La 29 mai 2025 este marcată Ziua Eroilor, concomitent cu sărbătoarea creștină a Înălțării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paști, aducând în prim plan memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.
Astăzi, creștinii ortodocși se adresează cu salutul„ Hristos s-a Înălțat” și răspunsul este „ Adevărat s-a înălțat”, pentru că au trecut 40 de zile de la Paști, iar Isus s-a înălțat la cer și șade de-a dreapta tatălui său. Tot astăzi, sunt pomeniți și eroii neamului românesc.
La 40 de zile de la Învierea Domnului, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului. În România, din anul 1920, odată cu Înălțarea Domnului, este celebrată și Ziua Eroilor. Clopotele tuturor bisericilor sunt trase în semn de neam și credință față de eroii care s-au jerfit pentru neam și țară. În această zi, după Sfânta Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate lăcașele de cult, dar și în cimitire, la troițele și monumentele închinate eroilor.
Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne organizează ceremoniale militare la monumentele de război și activități cultural-educative desfășurate în cadrul unităților militare de învățământ. Cu același prilej, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanțele diplomatice și oficiile consulare, va organiza activități pentru comemorarea eroilor români căzuți în alte țări, inclusiv depuneri de coroane și ceremonii religioase. Totodată, Ministerul Educației și Cercetării va coordona programe dedicate Zilei Eroilor în instituțiile de învățământ, în cooperare cu celelalte ministere și autoritățile locale, incluzând lecții deschise, întâlniri cu veterani și specialiști de istorie militară.
Clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase, joi, la ora 12,00, în ziua praznicului Înălţării Domnului, în semn de veşnică pomenire, preţuire şi recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român, mărturisirea credinţei creştine şi apărarea ţării, a transmis Patriarhia Română.
La fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în lăcaşurile de cult sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.
Praznicul Înălţării Domnului are loc în acest an în ziua de 2 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.
După Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat de mai multe ori atât femeilor mironosiţe (femeile purtătoare de mir), cât şi ucenicilor Săi. Aşa s-au încredinţat aceştia că El este Fiul lui Dumnezeu cu adevărat şi că a trebuit să pătimească pentru mântuirea oamenilor.
La 40 de zile de la Învierea Sa i-a dus pe ei afară din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania ” (…) şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.” (Luca cap. 24; 50-53)
Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.
El a luat pârga naturii noastre, adică natura omenească în desăvârşirea ei, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, şi a dat-o iarăşi Tatălui, făcând ca un lucrător de pământ care aduce lui Dumnezeu pârga roadelor, ca prin aceasta Dumnezeu să binecuvânteze tot câmpul.
Hristos a adus Tatălui pârga naturii omeneşti, şi Tatăl a admirat jertfa, şi pentru vrednicia Celui ce a adus jertfa, şi pentru însăşi curăţia jertfei. Aşa că Tatăl a luat-o cu mâinile Sale şi a pus-o lângă Sine, zicând: „Şezi de-a dreapta Mea” (Psalmul 109, 1).
Dumnezeu Se mâniase pe noi, şi noi ne abătusem de la Dumnezeu, arată Sfântul Ioan Gură de Aur. Dar între aceste două părţi, a intervenit Hristos şi le-a împăcat.
S-a făcut El mijlocitor: „Pedeapsa pe care noi o meritam de la Tatăl, El a luat-o asupra Sa; din partea lui Dumnezeu El a suferit pedeapsa, din partea omenirii celei învrăjbite cu Dumnezeu – ocara”, spune Sfântul Părinte.
Căci a luat asupra Sa şi ocara ce vine de la oameni, potrivit psalmistului care spune: „Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea” (Psalmul 68, 11).
„Aşa a ridicat El vrăjmăşia şi n-a încetat a face şi a suferi toate, până ce iarăşi a împăcat cu Dumnezeu pe vrăjmaşul lui Dumnezeu. Şi ziua de astăzi este pricina acestor bunătăţi”, întăreşte Sfântul Ioan Gură de Aur.
Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi, pentru ca întreaga lume să cunoască că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.
După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.
Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001. (surse: Dicţionar de Teologie Ortodoxă, pr. prof. dr. Ion Bria, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994; www.ioanguradeaur.ro; www.crestinortodox.ro)
Marius Cristi Mihai, secretarul general al județului, și Anișoara Radu, consilierul președintelui Consiliului Județean Tulcea au participat, joi, 10 iunie, la ceremonialul militar și religios organizat cu ocazia Zilei Eroilor de către Instituția Prefectului și Garnizoana Tulcea în cinstea eroilor români. La eveniment au mai fost prezenți prefectul Marcel Ivanov, deputatul Mirela Furtună, reprezentanți ai municipalității și reprezentanți ai partidelor politice.
Ceremonialul a avut loc în incinta Cimitirului Eroilor, la „Mausoleul unor Eroi din Regimentul 73 și 33“, un monument ridicat în 1938, cu sprijin din partea cetățenilor și Prefecturii Tulcea.
„Ne-am adunat astăzi, 10 iunie, zi sfântă a Înălțării Domnului, pentru a ne înclina cu adânc respect și prețuire în fața eroilor noștri din toate locurile și din toate timpurile, cunoscuți sau necunoscuți care și-au jertfit viața pe atarul Patriei. Fie că este vorba despre Războiul de Independență, Primul Război Mondial sau cel de-al Doilea Război Mondial, Forțele Armate Române au dat dovadă de curaj și perseverență luptând de multe ori în condiții dintre cele mai potrivnice. Să păstrăm vie memoria și să avem veșnic un loc în suflet pentru vajnicii eroi ai neamului, cărora le datorăm integritatea și unitatea națională de stat a României. Actele lor de eroism sunt consemnate nu numai de istoria noastră, dar sunt repere şi în istoria universală. Tăria de caracter, determinarea, hotărârea şi dragostea cu care au slujit cauza românească ne obligă să păstrăm şi să permanentizăm valorile patrimoniului naţional pe care ei l-au făurit cu trudă şi sânge. Glorie eternă eroilor neamului! Hristos S-a Înălțat!”, a rostit, în discursul său, secretarul general al județului, Marius Cristi Mihai.
Momentul solemn al depunerii de coroane a fost precedat de pomenirea numelor celor aproximativ 300 de eroi tulceni căzuți la datorie.
Iohannis: Eroii neamului nostru – adevărate simboluri ale abnegaţiei, curajului şi simţului datoriei
Publicat de ,
10 iunie 2021, 12:13
Eroii neamului nostru au fost şi continuă să fie adevărate simboluri ale abnegaţiei, ale curajului şi ale simţului datoriei, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la ceremonia organizată cu prilejul „Zilei Eroilor“ de la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut“.
„Suntem astăzi, împreună, aici, pentru a celebra Ziua Eroilor noştri, odată cu sărbătoarea Înălţării Domnului, un moment cu profunde semnificaţii spirituale. Cu acest prilej, aducem piosul nostru omagiu jertfei tuturor eroilor români care, de-a lungul veacurilor, şi-au sacrificat viaţa pe câmpurile de luptă, pentru pământul românesc, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului, pentru libertate, dreptate şi democraţie. Prin devotamentul şi jertfa lor nepreţuită au fost apărate integritatea şi libertatea ţării şi s-a afirmat demnitatea naţională a României“, a subliniat şeful statului.
Preşedintele a spus că valorile şi principiile care au călăuzit destinul eroilor neamului rămân repere de responsabilitate.
