloc de informație și cultură. Tema globală fiind anul acesta Inteligența Artificială, UNESCO propune spre dezbatere conceptul: AI is a Tool, not a Voice.
Ce rol va juca inteligența artificială în evoluția radioului? Ce provocări întâmpină deja realizatorii emisiunilor de radio? Cât de mult putem utiliza inteligența artificială fără a afecta conexiunea și emoția, calități definitorii pentru radio, sunt întrebări adresate de Silvia Pascale, la care răspund tineri din Constanța.
Proclamată în 2011 de statele membre ale Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (A/RES/67/124) în 2012, Ziua mondială a radioului (WRD) este marcată în fiecare an la 13 februarie.
Ziua mondială a radioului 2025 are tema ‘Radioul și schimbările climatice’, pentru a sprijini posturile de radio în acoperirea jurnalistică a acestui subiect, potrivit www.un.org.
În urma creșterii continue a efectelor climatice negative care afectează planeta, precum confirmarea faptului că anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat, devastările profunde cauzate de incendiile din California sau impactul mare al degradării terenurilor asupra miliardelor de persoane, importanța unei comunicări adecvate a evenimentelor climatice devine din ce în ce mai importantă, informează sursa citată.
În 2024, tema aleasă de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pentru a marca Ziua mondială a radioului a avut în vedere celebrarea trecutului bogat al radioului, a relevanței continue și a viitorului promițător.
Celebrarea din 2024 evidenția istoria radioului și impactul său puternic asupra știrilor, spectacolelor, muzicii și sportului. De asemenea, recunoștea valoarea practică continuă ca o plasă portabilă de siguranță publică în timpul situațiilor de urgență și pene de curent, cauzate de dezastre naturale și provocate de om, precum furtuni, cutremure, inundații, căldură, incendii, accidente și războaie, potrivit www.un.org.
În 2023, de Ziua mondială a radioului, UNESCO a evidențiat rolul radioului independent drept pilon pentru prevenirea conflictelor și consolidarea păcii.
Radioul este un mijloc puternic pentru celebrarea umanității în toată diversitatea ei și constituie o platformă pentru discursul democratic. La nivel global, radioul rămâne mediul cel mai utilizat. Această abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audiență înseamnă că radioul poate modela experiența diversității unei societăți și poate reprezenta o arenă pentru toate vocile, care să fie reprezentate și auzite. Posturile de radio ar trebui să servească comunități diverse, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere și conținut și să reflecte diversitatea audiențelor din organizațiile și activitățile lor.
Radioul este un mijloc ieftin și potrivit pentru a ajunge la comunitățile îndepărtate și la persoanele vulnerabile, oferind o platformă pentru a interveni în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educațional al oamenilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol esențial în comunicarea în situații de urgență și asistență în caz de dezastre.
Radioul are o poziție unică pentru a reuni comunitățile și pentru a promova dialogul pozitiv pentru schimbare. Ascultându-și publicul și răspunzând nevoilor acestuia, serviciile radio oferă diversitatea de opinii și voci necesare pentru a aborda provocările cu care lumea se confruntă. (sursă: https://www.un.org)
Proclamată în 2011 de către statele membre UNESCO, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day). Cu o vechime de peste 100 de ani, radioul a înflorit în secolul al XX-lea ca prim mjjloc de comunicare în masă şi continuă să fie unul dintre mijloacele media de încredere din întreaga lume, reinventându-se și evoluând cu tehnologia digitală şi cultura modernă.
De Ziua Mondială a Radioului, UNESCO ne amintește câteva dintre rolurile sale.
* Accesibil şi portabil, radioul are puterea de a conecta oamenii dintr-un oraş, o regiune, o naţiune şi, în mod ideal, din lume, are potenţialul de a aduce împreună popoare diferite într-un mozaic minunat.
* În situații de urgenţă, precum dezastrele naturale sau distrugerile războiului, ni se reaminteşte fragilitatea infrastructurii moderne, dependente de rețeaua electrică, iar primul care răspunde, dintre mass-media, este radioul. Când luminile se sting şi internetul se închide, emisia radio serveşte ca linie vitală nepreţuită, pentru diseminarea publică a informaţiilor importante.
* Una dintre cele mai durabile trăsături ale radioului este atenţia sa la pulsul comunităţii. Când vine vorba de tendinţe în muzică, sport, ştiri şi opinii, radioul a fost dintotdeauna cel mai eficient, pentru că a dat voce străzii. Muzica, limbajul şi îngrijorările oamenilor simpli, indiferent de vârstă, gen, origine sau poziţie socială, libertatea de expresie au găsit în undele radio teren fertil pentru a crește. Este una dintre cheile popularităţii radioului şi capacităţii de a supravieţui, dar şi este răspunsul la ceea ce este necesar pentru a avea un impact pozitiv asupra incluziunii şi a înţelegerii reciproce în secolul XXI.
* Radioul este teatrul minţii! Cel mai mare avantaj al radioului în comparaţie cu televiziunea şi alte media vizuale, care livrează conținut prin intermediul unui ecran, este capacitatea remarcabilă a creierului şi a conştiinţei de a genera imaginaţie. Puterea cuvântului rostit de a spune poveşti, intensificată de muzică şi emoţie, este practic nelimitată. În plus, ne protejează sănătatea!
* Radioul este furnizor de informație, iar știrile apar sub multe forme, acoperind subiecte de la geopolitică până la sănătate, meteo și trafic. Termenul „ştire” înseamnă, în accepțiunea UNESCO, doar informaţie verificabilă în interesul public. Amplificarea dezinformării şi manipulării în comunicaţiile moderne reprezintă un pericol care duce la ură şi extremism violent. Publicul ar trebui să consume media cu gândire critică şi să tragă la răspundere pentru acurateţe toate platformele, inclusiv radioul. În același timp, astăzi, mai mult decât oricând în istorie, oamenii ar trebui să aibă competenţe care să le permită să analizeze critic informaţia, iar radioul îi poate ajuta pe ascultători să dea dovadă de mai mult discernământ.
* Radioul este un mare educator, acoperind toate domeniile, de la educaţia de bază până la disciplinele academice sau instruirea practică, de la cum să avem un stil de viață sănătos, până la cum să ne manageriem banii şi să votăm pe baza înţelegerii principiilor democratice. Educaţia este remediul pentru ignoranţă, iar iluminarea hrăneşte gândirea critică, înţelegerea reciprocă şi incluziunea, care contribuie la pace.
* Radioul are o tradiţie de un secol și în a oferi publicului și o mare varietate de programe care pot fi etichetate ca divertisment, de la muzică, la teatru radiofonic, transmisiuni sportive sau umor. Iar divertismentul reflectă cultura şi moştenirea, care, la rândul lor, contribuie la înţelegerea diferenţelor dintre noi, dar și la umanitatea noastră comună.
Astăzi, când celebrăm un secol de informare, divertisment și educație pe calea undelor, putem afirma că, în eter sau online, radioul a fost, este și va rămâne unul dintre cele mai accesibile, rapide și sigure mijloace de informare.
O afirmă și cei mai mulți dintre constănțenii intervievați de Adrian Băncilă și pentru care radioul înseamnă o sursă credibilă de informații utile, verificate și concise, înseamnă pauza de bună dispoziție, dar si certitudinea unui prieten care-i însoțește în fiecare moment al zilei:
Despre misiunea Radioului Public într-o societate în care știrile false, zvonurile sau dezinformarea ating cote alarmante, mai ales în mediul online, ne-a vorbit conferențiarul universitar dr. Raluca Petre, coordonatorul domeniului Științe ale Comunicării de la Universitatea Ovidius Constanța și autoarea lucrării „Managementul informației în media”, un ghid anti-manipulare menit să-i ajute pe consumatorii de mass-media să facă diferența între adevăr și non-adevăr.
Raluca Petre a declarat pentru Radio Constanța că, în contextul în care știrile false proliferează, oamenii și-au dat seama că au nevoie de repere sigure și clare pentru a se putea orienta în viața lor și pentru a face distincția între ceea ce este adevărat și ceea ce nu este adevărat. Dacă un post de radio, și a subliniat aici Postul Public de Radio, niciodată nu dă stiri false sau neverificate, atunci și încrederea ascultătorului este pe măsură și va alege radioul in continuare.
Raluca Petre a mai subliniat că Radioul Public ar trebui să facă si pe viitor ceea ce face deja: să observe evenimentele de interes public, să își selecteze cu grijă sursele, să verifice informatiile și să facă accesibile știrile care ne sunt necesare pentru a lua decizii bune în viața de zi cu zi. În felul acesta radioul va rămane un reper și un punct de stabilitate informațională pentru noi toti.
13 februarie este Ziua Mondială a Radioului, dată la care, în 1946, se difuza prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite. În 2024, Ziua Mondială a Radioului marchează centenarul acestuia.
