TULCEA: Ziua Culturii Naționale, la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“

Elevi ai școlilor și liceelor din municipiu au adus în scenă poezii, momente muzicale și lecturi pentru a celebra geniul poetului nostru național.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 13:59

Joi, 15 ianuarie 2026, Maria Lența și Sorin Moraru, consilieri ai vicepreședintelui Consiliului Județean Tulcea, au participat la spectacolul cultural-literar „Eminescu, o stea nemuritoare!“, organizat de Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ cu ocazia zilei de naștere a marelui poet, în cadrul activităților dedicate Zilei Culturii Naționale.

În cadrul manifestării, elevi ai școlilor și liceelor din municipiu au adus în scenă poezii, momente muzicale și lecturi pentru a celebra geniul poetului nostru național.

„Pornind de la ideea că „Limba este tezaurul sufletesc al unui popor“, Mihai Eminescu ne-a învățat pe toți lecția iubirii pentru povestea culturală a acestui popor, pentru graiul românesc, dulce și pur, pentru versurile românești care ne-au dat, de-a lungul secolelor, o identitate care constituie un adevărat reper al existenței culturale a României, dar și a românilor de pretutindeni.
În nume personal, dar și al domnului Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, doresc să vă felicit sincer pentru inițiativa de organiza acest tip de evenimente importante pentru viața județului nostru, dar și pentru eforturile constante pe care le faceți pe tot parcursul anului pentru a păstra vie dorința tulcenilor de cunoaștere, de apreciere a valorilor culturale românești“, a declarat cu acest prilej consilierul Maria Lența.

De Ziua Culturii Nationale, protest în fața Ministerului Culturii

Vor fi afișate revendicările, cu ajutorul unor mesaje inspirate din opera și publicistica lui Mihai Eminescu

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 10:38

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia începe joi, 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale și Ziua Mihai Eminescu, acțiuni de protest anunțate, care se vor desfășura pe parcursul a două săptămâni, la nivel național.

Vor fi afișate revendicările, cu ajutorul unor mesaje inspirate din opera și publicistica lui Mihai Eminescu, iar sindicaliștii vor purta banderole albe, care simbolizează ‘tăcerea impusă culturii, marginalizarea celor care o servesc și refuzul decidenților de a-și asuma responsabilitatea’, precizează sindicatul.

”Cultura nu este decor, nu este fundal de ceremonie, nu este anexă bugetară. Cultura este infrastructură de identitate națională, iar oamenii care o susțin trebuie tratați ca atare”, subliniază Federația CulturMedia.

”Ziua de 15 ianuarie este folosită, an de an, pentru discursuri, ceremonii și declarații sterile. Exact ceea ce Eminescu critica: separarea brutală dintre vorbe și fapte. Eminescu nu a fost poetul festivismului, ci vocea incomodă care denunța impostura, mediocritatea și disprețul autorităților, inclusiv față de Cultură. Astăzi, el este invocat simbolic, dar trădat în esență, de către cei care ar trebui să-l onoreze prin asumarea rolului de decident față de instituțiile culturale și oamenii care le servesc”, transmite Biroul Executiv CulturMedia.

Federația reclamă invocarea festivă a culturii și abandonarea structurală a acesteia, salariile din cultură rămase ‘nedemne’ pentru rolul social al acestor profesii, lipsa de personal și subfinanțarea cronică, ce pun în pericol funcționarea instituțiilor, dialogul social formal.

Acțiunile vor avea loc, zilnic, în fața Ministerului Culturii (pichetare) și în interiorul instituțiilor de cultură (muzee, biblioteci, teatre, case și centre de cultură) din întreaga țară, prin forme simbolice de protest.

Sursa / foto – Bucuresti FM

Ziua Culturii Naționale/ Nicușor Dan: Cultura – spațiul în care marile idei se transformă în repere durabile

Nicușor Dan îndeamnă la susținerea culturii 'chiar și într-un context marcat de provocări economice și geopolitice'.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 10:03

Cultura a fost și rămâne spațiul în care marile idei ale societății se transformă în repere durabile, transmite, joi, președintele Nicușor Dan, care anunță că Administrația Prezidențială va pune la dispoziția trupelor independente de tineri actori și de liceeni sala de teatru din Palatul Cotroceni, pentru reprezentații gratuite.

‘Ziua Culturii Naționale ne reamintește că identitatea României s-a conturat, în timp, prin creație și vocația universalității. Cultura a fost și rămâne spațiul în care marile idei ale societății se transformă în repere durabile, capabile să lege trecutul, prezentul și viitorul unei națiuni’, a afirmat președintele, într-un mesaj de Ziua Culturii Naționale.

Nicușor Dan îndeamnă la susținerea culturii ‘chiar și într-un context marcat de provocări economice și geopolitice’.

”Cultura este cea mai bună și sigură avere a unui popor’, spunea Mihai Eminescu, al cărui nume este indisolubil legat de această zi specială. Chiar și într-un context marcat de provocări economice și geopolitice, avem obligația de a nu abandona cultura. Patrimoniul nostru arhitectural, inițiativele artistice contemporane și noile forme de expresie culturală trebuie puse în valoare prin politici publice coerente, dar și prin implicarea mediului privat. Digitalizarea patrimoniului cultural deschide noi punți între tradiție și inovație și aduce cultura mai aproape de tineri’, afirmă șeful statului.

Anul 2026, dedicat lui Constantin Brâncuși, este o invitație la a privi cu încredere către viitor, inspirându-ne din forța creatoare a celui care a făcut din specificul românesc o valoare universală.

‘Cultura română contemporană are nevoie nu doar de susținere, ci și de spații reale de afirmare’, arată președintele și anunță că, ‘de aceea, începând din acest an, Administrația Prezidențială va pune la dispoziție periodic sala de teatru din interiorul Palatului Cotroceni pentru reprezentații gratuite ale trupelor independente de tineri actori și de liceeni’.

‘Este un gest firesc prin care deschidem porțile către noile generații de creatori. Trupele de teatru care doresc să susțină reprezentații în sala de la Cotroceni pot trimite solicitări la adresa de email cultura@presidency.ro și vor primi detalii. Avem nevoie de o cultură vie și le mulțumesc tuturor celor care, indiferent de domeniul lor, se dedică artei, dându-i sens și continuitate. La mulți ani culturii române!’, a mai transmis Nicușor Dan.

Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată atât în țară, cât și în afara granițelor.

Sursa – Agerpres

Ziua Culturii Naționale/ Ministrul Demeter Andras: O zi în care privim spre ceea ce urmează

Potrivit acestuia, în muzee și biblioteci, Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci și educație.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 09:02

Ministrul Demeter Andras subliniază că Ziua Culturii Naționale nu este una în care să se zăbovească asupra a ceea ce s-a încheiat, ci una în care trebuie privit la ceea ce urmează și la felul în care Cultura rămâne prezentă, activă și relevantă în societate.

‘Cultura se face de către, prin și pentru oameni. Răzbate prin emoția transmisă. De pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire. Printr-o întâlnire care lasă urme. Printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credință și cu necesitate autentică de expresie, e ca o sferă: o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conțin mister, pentru că, nu-i așa, numărul pi din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poți percepe, poți defini, poți măsura și totuși niciodată până la ultima zecimală. E una din legăturile invizibile ale omului cu universul’, a transmis Demeter, joi, într-o declarație postată pe Facebook.

El a evidențiat contribuția artiștilor independenți care aleg un drum ‘mai greu’, ‘cu multe obstacole și fără plasă de siguranță’ în exercitarea actului cultural.

‘Și (Cultura) nu se face doar în săli de expoziții, de proiecție, de teatru și de concert – se face și în spații neconvenționale, prin artiștii independenți care aleg drumul mai greu, dar necesar; un drum cu multe obstacole și fără plasă de siguranță; se face și prin salariații din instituții, care nu sunt creatori și artiști și care nu se află ‘la vedere’, dar care asigură îmbinarea corectă a rotițelor zimțate din întreg mecanismul, se face și prin toți acei colaboratori și participanți la proiectele culturale – tehnicienii, specialiștii din varii domenii – care, prin aportul lor, rotunjesc ‘sfera”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, în muzee și biblioteci, Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci și educație.

‘Dialog, deschidere, dezvoltare. Umană, socială, dar și economică. Comunitățile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mișcare sisteme și înlesnește traseele diplomatice între țări, fiind bine știut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investițiile pe termen lung și aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient. Asigură continuitate și conferă încredere. Ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar și înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. De Ziua Culturii Naționale, le mulțumesc tuturor celor care o trăiesc. Cu rigoare sau pasiune. Cu încredere în rostul ei’, a mai transmis ministrul Demeter Andras.

Începând cu data de 15 ianuarie 2011, Cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării.

Sursa – Agerpres

Sărbătoreşte Ziua Culturii Naționale împreună cu Radio România

Radio România, singura corporație de radio din ţară care are în componența sa două posturi dedicate exclusiv culturii – Radio România Cultural și Radio România Muzical.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 08:41

Radio România Cultural deschide anul Brâncuşi, de Ziua Culturii Naţionale De Ziua Culturii Naţionale şi în deschiderea Anului Constantin Brâncuşi, Radio România Cultural difuzează joi, 15 ianuarie, de la ora 17.00, o dezbatere dedicată moştenirii lui Constantin Brâncuşi, un eveniment care aduce la aceeaşi masă istorici de artă, muzeografi, artişti şi reprezentanţi ai instituţiilor culturale.

