31 octombrie – Ziua internațională a Mării Negre

La 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992, la București, cunoscută și sub numele de Convenția de la București.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 octombrie 2025, 10:17

La 31 octombrie este marcată, anual, Ziua internațională a Mării Negre.

La 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992, la București, cunoscută și sub numele de Convenția de la București, se menționează pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, https://mmediu.ro/.

Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră este un document care conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, notează https://marenostrum.ro/. A fost semnat în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre, desfășurate la Istanbul, în 30-31 octombrie 1996, de către cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin, și reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. Potrivit https://www.mae.ro/, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la București, de cele șase state, Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. ‘În 1992, la București, statele riverane Mării Negre, pe deplin conștiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversității ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituțional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare și protecție a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, denumită generic și Convenția de la București, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie’, menționa Ministerul Apelor și Pădurilor într-un comunicat din 31 octombrie 2019.

‘Convenția de la București reprezintă cadrul instituțional legal care permite Părților Semnatare să adopte și să implementeze măsuri adecvate pentru protecția și conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenției, fapt pentru care are obligația de a pune în aplicare Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, instrument de lucru și de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susține financiar programul de monitorizare național integrat al factorilor fizico-chimici și biologici al Mării Negre. Rezultatele obținute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătățirea stării ecologice a Mării Negre’. (sursa: https://mmediu.ro/)

Anexa Convenției cuprinde trei protocoale: unul, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență; cel de-al treilea, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenția, cât și Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit https://www.senat.ro/, organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.

Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniștrii cu atribuții în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele șase țări au semnat, în Ucraina, Declarația de la Odessa, care formulează o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, se arată pe https://www.blacksea-commission.org/. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre, dezvoltând și detaliind ideile Convenției de la București, în acord cu deciziile Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu scopul de a consolida și de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici și al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării și pentru protejarea biodiversității, se arată pe https://www.marinespecies.org/ și pe https://unepgrid.ch.

Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului, conform https://www.blacksea-commission.org/.

Planul Strategic de Acțiune a fost actualizat și aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, și a fost conceput ca un instrument de lucru esențial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea și monitorizarea politicilor și strategiilor de mediu pentru reducerea și eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversității ecologice a ecosistemului Marea Neagră.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundația Universitară a Mării Negre ”Mircea Malița”, o organizație regională, non-guvernamentală și non-profit, ce are ca obiective promovarea și o mai bună înțelegere și cercetare a economiei, societății, educației și guvernanței regiunii Mării Negre, poziționarea acesteia față de restul lumii, precum și dezvoltarea modalităților de promovare a intereselor regiunii la nivel internațional, se arată pe https://fumn.eu/.

În România a fost înființat, în 1999, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ‘Grigore Antipa’ (INCDM), sub autoritatea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoașterii tradiției centenare și a continuității oceanologiei naționale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul școlii românești de ecologie marină, se menționează pe https://www.rmri.ro.

”Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină ‘Grigore Antipa’ Constanța (I.N.C.D.M. ‘Grigore Antipa’ Constanța), situat la litoralul românesc al Marii Negre, are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative și de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine și costiere, ecologiei și protecției mediului marin, precum și al gestionării resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes, pentru a răspunde cerințelor de interes național și internațional în zona economică exclusivă proprie, precum și obligațiilor impuse de aderarea României la convențiile internaționale de domeniu”, potrivit https://www.rmri.ro.

Sursa – Agerpres

31 octombrie, Ziua Internaţională a Mării Negre

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 octombrie 2021, 08:55

La 31 octombrie se marchează Ziua Internațională a Mării Negre, după ce la 31 octombrie 1996, cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, un document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea zonei.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o suprafață de 461.000 kmp și o adâncime maximă de 2.211 m, care scaldă țărmul României pe o lungime de 245 km. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord, Federația Rusă în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud.

Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curge o mulțime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Cizil-Irmak. Salinitatea apelor de suprafață ale Mării Negre este de 18-89, ceea ce înseamnă de două ori mai puțin decât salinitatea oceanică normală de 35-89. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce, care ajunge în ea și volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Speciile de pești cele mai răspândite sunt: guvidele, chefalul, cambula, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum și alți pești răpitori (specii de rechini, care ating 15-20 kg).

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană, și prin aceasta cu oceanul planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara prin Strâmtoarea Bosfor și cu Marea Egee din Mediterana prin Dardanele, iar mai departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci.

Principalele porturi la Marea Neagră sunt: Constanța, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul.

Situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutățit în ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de pește din Marea Neagră, deja afectate de consecințele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt amenințate de supra-exploatare. În consecință, există un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase și a unor peisaje, și, în cele din urmă, a biodiversității și productivității ecosistemului Mării Negre.

La 21 aprilie 1992, a fost semnată la București Convenția de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, dezvoltată cu asistență UNEP, fiind semnată, ulterior, de toate țările din regiune. Convenția de la București a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează prioritățile și principalele direcții ale activităților internaționale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversității.

Totodată, o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, a fost formulată în Declarația de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia și Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre. În fapt, declarația dezvoltă și detaliază ideile Convenției de la București, ținând cont și de deciziile Summit-ului pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu misiunea de a asista guvernele țărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenției. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituțională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenției de la București.

În scopul studierii mediului marin, a rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Universitatea Mării Negre, la 16 mai 1993, la Costinești, iar la 12 noiembrie 1996, la Constanța, Centrul de Informare, Educare și Resurse pentru Marea Neagră – CIER. La Atena a fost deschis Centrul Internațional de Studii pentru Marea Neagră (CISM), la 29 septembrie 1998.
Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în iunie 2002 (Sofia, Bulgaria), când s-a semnat Protocolul referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului.

31 octombrie – Ziua internaţională a Mării Negre

Publicat de Doina Sirbu, 31 octombrie 2020, 10:12

În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre. În anul 1996, la această dată, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră a fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acţiune promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, de cele şase state, Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. „În 1992, la Bucureşti, statele riverane Mării Negre, pe deplin conştiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversităţii ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituţional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare şi protecţie a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, denumită generic şi Convenţia de la Bucureşti, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie”, se menţionează într-un comunicat de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Anexa Convenţiei cuprinde trei protocoale: unul, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol şi alte substanţe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situaţii de urgenţă; cel de-al treilea, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenţia, cât şi Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit site-ului www.senat.ro, organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti este Comisia pentru protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.

Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniştrii cu atribuţii în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele şase ţări au semnat, în Ucraina, Declaraţia de la Odessa, care formulează o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, se arată pe site-ul www.blacksea-commission.org. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre, dezvoltând şi detaliind ideile Convenţiei de la Bucureşti, în acord cu deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu scopul de a consolida şi de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici şi al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării şi pentru protejarea biodiversităţii, se arată pe site-urile www.marinespecies.org şi www.grid.unep.ch.

Planul Strategic de Acţiune a fost actualizat şi aprobat în 2009 la Sofia şi a fost conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră, se menţionează în comunicatul de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

„Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) implementează Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, care reprezintă un instrument de lucru şi de cooperare la nivel regional. În acest context, anual, MAP susţine financiar monitoringul integrat al factorilor fizico-chimici şi biologici al Mării Negre. Rezultatele obţinute stau la baza deciziilor pentru îmbunătăţirea stării ecologice a Mării Negre. Totodată, trebuie subliniat faptul că una dintre obligaţiile României, respectiv a Ministerului Apelor şi Pădurilor, este implementarea Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin, al cărei obiectiv este atingerea stării ecologice bune a mediului marin până în 2020, acesta pliindu-se perfect pe cerinţele Convenţiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv protecţia şi conservarea Mării Negre”, se mai arăta în comunicatul MAP.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca obiective promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional, se arată pe site-ul instituţiei, fumn.eu. Iniţiativa înfiinţării acestei fundaţii a aparţinut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul şi diplomatul Mircea Maliţa, după ce, în anul 1992, a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 ţări: şase ţări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România) şi cinci ţări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia şi Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizaţiei, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Organizaţia Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizaţie de cooperare regională, numărându-se printre primele iniţiative lansate în zona Mării Negre.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoaşterii tradiţiei centenare şi a continuităţii oceanologiei naţionale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul şcolii româneşti de ecologie marină, se menţionează pe site-ul acestui institut, http://www.rmri.ro.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” Constanţa, situat la litoralul românesc al Mării Negre, are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative şi de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine şi costiere, ecologiei şi protecţiei mediului marin, precum şi al gestionării resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes, pentru a răspunde cerinţelor de interes naţional şi internaţional în zona economică exclusivă proprie, precum şi obligaţiilor impuse de aderarea României la convenţiile internaţionale de domeniu, indică site-ul amintit.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa” a organizat la 31 octombrie 2019, la Constanţa, manifestări ştiinţifice dedicate celebrării Zilei internaţionale a Mării Negre. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, în sala de conferinţe a INCDM a avut loc o sesiune de prelegeri ştiinţifice ce a subliniat semnificaţia Zilei internaţionale a Mării Negre şi importanţa protejării acestui bazin cu caracteristici unice.

Sursă – AGERPRES / Foto – arhivă

Peste 1.500 de participanți la Crosul Mării Negre, organizat de ONG Mare Nostrum

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 31 octombrie 2018, 12:38

Aflat la a treia ediție, Crosul Mării Negre, organizat de ONG Mare Nostrum pentru a celebra Ziua Mării Negrea,  a adunat,  anul acesta, peste 1.500 de participanți de toate vârstele, care au alergat pentru a păstra Marea Neagră curată!

O parte dintre participanți s-au implicat și în colectarea mucurilor de țigară de pe plaja Modern, pentru a demonstra că le pasă de mediul înconjurător.

Numărul persoanelor prezente la Crosul Mării negre a depășit așteptările organizatorilor, la eveniment participând peste 1.600 de oameni, incluzând și susținătorii de pe margine.

„Au participat cu mic, cu mare și ne-au uimit prin energia cu care au venit să se bucure de o zi pe malul mării”, a declarat directorul executiv al ONG Mare Nostrum,  Mihaela Cândea Mirea.

Înainte de start, ONG Mare Nostrum a lansat o provocare pentru toți participanții: aceea de a dovedi simțul civic, adunând mucurile de țigară de pe plaja Modern și de a le aduce la Mucometru, o nouă unitate de măsură special creată pentru a înregistra cantitatea de mucuri de țigară existentă pe plajă, după monitorizarea din lunile septembrie-octombrie.

Participanții s-au mobilizat și au adunat 25 de mucocentrimetri, adică aproximativ 2.500 de mucuri de țigară.

„Mucurile de țigară reprezintă cel mai frecvent deșeu întâlnit în monitorizările de plajă din ultimii 4 ani. Așa ne-a venit ideea unei unități de măsură special destinată acestui tip de deșeu. Vrem ca oamenii să înteleagă cât de nociv este un rest atât de mic de țigară care se ingroapă in nisip, dar nu dispare“, a mai spus Mihaela Cândea Mirea.

La start au fost peste 1.600 de participanți de toate vârstele, care au ținut cont de sloganul evenimentului „Sunt un schimbă-lume, aleg #fărăplastic! Vreau să păstrez marea curată!“.

Cele 3 trasee au fost adaptate tuturor categoriilor de participanți, indiferent de vârstă. O mare parte dintre cei care au luat parte la eveniment  sunt fie alergători/sportivi, fie participă foarte des la acest gen de evenimente.

De asemenea, unii dintre participanți au rezonat cu sloganul evenimentului și cu acțiunea ONG Mare Nostrum.

„Este al doilea an în care particip la acest cros și pot să spun că voi veni ori de câte ori se va organiza. Vreau să am un mod de viață sănătos, dar mai ales vreau să fim conștienți de faptul că marea trebuie să fie păstrată curată. Plaja, de asemenea”, a spus Iuliana, o tânără de 35 de ani din Constanța.