În cei 100 de ani de existență, radioul a devenit mijlocul de necontestat cel mai apropiat de sufletul și mintea oamenilor, oferind știri, divertisment și educație în toate colțurile lumii, notează UNESCO în declarația dedicată Zilei Internaţionale a Radioului și intitulată „Radioul, ghidul de încredere într-o lume în schimbare”
Radioul rămâne, și în zilele noastre, modalitatea de informare care ajunge la cea mai largă audiență la nivel mondial și în cel mai scurt timp posibil, iar accesul imediat la frecvențele radio este esențial pentru salvarea de vieți.
UNESCO insistă pe necesitatea libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor.
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară și să caute, să primească și să distribuie informații și idei prin orice mijloace de comunicare și independent de frontierele de stat, menționează Articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Radioul ne satisface în același timp nevoia de a fi informați, atât în vederea deciziilor zilnice, cât și a celor din vremuri de criză sau urgență. În ultima sută de ani, radioul s-a dovedit a fi un mijloc crucial de menținere a libertății de opinie și exprimare, adesea fiind unicul mod de rezistență și continuitate în vremuri de criză.
Studiile au arătat, în mod repetat, că radioul se bucură de cea mai mare încredere, majoritatea cetățenilor situându-l deasupra televiziunii, a internetului, a rețelelor sociale sau a presei scrise.
Radioul reprezintă un triumf al accesibilității, al imediatului și al intimității și există un interes public puternic în apărarea și accesarea acestuia.
Considerăm că menținerea accesului facil al publicului, indiferent de modul în care îl recepționează, adică prin utilizarea rețelelor terestre (analogice sau digitate) – pe care încă se bazează majoritatea ascultătorilor – și promovarea accesului online, este la fel de democratic și deschis.
Automobilele reprezintă un motiv de interes, fiind cu precădere cele mai populare locuri de acultat radioul. Indiferent dacă este transmisiune terestră sau pe internet, emisia radioului din automobile ar trebui să fie nu doar la fel de ușor de găsit, ci imposibil de ratat.
Informația este un bun public și o resursă comună a întregii umanități. Radioul își are locul său în transformarea ecosistemului informației, aducând o completare internetului și platformelor digitale. Evoluția tehnologiilor comunicării ar trebui să promoveze dreptul oamenilor de a primi informații și idei prin intermediul media – în loc să o tragă înapoi.
Facem un apel către guverne, organismele de reglementare, industriile de automobile și tehnologie și toți membrii comunității globale de radio să ia măsuri de protecție pentru a se asigura că radioul va continua să prospere; să protejeze accesul liber și neîngrădit pe care îl oferă radioul pentru pluralitatea opiniilor și pentru informații de încredere; să permită radioului să continue să ajute comunitățile și vorbitorii de limbi minoritare să primească informații și să participe la procesele democratice; și să se asigure că radioul rămâne la dispoziția tuturor, indiferent de statutul financiar sau personal, adaugă UNESCO în mesajul său.
Proclamată în 2011 de către statele membre ale UNESCO şi adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în 2012 ca zi internaţională, Ziua mondială a radioului (WRD) este marcată la 13 februarie.
Radioul rămâne, la nivel global, cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU. Totodată, reprezintă un puternic mijloc pentru celebrarea umanităţii în toată diversitatea sa şi constituie o platformă pentru discursul democratic.
Capacitatea unică de obţinere a celei mai extinse audienţe face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite. Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.
Radioul este un mijloc ieftin şi potrivit pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele vulnerabile, oferind o platformă pentru a interveni în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol crucial în comunicarea de urgenţă şi în cazurile de salvare.
În acest an, de Ziua mondială a radioului, UNESCO evidenţiază rolul radioului independent drept pilon pentru prevenirea conflictelor şi consolidarea păcii. (https://www.un.org)
Creşterea standardelor şi capacităţii jurnalistice ale radioului ar trebui să fie considerată o investiţie în pace, potrivit ONU.
Radioul este un jucător important şi o parte esenţială a menţinerii şi tranziţiei către pace. Radioul profesionist abordează cauzele fundamentale şi pe cele declanşatoare ale conflictului, înainte ca acestea să explodeze potenţial în forme de violenţă. Oferă o metodologie alternativă de prevenire a conflictelor prin clarificarea frustrărilor sau ciocnirilor de interese, eliminarea neînţelegerilor şi identificarea problemelor de neîncredere. Acest lucru poate ajuta la combaterea urii, a dorinţei de răzbunare şi de folosire a armelor.
Misiunile ONU de menţinere a păcii sprijină posturile de radio şi programele radio din multe dintre ţările lor gazdă.
Radioul poate alimenta într-adevăr conflictele, dar în realitate, radioul profesionist moderează conflictele şi/sau tensiunile, prevenind escaladarea acestora sau ducând la discuţii de reconciliere şi reconstrucţie, spune UNESCO. În contexte de tensiune îndepărtată sau imediată, programele relevante şi reportajele independente de ştiri oferă fundaţia pentru o democraţie durabilă şi o bună guvernare prin strângerea de dovezi despre ceea ce se întâmplă şi prin informarea cetăţenilor în termeni imparţiali şi bazaţi pe fapte, explicând ce este în joc şi favorizând dialogul între diferitele grupuri din societate.
Potrivit UNESCO (https://www.unesco.org), „…de vreme ce războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită şi pacea”. Acesta este motivul pentru care sprijinul acordat radioului independent trebuie privit ca o parte integrantă a păcii şi stabilităţii, arată UNESCO. (surse: https://www.un.org; https://unesdoc.unesco.org)
De Ziua Mondială a Radioului, marcată pe 13 februarie, artiştii români îşi arată solidaritatea cu drama prin care trece Ucraina şi vor să dea un mesaj de speranţă prin intermediul muzicii.
Toate posturile Radio România vor fi difuza luni, 13 februarie, de la ora 9,30, celebra piesă ‘Heal The World’ – ‘Vindecă Lumea’, lansată la începutul anilor ’90 de Michael Jackson.
Dirijorul Big Band-ului Radio România, Simona Strungaru, a reorchestrat această melodie şi mai mulţi artişti pop români au participat la înregistrarea variantei care va fi difuzată luni, alături de Corul de Copii Radio şi de Big Band.
Simona Strungaru, într-o intervenţie de zilele trecute, la postul Bucureşti FM al Radio România:
”Este foarte actual mesajul acestei piese, deşi ea a fost lansată în anii ’90. În continuare sunt probleme şi e nevoie de acelaşi îndemn pe care piesa îl transmite, dar, pentru că este atât de puternică, sper să aducă acest sentiment de bunătate şi să readucă şi în generaţia nouă tot ce mesajul piesei transmite, pentru că este nevoie de empatie şi de bunătate şi de proiectarea unui viitor senin pentru toată lumea”.
Difuzarea piesei ‘Heal the World’ pe toate frecvenţele Radio România, de Ziua Mondială a Radioului, face parte din suita de evenimente Radio România care marchează un an de la izbucnirea războiului din Ucraina.
De un an, radiourile din întreaga Europă transmit știrile războiului. De un an asistăm neputincioși la drama care se consuma la granița României.
Războiul poate lua vieți, dar nu poate ucide speranța, nici solidaritatea.
De Ziua Mondială a Radioului, artiștii români își arată solidaritatea cu drama prin care trece Ucraina și dau un mesaj de speranță prin intermediul muzicii:
“Îmi doresc din tot sufletul să fie pace! Pace în Ucraina, pace peste tot în lume. Radioul sau noi, artiștii, nu avem puterea să oprim războaie, dar avem puterea de aduce acest mesaj peste tot în lume. Iar de ziua radioului se va auzi piesa Heal the World al carei mesaj este mai actual decât oricând” – Călin Goia
“În tot contextul ăsta ciudat în care trăim, eu încă mai cred în pace și cred că muzica e cea mai în măsură să o aducă în sufletele noastre, așa că stați cu urechile pe noi” – Liviu Teodorescu
“Eu consider că oamenii nu își doresc tancuri, arme și războaie. Atunci când pentru oameni liniștea este un vis indepartat nu mai rămâne decât muzica: Heal the World” – Emilian
“Fiecare dintre noi poate să facă lumea un loc mai bun. Prin acțiunile noastre, prin cuvintele noastre, prin vocea noastra putem să oferim empatie, înțelegere, respect și dragoste față de semenii nostri, iar radioul are puterea de a transmite aceste mesaje și de a le face cunoscute în întreaga lume” – Nico
“De Ziua Mondială a Radioului vreau să mulțumesc București FM pentru ocazia de a lua parte la unul dintre cele mai puternice mesaje din istoria muzicii. Let’s Heal the World!” – Denis, the Motans
„Mă bucur enorm de mult că fac parte din cea mai frumoasă inițiativă propusă de București FM. Împreună putem schimba lumea și o putem face un loc mai bun. So let’s heal the world together!” – Holly Molly
“Mă bucur foarte mult să fac parte din această activare. Nu uitați: Heal the World and make it a beter place!” – Nicole Cherry
“Astăzi pentru mai multă pace în lume, recomand mai multă pace cu noi înșine” – Emaa
”Cred că muzica e un limbaj necesar,pe vreme de pace cât și pe vreme de război. Mulțumesc mult București Fm că m-ai invitat alaturi de colegii mei să cânt o piesa care și-a propus să vindece răni și a vindecat răni de-a lungul timpului… într-o perioadă atât de complicată pentru zona noastră, pentru Europa și pentru lume în general: Heal the World” – Florian Rus
Pentru a sublinia rolul radioului în depășirea momentelor dificile și construirea unor punți de comunicare, Radio România a decis să arate forța de coeziune pe care aceasta o are prin intermediul muzicii.