Printre invitaţii speciali se numără Judit Balint, director general adjunct al Muzeului Naţional de Artă al României, istoricul şi criticul de artă Cătălin Davidescu, cu o vastă experienţă de muzeograf la Muzeul de Artă din Craiova, regizorul şi cercetătorul Cornel Mihalache, directorul Centrului Artistic ‘Constantin Brâncuşi’ din Târgu Jiu, artistul Dan Perjovschi, cunoscut pentru modul în care a explorat de-a lungul anilor mitul Brâncuşi în spaţiul public românesc, precum şi scriitoarea Moni Stănilă, autoarea volumului Brâncuşi sau cum a învăţat ţestoasa să zboare (Editura Polirom, 2019).

Realizatorii RRC Daria Ghiu şi George Gilea propun o discuţie aprofundată despre patrimoniu, expoziţiile şi cataloagele dedicate sculptorului, evoluţia percepţiilor publice în diferite epoci şi contexte politice, precum şi despre situaţia lucrărilor aflate în proprietatea Statului român sau în colecţii private şi muzee internaţionale. Sunt abordate teme legate de identitate culturală, raportul dintre România şi Franţa în receptarea operei brâncuşiene, mituri şi mitologii formate în jurul artistului, dar şi impactul campaniei de subscripţie pentru achiziţionarea sculpturii Cuminţenia Pământului, de la care se împlinesc aproape zece ani.

O privire critică şi cuprinzătoare asupra lui Brâncuşi devine astfel punctul de plecare pentru o reflecţie asupra modului în care trecutul cultural a fost construit şi asupra felului în care poate fi proiectat viitorul unui patrimoniu de importanţă naţională în pragul anului 2026.

Dezbaterea Brâncuşi 150. Patrimoniu în lucru este moderată de Daria Ghiu şi George Gîlea şi va fi difuzată pe 15 ianuarie 2026, de la ora 17:00, de Ziua Culturii Naţionale.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI

08:30 – ‘Apel matinal’, invitat invitat Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române

11:30 – ‘Prietenii de la Radio’, invitat Radu Niţescu – Premiul Cartea de poezie a anului 2025

13:20 – ‘Probleme la zi’ (dezbatere Radio România Actualităţi): Mai pot fi marii clasici relevanţi pentru generaţia tik-tok?

14:05 – ‘Reporterii actualităţii’ – Repere ale culturii naţionale

21:30 – Documentarele Radio România Actualitaţi – ”Luceafărul poeziei româneşti” – cu profesorul eminescolog Nicolae Georgescu;

În programele de ştiri dar şi în emisiuni precum Matinal şi Obiectiv România vor fi difuzate informaţii şi relatări de la evenimentele consacrate Zilei Culturii Naţionale. Conţinutul onair va fi reflectat şi online pe site-ul Radio România Actualitaţi.

RADIO ROMÂNIA MUZICAL

Ziua Culturii Naţionale este dedicată integral compozitorilor şi intepreţilor români, cu accent pe muzicienii care, în prezent, sunt ambasadorii redutabili ai României la nivel internaţional: violoncelistul Andrei Ioniţă, pianista Alexandra Dariescu, dirijorul Cristian Măcelaru, violistul Răzvan Popovici, Romanian String Quartet – în cadrul unor concerte prezentate în premieră, înregistrate de Radio România Muzical sau oferite de EBU.
Nu lipsesc nici incursiunile în memoria arhivei, cu înregistrări din fonoteca Radio România semnate de soprana Lya Hubic, dar şi audiţia în premieră a unui disc lansat de celebra casă Deutsche Grammophon pe 19 decembrie 2025, având-o în prim plan pe violonista Cornelia Vasile (1947-2010), care a ocupat poziţia de concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Munchen.

RADIO ROMÂNIA ANTENA SATELOR

Radio România Antena Satelor propune ascultătorilor săi, joi 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naţionale, trei producţii editoriale:

– De la ora 11:00, emisiunea ‘Căruţa 4×4’ – Poetul Mihai Eminescu, publicistul timpurilor sale.

– De la ora 12:20, ‘Viaţa la ţară’ – Protejarea şi importanţa patrimoniulului cultural în mediul rural şi rolul evenimentelor culturale organizate în satele şi comunele din România.

– De la ora 15:00, ‘Lada de zestre’ – Manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale în mediul rural.

Pe tot parcursul zilei vor fi abordate subiecte referitoare la importanţa Zilei Culturii Naţionale.

RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL

Radio România Internaţional sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale 2026 prin difuzarea on air a unor materiale speciale dedicate acestui eveniment, postate pe site, Facebook, precum si threads pe X în limbile română şi engleză privind oferta culturală a SRR şi evenimentele prilejuite de Ziua Culturii Naţionale

REDACŢIA MINORITĂŢI

Redacţia Minorităţi, Secţiile Maghiară şi Germană, realizează următoarele materiale editoriale cu ocazia Zilei Culturii Naţionale:

Promovarea şi popularizarea literaturii române în rândul cititorilor maghiari, precum şi a literaturii maghiare în rândul cititorilor români – Interviu cu scriitorul şi publicistul Demeny Peter, redactor-şef al revistei de cultură ‘Matca’, care apare în limba română la Bucureşti.

Influenţa muzicii populare româneşti asupra lui Johann Strauss – Interviu cu muzicologul german originar din Timişoara, dr. Franz Metz, autor al cărţii ‘O călătorie spre Orient: Johann Strauss şi concertele sale în Banat, Transislvania şi Ţara Românească’, care a fost tradusă şi în limba română şi prezentată publicului bucureştean.

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită în România începând cu anul 2011

15 ianuarie, data naşterii poetului naţional Mihai Eminescu (1850-1889): prozator, dramaturg, ziarist şi gânditor

RADIO ROMÂNIA 3NET ‘FLORIAN PITTIŞ’

Cum se reflectă conţinutul cultural în media online şi social media, ce impact au asupra publicului tânăr dezvoltatorii de conţinuturi culturale şi ce apetenţă există pentru conţinut cultural – sunt temele zilei la Radio 3Net

AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – RADIO ROMÂNIA

Rador publica două documentare ample dedĂ­cate acestei zile:

’15 Ziua Culturii Nationale’

’15 Mihai Eminescu’

RADIO ROMÂNIA BUCUREŞTI FM

‘Cultura Naţională e superputere: în fiecare zi, dar mai ales în vremurile grele!’

În cele mai grele perioade – inclusiv în dictatura comunistă – cultura a fost limbajul nostru secret de libertate şi rezistenţă, am rezistat prin literatură, teatru, film şi muzică. Astăzi, ‘vremuri grele’ înseamnă: crize suprapuse, incertitudine, anxietate, război la graniţă, dezinformare, polarizare, oboseală colectivă. Dar mecanismul e acelaşi: avem nevoie de aceeasi superputere care să ne ajute să înţelegem ce ni se întâmplă şi să nu ne pierdem reperele.

Pe 15 ianuarie punem accent pe opere româneşti – literatură, muzică, teatru, film – pentru că poartă în ele memoria acestor lupte şi, în acelaşi timp, dau generaţiilor de azi un ‘kit de supravieţuire’ emoţional ,civic şi mental.

Crize, oboseală, anxietate, facturi majorate – toate sunt acolo. Cultura nu rezolvă, dar ne ajută să rezistăm: un film bun, un concert, o poezie, o piesă de teatru pot schimba o zi întreagă. Cultura poate fi superputerea ta de zi cu zi.

Ediţie specială ‘De 10XRomânia’ – invitat Andras Istvan Demeter, ministrul culturii

Invitaţi în Matinal şi pe ‘Sens Unic’ – istorici/scriitori/oameni de teatru şi film

Invitată ‘În Comunitate’ – Corina Şuteu, formator şi consultant cultural internaţional, fost ministru al Culturii în România

RADIO ROMÂNIA BRAŞOV FM

materiale despre oamenii de cultură ai Braşovului de altădată, despre Prima Şcoală Românească, despre premiera Operetei Crai Nou la Braşov, despre primul ziar românesc din Ardeal, etc.

‘Pulsul Zilei’ – interviu cu preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, absolvent al Colegiului Naţional ‘Andrei Şaguna’ din Braşov. Vom discuta despre contribuţia braşoveană la cultura naţională, dar şi despre ce mai înseamnă cultura în zilele noastre,

‘Vocea Braşovului’ – interviu cu un scriitor contemporan şi cu un manager de instituţie de cultură, dar şi cu un student care ne spune cum ajunge cultura la tinerii de azi,

‘Pasaj Urban’ – dialog între generaţii, construit pe o serie de întrebări adresate unor elevi de la Colegiul Naţional ‘Ioan Meşotă’ dar şi unor profesori de limba şi literatura română. Ideea emisiunii este să răspunda din perspective diferite, la întrebarea ‘Ce înseamnă cultura azi pentru fiecare dintre ei?’.

RADIO ROMÂNIA CLUJ

Studioul Teritorial Cluj va marca în acest an Ziua Culturii Naţionale prin organizarea unui spectacol eveniment, la sala radio. Invitat special este rapsodul popular Grigore Leşe. Spectacolul este organizat în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

RADIO ROMÂNIA CONSTANŢA

Accesul la cultură – dezbatere privind accesul publicului la evenimente culturale, cu principalii organizatori şi producători de cultură din regiune invitaţi în studio.

Consumul cultural în Dobrogea – analiză asupra tipurilor de produse culturale preferate, frecvenţei participării la spectacole şi evenimente.