Fără a fi o cursă contracronometru, toți participanții au primit o diplomă și o brățară realizată manual de voluntarii ONG Mare Nostrum.

„Crosul Mării Negre revine și anul viitor deoarece vrem să profităm de ocazie să aduce oamenii aproape de mare în tot timpul anului. Doar așa vom înțelege cât de norocoși suntem să o avem aproape și cât de responsabili trebuie să fim pentru asta. Continuăm să fim schimbă-lume, pentru că ne dorim o viață din ce în ce mai bună, pentru noi și pentru marea de lângă noi”, a mai transmis directorul executiv al ONG Mare Nostrum, Mihaela Cândea Mirea.

La eveniment s-au înscris persoane din Constanța și București, precum și  31 de instituții de învățământ din județ care și-au implicat elevii și profesorii.

sursa: ONG Mare Nostrum

Ziua Marii Negre, importantă pentru Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța

Publicat de Arantxa Catană, 31 octombrie 2017, 17:49

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța a marcat, marți, Ziua Internațională a Mării Negre, prin workshop-ul „Marea Neagră, la răscruce de drumuri: Problematici și politici actuale”.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Liga Navală Română și Centrul de Cercetare Științifică pentru Forțele Navale.

„În fiecare an, la sfârşitul de lunii octombrie, comunitatea statelor maritime, cu deschidere la drumurile fără de pulbere ale universului albastru, sărbătoreşte această zi, la care România este stat maritim suveran.

La evenimentul cuprins în seria de manifestării închinate sărbătoririi din acest an, lucrările prezentate sunt:

”Pescuitul marin în spațiul pontic-realități și perspective” susținută de directorul Institului Național de Cercetare- Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa”,  dr. ing. Simion Nicolaev.

”Opinii privind situația actuală și perspective ale pescuitului marin În România, invitat de la Consiliul Consultativ Româno-Bulgar pentru Marea Neagră, Sorin Mihăilă. ”Globalizarea cererii de cadre brevetate în transportul maritim și impactul asupra României”, Adrian Mihălcioiu de la Sindicatul liber al Navigatorilor.

”Migrația transfrontalieră în marea Neagră în conjuctura ultimilor ani”, despre care a vorbit comisarul șef al Gărzii de Coastă, Alexandru Oaie.

”Poluarea fonică în apele marine, un domeniu de cercetare modern”, cdr. conf. dr. ing. Georgică Slămnoiu, de la Centrul de Cercatre Științifică pentru Forțele Navale.

”Sărbătorirea Zilei Internaționale a Mării negre, eveniment de tradiție pentru Liga Navală Română, dr. cs I, Nicolae C Papadopol.

”Educația de mediu, o direcție de acțiune importantă la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța”, șeful Delfinariului, Angelica Curlișcă.

Astfel, încercăm să adunăm cât mai mulți prieteni de Ziua Mării Negre, interesați de ceea ce se întâmplă, pentru a lăsa o mare curată generațiilor viitoare.

Avem invitați pe grupe de vârstă, iar discursurile sunt adecvate pentru elevi și pentru preșcolari, care sunt extrem de curioși și în prezentările interactive uimesc cu răspunsurile și întrebările lor.

Pe înțelesul lor, le explicăm că, de exemplu, un marinar, trebuie să aibă și cunoștințe de protecție a mediului. Nu poate arunca gunoiul peste bord, deoarece atât unele obiecte, cât și resturile alimentare pot fi ingurgitate de pești. O altă problemă dezbătută se referă la plasele de pescuit pentru calcan în care se prind delfinii. S-a vorbit și despre migranții care au asupra lor diverse lucruri, ce ar putea deveni deșeuri poluante pentru Marea Neagră, dacă ar ajunge în apă.