„Eroii neamului nostru au fost şi continuă să fie adevărate simboluri ale abnegaţiei, ale curajului şi ale simţului datoriei. Lăsând în urma lor lecţia dăruirii de sine pentru idealul de a servi patria, ei constituie modele demne de urmat pentru tinerele generaţii şi cele viitoare. Cea mai de preţ moştenire este exemplul lor de credinţă în idealurile naţionale, de tărie şi patriotism. Valorile şi principiile care le-au călăuzit destinul ne rămân şi nouă repere de responsabilitate pentru a lăsa urmaşilor noştri o Românie dezvoltată, ai cărei cetăţeni trăiesc în unitate, prosperitate şi solidaritate, o ţară demnă şi pe deplin integrată în comunitatea statelor libere şi democratice“, a adăugat Iohannis.
El a menţionat că Armata română de astăzi este ‘modernă, capabilă să îşi îndeplinească misiunile’ conform angajamentelor asumate, alături de aliaţii din cadrul NATO şi împreună cu statele europene, pentru implementarea Politicii de Securitate şi Apărare Comune a Uniunii.
„România este în prezent un veritabil furnizor de securitate în regiunea Mării Negre, un aliat şi un partener credibil şi puternic în NATO şi în Uniunea Europeană, precum şi în relaţia cu partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii. Aducem astăzi un omagiu şi militarilor români căzuţi la datorie în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi Balcanii de Vest, precum şi în misiunile derulate sub egida organizaţiilor internaţionale la care România este parte. Ei au luptat pentru a apăra interesele ţării noastre, demonstrând fermitatea angajamentelor României faţă de aliaţii şi partenerii săi externi şi faţă de valorile democraţiei. Lecţia de devotament, altruism, patriotism şi spirit de sacrificiu pe care o reprezintă jertfa eroilor neamului românesc trebuie să ne inspire pe toţi, să ne apropie mai mult de valorile pe care este clădită România modernă: unitate, democraţie, prosperitate şi solidaritate“, a adăugat şeful statului.
Klaus Iohannis a transmis recunoştinţa şi preţuirea şi faţă de personalul medical care şi-a pierdut viaţa în pandemia de COVID-19.
„Ne exprimăm, totodată, adânca recunoştinţă şi preţuire faţă de personalul medical care şi-a pierdut viaţa în această teribilă pandemie de COVID-19, îndeplinindu-şi profesia cu devotament faţă de români. Avem datoria de a menţine vie memoria eroilor neamului şi de a arăta că am înţeles sensul luptei şi jertfei lor supreme. Recunoştinţă veşnică eroilor noştri! Dumnezeu să îi odihnească în pace!“, a mai spus şeful statului.
În deschiderea ceremoniei, a fost intonat imnul naţional. A fost oficiat un serviciu religios de pomenirea eroilor neamului. Preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, premierul Florin Cîţu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, alte oficialităţi au dat citire numelor unor eroi căzuţi la datorie în războaiele patriei. A urmat ceremonia depunerii coroanelor de flori.
La eveniment au fost prezenţi şi vicepremierul Dan Barna, miniştri, primarul general Nicuşor Dan, alte oficialităţi.
Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor reprezintă o sărbătoare importantă dedicată cinstirii și omagierii tuturor eroilor care au pierit în luptele pentru apărarea țării. Astăzi, în zi de sărbătoare, la Monumentul Eroului Român din Medgidia au fost organizate tradiționalele manifestări dedicate acestei sărbători. După intonarea imnului de stat, a fost oficiată slujba religioasă de pomenire a ostașilor români, urmată de festivitatea depunerii de coroane de flori.
Prezent la manifestări, edilul Valentin Vrabie și-a prezentat omagiul și a depus o coroană de de flori din partea adminsitrației locale: ,În această zi sfântă, Ziua Înălțării Domnului, îmi îndrept gândurile mele de respect și recunoștință către eroii căzuți la datorie pentru întregirea patriei, în teatrele de operații internaționale, în misiuni pe teritoriul național sau în alte evenimente care au marcat istoria patriei noastre și a poporului român. Avem cu toții datoria de a ne onora eroii și de a învăța lecția devotamentului, demnității și sacrificiului de care aceștia au dat dovadă. Glorie eternă Eroilor României”, a transmis edilul municipiului Medgidia, Valentin Vrabie.