Tinerii şi cultura – discuţie despre modul în care liceenii se raportează la cultură, canalele prin care se conectează şi aşteptările lor faţă de oferta culturală actual.

Eminescu la Constanţa (Kustange) – reportaj dedicat uneia dintre cele mai valoroase pagini din istoria culturală a oraşului: prezenţa şi creaţia poetului Mihai Eminescu la malul mării.

Patrimoniul cultural dobrogean – promovarea unor piese de patrimoniu, ca instrumente de valorizare a identităţii locale şi a patrimoniului cultural regional

RADIO ROMÂNIA OLTENIA – CRAIOVA

‘Bună dimineaţa, Oltenia!’, invitat Andras Istvan Demeter, ministrul culturii. Tema dialogului: Cultura nu este un simplu ‘serviciu public’, ci un spaţiu de libertate şi dezvoltare spirituală;

‘Pulsul zilei’ – interviu cu scriitoarea Doina Ruşti, ale cărei opere (peste 40 de titluri) au fost traduse în peste 15 limbi, dar şi un amplu reportaj cu tema

‘Educaţie şi cultură pe internet’;

‘Sens unic’, cu Cristina Niculescu – singurul producător de ii cusute pe borangic autentic din România (comuna Stoeneşti – jud. Vâlcea);

interviuri cu tineri performeri, care au obţinut diverse distincţii la competiţii internaţionale de cultură şi artă;

în intervalul orar 06:00 – 22:00, momente selectate din arhiva Radio România, cu voci care au scris istorie – Marin Sorescu, Marin Preda, Adrian Păunescu, Gheorghe Cozorici, Nichita Stănescu, Ilie Gheorghe, etc.

RADIO ROMÂNIA IAŞI

La Radio Iaşi, Ziua Culturii Naţionale din 15 ianuarie 2026 se va desfăşura sub semnul ‘LUCEAFĂRULUI’:

în emisiunea ‘Bună dimineaţa’ la rubrica Agenda culturală, interviuri cu personalităţi din mediul academic;

în emisiunea Pulsul zilei, la rubrica Scriitori la microfon, din Fonoteca de Aur, Mihail Sadoveanu citind din Eminescu;

transmisii în direct pe parcursul zilei de la Memorialul Ipoteşti – Botoşani;

aspecte în direct de la decernarea Premiului Naţional de Poezie de la Botoşani;

RADIO ROMÂNIA REŞIŢA

Radio România Reşiţa marchează Ziua Culturii Naţionale printr-o serie de programe speciale difuzate onair şi online, punând în prim-plan identitatea culturală, patrimoniul local şi naţional, dar şi oamenii care dau sens culturii în Banatul Montan.

Ştiai că? – micro rubrică de 30 de secunde de cultură dedicate României, difuzată pe tot parcursul zilei, despre istorie, literatură, artă, patrimoniu, descoperiri şi personalităţi româneşti

Identitate Locală – De la Reşiţa industrială la Reşiţa culturală: transformarea oraşului într-un spaţiu în care industriile grele au lăsat loc creativităţii şi culturii.

Interviuri cu artişti locali, relatări despre evenimente culturale şi spaţii creative care definesc prezentul cultural al Banatului Montan. Reşiţa ca exemplu de patrimoniu industrial revalorificat – uzine, hale, zone reconvertite în spaţii culturale.

Interviu special dedicat vieţii, operei şi actualităţii lui Mihai Eminescu – Gheorghe Jurma, eminescolog

Campanie digitală – Eminescu în vocea ta #RecitEminescu. De Ziua Culturii Naţionale, îi invităm pe toţi cei care iubesc poezia să rostească un vers în felul lor. Campania transmite ideea că poezia nu aparţine doar manualelor, ci oamenilor – celor care trăiesc, simt şi duc cultura mai departe.

Reels – ‘Eminescu în vocea ta’. Oameni din comunitate recită versul lor preferat din opera lui Mihai Eminescu.

Clipuri scurte publicate pe Facebook, Instagram, TikTok.

‘Trimite-ne şi tu un vers!’ – invitaţie pentru ascultători să contribuie cu propriile înregistrări.

RADIO ROMÂNIA TÂRGU MUREŞ

evenimentul omagial ‘La steaua…’, ediţia a XIII-a, prilejuit de Ziua Culturii Naţionale, programat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Mureş şi Arhiepiscopia Ortodoxă Alba-Iulia – reportaj pe tema rolului culturii în societatea modernă şi în educarea tinerei generaţii.

‘Bună dimineaţa,Transilvania!’: invitat în studio Valentin Marica, un om care şi-a dedicat cariera întreagă culturii mureşene şi naţionale, un om de arte, litere şi publicistică, care ne-a purtat prin cele mai interesante, diverse şi atractive modalităţi de percepere şi asimilare a actului cultural, de-a lungul a 5 decenii de carieră jurnalistică în presa scrisă şi radio, in calitate de coordonator al redacţiei culturale Radio Tg.Mureş

‘Actualitatea cultural’: multiculturalitate şi originalitate – interviu cu actorul şi regizorul Sebestyen Aba, la 20 de ani de la începuturi. În 2005 actorul şi regizorul Sebestyen Aba înfiinţa la Târgu-Mureş un teatru independent Yorick Studio, în Bastionul Măcelarilor din Cetatea Medievală. Intrat repede în atenţia mediului cultural de la noi şi nu numai, Yorick Studio a produs zeci de spectacole, a colaborat cu sute de artişti de diferite naţionalităţi, a fost invitat pe scene de prestigiu din ţară dar şi în festivaluri importante din S.U.A, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Belgia sau Serbia sau Festivalul Naţional de Teatru în România. Yorick Studio din Târgu Mureş se dovedeşte a fi unul dintre cele mai longevive teatre independente din România.

‘Jurnal cultural’ dedicat evenimentelor prilejuite de Zilei Culturii Naţionale

‘Copilării’ – reportaj: Copilăria lui Eminescu şi copilăriile noastre – Cum arată cultura română prin ochii celor mici, într-un reportaj despre începuturi, imaginaţie şi rădăcini

‘Istoria care ne uneşte’: remember personalităţi care au marcat cultura şi arta românească: Constantin Brâncuşi – sculptor, Adrian Ghenie – pictor contemporan, George Enescu – compozitor şi violonist, Sergiu Celibidache – dirijor, Angela Gheorghiu – soprană, Mircea Eliade – istoric al religiilor, Eugen Ionesco – dramaturg, Nichita Stănescu – poet, Norman Manea – scriitor, Herta Muller – scriitoare, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, Cristian Mungiu – regizor, câştigător al Palme d’Or, Marcel Iureş – actor, Andrei Şerban – regizor de teatru, Henri Coandă – inventator, pionier al aviaţiei, Grigore Antipa – biolog, Nicolae Iorga – istoric, diplomat cultural, Elie Wiesel – scriitor şi activist, Nobel pentru Pace, Mircea Cărtărescu – scriitor, Tristan Tzara – poet, fondator al dadaismului.

‘Bucuria de a fi’: interviu cu Serge Celibidache, regizor al filmului Cravata galbenă

‘Nopţi de teatru radiofonic’ – ediţie specială dedicată Zilei Culturii Naţionale. De la ora 23 difuzăm două spectacole radiofonice – Bogdan Dragoş de Mihai Eminescu, o adaptare radiofonică de Nae Cosmescu şi Cezara de Mihai Eminescu. Dramatizarea radiofonică: Georgeta Răboj.

RADIO ROMÂNIA TIMIŞOARA

De Ziua Culturii Naţionale, privim Timişoara prin una dintre valorile ei definitorii: multiculturalitatea, poate cea mai durabilă expresie a culturii locale.

interactivitatea zilei: Astăzi, 15 ianuarie, sărbătorim Ziua Culturii Naţionale, aleasă în ziua de naştere a lui Mihai Eminescu. Avem o moştenire bogată, dar cultura română continuă să se scrie, zi de zi:

– Care credeţi că sunt cei mai valoroşi scriitori români (clasici şi contemporani)?

– Ce film românesc aţi recomanda unui străin?

– Ce artist român vă vine în minte când vă gândiţi la ‘Ziua Culturii Naţionale’?

emisiunea ‘Dezbaterea zilei – Dialoguri deschise’ – ‘Cine vine la ….cultură?’ – Despre public şi relaţia sa cu evenimentele culturale, orele 11.00 – 12.00

emisiunea ‘Şcoala pământului’- ‘Destinele bibliotecilor şi căminelor culturale de la sate’, interviu prof. şi poet Ion Căliman, orele 19.00 – 21.00.

povestea lui Eminescu si a trupei Pascali, la Lugoj. În vara anului 1868, Mihai Eminescu, pe atunci în vârstă de doar 18 ani, avea să ajungă în Banat, într-un turneu, alături de trupa de teatru a lui Mihai Pascaly. Cel mai mult timp, l-a petrecut, în acea perioadă, la Lugoj.

RADIO CHIŞINĂU

15 ianuarie este Ziua Culturii Naţionale atât în România cât şi în Republica Moldova.

Dedicăm întreaga zi Culturii, in toate formele ei.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu. 176 de ani de la nașterea marelui poet

Parlamentul a aprobat această lege în 2010.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 07:53

Universalitatea operei lui Mihai Eminescu a fost recunoscută şi de UNESCO, poemul Luceafărul a intrat în Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost atribuit unui crater de pe Marte şi chiar unei mici planete.

„Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.

Parlamentul a aprobat această lege în 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată că ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes naţional”.

„Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot” Astfel scria Constantin Noica despre Mihai Eminescu.

Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări şi adaptări, chiar şi o schiţa a unei gra­matici sanscrite sau un dicţionar de rime, compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.

Publicistica lui Eminescu, câteva mii de articole care vorbeau despre stat, progres social, civilizaţie şi cultură, a fost obiect de controversă, iar oamenii politici, ideologii sau sociologii au cultivat-o sau au repudiat-o în funcţie de interese.

Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filozofia buddhistă.

Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci.

Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene, în Spania, Ziua culturii a fost fixată de ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, de ziua naşterii lui Luis de Camoes. Mai mult, şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

„De dragoste, de nu ….” – moment artistic, cultural-educativ, de Ziua Culturii Naționale, la Teatrul “Căluțul de Mare”

Accesul este liber.

Publicat de Doina Sirbu, 14 ianuarie 2026, 18:12

„De dragoste, de nu ….” este un moment artistic, cultural-educativ dedicat Zilei Culturii Naționale cât și aniversării a 176 de ani de la nașterea poetului național al României, Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica).

Momentul artistic este pus în scenă de regizorul Aurel Palade, în interpretarea actorilor Ion Ciolan, Daniel Minciună, Tiberiu Roșu, Rovena Paraschivoi, Grațian Prisacariu, Daniela Vlad, Emanuel Cristoiu, Clara Ghiuvelechian, Andrei Stroescu.

Spectacolul este dedicat etapei de vârstă 12+, iar accesul este liber, în măsura locurilor disponibile.

Momentul artistic „De dragoste, de nu ….” durează 40 de minute și are loc joi, 15 ianuarie, de la ora 11.00.

AUDIO | De Ziua Culturii Naționale, acces gratuit la Muzeul de Artă Populară și Muzeul de Artă Constanța

Publicat de Doina Sirbu, 14 ianuarie 2026, 16:26

Vânătoare de comori culturale, vernisaje, ateliere de pictură, momente muzicale, sunt numai câteva dintre surprizele pe care le-au pregătit muzeele constănțene pentru 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale.

Muzeograful Cerasela Dobrinescu, șef Secție Patrimoniu Cultural Național, de la Muzeul de Artă Populară Constanța și conservatorul Smaranda Tulea de la Muzeul de Artă ne prezintă programul de sărbătoare, pe care nu trebuie să îl ratăm, cu atât mai mult cu cât accesul va fi gratuit.

Redactor: Silvia Pascale

De Ziua Culturii Naționale, acces gratuit în toate punctele muzeale ale MINA Constanța

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2026, 13:52

Ziua Culturii Naționale, celebrată anual pe 15 ianuarie, reprezintă un moment de reafirmare a valorilor culturale autentice și de conștientizare a importanței conservării și promovării patrimoniului nostru național. Cu acest prilej, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul să celebreze această zi dedicată identității și expresiei culturale românești prin vizitarea spațiilor muzeale din județul Constanța.

Joi, 15 ianuarie 2026, accesul în toate punctele muzeale ale instituției va fi gratuit.

Programul de vizitare al acestora este următorul:

• Edificiul Roman cu Mozaic: 09:00 – 17:00;
• Mormântul Pictat Hypogeu: 09:00–17:00;
• Cetatea Capidava: 09:00–17:00;
• Cetatea Carsium Hârșova: 08:00–16:00;
• Complexul Muzeal Histria: 09:00–17:00;
• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi: 09:00–17:00;
• Centrul Hamangia / Muzeul „Axiopolis” Cernavodă: 09:00–17:00.

Ultima intrare la punctele muzeale va fi la ora 16:30, iar la Cetatea Carsium Hârșova, la ora 15:00.

Sursă: MINAC

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Muzeul de Artă Constanța

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2026, 13:16

Joi, 15 ianuarie 2026, Muzeul de Artă Constanța va sărbători Ziua Culturii Naționale prin vernisarea unei expoziții de artă contemporană, organizarea unui workshop experimental și lansarea Catalogului Muzeului de Artă Constanța

Activitățile vor debuta, la ora 10.00, cu workshop-ul experimental „CUVÂNT. SIMBOL. VEȘMÂNT. Cuvântul și fragmentul poetic în arta costumului”, organizat de Muzeul de Artă Constanța, în parteneriat cu Palatul Copiilor din Constanța. La activitate vor participa elevele Atelierului de Creație / Design vestimentar, grupa avansați, de la Palatul Copiilor din Constanța, sub coordonarea Prof. drd. Anca Pașa Deaconu. Participantele la atelier vor realiza partea grafică a costumelor, care se va materializa apoi prin transpunerea cuvântului și a textului în costume experimentale. Din texte ale marelui poet Mihai Eminescu vor fi preluate cuvinte, care vor fi transformate în mesaje vizuale. Vor fi utilizate diferite tipuri de scriitură, de la textul olograf, la textul rezultat la mașina de scris sau prin utilizarea computerului, precum și diferite materiale neconvenționale: colaje din texturi și forme diferite, decupaje din cărți și reviste, hârtie de diferite tipuri și texturi (creponată, lucioasă, de calc, cu relief, manuală, cu diferite grade de absorbție).

La ora 14.00, un concert de muzică clasică românească, cu influențe folclorice, susținut de pianista Andreea Bratu și violonista Cristina Dinescu, cu un repertoriu compus din Ciprian Porumbescu/ Ioan Dobrinescu, Balada (transcripție pentru pian solo) și Ioan Scărlătescu, Bagatela pentru vioară și pian (Cristina Dinescu – vioară și Andreea Bratu – pian), va preceda vernisajul unei expoziții cu lucrări semnate de Emilia Persu și lansarea Catalogului Muzeul de Artă Constanța, ieșit de sub tipar în ultimele zile ale anului 2025.

Expoziția artistei Emilia Persu, denumită generic Unpacked, propune o reflecție asupra simbolismului complex al arhivării și despachetării. Despre proiectul Emiliei Persu, curatoarea expoziției, Mălina Ionescu, afirma: „proiectul are ca primă premisă, așa cum îi sugerează și numele, imaginea cutiei ca spațiu al depozitării, dar și ca soluție plastică, strat care acoperă un conținut sau care se deschide pentru a-și dezvălui conținutul. O primă serie de lucrări pe hârtie sau carton, ilustrează direct acest proces, cu care artista a mai experimentat, dar niciodată în această formulă. Expoziția este denumită aproape paradoxal Unpacked, deoarece în fapt procesul oscilează între cei doi poli ai relației cu memoria – arhivarea și despachetarea. Emilia Persu intervine prin re-pictări și asupra unor lucrări din diferite etape ale proiectului său artistic – de la lucrări de licență până la lucrări foarte recente, realizate cu mai puțin de un an în urmă. Este un proces în mare parte complicat în primul rând pentru că relația cu lucrările de început este una delicată și emoțională”.

Activitatea la instituția de cultură constănțeană va continua cu lansarea Catalogului Muzeul de Artă Constanța, care va fi prezentat de scriitoarea Mona Momescu, profesor la Facultatea de Litere, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, criticul de artă Cristina Gelan, profesor la Facultatea de Arte, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța și directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Pîrvan-Rus. Apărut la Editura Monitorului Oficial, la sfârșitul anului 2025, albumul „Muzeul de Artă Constanța” prezintă, în 470 de pagini, colecția aflată în expoziția permanentă de pictură și sculptură pe care o adăpostește muzeul constănțean, care a început să se formeze încă din anul 1928, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului reintegrării Dobrogei în statul român, când autoritățile constănțene au propus edificarea unui Palat Cultural, un proiect ambițios, menit să adăpostească un teatru, o bibliotecă și un muzeu, și care a fost îmbogățită de-a lungul timpului, până în prezent, cu opere de artă inestimabile. Referindu-se la proiectul editorial, directorul muzeului constănțean afirma: „Am dorit ca prin paginile acestui album, muzeul să depășească granițele instituției în sensul ei clasic și să se deschidă către privitor ca un spațiu viu al continuității și al dialogului, unde trecutul artistic este readus în prezent, iar patrimoniul, reinterpretat prin ochiul contemporan, să capete dimensiunea unui limbaj universal. Acest volum reprezintă, în opinia mea, o sărbătoare a artei românești, un dialog între trecut și viitor, între spiritul maeștrilor artei vizuale și sensibilitatea publicului de astăzi. Ne dorim astfel ca muzeul să devină un loc efervescent de întâlnire, un spațiu al comuniunii estetice, un sanctuar unde frumusețea își găsește locul în sufletul privitorului”.

Albumul va putea fi achiziționat de la Muzeul de Artă Constanța și de la secțiile sale, Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” și Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu, precum și online, de pe site-ul Monitorului Oficial al României: https://monitoruloficial.ro/…/muzeului-de-arta-constanta/

Celebrăm Ziua Culturii Naționale la Radio România Cultural

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2026, 11:49

• Cartea de Poezie a Anului va fi premiată în direct la Radio România Cultural, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

Pentru al 16-lea an consecutiv, premiul Cartea de Poezie a Anului va fi acordat în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, eveniment transmis în direct de Radio România Cultural, pe 15 ianuarie, începând cu ora 16:00, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

Gala va avea loc în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București și va fi un eveniment multiart, cu momente muzicale susținute de Mike Godoroja & Blue Spirit.