Parte a Societății Române de Radiodifuziune, București FM a ales pentru această declarație deschisă piesa considerată un îndemn universal pentru pace și dragoste, “Heal the World”, despre care Michael Jackson spunea că a fost ”cel mai mândru că a creat-o”.
Piesa a fost reorchestrată de Simona Strungaru, dirijor al Big Band-ului Radio România,care i-a imprimat un sound aparte…
Feli, The Motans, Andia, Emilian, Nico, Misha Miller, Cornel Ilie, Călin Goia, Ioana Ignat, Nicole Cherry, Zodier, Liviu Teodorescu, Holy Molly, Florian Rus, Raluka, Andrei Bănuță, Toby Ibitoe, Iraida, Emaa, Erica Isaac sunt cei care, alături de Corul de copii Radio (dirijor Răzvan Rădos) și Big Band-ul Radio România (dirijor Simona Strungaru), se vor auzi luni, pe 13 februarie 2023, în toată țara pe frecvențele posturilor Radio România.
Heal the World în varianta #AllStarsSong este un proiect București FM și face parte din suita de evenimente Radio România care marchează un an de la izbucnirea războiului în Ucraina.
La inițiativa UNESCO, începând din 2011, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Tema ediției din 2023 este “Radioul și pacea”.
Radioul nu oprește războaie, dar propagă mesajul de pace, din țară în țară și din casă în casă. Radioul celebrează umanitatea în toată diversitatea ei și dă glas vocilor noastre, le conectează, le strânge în cor, iar muzica le face mai puternice.
De mai mult de un an, posturile de radiourile din întreaga Europă transmit știrile războiului. Mai mult ca oricând, avem nevoie de speranță, de empatie și de solidaritate.
Pentru a sublinia rolul radioului în depășirea momentelor dificile și construirea unor punți de comunicare, Radio România a decis să arate forța de coeziune pe care aceasta o are prin intermediul muzicii.
Parte a Societății Române de Radiodifuziune, București FM a ales pentru această declarație deschisă o piesă considerată un îndemn universal pentru pace și dragoste, “Heal the World”, piesa despre care Michael Jackson spunea că a fost ”cel mai mândru că a creat-o”.
Apelul la umanitate făcut în anii ‘90 prin intermediul acestei piese s-a regăsit în playlist-urile radiourilor din întreaga lume. Acum, mai mult ca oricând, este momentul să ne gândim la generațiile viitoare și să le oferim acestora o lume mai bună.
Artiști români din noua generație, alături de cei consacrați, au acceptat provocarea București FM de a prelua mesajul acestei piese-manifest și de a-l face auzit. Vineri, 10 februarie, afli lista completă a artiștilor care susțin mesajul de pace transmis de toate posturile Radio România.
Corul de Copii Radio și Big Band-ul Radio România au adus un sound aparte celebrei piese. Linia melodică și versurile sunt neschimbate față de original, dar varianta noastră a fost reorchestrată de Simona Strungaru, dirijor al Big Band-ului Radio România.
Melodia va fi difuzată în data de 13 februarie 2023 pe toate posturile Radio România.
“Heal the World” în varianta #AllStarsSong este propunerea Radio România pentru Ziua Mondială a Radioului 2023 și va fi inclusă în calendarul de evenimente UNESCO și comunicată către EBU.
Proclamată în 2011 de UNESCO şi adoptată de Adunare Generală a ONU în 2012 ca zi internaţională, Ziua mondială a radioului este celebrată pe 13 februarie. Radioul este un ”mediu influent, care contribuie la celebrarea umanităţii în toată diversitatea sa, constituind o platformă a discursului democratic”. La nivel global, radioul este în continuare mediul cu cea mai mare audienţă. Prin această abilitate unică de a ajunge la un auditoriu larg, radioul poate modela experienţa diversităţii unei societăţi, servind drept arenă astfel încât toate vocile să fie auzite şi reprezentate. Radioul continuă să fie unul dintre cele mai de încredere şi utilizate medii din lume, potrivit diferitelor rapoarte internaţionale. Tema ediţiei din 2022 a Zilei mondiale a radioului (#WorldRadioDay) este ”Radio şi încredere”.
Ziua de 13 februarie marchează lansarea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite, în 1946.
Existenţa undelor radio a fost demonstrată de fizicianul german Heinrich Hertz (1857-1894), după ce iniţial descoperise radiaţia electromagnetică. Undele radio operează într-un spectru larg de frecvenţe, de la 30 de hertzi la 300 de gigahertzi. Sunt generate de un dispozitiv denumit transmiţător, conectat la antene care permit transmiterea undelor radio. Undele sunt apoi receptate de un radio-emiţător ataşat unui alt sistem de antene. Radioul a devenit rapid popular şi a primit aplicaţii în diverse domenii, de la transmiterea de informaţii la difuzarea de muzică.
Radio România sărbătoreşte astăzi, împreună cu radiourile din întreaga lume, Ziua Mondială a Radioului. UNESCO a ales, la cea de a 36-a Conferinţă Generală din noiembrie 2011, să omagieze radioul, acest mijloc de comunicare devenit parte esenţială a vieţii miliardelor de oameni din întreaga lume, iar Adunarea Generală ONU a consfinţit celebrarea în 2012. Tema acestui an a Zilei Mondiale a Radioului este Radio şi diversitate.
La Radioul public suntem onoraţi să sărbătorim Ziua Mondială a Radioului pentru tot ce înseamnă acesta în viaţa noastră: furnizor de informaţii, muzică, sport, divertisment, teatru, prieten, companion, sfătuitor, platformă de publicitate, instrument de educaţie, accelerator de idei, sursă de inspiraţie, stimulator de imaginaţie.
Pentru toate lucrurile bune pe care radioul le oferă, îi spunem La Mulţi Ani!
Dar, aceasta nu este singura aniversare a acestor zile legată de mass-media. European Broadcasting Union (EBU) a împlinit, pe 12 februarie, 70 de ani de existenţă, de schimburi, solidaritate şi colaborare între organizaţiile media publice.
„În acest an, sărbătorim 70 de ani de la fondarea EBU. Este un moment de reflecţie pentru cât de departe am ajuns noi, serviciile publice de mass-media dar este şi momentul să privim în viitor. Membrii EBU au convingerea comună că mass-media de calitate are o contribuţie majoră în dezvoltarea societăţii. Organizaţiile media publice fac parte din ţesătura socială, culturală şi democratică a Europei şi trebuie să fie la fel de critice acum, precum au fost în orice moment al istoriei lor”, declara Noel Curran, Director General EBU.
La Mulţi Ani Radio România! La Mulţi Ani Radioului! La Mulţi Ani EBU!
Consiliul executiv al UNESCO a recomandat Conferinţei generale proclamarea Zilei mondiale a radioului, pe baza unui amplu proces de consultare, realizat de UNESCO în 2011, în urma unei propuneri venite din Spania.
Potrivit ONU, liderul proiectului, Academia Espańola de la Radio, a primit sprijin pentru propunerea de a marca o Zi a radioului din partea diferitelor părţi interesate, inclusiv a principalelor organizaţii internaţionale, a sindicatelor şi asociaţiilor de radiodifuziune.
Pentru marcarea Zilei mondiale a radioului, directorul general al UNESCO a propus data de 13 februarie. În această zi, în 1946, avea loc prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite.
Conferinţa generală a UNESCO, la cea de-a 36-a sesiune, a proclamat 13 februarie drept Ziua mondială a radioului.
La 14 ianuarie 2013, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat oficial proclamarea de către UNESCO a Zilei mondiale a radioului. În cea de-a 67-a sesiune, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care 13 februarie a fost desemnată drept Ziua mondială a radioului.
Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.
Radioul rămâne la nivel global cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU.
