Ziua Mondială a Libertății Presei | Conf. univ. dr. Raluca Petre: Presa, pilon fundamental al democrației
O presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice.
Publicat de Adina Sîrbu, 3 mai 2026, 09:12
În fiecare an, la data de 3 mai, este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, la recomandarea Conferinței Generale a UNESCO, ca răspuns la apelul jurnaliștilor africani care, în 1991, au elaborat Declarația de la Windhoek.
Ziua a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum se stabilește în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.
Potrivit „Declaraţiei de la Windhoek”, „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”.
În această zi, sunt celebrate principiile fundamentale ale libertății presei și este evaluată libertatea presei în întreaga lume, pentru a apăra mass-media de atacurile la adresa independenței sale și pentru a aduce un omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în exercitarea profesiei lor. În același timp, pentru jurnaliști este un moment de reflecție asupra implicaţiilor și responsabilității libertăţii de expresie, precum și asupra eticii profesionale.
Cum menținem această libertate a presei în vremurile de astăzi în care, potrivit statisticilor, încrederea cetățenilor în presă este în scădere și cum gestionează media fenomenul Inteligenței Artificiale am aflat de la conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonator domeniu Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius Constanța, în dialog cu Magda Vâjaică.
Presa liberă este, fără îndoială, una din componentele unui sistem democratic, nu se poate fără, ce este bine să știe publicul căruia până la urmă i se adresează presa, despre importanța acestei libertăți?
Raluca Petre: Este o libertate în primul rând editorială, adică instituțiile media sunt cele care hotărăsc care sunt subiectele, în ce ordine vor fi abordate, cum vor fi documentate, cum vor fi redactate, din punct de vedere stilistic. Libertate în același timp înseamnă și responsabilitate. Această responsabilitate editorială, adică instituțiile media, acelea serioase, precum dumneavoastră, sunt cele care își asumă responsabilitatea pentru redactare, editare, documentare, încrucișarea surselor, pentru tot ceea ce înseamnă această foarte migoloasă și dificilă acțiune de a lucra cu informația la zi.
Așadar, este vitală, nu greșim dacă spunem acest lucru, este vitală libertatea presei într-o societate democratică și cum menținem această calitate a presei?
Raluca Petre: Nu este simplu să menținem libertatea presei pentru că presa este foarte tentantă și pentru celelalte domenii. În istoria lungă a presei și nu doar în țara noastră, observăm că celelalte zone, de exemplu politicul sau economicul, încearcă să folosească, încearcă să instrumentalizeze presa pentru scopurile proprii. Iar a fi liber pentru presă înseamnă a reuși să țină la distanță atât mizele politicului, cât și mizele economicului. Iar acest lucru se poate face prin finanțare sănătoasă, dar care nu controlează, prin politici editoriale care sunt profesioniste și, foarte important, prin profesioniști, prin jurnaliști care își asumă în primul rând profesia și interesul public ca misiune fundamentală.
Cât de mult reușim lucrul acesta în România de astăzi?
Raluca Petre: Mai puțin decât ne-am dori, arată studiile recente, care ne spun că, de fapt, presa, mai ales cea comercială, nu este sustenabilă, că oamenii nu plătesc pentru știri, de exemplu. Nu este o practică răspândită în țara noastră, în alte țări este puțin mai solidă. De exemplu, Scandinavia are o foarte bună tradiție de a-și cumpăra abonamente la ziare, de a plăti pentru fluxul de știri și așa mai departe. Cei care au crescut cu o publicație în casă, foarte probabil își vor face abonament la acea publicație la rândul lor când vor fi adulți. Nu este cazul la noi, poate intergenerațional, eu știu, de exemplu, la noi în casă, ascultăm Radio Constanța și fetita mea mi-a și spus să precizez acest lucru, și ea ascultă Radio Constanța. Putem să dăm mai departe niște bune practici, de a ne expune la informația bună, curată, verificată, pentru că Radio Constanța și Radio România reprezintă un bastion al bunelor practici jurnalistice și un bastion al transparenței. Pentru că, iarăși, alte studii ne arată că, pentru a avea încredere în presă – încrederea în presă este în prăbușire, nu doar în România, în general -, dar pentru a avea încredere în presă este nevoie și de transparență, adică oamenii trebuie să știe, să poată urmărească decizia, banii, să înțeleagă ce se întâmplă, iar furnizorul public are obligația de a raporta anual toate activitățile sale, iar asta îl face să fie un actor transparent în câmpul media din România.
Care credeți că ar trebui să fie mesajul principal de anul acesta, 2026, al acestei sărbători, în contextul pe care îl știm cu toții, al actualității globale, al tuturor evenimentelor politice, sociale, al frământărilor din societatea de acum?