Noi, având un muzeu de exponate vii și prin însăși denumirea de complex de științe ale naturii se înțelege implicarea în ecologia mediului și educarea publicului. Cu elevii de liceu avem diverse proiecte internaționale online, cu Franța, cu Italia. Diseminăm rezultatele din proiectele transfrontaliere legate de natură, cu diferite institute de cercetare și instituții de învățământ superior, pentru a aduna din cât mai multe părți informații despre mediul marin. Complexul nostru a avut posibilitatea să reprezinte România, cu lucrări despre Marea Neagră, timp de doi ani, la Coferința Educatorilor de Mediu Marin și sperăm să facem o școală de vară în 2018 pentru educație de mediu marin”, a declarat șeful Delfinariului, Angelica Curlișcă.

Reamintim că Ziua Mări Negre a fost declarată in anul 1996, când cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră.

Ziua Mării Negre, sărbătorită la Constanța

Publicat de Adrian Băncilă, 27 octombrie 2017, 18:44

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța a marcat astăzi Ziua Internațională a Mării Negre”, printr-o manifestare academică în cadrul căreia s-au prezentat principalele preocupări ale INCDM.

Ziua de 31 octombrie a fost declarată Ziua Internațională a Mării Negre la 31 octombrie 1996, când cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța, implicat în coordonarea Clusterului Dunăre– Delta Dunării- Marea Neagră, a dezvoltat, în acești 21 de ani, proiecte internaționale pentru ameliorarea situației ecologice a acestui spațiu marin.

Planul strategic a fost necesar, deoarece, în ultimele patru decenii, biodiversitatea bazinului a fost afectată de reziduurile transportate de râurile din 17 țări, de pescuitul excesiv sau deversările necontrolate de produse petroliere care au afectat stocurile de pește din Marea Neagră.

Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța, Simion Nicolaev:
”Noi marcăm Ziua Internațională a Mării Negre printr-un eveniment, în cadrul institutului, având în vedere implicarea noastră de când a fost semnat acest document de mare valoare tehnică și practică, pe baza căruia Comisia Mării Negre funcționează și încearcă să implementeze aceste rezoluții și prevederi ale Planului Strategic. Toate planurile noastre și responsabilitățile pe care la avem în cadrul Comisiei se realizează pe această structură a documentului. Au fost multe realizări în acești 21 de ani. În primul rând s-a reușit să vorbim în același limbaj, lucru extraordinar de important pentru zona Mării Negre.

În fiecare an, Comisia controlează modul în care prevederile Convenției sunt realizate. Sunt foarte multe și se referă la aspectele de poluare, poluarea din surse de pe uscat, aspecte legate de problemele de mediu ale pescăriilor, de biodiversitate. Toate aceste probleme sunt dezbătute și sunt elaborate planuri care se implementează în aproape toată regiunea Mării Negre”.

Jurnalistul Aurelia Lăpușanu a evocat marea pentru a patra generație a clubului micilor ecologiști de la școala din 2 Mai. Este vorba juniorii rangeri, care depun efort pentru a păstra plajele 2 Mai și Vama- Veche curate.
”Prezența mea la eveniment este legată de o provocare:

De ce iubim marea, de ce iubim apele, ce reprezintă în mitologia românească apa și evident Marea Neagră, care este cea care ne scaldă sufletele în fiecare dimineață și este privilegiul nostru, că o avem aici”.

Juniorii rangeri, Adrian Ciubotaru și Ștefan Cristian ne-au dezvăluit că vara au echipament special, insigne și împart pliante cu sloganul ”Eu vreau curățenie, TU?”.

Speră ca astfel să îi determine pe turiștii care aruncă la întâmplare ambalaje și care nu îi ascultă, pentru că sunt doar niște copii, să își schimbe comportamentul. Același lucru și l-ar dori și de la colegii care procedează asemeni acelor turiști.