Totodată, reprezintă un puternic mijloc pentru celebrarea umanităţii în toată diversitatea sa şi constituie o platformă pentru discursul democratic.
Abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audienţă face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite. Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.
Radioul este un mijloc ieftin şi potrivit pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele vulnerabile, oferind o platformă pentru a interveni în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol crucial în comunicarea de urgenţă şi în cazurile de salvare.
Pentru Ziua mondială a radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.
În mesajul cu ocazia Zilei mondiale a radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună. Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres.
Secretarul general al ONU menţionează în mesajul său, că Ziua mondială a radioului trebuie să fie un prilej de recunoaştere a capacităţii deosebite a radioului de a promova diversitatea şi de a ajuta la construirea unei lumi mai paşnice şi mai favorabile.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu
Ziua Mondială a Radioului 2020 la Radio România Internaţional
Foto: unsplash.com
Publicat de ,
12 februarie 2020, 16:42
Pe 13 februarie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day), proclamată de UNESCO în 2011 şi consfinţită în 2012 de Adunarea Generală ONU. Tema Zilei Mondiale a Radioului 2020 este «Radio şi diversitate».
Radio România Internaţional (RRI) marchează evenimentul alături de alţi radiodifuzori parteneri. Ziarişti din echipele în diferite limbi ale Radio România Internaţional, Radio Canada Internaţional, Radio Praga Internaţional (Republica Cehă), Radio Polonia şi Swissinfo (Elveţia) au realizat dezbateri pre-înregistrate, pe tema diversităţii, de la diversitatea din cadrul echipelor de angajaţi şi colaboratori până la diversitatea subiectelor şi a genurilor jurnalistice abordate în oferta editorială.
Dezbaterile, realizate în limbile engleză, franceză, spaniolă, rusă, arabă, chineză şi italiană, vor fi folosite, în diferite formate, în programele on air sau în oferta online a celor cinci radiodifuzori implicaţi.
Alături de jurnalişti s-au aflat, pentru realizarea acestui eveniment poliglot de Ziua Mondială a Radioului 2020, regizorii tehnici şi inginerii radiodifuzorilor internaţionali parteneri.
Tot cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului a fost programată întâlnirea unor jurnalişti RRI cu voluntarii care realizează programele Radio Shalom România, postul online al comunităţii evreieşti din Bucureşti. Radio România Internaţional a contribuit la înfiinţarea Radio Shalom România cu know-how şi training.
13 februarie este ziua în care a fost înfiinţat, în 1946, postul de radio al Naţiunilor Unite.
Publicat de ,
13 februarie 2019, 09:04 / actualizat: 13 februarie 2019, 11:07
Ziua Mondială a Radioului a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, pentru a fi marcată, anual, la 13 februarie.
Comitetul executiv al UNESCO a recomandat Conferinţei Generale proclamarea Zilei Mondiale a Radioului, pe baza unui studiu de fezabilitate realizat de UNESCO, în urma unei propuneri venite din partea Spaniei.
La 14 ianuarie 2013, în cadrul celei de-a 67-a sesiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a recunoscut în mod oficial proclamarea UNESCO a Zilei Mondiale a Radioului, la 13 februarie, reprezentând data la care în 1936 a fost înfiinţat postul de radio al Naţiunilor Unite.
Ziua mondială a radioului este marcată pentru a promova cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg globul. Radioul poate oferi mijloacele necesare pentru schimbare, fiind un vector de coeziune, educaţie şi cultură. El reuneşte oameni şi comunităţi din toate mediile şi promovează un dialog pozitiv în susţinerea schimbării.
În 2019, pentru sărbătorirea Zilei mondiale a radioului, UNESCO a ales ca temă îndemnul „Dialog, toleranţă şi pace“, în vederea promovării înţelegerii şi formării unor comunităţi puternice, potrivit www.diamundialradio.org. Astfel, UNESCO invită toate posturile de radio şi organizaţiile din domeniu să se alăture sărbătoririi Zilei mondiale a radioului în 2019, pentru consolidarea păcii.
Radioul rămâne, în continuare, o modalitatea de informare care atinge o largă audienţă la nivel mondial într-un timp foarte scurt. Este recunoscut ca un puternic instrument de comunicare, special adaptat pentru a ajunge la comunităţile cele mai îndepărtate şi la persoanele vulnerabile: analfabeţi, persoane cu handicap, persoane cu un nivel de trai scăzut, oferind în acelaşi timp o platformă de intervenţie în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Mai mult, radioul are un rol puternic şi specific în comunicarea în situaţii de urgenţă.
Până să ajungă la performanţa din zilele noastre, mulţi au fost cei care au scris câte o pagină în evoluţia radioului, de la cel considerat inventatorul său, Nicola Tesla, la primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio, Reginald Fessenden, în 1900, ajungând în prezent o adevărată industrie de informaţie, care se bucură de o tehnologie tot mai performantă.
În România, la 15 decembrie 1925 a fost adoptat Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei“, acesta fiind transmis ulterior Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva. Cu toate că legea a creat un cadru favorabil înfiinţării Societăţii Române de Radiodifuziune, aceasta a fost inaugurată trei ani mai târziu. La 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, actuala Societate Română de Radiodifuziune. Astăzi funcţionează zeci de posturi radio în Bucureşti, dar şi la nivel local, iar unele dintre acestea transmit doar online.
Radioul Naţional a fost inaugurat la 1 noiembrie 1928 cu apelul „Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România“, cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti.
Radio Constanța, primul radio din Dobrogea, a fost înființat pe 21 ianuarie 1990, ca studio teritorial al Radiodifuziunii Române.
Ziua mondială a radioului, sărbătorită la 13 februarie, marchează prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, în 1946.
„Radioul şi sporturile” este tema din acest an propusă de UNESCO, prin care invită toate posturile de radio din întreaga lume să prezinte frumuseţea sportului în toată diversitatea sa. Să sărbătorim sporturile tradiţionale, ce constituie legătura noastră cu patrimoniul cultural, sporturile de bază care ne ancorează în cadrul comunităţi noastre, este îndemnul site-ului www.un.org.
Radioul rămâne, în continuare, modalitatea de informare care ajunge la cea mai largă audienţă la nivel mondial şi în cel mai scurt timp posibil. Mesajele UNESCO subliniază, în acest sens, necesitatea libertăţii de exprimare şi asigurarea protecţiei jurnaliştilor în situaţiile dificile şi extreme. Menţionează, de asemenea, necesitatea de a dispune de accesibilitatea imediată a frecvenţelor radio în momentele esenţiale pentru salvarea de vieţi.
Este recunoscut ca un puternic instrument de comunicare ce presupune costuri scăzute. Radioul este special adaptat pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele defavorizate: analfabeţi, persoane cu handicap, femei, tineri şi persoane cu un nivel de trai scăzut, oferind în acelaşi timp o platformă de participare la dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor.
Obiectivele acestei zile sunt orientate spre conştientizarea marelui public şi a mass-media asupra importanţei radioului, spre încurajarea factorilor de decizie pentru facilitarea accesului la informaţii prin intermediul radio, spre creşterea şi dezvoltarea reţelelor de transmisie şi spre cooperarea internaţională între radiodifuzori.
Ideea celebrării Zilei mondiale a radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio. Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, a fost aprobată înfiinţarea Zilei mondiale a radioului, potrivit site-ului diamundialradio.org.
În România, în ianuarie 1928, s-a născut Societatea de Difuziune Radiotelefonică. Primele emisiuni de radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, dată la care se inaugura Postul Naţional de Radio din România, potrivit www.srr.ro. ”Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România” au fost primele cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună în care Radioul românesc era definit „Un suflet nou”.
Principalele organisme internaţionale la care Radio România este membră sunt: EBU – Uniunea Europeană de Radioteleviziune, U.R.T.I. – Universitatea Radiofonică de Televiziune Internaţională, I.P.I. – Institutul Internaţional de presă şi Co.Pe.A.M. – Conferinţa Permanentă a Audiovizualului Mediteranean.
Ziua de 13 februarie a fost stabilită de UNESCO drept Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day – WRD), pentru a atrage atenţia asupra importanţei extraordinare a acestui mijloc de comunicare, fără de care mulţi oameni nu ar avea acces la informaţii.
Obiectivele acestei zile sunt orientate spre conştientizarea marelui public şi a mass-media asupra importanţei radioului, spre facilitarea accesului la informaţii prin intermediul radio, spre creşterea şi dezvoltarea reţelelor de transmisie şi spre cooperarea internaţională între radiodifuzori.
Ideea celebrării Zilei mondiale a radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio. Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat propunerea, în mod oficial, la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011.
La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, a fost aprobată înfiinţarea Zilei mondiale a radioului, potrivit site-ului diamundialradio.org.
În România, la 1 noiembrie 1928, ora 17:00, se inaugura, cu apelul „Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România”, postul naţional de radio.