Raluca Petre: Mesajul principal este că presa este fundamentală pentru democrație, iar acest lucru este înțeles inclusiv la nivelul Uniunii Europene și în contextul acestei maxime volatilități din lume. Avem un Regulament european a libertății presei, care a intrat în vigoare pe 8 august 2025. Una dintre cerințe este exact transparența din punct de vedere financiar a operatorilor media, transparența aducând mai departe un mai bun dialog între presă și cetățeni și o mai bună încredere, un potențial de încredere mai ridicat al cetățenilor în furnizorii de informații.
Asistăm în ultima perioadă la un avânt al tehnicii, al Inteligenței Artificiale și nu putem evita acest subiect și, în acest context, v-aș întreba cum ar trebui să se poziționeze media față de acest fenomen și față de dezinformare? Știm că ați scris un volum despre fake-news și cu siguranță aveți o părere pertinentă privind subiectul.
Raluca Petre: Cartea mea se numește „Managementul informației în media” și într-adevăr se dorește a fi un ghid anti-manipulare pentru că ideea este: dacă știi să te informezi corect, știi să eviți capcanele dezinformării. Inteligența Artificială este deja în viața noastră și este deja un instrument foarte la îndemână. Fiind atât de accesibil, foarte mulți oameni îl folosesc și cumva lasă Inteligența Artificială să le facă treaba, dar mai ales din punct de vedere cognitiv. Ori această ușurință de a accesa nu înseamnă că tot ceea ce ne oferă Inteligența Artificială, cel puțin în ceea ce privește informația, este și adevărat și verificat. Fără editare umană, fără verificare umană, fără redactare umană, noi nu avem, de fapt, informații care să fie credibile. AI-ul nu face decât să pună la un loc ceea ce găsește disponibil. Ori ceea ce găsește disponibil pot să fie și prostii, adică nu este neapărat ceva util și ceva care să fie de încredere. Pentru că mulți oameni, eu știu, se mulțumesc cu puțin, ca să spunem, sau nu au discernământul de a se expune celor mai bune resurse informaționale, oamenii practic lasă în viața lor, lasă să intre peste ei foarte multă dezinformare. De ce? Pentru că este ușor, pentru că este accesibil și poate pentru că este la îndemână, și poate pentru că este amuzant, poate pentru că este gratificant, întotdeauna AI-ul este bun, prietenos, te laudă, îți dă dreptate, deci este prietenul tău cel mai bun, dar asta nu înseamnă că te informează corect. Oamenii, de fapt, dacă nu sunt corect informați, ci sunt doar felicitați, ei nu vor lua cele mai bune decizii în viața lor, ei nu vor reuși să-și controleze mediul înconjurător, mediul politic, mediul economic, ci vor fi cumva mânați de valuri, de trenduri, dar nu vor fi ei cei care să fie actorii principali ai propriei vieți și cei care să decidă cu adevărat și să aibă cele mai bune soluții pentru viața lor și a comunității.
Care credeți că ar fi poziția cea mai bună a presei față de Inteligența Artificială? Mă gândesc aici la public, care, după cum spuneați și dumneavoastră, accesează foarte ușor și are încredere în AI și nu intră mai degrabă pe un site autorizat de știri. Cum gestionăm această situație?
Raluca Petre: Da, este o luptă nedreaptă pentru că oamenii sunt liberi să aleagă și au libertatea de a se expune lucrurilor pe care le aleg. O soluție pe care o găsit-o anglo-saxonii de ceva mai mult timp a fost acel infotainment, acea combinație între informație și divertisment, divertismentul fiind, de fapt, o cale către informație. Adică este o modalitate de a-i aduce pe oameni mai aproape prin genuri care par accesibile, dar care au, de fapt, foarte multă informație și cunoaștere cuprinsă acolo. Un alt gen care încorporează aceste două componente cam în aceeași filosofie este și late night show-ul, un format american sau, în România, să spunem starea nației. E un format care are ca unghi de intrare și ca modalitate de atragere a atenției umorul, dar care tratează subiecte foarte importante, grele, de natură politică, economică și așa mai departe. Este una dintre modalități, dar a forța oamenii să se expună la cele mai bune informații, asta se pare că nu este realist, având în vedere că libertatea de alegere este individuală.
Aveți un mesaj pentru toți cei care fac cinste acestei profesii?
Raluca Petre: Felicitări tuturor jurnaliștilor care își fac treaba cu dedicare, care se documentează în mod meticulos, care nu acceptă nimic mai puțin decât adevărul, chiar dacă adevărul doare sau chiar dacă adevărul durează a fi descoperit, care se expun unor pericole, care se expun presiunilor, care sunt mai puțin populari, de exemplu, decât influencerii, dar care nu lăsă garda jos și care își continuă misiunea pentru binele public și pentru buna informare a noastră, a comunității. Am cel mai adânc respect pentru acești jurnaliști!