Ca de fiecare dată au depus coroane de flori și reprezentanți ai instituțiilor publice locale, ai asociațiilor și organizațiilor din Medgidia. Evenimentul s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare și prezentarea onorului.
Creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului, momentul biblic al finalizării activităţii pământeşti a Mântuitorului, la 40 de zile după Paşti. Conform relatărilor din Noul Testament, pe drumul spre Betania, Iisus Hristos s-a Înălţat la cer în prezenţa apostolilor, garanţie a propriei noastre înălţări. Despre semnificația Înălțării ne-a vorbit părintele Eugen Tănăsescu.
Eugen Tănăsescu – Bună dimineața! Hristos s-a Înălțat!
Adelina Tocitu – Bună dimineața, Hristos s-a Înălțat, acesta este salutul!
Eugen Tănăsescu – Da și răspunsul este Adevărat s-a Înălțat! Este copiat cumva după cel de la Înviere, pentru că Sărbătoarea Înălțării este continuarea Învierii!
Adelina Tocitu – Să vorbim puțin despre semnificația acestei zile. Astăzi vor fi oficiate slujbe. Primă a început la ora 06.00.
Eugen Tănăsescu – Da. Înalt Preasfințitul a început dimineață la ora 06.00 că are un program foarte încărcat. Astăzi este și Ziua Pomenirii Eroilor. Înălțarea este o sărbătoare deosebită, este prima mare sărbătoare de după Înviere, pentru că ea ne aduce aminte de momentul biblic în care Mântuitorul Hristos se înalță de-a dreapta tatălui și de ce este foarte importantă această sărbătoare, pentru că Hristos se înalță la Tatăl cu firea sa umană. Nu mai este doar simplu fiu al lui Dumnezeu, este și fiu al omului, căci el la Crăciun se naște din Sfânta Fecioară, Înviază și trage după sine la Tatăl, firea noastră cea umană. Cu alte cuvinte, firea umană are posibilitatea de a se Îndumnezei, de a se desăvârși și de aceea este mare sărbătoare pentru că, prin Hristos, noi, întreaga umanintate am fost reașezați de-a dreapta Tatălui, cinste pe care-am pierdut-o prin greșeala lui Adam. De aceea, sărbătoarea de astăzi este mare, uneori sunt creștini care chiar se salută cu acest salut copiat după cel de la Înviere, Hristos s-a Înălțat, Adevărat s-a Înălțat, ca o mărturisire teologică. Este și Sărbătoarea Eroilor Naționali.
Adelina Tocitu – A fost luată decizia ca Ziua Eroilor să fie marcată cu ocazia zilei Înățării Domnului Iisus Hristos, să fie o sărbătoare națională.
Eugen Tănăsescu – Este foarte importantă, pentru că ce sunt eroii? Sunt cei care înalță neamul dacă stăm să ne gândim. Dacă Hristos s-a Înălțat la Tatăl cu firea umană, eroii sunt cei care înalță un neam. Ei își dau viața, se jertfesc pe câmpurile de luptă, în lagăre, în închisori pentru întregirea neamului, pentru libertate, pentru demnitate. Eroii sunt un model de urmat, de jertfă și de aceea Sfântul Sinod a stabilit în două rânduri, în 1999 și în 2001 a reiterat ca Ziua Eroilor să fie pomenită în întreaga biserică odată cu această sărbătoare a Înălțării, sunt cei care îți înalță neamul în civilizația umană. Un neam se înalță prin eroii săi, sunt cei care ne dau demnitate. De aceea în toate bisericile, astăzi, se va face pomenirea eroilor și se vor trage clopotele în semn de cinstire și de aducere aminte a acestor pilde ale neamului, care ne sunt eroii și poate că este bine să vorbim un pic și de eroism, că avem nevoie și noi astăzi de eroism, deși societatea românească nu mai este așa străbătută de războaie, dar există alte feluri de războaie care cer alte feluri de eroi și e bine să învățăm ce e eroismul, ca o lecție de urmare a lui Hristos, până la urmă.
Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, este celebrată an de an odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere. Astfel, anul acesta Ziua Eroilor este sărbătorită la data de 6 iunie, în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.
La sfârşitul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti, www.ligamilitarilor.ro. În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului al XX-lea aproape un milion de militari şi civili, prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, înfiinţată în 1919, care a devenit, în 1927, Societatea „Cultul Eroilor” şi mai târziu, de la 1 august 1940, „Aşezământul Naţional Regina Maria”, sub înaltul patronaj al Reginei Maria. Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.
În anul 1948, având în vedere noua conjunctură politică, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti – Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos -, potrivit tradiţiei româneşti. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
La 4 mai 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, pentru prima dată, ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălţării Domnului, decizie consfinţită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 şi din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor cuprinde activităţi comemorative în Capitală, în ţară şi în străinătate, notează site-ul gov.ro. De asemenea, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate eroilor, din ţară şi din străinătate, sunt oficiate slujbe de pomenire. De altfel, eroii neamului sunt pomeniţi la fiecare Sfântă Liturghie.
Anul acesta, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat organizarea, în această săptămână, de ceremonii militare şi religioase dedicate Zilei Eroilor în toate marile garnizoane din ţară, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES la 3 iunie 2019. De asemenea, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat, la 4 iunie, la Palatul Cercului Militar Naţional, Adunarea omagială dedicată Zilei Eroilor. Cu sprijinul reprezentanţelor diplomatice ale României, vor avea loc depuneri de coroane şi jerbe de flori la cimitirele şi monumentele sau operele comemorative dedicate ostaşilor români din Armenia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În Bucureşti, manifestările au loc la 6 iunie şi cuprind o depunere de coroane la Cimitirul Israelit „Filantropia” (ora 10.00), ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României din Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, la Cimitirul de onoare românesc Ghencea Militar şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei (ora 12.00), dar şi o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Monumentul şi Biserica Eroilor Martiri Timişoreni din oraşul Popeşti-Leordeni. De la ora 12.00, în toate lăcaşele de cult se trag clopotele, iar în instituţiile publice şi în unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.
De asemenea, Patriarhia Română anunţă că „La sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua Eroilor, joi, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora, din ţară şi din străinătate. Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară”. Potrivit Patriarhiei Române, la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) este sărbătorită în acest an la 6 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Din secolul al IV-lea Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii.
Despre cum S-a arătat Hristos ucenicilor şi femeilor mironosiţe după Înviere şi cum la 40 de zile de la acel moment a venit în mijlocul lor, pe când ei se aflau la Ierusalim, relatează Sfântul Evanghelist Luca. Evanghelia arată cum s-au înfricoşat ucenicii când l-au văzut, crezând că este o nălucă, iar Hristos înviat i-a liniştit, arătându-le semnele cuielor şi cerând să mănânce, apoi: „I-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”. (Luca cap. 24; 50-53)
Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.
Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi.
Cel puţin ucenicii Mântuitorului au fost prezenţi la Înălţarea Sa, pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.
După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.
Cartea Faptele Apostolilor face cunoscută călătoria Sfântului Apostol Pavel la Roma. Sfântul Pavel din prigonitor al creştinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit după întâlnirea pe care a avut-o cu Hristos înviat pe drumul spre Damasc.
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.
Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001. (surse: Dicţionar de Teologie Ortodoxă, pr. prof. dr. Ion Bria, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994; www.crestinortodox.ro).