Luni, 13 februarie, este marcată Ziua Mondială a Radioului – World Radio Day – în semn de apreciere pentru acest influent mijloc de informație și cultură. Această zi a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, de către cea de-a 36-a Conferinţă generală a UNESCO, ratificată de Adunarea Generală a UNESCO din decembrie 2012 şi marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în anul 1946.
Prima idee privind o Zi Mondială a Radioului a fost formulată în ianuarie 2008, de preşedintele Academiei Spaniole de Radio, Jorge Álvarez, printr-o scrisoare remisă directorului general al UNESCO, Koichirō Matsuura.
Pe 20 septembrie 2010, ca urmare propunerii spaniole, pe agenda Comitetului Executiv al UNESCO a fost inclus subiectul proclamării Zilei Mondiale a Radioului, iar iniţiativa a fost aprobată la 29 septembrie 2011, moment în care UNESCO a lansat o largă consultare cu organizaţii ale audiovizualului publice, private, agenţii, ONG-uri, mediul academic. La încheierea sondajului, 91% dintre intervievaţi şi-au arătat susţinerea pentru această idee, incluzând aici şi suportul oficial al Arab States Broadcasting Union (ASBU), the Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU), the African Union of Broadcasting (AUB), the Caribbean Broadcasting Union (CBU), the European Broadcasting Union (EBU), the International Association of Broadcasting (IAB), the North American Broadcasters Association (NABA), the Organización de Telecomunicaciones Ibeoramericanas (OTI), BBC, URTI, Vatican Radio, etc.
Ca urmare a acestor rezultate, Comitetul executiv al UNESCO a recomandat celei de-a 36-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, ca 13 februarie să devină ziua de celebrare a Radioului Mondial, ziua fiind aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.
De asemenea, recomandarea către Conferinţa generală conţine invitaţia adresată statelor membrie ale ONU, organizaţiilor internaţionale, asociaţiilor profesionale, şi uniunilor audiovizuale, precum şi societăţii civile, pentru celebrarea amplă a Zilei Mondiale a Radioului, în felul în care fiecare din aceste entităţi îl consideră potrivit.
Astfel că, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe Generale a UNESCO, la 3 noiembrie 2011, a fost adoptată rezoluţia privind marcarea Zilei Mondiale a Radioului de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite.
La 14 ianuarie 2013, cea de-a 67-a Adunare Generală a ONU a ratificat proclamarea Zilei Mondiale a Radioului, din acest moment această zi devenind oficială pentru toate statele membre, pentru agenţiile, fondurile, programele şi partenerii ONU.
Dacă în 2014 temele Zilei Mondiale a Radioului au fost „Egalitatea de gen la Radio” şi „Să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin”, iar în 2015, tema propusă a fost „Tinerii şi Radioul”, în 2016 UNESCO a propus pentru această zi tema „Radioul în vremuri de urgenţă şi dezastru”. În acest an sloganul campaniei dedicate Zilei Mondiale a Radioului este „Radioul eşti tu !”
Încă de la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost fascinată, noua metodă de comunicare producând puternice efecte pe plan social, economic, militar și cultural. Dar până să ajungă la performanţele din zilele noastre, trebuie să ne reamintim de toţi cei care au contribuit, în diferite modalităţi, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea telefonului, la evoluţia sa fantastică, în România şi în întreaga lume.
În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene, experimentele sale bazându-se pe cercetările anterioare efectuate de James Clerk Maxwell, autorul teoriei electromagnetismului, care „prezicea” matematic existenţa undelor electromagnetice. Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Maxwell fiind influenţat de cercetarea fenomenelor electromagnetice, autor fiind Michael Faraday.
La 24 noiembrie 1890, fizicianul francez Édouard Branly (1844 – 1940) prezenta la Academia de Științe un radioconductor ce funcționa pe o rază de 20 de metri traversând pereții, care a fost la originea telegrafiei fără fir.
În jurul anului 1891, inventatorul german Nikola Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 şi 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.
În 14 august 1894, fizicianul britanic Oliver Lodge (1851 – 1940) a folosit în experimentele sale un tub cu pilitură ca detector de undă.
În mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popov, de la şcoala de marină din Kronstadt, a întrebuinţat detectorul cu înregistrator de furtuni îndepărtate şi a inventat antena.
Inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pământ, a realizat, în anul 1895, la Pontecchio, o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 2 iunie 1896, printr-un un sistem care putea să transmită şi să primească semnale radio de la o distanţă de 3 km.
Marconi şi-a extins, apoi, cercetările, emiţând unde radio pe distanţe din ce în ce mai mari. În 1899, el a deschis prima fabrică unde se construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford (Essex) şi a stabilit o legătură radio între Marea Britanie şi Franţa.
Primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost canadianul Reginald Fessenden, în 23 decembrie 1900, la distanţa de aproximativ o milă (1,6 km.)
În 12 decembrie 1901, Marconi a reuşit să transmită un mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Wexford (Anglia) până în Newfoundland (acum în Canada).
Însă acealşi Marconi a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziţia preşedintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acestab să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.
În 1909, Marconi a obţinut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenţii.
În anul 1910, Dunwody şi Pickard construiesc primul post de radio cu detector cu galenă (cristal de sulfură de plumb). Audiţia se făcea în difuzoare de forma unui cornet acustic (haut – parleur) sau căşti de telefonie.
Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoaşterii „paternităţii” radioului, intentat lui Marconi în 1915.
În 1916 în SUA au loc primele experimente de emisiuni radiofonice, iar în anul 1917 Lucian Levy şi Edwin H. Armstrong descoperă, fiecare separat, principiul heterodinării. Se construiesc receptoare radio superheterodină superioare calitativ, mult mai stabile şi care nu necesitau multe reglaje.
La 20 noiembrie 1920 la Pittsburg este pusă în funcţiune o staţie de transmisie permanentă de radiodifuziune.
În următorii ani au loc primele emisiuni radiofonice şi în alte zone din lume: în Anglia şi Franţa – 1922; Germania, Austria, Belgia, Olanda, Norvegia – 1923; Italia, Spania, Australia – 1924; Ungaria, Polonia şi Japonia – 1925.
Anul 1925 a prilejuit înregistrarea unor progrese tehnice importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir şi radiofoniei, însă la acest moment, în Europa şi America, radioul îşi găsise deja o largă răspândire. Atât în URSS, cât şi în Anglia, Franţa, Italia, Austria şi SUA, existau mii de posturi de recepţie la care se puteau asculta programele emise de mai multe staţii.
Al doilea proces derulat în 1946 la Curtea Supremă din SUA avea să-i dea câştig de cauză lui Tesla, acesta fiind declarat „părintele” legitim al radioului.
În anul 1908, radiofonia românească face primii paşi prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, aparţinând Serviciului Maritim Român, iar în anul 1909, marina militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă.
În anul 1912, din cauza întreruperii totale a legăturilor telefonice şi telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliaţii săi. Cu toate acestea, cu sprijinul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reuşit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepţie de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în anul 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicaţii.
Primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) a fost pus în funcţiune de către inginerul Emil Giurgea (1885-1960) în Turnul lui Ţepeş de la Filaret, în anul 1914.
În anul 1920, un grup de radioamatori condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu a avut iniţiativa de a înfiinţa un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti.
Prima emisiune experimentală de radiodifuziune din România a avut loc în anul 1921 între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău şi Şcoala Politehnică din Bucureşti, şi tot în acelaşi an, din iniţiativa Guvernului de la acea vreme, s-a înfiinţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea întreg teritoriul ţării.
La sfârşitul anului 1924, acelaşi grup de radioamatori, iniţiat de profesorul Hurmuzescu, a început să militeze pentru înfiinţarea unui post naţional de radiodifuziune.
În anul 1925, la Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti, care era condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu, este construit şi dat în folosinţă primul receptor radiofonic care face posibile primele audiţii publice, de două ori pe săptămână, joi şi sâmbătă, la ora 21:30. Referitor la acest moment profesorul Hurmuzescu afirma, în anul 1938, că: „La noi, primele recepţiuni au fost realizate cu mijloace experimentale şi prin personalul secţiunilor de radiotelegrafie ale Institutului Electrotechnic Universitar. În anexele laboratorului său (foste grajduri) din Str. Victor Emanuel, s-au făcut primele demonstraţii de ascultare a unor posturi străine, cel din Viena fiind cel mai bine auzit la Bucureşti în acea epocă. La şedinţele acestea venea mulţimea curioşilor pentru a se convinge de minunea de a asculta muzica şi cuvântul, aduse prin văzduh de undele electromagnetice, din ţări depărtate la mii de kilometri. Şi lumea curioasă, doritoare de a cunoaşte acest mister, era atât de numeroasă, încât umplea nu numai sala, dar chiar şi curtea din faţa laboratorului în serile destinate şedinţelor de recepţie.”