În cadrul galei vor fi premiați și omagiați tineri scriitori, iar Premiul Cartea de Poezie a Anului 2025 va fi acordat volumului în inima pustiului, la malul Cișmigiului, de Radu Nițescu, apărut la Casa de Editură Max Blecher.

Premiul Special al Juriului revine volumului Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită, de Paula Erizanu, publicat la Editura Cartier.

Juriul ediției – Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța, a anunțat nominalizările și premiile speciale. Detalii, pe www.radioromaniacultural.ro .

„Gala Tinerilor Scriitori este, an de an, o sărbătoare a debuturilor și a energiilor noi din literatura română. Pentru Muzeul Național al Literaturii Române, această gală înseamnă continuitate – între patrimoniul spiritual pe care îl protejăm și viitorul pe care îl inspiră tinerii autori de astăzi. De Ziua Culturii Naționale, celebrăm nu doar memoria marilor noștri scriitori, ci și vitalitatea unei generații care duce mai departe cuvântul, emoția și libertatea creației în limba română”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București.

Amfitrionul evenimentului, scriitorul Dan Mircea Cipariu, a subliniat importanța continuității galei: „Este o perioadă în care organizarea unui eveniment cultural nu este deloc ușoară. Cu toate acestea, motivația vine din energia și emoția tinerilor scriitori care primesc recunoașterea unui juriu de prestigiu. De multe ori, pe copertele volumelor de succes din literatura română contemporană regăsim mențiunea că autorul a fost laureat al Galei noastre”.

De-a lungul edițiilor anterioare, premiul Cartea de Poezie a Anului a fost acordat unor autori importanți ai literaturii române contemporane, printre care: Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Sociu, Octavian Soviany, Teodor Dună, Nora Iuga, Dan Coman, Romulus Bucur, Angela Marinescu, Ruxandra Novac, Simona Popescu, Alina Purcaru, Radu Vancu și Rita Chirian.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și Asociația Euro Culturart, în coproducție cu Radio România Cultural. Producător: Anamaria Spătaru. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

***

• Ziua Culturii Naționale este celebrată la Sala Radio prin concertul programat vineri, 16 ianuarie (de la ora 19:00), eveniment prezentat de Orchestra Națională Radio. Veți asculta în programul serii două lucrări semnate de compozitori români: Marțian Negrea – Isbuc (Tarantella) din suita Prin Munții Apuseni și Dan Dediu: Concert pentru două violoncele și orchestră. Seara de la Sala Radio se va încheia cu Simfonia în re minor compusă de César Franck.

Trei artiști români vor fi aplaudați în evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale. Seara se va derula sub bagheta dirijorului Mihnea Ignat și ca soliști îi veți aplauda pe violonceliștii Ștefan Cazacu și Mircea Marian.

Născut la Craiova în 1980, Mihnea Ignat este unul dintre cei mai importanți dirijori români ai generației sale. În prezent, ocupă funcția de dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Sarajevo. A fost dirijor principal al Operei Naționale din Timișoara (2020-2025), director muzical al Orchestrei Simfonice din Elche – Spania (2016-2025) și dirijor principal invitat al Operei Naționale din București (2018-2020). A fost, de asemenea, director muzical al Orchestrei Filarmonice a Universității din Alicante – Spania (2005-2017) și dirijor asociat al Orchestrei Simfonice Naționale din Republica Dominicană în stagiunea 2009/2010.

În octombrie 2010, a primit Premiul Special al Orchestrei Filarmonice Toscanini în cadrul Concursului Internațional de Dirijat A. Toscanini desfășurat la Parma (Italia). De asemenea, a fost semifinalist în cadrul Concursului Internațional de Dirijat D. Flick (Londra, 2008) și în cadrul Concursului Internațional de Dirijat G. Solti (Frankfurt, 2008).

Între 2009 și 2014 a lucrat ca asistent al maestrului D. Kitajenko cu orchestre precum Orchestra Filarmonică din Berlin, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Orchestra Filarmonică din München sau Orchestra Filarmonică din Zagreb. A fost, de asemenea, asistentul maestrului Jesús López Cobos și al maestrului Josep Pons.

Printre orchestrele pe care a fost invitat să le dirijeze se numără Orchestra Simfonică Radio din Madrid (Spania), Orchestra Simfonică Națională Irlandeză (RTÉ), Orchestra Simfonică Regală din Sevilla (Spania), Orchestra Filarmonicii G. Enescu, Orchestra Filarmonică din Zagreb, Orchestra Filarmonică Toscanini (Parma, Italia), Orchestra Simfonică Castilla și León (Valladolid, Spania), Filarmonica Regală din Galicia (Santiago de Compostela, Spania), Orchestra Filarmonică din Málaga, Orchestra Simfonică din Bilbao etc.

Laureat în Germania și România, tânărul violoncelist Ștefan Cazacu și-a adăugat în palmaresul său două distincții internaționale: premiul I la International Danube Festival – Donaufest (Ulm, Germania – 2022) și premiul al III-lea la Concursul Internațional George Enescu (București – ediția 2020-2021).

Ștefan Cazacu se bucură de o carte de vizită ce constituie baza unei cariere de succes. A primit de timpuriu o educație complexă într-o celebră familie de muzicieni, a urmat studii muzicale universitare la București și la Viena, a obținut premii în diverse competiţii naţionale și internaționale și a fost apreciat – în ipostază solistică sau ca membru al Orchestrei Române de Tineret, în țări ca Olanda, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Franța, Elveția, Italia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Norvegia, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, Republica Moldova, Turcia, Israel, Emiratele Arabe Unite, Vietnam, China, Statele Unite ale Americii.

Povestea sa în lumea muzicii se scrie având ca partener de drum un violoncel de colecție, pe care are privilegiul de a cânta de la vârsta de 15 ani. Instrumentul său a fost creat în urmă cu peste 100 de ani, în 1917, la Torino (Italia), de către lutierul Georg Ullman.

În recitaluri sau concerte – în ipostază solistică sau ca membru al Orchestrei Române de Tineret, Ștefan Cazacu a fost aplaudat pe scene europene importante, precum Musikverein și Konzerthaus – Viena, sala Filarmonicii din Paris, Konzerthaus și sala Filarmonicii din Berlin, Elbphilarmonie Hamburg, l’Auditorium Parco della Musica – Roma, sălile filarmonicilor din Skopje, Sofia, Belgrad. De asemenea, a cântat pe scene din România: Ateneul Român, Sala Radio, Sala Palatului, Opera Națională București și în sălile filarmonicilor din țară.

Ștefan cântă deseori și alături de violoncelistul Mircea Marian – cei doi artiști prezentându-se publicului sub numele de Duo Serafim, și a fost apreciat în cadrul ansamblului PlaCello – împreună cu Răzvan Suma, Ella Bokor și Mircea Marian.

Muzician cu o carieră artistică bogată, violoncelistul Mircea Marian este solist instrumentist al Orchestrei de Cameră Radio. De asemenea, este membru al mai multor ansambluri, alături de care a evoluat pe scene din România și din străinătate: Duo Serafim (alături de violoncelistul Ștefan Cazacu), PlaCello (împreună cu Răzvan Suma, Ella Bokor, Ștefan Cazacu), Trio Larson (alături de Andreea Greluș și Cătălina Bordeanu), Violoncellissimo (ansamblu coordonat de Marin Cazacu) și Profil (sub conducere muzicală a compozitorului Dan Dediu).

Mircea Marian a susținut concerte, în calitate de solist, alături de orchestre ca Filarmonica din Gera – Germania, Orchestra Universității din Graz – Austria, Orchestra Națională Radio și Orchestra de Cameră Radio – București, Orchestra Română de Tineret, Filarmonica din Arad, Filarmonica din Botoșani, Filarmonica Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea, Orchestra de Cameră Focșani, Filarmonica Muntenia din Târgoviște, Filarmonica Oltenia din Craiova. A colaborat, de asemenea, cu Filarmonica George Enescu, Ansamblul Archaeus, Camerata Regală și Orchestra Metropolitană București.

În calitate de solist sau în cadrul ansamblurilor din care face parte, Mircea Marian a susținut recitaluri și concerte camerale în Germania, Austria, Elveția, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda, Franța, Italia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Israel, Liban, Turcia, China, Vietnam ș.a.

A participat la festivaluri precum Festivalul CellEAST, Festivalul ICon Arts, Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul Internațional Sergiu Celibidache, Festivalul SoNoRo, SoNoRo Interferențe, Nocturne Baroce, Festivalul Meridian, Festivalul IS Potsdamer Innenstadt, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, Festivalul Enescu și muzica lumii.

De asemenea, a realizat înregistrări în cadrul Societății Române de Radiodifuziune, atât în calitate de solist, cât și alături de Duo Cello Jaya.

Concertul va fi transmis live pe calea undelor, pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical, dar și live online pe site-urile celor două posturi de radio și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS.

Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021.314.68.00). Programul casei de bilete, pe www.salaradio.ro – secțiunea Bilete. Biletele sunt disponibile în sistem online pe www.bilete.ro și în Rețeaua Bilete.ro.

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Biblioteca Județeană Constanța

Intrarea este liberă.

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2026, 11:24

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța sărbătorește Ziua Culturii Naționale/ Ziua Mihai Eminescu joi, 15 ianuarie 2026. Evenimentul marchează anul acesta 176 de ani de la nașterea poetului simbol al culturii române, Mihai Eminescu (15 ian. 1850 – 15 iunie 1889).