Biserica Sf.Gheorghe din localitatea Dobromir Deal este locul unde joi, 6 iunie 2019, de Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor va fi sfințit Monumentul Eroilor. Evenimentul începe la ora 16.00, fiind organizat de Arhiepiscopia Tomisului în colaborare cu Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Constanța, anunță președintele sucursalei, Cristian Crăciun, care mai spune că pe lângă dezvelirea monumentului, sătenii vor avea parte și de alte surprize pregătite de asociație. Cristian Crăciun a fost profesor în această localitate și mâine, fiind și Ziua Învățătorului, revine printre localnici pentru un eveniment de suflet și credință. Sunt așteptați fiii satului și oricine dorește să participe la eveniment.
Biserica din această localitate situată foarte aproape de granița cu Bulgaria, a fost resfințită în urmă cu trei ani. Lăcașul de cult a fost ridicat între anii 1906-1923, de meșterul Atanase Cosma, la inițiativa mocanilor veniți din Ardeal. Pictura este realizată în stil neobizantin de către pictorul tulcean, Vasile Mărgărit. Prima sfințire a bisericii din Dobromir Deal a avut loc în anul 1924, de Preasfințitul Ilarie, Episcopul Constanței. Lucrările de restaurare finalizate în anul 2016, au fost coordonate de preotul Nicolae Anei și primarul de atunci al comunei, Eugen Iliescu.
Ministerul Apărării Naţionale organizează, în toate marile garnizoane din țară, ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor. În București, manifestările vor avea loc joi, 6 iunie, după următorul program:
– ora 10.00, la Cimitirul Israelit „Filantropia” va fi organizată o ceremonie de depuneri de coroane de flori;
– ora 12.00, ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut (din Parcul Carol I), la Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României (Parcul Tineretului), la Monumentul Eroilor Patriei (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”), la Cimitirul de onoare românesc Ghencea Militar și la Cimitirul Eroilor Revoluţiei;
– ora 15.00, o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Monumentul și Biserica Eroilor Martiri Timișoreni, orașul Popești-Leordeni.
De asemenea, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” organizează marți, 4 iunie, de la ora 12.00, la Palatul Cercului Militar Național, Adunarea omagială dedicată Zilei Eroilor.
Depuneri de coroane și jerbe de flori se vor desfășura, cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice ale României, la cimitirele și monumentele/operele comemorative dedicate ostașilor români din Armenia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Federația Rusă, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
În semn de recunoştinţă pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Modial, autorităţile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1.693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare naţională şi să fie celebrată, „cu mare fast religios, şcolar, militar şi naţional”, în Ziua Înălţării Domnului. Decizia a fost preluată de Parlamentul României în anul 1995, iar în anul 2003, prin Legea privind regimul monumentelor şi operelor comemorative de război, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost proclamată drept sărbătoare naţională a poporului român.
Peste 330.000 de militari români şi-au pierdut viaţa în urma acestei conflagraţii mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populaţiei civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupaţie.
În toate lăcaşele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.
Ziua Eroilor este o sărbătoare naţională a poporului român, marcată în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. Ziua Eroilor este celebrată de Ziua Înălţării Domnului, mare sărbătoare creştină, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere, respectiv la 17 mai anul acesta.
În semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al ostaşilor căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti,www.ligamilitarilor.ro.
În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului al XX-lea aproape un milion de militari şi civili, prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, înfiinţată în 1919, care a devenit, în 1927, Societatea „Cultul Eroilor” şi mai târziu, de la 1 august 1940, „Aşezământul Naţional Regina Maria”, sub înaltul patronaj al Reginei Maria. Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.
În anul 1948, având în vedere noua conjunctură politică, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti – Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos -, potrivit tradiţiei româneşti. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
La 4 mai 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, pentru prima dată, ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălţării Domnului, decizie consfinţită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 şi din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor cuprinde activităţi comemorative în Capitală, în ţară şi în străinătate, notează site-ul gov.ro. De asemenea, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate eroilor, din ţară şi din străinătate, sunt oficiate slujbe de pomenire. De altfel, eroii neamului sunt pomeniţi la fiecare Sfântă Liturghie.