Pe 26 martie 1925 se constituie Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică conduse tot de Dragomir Hurmuzescu, asociaţie ce avea sediul în incinta Institutului Electrotehnic Universitar din Str. Victor Emanuel nr. 16, fosta clădire a Muzeului Literaturii Române din Bd. Dacia.
La 25 iunie 1925 apare Regulamentul de aplicare a legii pentru instalarea şi folosinţa staţiilor şi posturilor radio-telefonice. Acesta prevedea că „solicitantul trebuia să depună următoarele acte:
– dovadă de cetăţenie şi etate
– dovadă de conduită bună în societate
– formular – angajament prin care îşi ia obligaţia de a nu întrebuinţa postul decât numai în scopul pentru care se cere înfiinţarea
– la nevoie se va prezenta şi o schiţă a întregii instalaţii”
În iulie 1925, Direcţia de Radiocomunicaţii organizează, în Parcul Carol, o expoziţie cu echipamente şi receptori radio la care au participat peste 23 de firme străine (Telefunken, Lorentz, Ericsson, Tunsgram, Thomson-Houston).
În 12 iulie 1925 apare Legea pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi posturilor radioelectrice care consfinţea monopolul statului asupra posturilor de emisie şi asupra posturilor de radiorecepţie.
Primul articol al legii adoptate de Adunarea Deputaţilor prevedea că „Emiterea şi primirea corespondenţelor oficiale şi particulare prin staţiuni şi posturi radioelectrice constituie un drept exclusiv al statului, exercitat prin Direcţiunea Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor”.
Printre altele, documentul interzicea instalarea de posturi radioelectrice pe o zonă de 3 km de la graniţă, în interiorul ţării.
La 1 septembrie 1925 a fost adoptat „Regulamentul pentru aplicarea Legii pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi a posturilor radioelectrice” în care se preconiza înfiinţarea unei societăţi de difuziune pe acţiuni, cu 60% capital de stat (adică 30.000.000 lei) şi 40% capital privat (adică 20.000.000 lei). Capitalul social total a fost împărţit în 100 000 de acţiuni nominative a 500 lei fiecare. Societatea urma să plătească statului, ca beneficiu, 30 % din taxele ce se încasează pentru funcţionarea aparatelor de recepţie
În 9 noiembrie 1925 are loc, la Universitatea Bucureşti, Adunarea Amatorilor de Radiofonie, iar pe 19 noiembrie 1925, ora 15:00, în cadrul expoziţiei Luna Bucureştilor, a fost realizată prima emisiune în limba română cu un program de divertisment, realizată cu un aparat de tip Levy de 50 de waţi, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu.
În data de 15 decembrie 1925, apare Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva.
La 22 decembrie 1925 Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei capătă personalitate juridică.
Pe 23 martie 1926, Conferinţa internaţională pentru repartizarea lungimilor de undă de la Geneva a admis pentru ţara noastră lungimile de undă de 205,5 metri şi 265,5 metri, la care mai târziu se va adăuga cea de 461,5 metri.
La 15 aprilie 1926, este elaborat Proiectul de statut de către Consiliul Superior de control şi îndrumare al noii societăţi de radiodifuziune.
Pe 4 iulie 1926 apare Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniştri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor şi a prospectului de emisiuni ale Societăţii de Difuziune Radio-Telefonică.
În septembrie 1926 ia fiinţă Comisia pentru pregătirea funcţionării Societăţii de Difuziune Radio-Telefonică, care la scurt timp a publicat o broşură de propagandă „Radiodifuziunea. Lămuriri privitoare la necesitatea şi utilizarea radiodifuziunii” în care se arată, printre altele că: „Radiodifuziunea este menită să aibă aceeaşi însemnătate ca şi presa, asupra căreia are superioritatea instantaneităţii, precum şi a expresiunii personale şi directe”.
Tot în septembrie 1926 s-a transmis în eter prima emisiune radiofonică din Craiova, fiind una dintre primele din ţară. Emisiunea a durat o jumătate de oră şi a cuprins ştiri şi un miniconcert de muzică populară, interpretată în direct la fluier, frunză, viori şi clarinet. Staţia avea o putere de 100 de waţi şi s-a recepţionat pe circa 100 de kilometri. „Studioul” era improvizat între câteva… căpiţe de fân, care asigurau izolarea fonică.
În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş, a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România.
La 4 decembrie 1926, în România erau circa 2000 deţinători de aparate de radiorecepţie.
În anul 1927 se construiesc la Institutul Electrotehnic primele posturi româneşti de emisie, între care unul va funcţiona pe unde scurte, după un proiect al ing. Emil Petrascu. În această perioadă, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonaţi.
Pe 22 decembrie 1927, în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, apare, la articolul 2, reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.
În 17 ianuarie 1928 are loc Adunarea generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România şi este aprobat Statutul de funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al noului serviciu public. Acesta se compune din nouă membri, şase numiţi de Guvern şi trei de acţionari.
Pe 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie, după înregistrarea Societăţii la tribunal, moment ce marchează începutul funcţionării Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţie aflată până în 1934 sub controlul Ministerului Comunicaţiilor.
Pe 7 aprilie 1928 Societatea de Radiodizuziune a cumpărat de la firma Marconi’s Wireless Telegraphe Company LTD din Londra un post de emisie cu o putere de 12 KW.
În data de 19 iunie 1928 este achiziţionat imobilul din Str. Fântânii (azi Str. General Berthelot) nr. 60, primul sediu al Societăţii Române de Radiodifuziune, fostă proprietate a generalului Socec.
La 1 noiembrie 1928 a fost realizată prima transmisiune radiofonică a postului Radio Bucureşti, la ora 17:00, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,4 kW. S-a auzit „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”.
Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie.
Acesta a spus:
„Către, prietenii şi proteguitorii Radiofoniei,
Adresez aceste cuvinte, astăzi când începem seria emisiunilor cu un mic post provizoriu. Deocamdată difuziunea programelor noastre nu va trece dincolo de cerul hotarelor ţării. Dar, peste câteva luni vom avea postul cel mare, undele lui vor străbate armonios în cerul european, proclamând şi gândul nostru de pace şi bună înţelegere, către o mai înaltă cultură şi civilizaţie.
Pentru dezvoltarea temeinică a instituţiei noastre este nevoie de concursul tuturor celor care lucrează la ridicarea acestei ţări. Să nu se creadă că radiofonia este o chestiune numai de distracţie.
Radiofonia este de o mare importanţă socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii şi pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleaţă a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.
De aceea se cuvine să facem tot posibilul pentru a câştiga din întârziere faţă de vecinii noştri în această chestiune. Să ne îndeplinim fiecare datoria. Noi, de muncă mai departe pentru a vă da programe atrăgătoare şi interesante, şi dumneavoastră să ne daţi cât mai multe mijloace materiale şi entuziasm de încurajare.
Noi să vă dam recepţiuni curate, fără paraziţi, iar, dumneavoastră să convingeţi şi să readuceţi la sentimentul datoriei şi a contribuţiunii pe cei cu posturi clandestine, cei care formează paraziţii societăţii noastre de difuziune.
Prin participarea cât mai numeroasă a iubitorilor radiofoniei, prin contribuţia lor efectivă, vom putea asigura o repede dezvoltare a acestei aplicaţiuni, spre ridicarea culturală şi economică a ţării, fără multe sacrificii din partea statului, dar, cu mulţumirea tuturor.
Într-un ceas bun !”.
• 1928: – 4 noiembrie – Primul actor invitat la microfon: Victoria Mierlescu cu un recital de versuri
– 9 noiembrie – Apare primul număr al revistei „Radiofonia“, publicaţie oficială a societăţii
– 30 noiembrie – Primul concert simfonic radiodifuzat susţinut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora are în program exclusiv Mozart şi Haydn
• 1929: – 17 ianuarie – Se transmite prima emisiune de umor „Ora veselă“
– 18 februarie – Este transmisă prima montare propriu-zisă de Teatru radiofonic cu piesa într-un act „Ce ştie satul“ de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu
– 10 martie – Debutează la Radio, cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. Şirul de prezenţe ale sale la microfon a dat viaţă volumului „Sfaturi pe întuneric”
• 1930 – 3 martie – Se inaugurează „Universitatea populară“, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmite cicluri de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti, din perioada interbelică – cu prelegerea lui Dimitrie Gusti „Menirea Radiofoniei Româneşti“
– 8 iunie – Se transmite discursul de învestire al regelui Carol al II-lea rostit în faţa Parlamentului
• 1933 – 20 aprilie – Prima transmisie internaţională a fost spectacolul susţinut la Sofia de corul „Cântarea României“ sub bagheta lui Marcel Botez. Transmisia a fost realizată pe cablul telefonic ce lega Bucureştiul de Sofia
• 1934 – 2 ianuarie – sunt transmise la radio funeraliile primului ministru I. G. Duca, care fusese asasinat pe peronul Gării Sinaia la 29 decembrie 1933
• 1937 – 20 februarie – Maria Tănase – „Pasărea măiastră” – debutează la Radio, fiind acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, îmreună cu care a prezentat „pe viu” un program de cântece româneşti la „Ora satului”: „M-am jurat de mii de ori”, „Şapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alviţa”, „Cine iubeşte şi lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie şi Mărioară”, „Ţigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.