Evenimentele vor avea loc în Aula Bibliotecii Județene Constanța:
– ora 10.00: „Eminescu în cântec, dans și poezie”, spectacol realizat de 6 grupe de preșcolari de la Grădinița „Mugurel” din Constanța; coordonator: Iuliana Ene;
– ora 17.30: Simpozion „Mihai Eminescu” cu participarea președintelui Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, prozatorul Ovidiu Dunăreanu și a cercetător științific dr. Lavinia Dumitrașcu; simpozionul include prezentarea fondului de carte eminesciană deținut de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța (bibliotecar Doina Moșoiu);
– ora 18.00: Maraton liric susținut de membrii Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România: Silvia Bitere, Mircea Lungu, Mihaela Meravei, Ottilia Ardeleanu, Dan Ioan Nistor, Sorin Roșca, Diana Dobrița Bâlea, Ion Codrescu, Iulia Pană, Iulian Talianu, Amelia Stănescu; moderator: Bogdan Boeru.

Evenimentul este organizat de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.
Intrarea este liberă, iar mai multe informații găsiți la numărul de telefon: 0241 614 482.

Sursă: Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în toată țara prin evenimentele instituțiilor publice de cultură

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2026, 08:28

Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii deschid larg ușile pentru public, de Ziua Culturii Naționale, marcată pe 15 ianuarie, și propun un program bogat, care aduce împreună expoziții, spectacole, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecții de film și întâlniri cu artiști, cercetători și creatori.

*** În București

* Biblioteca Națională a României propune expoziția ‘Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României’, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale.

Tot aici are loc conferința cu ateliere ‘Genealogie și practici culturale’ (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00-16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre.

Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR.

* Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției ‘Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor’ (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel.

Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului.

* La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul ‘IA cu povești’ (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției ‘Din Bihor la New York’, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala.

În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor ‘In memoriam Corneliu Vasilescu’ (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și ‘Between I and we’ (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu.

Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului ‘Moartea domnului Lăzărescu’ (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului.

* La Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția ‘8’, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – ‘Poezia Naturii’ – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00-18:00, ultima intrare 17:00).

* La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: ‘Dușmance ale poporului’, ‘RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare’, ‘Capodopere’, ‘Ion Dumitrana – Machetator și gravor’, ‘ la îndeMână.’

* Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare ‘Zoom in. Zoom out. România în hărți’, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu.

* La Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’, publicul este invitat la programul ‘Dor de Eminescu 176 de ani de la nașterea marelui poet’ (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil.

* Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea ‘Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm’.

* Centrul Național de Artă ‘Tinerimea Română’ organizează două evenimente:

– Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România;

– Concertul ‘Ziua Culturii Naționale’ la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu.

* Teatrul Național de Operetă și Musical ‘Ion Dacian’ prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock ‘Meșterul Manole’, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock.

* Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul ‘Harap Alb’ (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.

* Teatrul Național ‘I.L. Caragiale’ propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești ‘de autor’:

– ‘Moroi și păpădii’, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură);

– ‘Exil’, text și regie Alexandra Badea (Sala ‘Ion Caramitru’).

Tot la TNB vor fi organizate vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția ‘REGINA MARIA LA TEATRU’ (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române.

* Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente:

– Evenimentul expozițional ‘Marin Constantin 100’, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei);

– Lansarea celui mai recent videoclip din programul ‘Muzică contemporană românească în spații antice universale’ – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Merida: ‘Merida – Efemeride’, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei ‘Efemeride’ de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon.

În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale.

*** În țară

* La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile ‘Pictora’ (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și ‘The Human Condition’ (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă ‘Eminescu peste generații’ (14-18 ianuarie, Palatul Culturii).

Tot la Iași, Opera Națională Română susține pe 15 ianuarie, ora 18:30, un concert în Holul de Onoare al Palatului Culturii, cu soliștii operei ieșene și Corul de Copii al ONRI (dirijor: Raluca Zaharia).

Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ din Iași oferă publicului spectacolul ‘D-ale carnavalului’ de I.L. Caragiale, în regia lui Claudiu Goga.

* La Cluj-Napoca, Teatrul Național ‘Lucian Blaga’ include în program spectacolul ‘Înger și demon’, regizat de Emanuel Petran, dedicat operei lui Mihai Eminescu, și un recital de poezie în parteneriat cu Opera Română din Cluj, în foaierul teatrului, cu actorii Ruslan Bârlea și Narcisa Pintea.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei deschide pe 15 ianuarie, ora 15:00, expoziția ‘Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte’.

* La Sibiu, Muzeul Național Brukenthal este partener în organizarea vernisajului expoziției ‘TREI’ (15 ianuarie 2026), cu lucrările artiștilor Dragoș Pătrașcu, Adrian Stoleriu și Sorin Purcaru, în spațiul Primăriei Municipiului Sibiu.

* La Târgu Jiu, Muzeul Național ‘Constantin Brâncuși’ deschide seria de evenimente dedicate Anului Constantin Brâncuși cu expoziția ‘Monochrome. There is so much grey to every story’ semnată de Petru Lucaci (15 ianuarie – 17 februarie 2026).

* La Sinaia, Muzeul Național Peleș organizează, la Castelul Pelișor, expoziția temporară ‘ROYAZ’, dedicată Reginei Maria, în colaborare cu Academia de Artă Handmade București.

* La Bacău, Centrul de Cultură ‘George Apostu’ propune un program amplu pe 15 ianuarie: vernisajul expoziției ‘Arta, oglindă a lumii’ (12:00), recitalul pianistului Cătălin Răducanu (19:00), realizat în parteneriat cu Muzeul Național ‘George Enescu’, și lansarea volumului ‘Policromii’ de Sebastian Crăciun, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.

* La Constanța, Teatrul Național de Operă și Balet ‘Oleg Danovski’ organizează un Recital de Ziua Culturii Naționale’ susținut de Corul instituției (15 ianuarie 2026, ora 18:30).

* La Timișoara, Opera Națională Română organizează pe 15 ianuarie 2026, ora 19:00, la sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, concertul ‘Pe urmele Luceafărului’, cu acces gratuit în limita locurilor disponibile.

* La Târgu Mureș, Teatrul Național prezintă pe 15 ianuarie două spectacole: ‘Savanta conspirație’ (Compania Liviu Rebreanu, 19:30, Sala Mică) și ‘Avocatul’ (Compania Tompa Miklós, 19:00, Sala Mare).

***

În plan național și internațional, Muzeul Național ‘George Enescu’ propune, în perioada 14-17 ianuarie, un program de expoziții și recitaluri în mai multe orașe: expoziția ‘George Enescu – maestru și discipoli’ (Sala Radio, 14-31 ianuarie 2026), expoziția ‘Viața și activitatea artistică a lui George Enescu’ (Colegiul Național de Muzică ‘George Enescu’, 1-31 ianuarie), ‘George Enescu și Reginele României’ (Muzeul Vasile Grigore, 14-31 ianuarie), ‘George Enescu și Casa Regală a României’ (Muzeul Militar Național, 1-31 ianuarie), precum și recitaluri și evenimente la București, Brașov, Bacău și Salzburg. Totodată, muzeul oferă intrare liberă la sediile de la Sinaia și Tescani, joi, 15 ianuarie 2026, în programul 10:00-17:00.

Institutul Național al Patrimoniului organizează în perioada 15 ianuarie – 28 februarie 2026, la Muzeul Național Etrusc Villa Giulia din Roma, expoziția ‘IILE REGINELOR. Tezaurul Brodat al Reginelor’, un proiect semnat de Dana & Stephane Maitec Photography, care, prin intermediul fotografiei de detaliu, propune o abordare vizuală inedită asupra patrimoniului textil de costume tradiționale românești care au aparținut Reginelor României.

Sursă: AGERPRES

CONSTANTA: Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Muzeul de Artă Populară

Muzeul de Artă Populară Constanța va putea fi vizitat gratuit în intervalul orar 09.00-17.00.

Publicat de Doina Sirbu, 12 ianuarie 2026, 20:41

Muzeul de Artă Populară, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, sărbătorește Ziua Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie, printr-o suită de manifestări dedicate publicului larg.

Începând cu ora 10.00, va avea loc o activitate de tip „Vânătoare de comori”, intitulată „Găsește Tezaurul dobrogean!”, adresată elevilor de gimnaziu. Locurile sunt limitate.

De la ora 13.00, în programul manifestărilor este inclus un atelier de icoane pe sticlă cu tema „Iisus și Ioan copii”. Icoana realizată în cadrul atelierului de pictură pe sticlă va putea fi luată acasă. Vârsta minimă a participanților este de 8 ani.

Sub genericul „Călător prin satul tradițional românesc”, de la ora 14.00 se va desfășura o activitate de tip storytelling. Prin intermediul patrimoniului muzeal, participanții vor parcurge simbolic toate provinciile istorice ale României.

Detalii despre aceste activități se pot obține la numărul de telefon 0241 61 61 33.

Muzeul de Artă Populară Constanța va putea fi vizitat gratuit în intervalul orar 09.00-17.00 (ultima intrare se va face la ora 16.30).

Cei care vor trece pragul instituției de cultură vor admira expoziția permanentă „Arta populară din România”, dar și expozițiile temporare „Tezaur dobrogean” și „Tradiții de iarnă la români”, realizate cu bunuri culturale din patrimoniul muzeului constănțean.

Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța

Teatrul Național Radiofonic lansează noul eteatru.ro, de Ziua Culturii Naționale

Platforma va oferi acces în timp real la mii de producții din arhiva Teatrului Național Radiofonic.