În anul 2017, Ziua Eroilor a fost celebrată la 25 mai. Cu această ocazie, eroii care au căzut în luptă sau în prizonierat în timpul Primului Război Mondial au fost comemoraţi, în mai multe localităţi din ţară, prin numeroase ceremonii militare şi religioase, precum şi prin diferite evenimente organizate cu prilejul Zilei Eroilor, în contextul Centenarului primei conflagraţii mondiale (1916-1919) şi al declarării anului 2017 ca „Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”.
Anul acesta, printre manifestările organizate cu prilejul acestei zile, se numără şi o serie de acţiuni ce au loc la Buzău, unde sunt înhumaţi aproape 10.000 de eroi din opt ţări. Acţiunea are loc pe 16 şi 17 mai 2018 şi cuprinde şi o paradă militară, la care participă 892 de militari, dintre care 101 din Germania, Austria, Italia, Republica Moldova şi Bulgaria, şi a fost iniţiată, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, de Divizia 2 Infanterie „Getica” şi de Primăria municipiului Buzău. De asemenea, la 14 mai 2018, câteva sute de buzoieni, între care mulţi copii, au răspuns iniţiativei „Adoptă un erou” a unui ONG creştin-ortodox din Buzău şi au adoptat unul dintre cei aproape 10.000 de eroi necunoscuţi din cele opt ţări europene, înhumaţi în Cimitirul Eroilor din Buzău, ”considerat cel mai mare cimitir al eroilor necunoscuţi din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa”, după cum declara, la 10 mai 2018, într-o conferinţă de presă, comandantul Garnizoanei Buzău, general de brigadă Gheorghiţă Vlad.
În anul Centenarului României, de Ziua Eroilor și totodată marea sărbătoare creștină Înălțarea Domnului, în comuna tulceană Luncavița, va avea loc, joi, 17 mai 2018, un eveniment de mare încărcătură emoțională. Cu prilejul împlinirii unui secol de la Marea Unire din 1918, va avea loc debutul acțiunii: „Eroii Comunei Luncavița în 100 de ani”, dedicată Centenarului Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarului Marii Uniri, conform Legii nr.91/din 21 aprilie 2018.
„Acest proiect, „Eroii Comunei Luncavița în 100 de ani” a fost depus încă din anul 2016, mai exact pe 5 octombrie, când s-a trimis cererea de finanțare conform solicitării nr.57/FDS/30.09.2016, a Cancelariei Primului Ministru și care a mai fost completat atât în 2017, cât și în anul curent, dar care nu a primit alocare de fonduri”, spune primarul comunei Luncavița, Ștefan Ilie.
Pentru că legea a apărut abia în aprilie 2018, proiectul va fi finanțat din Bugetul local și se va desfășura pe durata întregului an, prin elogierea acelor personalități locale, care s-au remarcat prin fapte eroice într-un secol de românism. Principalele evenimente care vor avea loc în comuna Luncavița, atât în fața monumentului cât și în Casa de cultură a comunei sunt:
– la ora 11.00, va avea loc manifestarea de la Monumentul eroilor din Rachelu până în jurul orei 11.45. Se va dezveli placa „Rachelu onorează Centenarul – România 100”. La finalul ceremoniei, cei prezenți vor fi invitați să participe la manifestarea de la Luncavița, iar microbuzele comunei le vor sta la dispoziție;
– la ora 12.00, va începe evenimentul în fața monumentului eroilor din Luncavița;
– intonarea Imnurilor de Stat ale României, Republicii Moldova și Ucrainei;
– slujba religioasă susținută de preoții comunei;
– alocuțiunile invitaților;
– dezvelirea plăcii „Luncavița onorează Centenarul – România 100”;
– momente artistice ale copiilor în fața monumentului, cu poezii, cântece, etc;
– acordarea unor plachete, care simbolizează evenimentul, invitaților.