Taraful lui Matache era format din doi violonişti, un basist, un ţambalist şi un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio şi ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
– noiembrie – Regele Carol al II-lea a încercat să fie un exemplu pentru educaţia fiului său, moştenitorul tronului, principele Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia. Radio România a transmis depunerea jurământului militar al tânărului principe, precum şi răspunsul părintelui său
• 1938 – 24 iulie – Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii şi emoţiei ce a cuprins întreaga ţară, după ce inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor -, a încetat să bată. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor, iar în ziua înmormântării, radioul urmărind ceremoniile din Bucureşti, dimineaţa, cât şi ceremonia înhumării, la Curtea de Argeş, în după-amiaza aceleiaşi zile. În revistele Radio Adevărul şi Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi
• 1939 – 12 februarie – A fost difuzată emisiunea „Ora românească pentru America”, organizată de Comisariatul General al României pentru Expoziţia universală din New York 1939, în colaborare cu SRR, la ora 8:30; a fost un prilej de cunoaştere a poziţiei pacifiste a României, precum şi de prezentare a specificului nostru naţional. La New York, orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cântecele româneşti interpretate de Maria Tănase au entuziasmat audienţa, inclusiv la o recepţie privată, oferită aristocraţiei din New York de fostul preşedinte al Statelor Unite, Herbert Hoover
– 21 septembrie – În jurul pânzului, premierul Armand Călinescu pleacă de la Ministerul Apărării spre casă, însoţit de un agentul său, Radu Androne, şi de şoferul maşinii. La intersecţia Bulevardului Carol al II-lea (azi Bulevardul Regina Elisabeta) cu Strada Ştirbei Vodă, maşina sa este blocată, iar din spate este lovită de un alt automobil. Premierul coboară din maşină, să vadă ce se întâmplă, face câţiva paşi, dar este împuşcat cu 20 de gloanţe de atentatorii legionari aflaţi în maşina din spate. Moartea premierului este, în curând, anunţată la radio de legionarii înşişi, pătrunşi în sediul Societăţii, care întrerup emisiunea. Cei opt, tineri studenţi la facultăţile Politehnica şi Drept din Bucureşti, plătesc însă repede şi cu aceeaşi monedă pentru isprava lor. Sunt „prinşi“ de salariaţii Radiodifuziunii aflaţi în instituţie, arestaţi de autorităţi şi, după câteva ore, executaţi prin împuşcare chiar în locul unde ei îl omorâseră pe Armand Călinescu, iar trupurile lor sunt lăsate în centrul capitalei trei zile, să fie văzute de oameni. Lângă ele este pusă o pancartă pe care scria: „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de ţară“. Funerariile lui Armand Călinescu se transmit în direct pe postul de radio.
– 30 septembrie – Este dat în folosinţă postul de radio Basarabia de la Chişinău
– La radio este transmis în direct discursul Regelui Carol al II-lea la dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul din Bucureşti
• 1944 – 23 august – Este difuzată la radio Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I. „Mi-am asumat greaua răspundere a aplicării planului nostru cu riscuri deosebit de mari pentru a evita decimarea integrală a armatei şi cotropirea ţării” spunea, atunci, Regele
• 1947 – 30 decembrie – regele Mihai I a fost silit să abdice, iar comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare
• 1958 – 4 – 22 septembrie – Prima ediţie a concursului şi Festivalului Internaţional „George Enescu“, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaţionale găzduite de România, este transmisă la radio. De atunci fiecare ediţie a prestigiosului festival s-a putut auzi pe calea undelor la postul naţional de radio
• 1966 – 9 aprilie – Este inaugurată o nouă emisiune de cultură „Revista literară radio” (Revista vorbită), cuvântul introductiv fiind susţinut de Tudor Arghezi
• 1967 – 3 – 7 august – Prima vizită în România comunistă a unei personalităţi politice marcante din Occident a fost cea întreprinsă de Willy Brandt, vicecancelar şi ministru de externe al Republicii Federale Germania, un adevărat gest de mulţumire pe care RFG l-a făcut la adresa României, singura ţară din blocul sovietic , cu excepţia Uniunii Sovietice, cu care stabilise relaţii diplomatice normale chiar în acel an. Vizita a fost prezentată pe larg la Radiodifuziunea Română
• 1968 – 5 – 10 martie – Se transmite la radio prima ediţie a Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de Aur”
– 14 – 18 mai – O a doua vizită importantă în ţara noastră a fost cea a preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle. Pe toată durata ei, Radiodifuziunea română şi-a informat permanent ascultătorii despre principalele evenimente, despre convorbirile dintre oficialităţile române şi cele franceze
– 21 august – Radioul transmitea în direct, din Piaţa Palatului, discursul lui Nicolae Ceauşescu care condamna invazia militară a armatelor Pactului de la Varşovia împotriva Cehoslovaciei
• 1969 – 20 iulie – Şefa de atunci a secţiei de emisiuni în limba engleză de la Radio România, Catinca Ralea, o excelentă vorbitoare şi traducătoare de limba engleză, realizează, alături de crainicul Ion Ghiţulescu, transmisia radiofonică în direct a aselenizării şi a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11
– 2 – 3 august – După stabilirea relaţiilor la nivel de stat între România şi principalele ţări occidentale ale Europei, pe vremea când alte ţări din Blocul răsăritean susţineau Moscova, după îndelungi contacte fructuoase, Statele Unite ale Americii a onorat relaţia cu ţara noastră prin vizita făcută de preşedintele Richard Nixon, prima de după război, a unui preşedinte american şi un succes diplomatic răsunător al lui Ceauşescu. Aspecte ale vizitei au fost transmise la radio
• 1972: Radio România a difuzat cu interviu cu Henri Marie Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației şi fizician, inventator al motorului cu reacţie și descoperitor al efectului care-i poartă numele
• 1975 – 2 – 3 august – Radiodifuziunea a relatat pe larg şi despre vizita oficială a preşedintelui american Gerald Ford în România, înformând ascultătorii despre convorbirile dintre cei doi şefi de stat
• 1987 – 25 – 27 mai – Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov s-a aflat în vizită oficială în România, iar Radiodifuziunea a transmis cele mai importante momente ale acesteia
• 1989 – 22 decembrie – La ora 10:00, în Programul I figura emisiunea „Un univers într-un ghiozdan”, însă, în realitate s-au transmis pe toate programele cântece revoluţionare şi s-a dat citire Decretului prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării „ca urmare a încălcării grave a ordinii publice prin acte de vandalism şi distrugerea unor bunuri obsteşti”. La orele prânzului se transmite în direct pe TV şi Radio intervenţia unor cetăţeni ce anunţă plecarea lui Nicolae Ceauşescu, apoi toate emisiunile difuzate sunt legate de evenimentele la zi dedicate Revoluţiei
• 1993 – Radiodifuziunea devine mebru cu drepturi depline al European Broadcasting Union (EBU)
– 28 septembrie – Radio România Actualităţi transmite în direct de la Strasbourg şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în care se dezbate şi se aprobă solicitarea României de aderare la acest organism. Parlamentul României îşi întrerupe lucrările pentru a asculta transmisia Radio România Actualităţi de la acest eveniment
• 1994 – 30 octombrie – 6 noiembrie – Are loc, la iniţiativa Radio România, prima ediţie a Târgului GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, găzduit în foaierul Sălii de Concerte „Mihail Jora” a Radiodifuziunii. Evenimentul marchează o premieră la nivel internaţional: implicarea directă a unei instituţii mass-media în susţinerea pieţei naţionale de carte. De atunci au avut loc nu mai puţin de 23 de ediţii ale târgului naţional de carte GAUDEAMUS, alături de Caravana GAUDEAMUS – serie de evenimente expoziţionale organizate în câteva dintre cele mai importante centre culturale şi universitare din România, în parteneriat cu posturile teritoriale Radio România (Cluj-Napoca – 17 ediţii, Craiova – 15 ediţii, Timişoara – 9 ediţii, Sibiu – 3 ediţii, Târgu Mureş – 3 ediţii, Litoral – 8 ediţii şi Oradea – 3 ediţii).