Un material realizat de Carmen Săcuiu.
Redactor online: Adrian Băncilă

Ziua MĂRII NEGRE, marcată printr-o serie de evenimente la Constanța și Tulcea

Publicat de , 31 octombrie 2016, 09:53

31 octombrie este declarată „Ziua Internaţională a Mării Negre” și sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996 (miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre) – 20 de ani.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța, în colaborare cu Universitatea „Ovidius“ Constanța, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii și Ştiinţe Agricole și Clusterul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră – 3DBS marchează Ziua Internațională a Mării Negre. Evenimentul este celebrat printr-o manifestare academică de înaltă ținută, în cadrul căreia se vor prezenta principalele preocupări ale INCDM „Grigore Antipa“, implicarea în coordonarea Clusterului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră – 3DBS, precum și activitățile și rezultatele obținute în cadrul unor proiecte internaționale de planificare spațială maritimă (Platforma UE-MSP, MARSPLAN BS, ECOAST). carieră în cercetare.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Mării Negre, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa şi Liga Navală Română organizează masa rotundă cu tema „Marea Neagră, între tradiţie şi prezent, o oportunitate de dezvoltare a României”, în Portul Militar Constanţa, la bordul Navei Şcoală „Mircea”.

Iar Centrul Eco-Turistic Delta Dunării Tulcea găzduiește expoziţia ‘Energii maritime’.

Totuși, voluntarii de la Grupul de Dezvoltare Durabilă au declarat că dincolo de evenimentele festive, ar trebui să ne concentrăm şi asupra problemelor mării şi litoralului. Ei spun că au făcut cercetări şi au identificat 10 probleme cu care se confruntă litoralul. Prăbuşirea falezelor, deversarea de deşeuri sau apă pluvială neepurată în Marea Neagră– sunt câteva dintre ele. Pe listă mai figurează şi insuficienta protejare a ariilor naturale.

VIDEO/AUDIO/FOTO: Peste 500 de constănțeni au participat la crosul Mării Negre

Publicat de Arantxa Catană, 30 octombrie 2016, 16:17

Peste 500 de copii, tineri şi adulţi au luat, duminică, startul la crosul Mării Negre, organizat de ONG Mare Nostrum.

Participanţii la eveniment au alergat pe două trasee: unul de 2 km şi altul de 8 KM, între Plaja Modern şi Universitate.

„Anul acesta Mare Nostrum a organizat un cros pentru constănțeni, un cros ce are ca scop să le atragă acestora atenția asupra deșeurilor aflate pe plajă și în mare”, a declarat Anca Gheorghe, manager de proiect Mare Nostrum.

Crosul a fost organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Mării Negre.

10 probleme cu care se confruntă litoralul românesc

Publicat de , 30 octombrie 2016, 12:00

De Ziua Mării Negre nu ar trebui să ne concentrăm doar pe festivităţi, ci şi asupra problemelor mării şi litoralului, atrag atenţia activiștii de la Grupul de Dezvoltare Durabilă.

Ei spun că au făcut cercetări şi au identificat 10 probleme cu care se confruntă litoralul. Prăbuşirea falezelor, deversarea de deşeuri sau apă pluvială neepurată în Marea Neagră.

Iată lista completă, conform unui comunicat de presă:

1. Prabusirea falezelor litorale. Desi este o problema cunoscuta si care are consecinte desosebit de grave asupra asezarilor umane sau a altor obiective edilitare, interventia autoritatilor competente, in speta Ministerul Mediului, s-a lasat asteptata. Daca in zona 2 Mai – Vama Veche nu s-a intervenit deloc, desi problemele de eroziune sunt acute, in zona Costinesti sau Eforie s-au efectuat lucrari de consolidare intre anii 2009-2013 si, cu toate acestea, lucrarile nu au fost cele mai inspirate, deoarece eroziunea falezelor a continuat.
2. Deversarile necontrolate de ape pluviale neepurate in Marea Neagra. Cu toate ca s-au facut eforturi pentru modernizarea statiilor de epurare din zona litorala, exista foarte multi agenti economici dar si persoane private care deverseaza apele uzate direct in apa marii. Din semnalele pe care le-am primit astfel de cazuri au fost intalnite cu preponderenta in localitatile Agigea, Costinesti, Tuzla, Navodari si Eforie, dar si in lacurile litorale in zona localitatilor Ovidiu, Techirghiol, Limanu.
3. Deversarile de deseuri in Mare Neagra. Asociatia noastra a fost semnalata privind cazuri in care persoane private sau agenti economici au aruncat deseuri menajere in Marea Neagra. Acest lucru se intampla in special in sezonul estival, cand agenti economici cu activitate in turism si alimentatie publica arunca efectiv deseurile menajere produse direct in apele Marii Negre. Localitatile in care s-au intalnit astfel de practici au fost Agigea, Mangalia (Jupiter) si Costinesti.
4. Antropizarea ariilor protejate. Intentiile diverselor autoritati locale de a urbaniza zonele protejate nu sunt unele noi. Daca lacul Siutghiol este deja un lac antropizat, existand o dezvoltare urbanistica puternica in zona in ultimii 20 de ani, in ultima perioada s-a constatat o presiune tot mai crescuta si in celelalte arii protejate din zona sudica a Marii Negre: lacurile din Mangalia, Capul Tuzla, plaja submersa Eforie, lacul Techirghiol, dunele de la Agigea, 2 Mai-Vama Veche. Inexistenta planurilor de administrare a ariilor protejate (cu mici exceptii) si nepasarea autoritatilor care ar trebui sa se implice fac din aceste zone victime sigure pentru interesele dezvoltatorilor imobiliari.
5. Urbanizarea nesustenabila. Se cunoaste faptul ca 60% din populatia globului traieste in zona costiera. De aceea exista un interes crescut al populatiei de a avea o locuinta cat mai aproape de mare. Plecand de la acest deziderat, autoritatile au mizat pe dezvoltarea localitatilor prin introducerea unor suprafete mari de teren in intravilan care apoi sa devina propice pentru constructii imobiliare. Din pacate acest lucru s-a realizat intr-n mod haotic in toate localitatile romanesti de la tarmul Marii Negre, nerespectandu-se reguli simple de arhitectura urbana. Supraaglomerarea, lipsa spatiilor verzi, lipsa piatetelor, a obiectivelor culturale, neconcordanta dintre activitatile economice si cele sociale sau de protectie a mediului sunt doar cateva din problemele generate de aceasta urbanizare nesustenabila.
6. Penetrarea rezervatiei biosferei Delta Dunarii cu activitati improprii protejarii mediului. Daca in ultimii ani s-au facut eforturi foarte mari de protejare a acestui spatiu unic in lume, exista totusi incercari de a penetra aceasta zona foarte atractiva. Incepand de la dorinta de a infiinta o statiune turistica in zona Corbu-Vadu, multi intreprinzatori au achizitionat terenuri cat mai aproape de malul marii in speranta ca proiectele impbiliare vor fi aprobate. O alta problema este agriculura intensiva in anumite zone precum si aparitia unui numar mare de animale domestice (vaci, oi, capre). O a treia problema este braconajul in rezervatia biosferei, fie ca este vorba despre resursele piscicole fie ca este vorba despre braconajul la animale sau pasari. Inca o problema este turismul de masa necontrolat care produce daune semnificative rezervatiei biosferei.
7. Administrarea zonei costiere. Desi la administrarea acestei zone sunt desemnati prin lege mai multi factori cu atributii, exista o zona gri a administrarii zonei costiere, o zona in care niciuna din autoritati nu isi exercita atributiile. La inceputul anilor 2000 a fost infiintat Comitetul National al Zonei Costiere, care avea rolul de a aviza orice investitie si activitate semnificativa in zona costiera. Cu toate acestea, desi ne aflam in anul 2016, acest organism care are in componenta reprezentanti ai autoritatilor ai institutiilor de raspundere, incepand cu Ministerul Mediului, si-a dovedit ineficienta din cauza limitarilor legislative. Avizele eliberate sunt doar consultative, neavand o forta juridica si neputand impune restrictii sau criterii in ceea ce priveste activitatile din zona costiera.
8. Inexistenta unei strategii sau a unui plan de dezvoltare in zona costiera. Desi exista strategii sectoriale, desi exista planuri de dezvoltare locale, judetene, regionale sau nationale, totusi, in zona costiera nu a fost realizat un plan comun si unitar de dezvoltare care sa inglobeze puncte comune din celelalte planuri si strategii. Un exemplu care ar fi putut fi urmat este cel al Strategiei Dunarii, unde au fost comasate probleme comune din diverse domenii de activitate, iar Uniunea Europeana va finanta proiecte care sa rezolve aceste probleme.
9. Dezvoltarea turistica in zona costiera pe baze nesustenabile. Abordarea eronata a responsabililor din turism a modului de atragere a turistilor pe litoralul romanesc a facut ca sezonul estival sa fie din ce in ce mai scurt iar oferta turistica sa fie foarte limitata. Scaderea semnificativa a numarului de turisti straini dar si scaderea numarului de turisti romani care vin in afara lunilor de varf, au facut din litoralul romanesc in special o destinatie de vara de weekend. Potentialul turistic enorm al zonei este neexploatat, cu toate ca exista o infrastructura bine pusa la punct.
10. Lipsa unei viziuni privind dezvoltarea durabila. Zona costiera romaneasca gazduieste multe activitati economice, incepand de la turism, activitati portuare si constructii de nave, rafinarii, etc. In acelasi timp exista probleme de mediu, incepand de la eroziunea costiera, continuand cu degradarea ariilor protejate sau cu deversarile necontrolate de ape neepurate. Lipsa coeziunii dintre autoritati si institutii, neaplicarea unor masuri de atenuare a efectelor schimbarilor climatice, aplicarea unor solutii ingineresti in lucrari privind protectia costiera fara a lua in calcul efectele acestora in timp asupra mediului, vor provoca daune majore zonei costiere si locuitorilor din aceasta zona.