Publicat de Adina Sîrbu, 7 ianuarie 2026, 19:24

Teatrul Național Radiofonic lansează noul eteatru.ro, cea mai mare colecție on-demand de teatru radiofonic din România, într-o zi cu profundă semnificație.

Din 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, noua versiune a platformei va oferi o experiență digitală modernizată și acces în timp real la mii de producții din arhiva Teatrului Național Radiofonic, de la spectacole clasice și montări legendare până la creații contemporane și premiere realizate special pentru mediul audio.

Noul eteatru.ro va avea și o interfață special concepută pentru copii, secțiunea oferind cele mai frumoase povești și piese pentru cei mici, în interpretări memorabile. 

Spectacolele vor fi structurate în colecții ușor de identificat, de la comedii la drame, de la spectacole noi la producții premiate sau istorice, oferind publicului o navigare plăcută și intuitivă în lumea teatrului radiofonic. 

Construită după modelul marilor platforme moderne de streaming, eteatru.ro va oferi facilități care vor transforma experiența de utilizare într-una extrem de intuitivă. Utilizatorii își vor putea crea un cont personal, vor putea salva spectacolele preferate și vor putea relua ascultarea oricând doresc. 

Toate spectacolele disponibile pe noul eteatru.ro au fost remasterizate și respectă cele mai înalte standarde tehnice de difuzare digitală, în conformitate cu normele internaționale de broadcasting, pentru a oferi o experiență audio completă și captivantă. 

Noul eteatru.ro este conceput ca o platformă cu un catalog în continuă dezvoltare, care își extinde constant oferta. Lunar vor fi adăugate zeci de spectacole noi, iar catalogul va ajunge, în scurt timp, la mii de spectacole de teatru radiofonic și povești audio. 

Teatrul radiofonic românesc are o tradiție aproape centenară. Prima difuzare de teatru la radio a avut loc la 18 februarie 1929, odată cu transmiterea piesei „Ce știa satul”, de V. Al. Jean (pseudonimul dramaturgului Ion Valjan), marcând începutul unei istorii culturale care continuă și astăzi.

De-a lungul deceniilor, Teatrul Național Radiofonic a construit o arhivă sonoră de patrimoniu, reunind mari texte ale dramaturgiei românești și universale, regizori de prestigiu și unele dintre cele mai importante voci ale scenei românești. 

La lansarea din 15 ianuarie, platforma eteatru.ro va fi integral gratuită. 

AUDIO | Elevii constănțeni au marcat 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, la Biblioteca Județeană

Tinerii i-au recitat poeziile, au ascultat povestiri despre singura sa vizită la mare, din vara lui 1882, și chiar au compus versuri dedicate poetului nepereche.

Publicat de Adina Sîrbu, 16 ianuarie 2025, 10:09

Zeci de elevi constănțeni au venit ieri la Biblioteca Județeană din Constanța pentru a-i aduce un omagiu Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu.

Atât elevii de gimnaziu, cât și liceenii i-au recitat poeziile și au ascultat povestiri despre singura sa vizită la mare, din vara anului 1882. Au fost și tineri liceeni care au compus versuri  special pentru poetul nepereche.

Ascultați un reportaj semnat de Silvia Pascale:

Muzeografii și bibliotecarii constănțeni au protestat, ieri, de Ziua Culturii Naționale

Angajați ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, Muzeului de Artă Populară, Muzeului de Artă și ai Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța s-au alăturat protestului național.

Publicat de Adina Sîrbu, 16 ianuarie 2025, 09:30

Miercuri, de Ziua Culturii Naționale, sute de muzeografi și bibliotecari din toată țara au protestat, în fața instituțiilor în care lucrează, exprimându-și nemulțumirea față de subfinanțarea Culturii, starea patrimoniului, lipsa de personal și veniturile mici.

Protestele sunt o continuare a celor de anul trecut, când au primit promisiuni de la premierul Marcel Ciolacu că situația din domeniul Culturii va fi mai bună și inechitățile salariale din sistem se vor rezolva, lucru care nu s-a întâmplat.

La Constanța, au participat la protest lucrători din toate muzeele și de la Biblioteca Județeană, care au dorit, astfel, să readucă în atenție revendicările lor.

Protestul a fost organizat de Sindicatul „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța, care a transmis, astăzi, următorul comunicat:

Angajații instituțiilor de cultură din Constanța au sărbătorit ieri, alături de publicul larg, Ziua Culturii Naționale.

Cine s-a bucurat de evenimentele organizate cu această ocazie, precum și de vizitele gratuite în expozițiile de bază ale muzeelor, a putut constata că, pe lângă zâmbetele sincere și pasiunea arătate de angajați, ei afișau banderole albe. Acest gest a reprezentat o formă pașnică de protest a unor oameni care au salarii mici, care nu sunt plătiți pentru orele suplimentare și care nu primesc niciun spor pentru munca efectuată în weekenduri și în zilele de sărbătoare legală. Tot ei sunt cei care, fără să fie plătiți în plus, preiau sarcinile colegilor care demisionează, ies la pensie, se îmbolnăvesc sau își iau concedii, deoarece există o criză acută de personal la nivelul instituțiilor de cultură, iar guvernanții găsesc în fiecare an soluții pentru a interzice angajările sau pentru a împiedica suplimentarea funcțiilor.

Este greu de crezut că, dincolo de vernisaje, expoziții, ateliere, lansări de carte, conferințe și multe alte evenimente la care publicul participă cu plăcere, sunt oameni epuizați, prost plătiți, care se expun permanent unor medii toxice sau vătămătoare (mucegaiuri, ciuperci, insecte, praf, diferite microorganisme, temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate ș.a.) ce le provoacă diverse boli (de la rinită alergică la cancer). Sunt oameni care, din puținul lor, aduc de acasă materiale necesare desfășurării activității, deoarece fondurile insuficiente sau procedurile greoaie nu permit instituției achiziționarea lor în timp util.

Angajații care au purtat ieri banderola albă militează pentru alocarea unui procent mai mare din PIB pentru Cultură. Ei așteaptă ca fiecare guvernare să conștientizeze cât de important este acest domeniu de activitate și să investească în modernizarea instituțiilor. Din păcate, în anul 2025, muzeele și bibliotecile moderne din România, renovate și dotate cu tehnică actualizată, cu instalații interactive pentru public, cu depozite conforme, sunt excepțiile de la regulă.

Membrii Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța, angajați ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ai Muzeului de Artă Populară Constanța, ai Muzeului de Artă Constanța și ai Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, s-au alăturat ieri protestului colegilor din toată țara, în speranța că revendicările lor își vor găsi rezolvare și că nu vor fi nevoiți să recurgă la alte forme de grevă, care vor paraliza activitatea instituțiilor de cultură.

Dorim să mulțumim angajaților din presă, care ne-au fost alături și care ne-au ajutat să facem cunoscute, la nivel local și național, situațiile cu care ne confruntăm. De asemenea, mulțumim pentru susținere Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”, CNS „Cartel Alfa” – Filiala Constanţa, și, nu în ultimul rând, publicului care ne susține și înțelege munca și sacrificiile din spatele zâmbetelor și brațelor noastre deschise, se arată în comunicatul semnat de Oana Grigoruță, președintele Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța.

AUDIO | De Ziua Culturii Naționale, bibliotecarii constănțeni și-au strigat în stradă nemulțumirile

Profesioniști cu pregătire academică remarcabilă sunt plătiți la un nivel umilitor.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2025, 13:51

Lucrătorii Federației Naţionale a Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” au protestat astăzi, de Ziua Culturii Naţionale, cu banderole albe, pentru a atrage atenţia asupra subfinanţării din Cultură şi inechităţilor salariale la care sunt supuşi angajaţii din muzee, biblioteci şi centre culturale.

„În această zi cu o profundă semnificaţie pentru identitatea naţională vom fi solidari pentru recunoaşterea Culturii ca domeniu esenţial în evoluţia şi dezvoltarea naţiunii române. Acţiunea sindicaliştilor vine ca un răspuns la ignorarea constantă a problemelor cu care se confruntă acest sector. O categorie de profesionişti cu pregătire academică remarcabilă şi competenţe specifice este remunerată la un nivel umilitor”, se arată în comunicatul Federației.

Sindicatul „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța, membru al Federației „CulturMedia”, s-a alăturat protestului din țară, ca reacție la măsurile guvernanților de sărăcire a angajaților din muzee și biblioteci.

La Biblioteca Județeană Constanța, bibliotecarii au ieșit cu pancarte în fața instituției.

Silvia Pascale le-a aflat nemulțumirile:

AUDIO | Prof. univ. dr. habil. Marina Cap-Bun: „Eminescu a schimbat destinul culturii române și prin asta a schimbat destinele noastre, ale tuturor, începând cu sentimentele noastre identitare”

„Publicistul Eminescu este de o actualitate uluitoare. Nu există problemă a lumii noastre contemporane, a vieții noastre publice, pe care să nu o putem ilustra cu texte eminesciene, ca și cum ele ar fi fost scrise ieri.”

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2025, 11:29

Fără îndoială, Eminescu a schimbat destinul culturii române și prin asta a schimbat destinele tuturor, începând cu sentimentele noastre identitare, apoi, foarte important, cu limba pe care o vorbim și pe care Eminescu și camarazii săi de la Junimea au fixat-o în normele actuale, este de părere prof. univ. dr. habil. Marina Cap-Bun.