GAUDEAMUS a devenit cel mai important eveniment dedicat cărţii din România, şi unul din primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii şi al valorii pieţei astfel create.
Se estimează că în cei peste 20 de ani în care Târgul Internaţional GAUDEAMUS a fost în topul evenimentelor culturale din ţara noastră, evenimentul a atras un total de peste 2.700.000 de vizitatori, peste 11.000 de evenimente editoriale şi profesionale, 97 de târguri organizate în întreaga ţară şi peste 6.000 de expozanţi.
• 2003 – martie – Radio România Actualităţi trimite în Irak 14 reporteri speciali care transmit în direct conflictul din Golf, în cadrul „Operaţiunii curcubeul” organizată de Radio România Actualităţi şi Ministerul Apărării Naţionale. Aceasta a presupus o reţea de corespondenţi care să acopere atacul şi cucerirea Irakului. Între aceştia, Septimiu Roman transmitea din Amman, Iordania, Radu Dobriţoiu din Turcia, Cătălin Gomboş din Kuweit, Gabriel Ionescu din Qatar şi Mario Balint din Bagdad
• 2004 – aprilie – Este inaugurat biroul corespondenţilor Radio România la Berlin, urmat, la 19 iunie, de inaugurarea biroul corespondenţilor la Bruxelles şi, la 22 iulie, de cel de la Washington
– noiembrie – Orchestra Naţională Radio efectuează un turneu european în cadrul căruia susţine concerte la Paris – 2 noiembrie, Bratislava – 4 noiembrie şi Viena – 5 noiembrie
• 2005 – iulie – Societatea Română de Radiodifuziune, în parteneriat cu Centrul Internaţional de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) – The Project for the New Democracies organizează, la Washington, masa rotundă cu tema „România: Noul aliat strategic al Americii”
• 2011 – 1 – 21 aprilie – Prima ediţie a Turneului naţional „Pianul călător”, susţinut de pianistul Horia Mihail – solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio – a cuprins recitaluri în 12 oraşe din România şi a marcat împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Franz Liszt. Manifestarea a fost organizată de Radio România Cultural
– 25 octombrie – Radio România a transmis discursul istoric, în Parlamentul României, al Regelui Mihai, susţinut la împlinirea vârstei de 90 de ani. Cu acel prilej, fostul suveran a declarat „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”
• 2012 – 23 – 29 septembrie – Prima ediţie a Festivalului internaţional al orchestrelor radio – RadiRo, un unicat în lume, s-a desfăşurat la Bucureşti, fiind organizat şi produs de Radio România. Acest eveniment a ajuns, în anul 2016 la cea de-a treia ediţie
• 2013 – aprilie – Radio România a devenit membru al Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU)
– 30 septembrie – 5 octombrie – Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, în parteneriat cu URTI, sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României şi sub patronajul Ministerului Culturii. În 2017, postul public de radio organizează cea de-a V-a ediţie a prestigioasei manifestări
• 2015 – 30 iunie – 1 iulie – Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) a organizat, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, Reuniunea „Media 2020” cu tema „Bringing Media to the Future”. Este primul eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa şi primul eveniment co-organizat de Radio România şi ABU, de la momentul la care corporaţia media din România a devenit membru al organizaţiei radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific, în primăvara anului 2013.
Întâlnirea de la Bucureşti a prilejuit participanţilor oportunitatea de a dezbate modul în care radiodifuzorii, atât cei din Regiunea Asia-Pacific, cât şi cei din Europa sau alte regiuni ale lumii, se raportează la substanţialele transformări din industria media şi de a previziona care sunt cele mai importante provocări pe care le ridică domeniul audiovizual în viitor.
La mai bine de 88 de ani de la înfiinţare, Radio România este lider absolut de audienţă, fiind ascultat zilnic de aproape 5 milioane de oameni şi înseamnă trei posturi naționale – Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor, emisie internațională prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), 8 studiouri regionale, Radio România Chişinău, un post dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online, o agenţie de presă – RADOR, Editura Casa Radio, orchestre, coruri şi solişti de valoare înaltă sau Teatrul Naţional Radiofonic.
Radio România mai înseamnă, alături de Târgul de carte GAUDEAMUS, Festivalul Orchestrelor Radio Radiro şi Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, zeci de proiecte muzicale şi educative şi alte nenumărate evenimente culturale.
Radioul public din România are un cuvânt de spus şi pe plan internaţional fiind membru al EBU – Uniunea Europeană de Radioteleviziune, ABU – Uniunea Audiovizualului Asia – Pacific, U.R.T.I. – Universitatea Radiofonică de Televiziune Internațională, I.P.I. – Institutul Internațional de Presă și Co.Pe.A.M. – Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean.
Ziua Mondială a Radioului înseamnă sărbătoarea unui mijloc de informare pe care îl preţuim şi care se dovedeşte indispensabil, mai mult ca oricând, un instrument accesibil al informaţiei, educației, culturii, al libertății de expresie și al dezbaterii publice. O zi în care este reconfirmată puterea unică a radioului, care ne marchează viaţa de zi cu zi şi care aduce oamenii laolaltă, chiar şi pe cei din cele mai izolate locuri de pe planetă.
Ziua Mondială a Radioului este celebrată pe 13 februarie.
Această inițiativă aparținând UNESCO și are scopul de a sărbători importanța radioului în viețile oamenilor și de a evidenția unicitatea și accesibilitatea acestuia.
Ziua Mondială a Radioului este celebrată pe 13 februarie. Ca în fiecare an, această inițiativă aparținând UNESCO are scopul de a sărbători importanța radioului în viețile oamenilor și de a evidenția unicitatea și accesibilitatea acestuia.
Uniunea Europeană de Radio și Televiziune oferă trei puncte focale pentru a sublinia importanța radioului în mediul cotidian:
– În jurul lumii în 80 de minute, o călătorie muzicală, înconjurul globului
– Infografice despre radioul în viețile oamenilor, câși ani din viață ne pterecm ascultând radioul
– Simfonia a 9-a de Beethoven, cu viziunea unei lumi în care popoarele trăiesc în armonie.
Anul acesta este al treilea an consecutiv în care se sărbătorește unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare, pentru mulți dintre noi.
Radioul a fost însoțitorul perfect pentru alte activități, încă de la apariția sa. Pe parcurs s-a perfecționat, s-a desăvârșit ca domeniu și a rămas același ”prieten care te însoțește pretutindeni”.
Ziua Mondială a Radioului marchează prima emisie, din 1946, a postului de radio al Națiunilor Unite. Această zi a fost celebrată începând cu anul 2012, la 13 februarie, când acest suport mass-media a fost recunoscut pentru cea mai mare audienţă în întreaga lume și comunicare puternică la un cost mic.
Informațiile difuzate ajung la cele mai izolate comunităţi, la persoanele cele mai vulnerabile, încurajează dezbaterile și sprijină comunicarea eficientă în situaţii de urgenţă şi dezastre.
Radioul aduce ascultătorilor săi muzică, sport, entertainment, teatru, ştiri și este companionul miliardelor de oameni din întreaga lume, indiferent de vârstă.
Pentru aniversarea din acest an, UNESCO a propus tema: „Inovație și tineret la radio”, prin care se dorește implicarea tinerilor în acțiunile desfășurate la radio și găsirea soluțiilor prin care să se asigure protecția tinerilor jurnaliști care își riscă viața în zonele de conflict și de dezastre.
Radioul reprezintă una dintre marile realizări tehnologice ale omenirii. De nouă decenii, radioul ne permite să transmitem informații cu viteza luminii.
După experimentele efectuate de Heinrich Hertz, prin care s-a demonstrat existenţa unor unde electromagnetice invizibile, care se propagă prin aer cu viteza luminii, în 1894, Guglielmo Marconi a construit un sistem care putea transmite şi primi semnale radio de la o distanţă de 3 km.
În anul 1907 el a recepţionat prima dată un semnal radio din Canada, mai precis, semnul „x” din Codul Morse.
În 1901, el a reuşit să transmită un mesaj radio peste Atlantic, din Anglia până în Newfoundland.
În România, emisiunile radio au debutat la 1 noiembrie 1928, când s-au auzit la postul național de radio, primele cuvinte rostite de promotorul radiofoniei românești, Dragomir Hurmuzescu: ”Alo, Alo, aici Radio București, România”. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic și știri sportive.
Astfel, a luat ființă Societatea de Difuziune Radiotelefonică, iar în 1936, aceasta devine Societatea Română de Radiodifuziune.
UNESCO încurajează toate țările să celebreze Ziua Mondială a Radioului pentru a atrage atenția asupra importanței extraordinare a acestui mijloc de comunicare, fără de care mulți oameni nu ar avea acces la informații.
Să ascultăm ce spun ascultătorii ”Primului radio din Dobrogea”, jingle-ul care ne definește, în vox-ul audio următor.