FOTO. Ziua Internaţională a Mării Negre

Publicat de , 2 noiembrie 2015, 13:42

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a desfăşurat, în parteneriat cu Asociaţia EUROTULCEA şi şcolile din municipiul Tulcea, o serie de activități cultural-educative, prin care s-a marcat Ziua Internaţională a Mării Negre.

În cadrul programului au avut loc prezentări ale evenimentului de mediu şi importanţa respectării prevederilor Convenției pentru Protecția Mării Negre, expunere de machete reprezentând cele şase ţări riverane Mării Negre, precum şi purtarea unor costume tradiţionale specifice acestora, de către elevii de la Şcoala nr. 12 din Tulcea, momente artistice, cântece interpretate instrumental de către elevi şi profesori de la Liceul de Artă ,,George Georgescu”, expoziții de desene având ca temă Marea Neagră, concursuri, jocuri distractive. De asemenea, în localităţile Crişan şi Sulina s-au desfăşurat activităţi de celebrare, prin prezentări, muzică şi poezie, jocuri. La Sulina activităţile s-au desfăşurat sub deviza ,,Delfinii din Marea Neagră – Să-i iubim şi să-i respectăm” cu participarea elevilor de la Liceul teoretic ,,Jean Bart” din localitate.

Această prezentare necesită JavaScript.

Această zi marchează semnarea, la 31 octombrie 1996, de către cele șase țări riverane Mării Negre — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina — a Planului Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre.

Ziua Mării Negre

Publicat de , 28 octombrie 2015, 16:22

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța, în colaborare cu Asociația Balcanică de Mediu (B.EN.A.) și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța (CMSN) organizează, în perioada 30-31 octombrie 2015, SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL PROTECȚIA ECOSISTEMULUI MĂRII NEGRE ȘI GESTIONAREA DURABILĂ A ACTIVITĂȚILOR MARITIME – PROMARE 2015.

Manifestarea științifică va marca CELEBRAREA ZILEI INTERNAȚIONALE A MĂRII NEGRE, care se sărbătorește în fiecare an la data de 31 octombrie.

În anul 2015, cercetarea românească de la malul Mării Negre se află la ceas aniversar. La data de 1 martie 2015 s-au împlinit 45 de ani de la înființarea Institutului Român de Cercetări Marine (IRCM). Actualul Institut Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ (INCDM) din Constanța, continuator al IRCM, are o istorie bogată consacrată cercetărilor mediului Mării Negre.