– invitarea tuturor participanților în Casă de cultură, unde aceștia vor urmări:
– expoziția de pictură dedicată Centenarului a cercului „Catharsis” al Liceului Tehnologic „Simion LEONESCU” condus de prof. Bristena ARCUȘ
– spectacol oferit de Ansamblul de chitare „Andantino din Luncavița” și Ansamblul folcloric „Ghiocel de la Luncavița”
– înmânarea diplomelor Centenarului persoanelor implicate în eveniment;
Invitați speciali: Ion Dolganiuc, primarul satului Colibași din Raionul Cahul, Republica Moldova; Mihail Kuvanji, primarul satului Orlovka (Cartal), din Raionul Reni, Ucraina; Plutonierul adjutant, membru INVICTUS, Mihai SBUGHEA, Maistrul militar clasa a II-a Nicolae Chitaru, fii ai comunei care au luptat în Afganistan, Lectorul universitar Daniel Citirigă, prodecanul Facultăți de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius Constanța, parlamentarii George Siscu și Vasile Gudu.
Mai multe despre această acțiune aflați în emisiunea de folclor, tradiții și viață rurală: „Viața-n cântec și poveste”, miercuri 16 mai, după știrile orei 16.00!
Cu prilejul sărbătoririi Zilei Eroilor, Instituţia Prefectului – judeţul Tulcea în parteneriat cu Garnizoana Tulcea vor organiza joi, 17.05.2018, un ceremonial militar şi religios dedicat acestui eveniment.
Manifestarea se va desfăşura la Cimitirul Eroilor din municipiul Tulcea, începând cu orele 12.00 după următorul program:
Primirea oficialităților și prezentarea onorului;
Salutul drapelului de luptă și intonarea imnului de stat;
Oficierea serviciului religios – rugă și închinare pentru eroii neamului și pentru poporul român;
Alocuțiuni ale oficialităților locale;
Depuneri de coroane (jerbe) de flori la Osuarul Eroilor;
Mâine, 25 mai, cu ocazia prăznuirii Înălţării Domnului şi zilei de pomenire a Eroilor Neamului, Jandarmeria Constanţa va desfăşura o serie de activităţi prilejuite de această dublă sărbătoare.
Începând cu ora 08.30, la Capela Jandarmeriei de la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa, preotul militar Laurenţiu Cristinel Oprea va oficia Sfânta Liturghie la care vor participa cadrele militare şi personalul civil din cele două unităţi.
Începând cu ora 12.00, conducerea Jandarmeriei Constanţa va participa la ceremonialul militar şi religios, organizat de către autorităţi la Monumentul Eroilor căzuţi în al II-lea Război Mondial şi la Grupul Funerar al Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, din Cimitirul Central al municipiului Constanţa.
De asemenea, comandanţii detaşamentelor din Mangalia, Medgidia şi Cernavodă vor fi prezenţi la manifestările organizate de către autorităţile locale. La oficierea ceremonialului religios ce se va desfăşura la Mangalia, va participa şi preotul nostru militar.
Totodată, jandarmii constănţeni vor asigura ordinea publică pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a manifestărilor organizate cu acest prilej la Constanţa, Mangalia, Medgidia şi Cernavodă.
***
În România, Zilei Eroilor i s-a conferit statutul de sărbătoare naţională.
Începând din 1920, comemorarea eroilor căzuţi în război – Ziua Eroilor – se organizează în fiecare an, la 40 de zile după Sfintele Paşti, când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului.
Astfel, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.
Slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc vor fi oficiate joi, de Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troițele și monumentele acestora din țară și străinătate.
Potrivit Patriarhiei Române, la ora 12,00, clopotele tuturor locașurilor de cult ortodoxe vor fi trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.
Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălțării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfințită prin alte două hotărâri sinodale recente, din anii 1999 și 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare națională bisericească.
Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos — Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională a poporului român.
La fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român.