De Ziua Culturii Naționale, directorul Școlii Doctorale de Științe Umaniste din cadrul Universității „Ovidius”, eminescologul Marina Cap-Bun ne argumentează de ce Eminescu este actual, de ce articolele sale din presa vremii par a fi scrise ieri, dar și de ce Luceafărul Poeziei Românești este un model de la care toate generațiile vor avea mereu ceva de învățat.

Ascultați un interviu realizat de Silvia Pascale:

AUDIO | 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu: De ce este importantă cultura pentru constănțeni

Astăzi, celebrăm Ziua Culturii Naționale, iar 2025 a fost declarat Anul Mihai Eminescu.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2025, 10:56

Împlinirea a 175 de ani de la naşterea poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, un moment de reflecție pentru constănțeni asupra importanței culturii și a valorilor ce ne definesc identitatea şi spiritul.

De Ziua Culturii Naționale, în 2025, declarat Anul Mihai Eminescu, la 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, constănțenii și-au luat răgaz pentru a răspunde la întrebarea „De ce este importantă cultura? Mai dedică timp cititului? Merg la teatru sau la muzee? Îi mai inspiră poezia lui Mihai Eminescu?

Le ascultăm răspunsurile în reportajul semnat de Silvia Pascale.

Ziua Culturii Naţionale, marcată prin evenimente la Constanța și Tulcea

Spectacole, expoziții, recitaluri, dezbateri și ateliere interactive sunt organizate în muzeele și bibliotecile din Dobrogea.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2025, 07:48

Instituțiile de cultură din Dobrogea celebrează, astăzi, 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.

La Constanța, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, secțiile din județ ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie  – Complexul Muzeal Adamclisi, Complex Muzeal Histria, Complex Arheologic Capidava, Muzeul ”Carsium” Harșova, Muzeul ”Axiopolis” Cernavodă – Centrul Cultural Hamangia -, precum și Delfinariul, Microrezervația și Planetariul din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța vor oferi acces gratuit vizitatorilor, pe întreaga durată a programului.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare” Constanța vă invită, de la ora 11,00, la momentul artistic „De Dragoste, De Nu…” , pus în scenă de regizorul Aurel Palade. Muzica și ilustrația muzicală: Andrei Stroescu.

Teatrul de Stat Constanța va celebra Ziua Culturii Naționale cu un spectacol inedit, „Concert în 2”, susținut de artiștii Ada Milea și Bobo Burlăcianu, de la ora 19.00, la Sala Studio.

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” invită publicul, de la ora 18.00, la Centrul Multifuncțional pentru Tineret „Jean Constantin, la spectacolul de poezie muzică și dans „Mihai Eminescu între Pământ și Univers”, organizat de Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică „Euxin” și Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, la care participă studenți ai Facultății de Arte, specializarea Artele Spectacolului (actorie) anul II.

Ziua Culturii Naționale este marcată la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța.

De la ora 10.00, are loc un recital poetic al elevilor de la Școala Gimnazială nr. 28 „Dan Barbilian”, urmat, de o dezbatere asupra operei poetice eminesciene și un recital susținut de elevii Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Colegiului Național „Mihai Eminescu”, Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, Colegiului Național Economic „Carol I”, Liceului Teoretic Internațional de Informatică și Liceului Teoretic „Traian” Constanța.

Evenimentele continuă, de la ora 12.30, cu prezentarea „Personalităților Constanței culturale” susținută de scriitorul, istoricul și muzeograful Cristian Cealera, de la MINAC, și dr. Corina Mihaela Apostoleanu, șef Serviciu Biblioteca Județeană Constanța. Va fi un moment interactiv, în care „Vom discuta despre prezența la Constanța a unor mari scriitori români, precum Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, vom rememora episoade romantice sau anecdotice în care ei au fost implicați și care s-au petrecut în sezonul estival. Vom vorbi însă și despre scriitorii Constanței, despre Cella Serghi, despre politicianul și avocatul I.N. Roman, despre Ion Marin Sadoveanu și despre mulți, mulți alții. Ce amintiri ne-au lăsat toți acești oameni de cultură, cum s-a îmbogățit spiritual urbea tomitană” transmite Cristian Cealera.

Va fi vernisată, totodată, expoziția „Valori ale culturii dobrogene” dedicată Zilei Culturii Naționale, organizată de Biroul bibliografic: dr. Luminița Stelian, dr. Angela-Anca Dobre, bibliograf Adriana Pitu, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu și compartimentul Colecții Speciale, bibliotecar Doina Moșoiu.

Activităţi interactive și expoziții la Muzeul de Artă Populară Constanța.

Începând cu ora 13,00, colaboratoarea muzeului Epşen Memet va susţine atelierul demonstrativ „Podoabe tradiţionale româneşti”, iar de la orele 12,00 şi 14,00 sunt programate două activităţi interactive cu genericul „Descoperim satul tradiţional românesc!”, la care și-au anunțat participarea elevi de clasa a V-a de la Şcoala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu”.

De asemenea, publicul poate vizita expoziţia temporară „Scoarţe româneşti”, realizată cu piese din patrimoniul muzeului, unele dintre acestea având o vechime de peste 150 de ani, dar și un interior de sărbătoare din satul tradiţional dobrogean, introdus recent în expoziţia permanentă a muzeului „Arta populară din România”, care cuprinde exponate din toate zonele etnografice ale ţării.

Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Marinei Române este marcată, începând cu ora 16.30, în salonul expozițional „Clio”, de Liga Scriitorilor Dobrogeni și Cenaclul Literar-Artistic Olga Duțu, în colaborare cu UZPC Dobrogea și Școala „Tinerelor Talente”.

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” organizează, de la ora 11.00, la sediul din Constanța, evenimentul „Ziua Culturii Naționale – Sărbătoare a tuturor românilor”, cu participarea orchestrei Muzicii Militare a Forțelor Navale, sub bagheta dirijorului col. dr. Cornel Ignat, momente artistice oferite de membrii Fundației Culturale „Metafora Constanța” și ai Uniunii Scriitorilor din România, asociațiilor culturale „Astra Dobrogeana” și „Tomis”, recitaluri ale cadeților de la Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” și ale corului Atelierului de Arte „Elis Ayla”, precum și expoziția de grafică vectorială a elevilor de la Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța.

La Tulcea, Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare” Constanța va susține spectacolul „Un Cântec, Un Pas, Un Vers”,  la Centrul Cultural „Jean Bart”, începând cu ora 18.00.

Spectacolul dedicat poemului contemporan românesc este pus în scenă de regizorul Aurel Palade și realizat cu participarea cantautorului Walter Ghicolescu, după un concept scenografic ce-i aparține lui Nicu Baturi. Claudiu Popa și Raluca Pleșca s-au ocupat de coregrafia spectacolului, iar fotografiile și video design-ul au fost realizate de Marian Adochiței.

De Ziua Culturii Naționale, Radio România dă pagina… online

Concerte, spectacole de teatru radiofonic și interviuri cu personalități ale momentului se aud pe frecvențele și pe paginile de internet ale posturilor Radio România.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 ianuarie 2025, 17:58

În fiecare zi, Radio România prețuiește valorile naționale și le oferă ascultătorilor acces la marile scene ale lumii.

Concerte, spectacole de teatru radiofonic și interviuri cu personalități ale momentului se aud pe frecvențele posturilor Societății Române de Radiodifuziune, iar publicul poate da „like, comment & share” pe paginile noastre de internet.

De Ziua Culturii Naționale, Radio România dă pagina… online.

Printr-un experiment inedit, Radio România Cultural îndeamnă instituțiile și oamenii simpli să le faciliteze semenilor accesul la actul cultural.

O adolescentă de 15 ani, elevă a unui liceu din Râmnicu Vâlcea, care nu a fost niciodată la niciun eveniment cultural, este expusă o zi întreagă la cultură. Tânăra merge pentru prima dată în viața ei la muzeu, la film și la un spectacol de teatru. Experiența tinerei poate fi urmărită, pe parcursul întregii zile, la Radio România Cultural.

De la ora 16.00, atât on air, cât și online, RRC, coproducător al evenimentului, transmite Gala Tinerilor Scriitori – Cartea de Poezie a Anului 2024.

De asemenea, Radio România Cultural propune un interviu exclusiv cu cel mai în vogă și mai tradus scriitor contemporan, Mircea Cărtărescu, despre facilitarea accesului la cultură al oamenilor de pe întreaga planetă, în special la literatură. Dialogul este găzduit de Librăria Humanitas Cișmigiu.

Pe site-ul Radio România Cultural, publicul poate descoperi mii de ore de conținut premium.

De Ziua Culturii Naționale, Radio România Muzical are în program exclusiv creații românești și în interpretare românească. Interpretul zilei este dirijorul Ludovic Bács, un nume emblematic pentru arta dirijorală românească, cu o importantă carieră pe scena Sălii Radio. Discul în premieră al zilei este semnat de pianistul Victor Nicoară.

În premieră, RRM difuzează înregistrări speciale cu pianistul Nil Mladin și violoncelistul Ștefan Cazacu, realizate la Sala Radio, în cadrul proiectului Moștenitorii României Muzicale.

Artiști români pe marile scene ale lumii va fi tema emisiunilor Concerte de 5 stele și Scena Europeană.

Concertul Orchestrei de Cameră Radio este programat pe 15 ianuarie, de la ora 19.00, cu o lucrare comandată special pentru acest prilej de Orchestrele Radio: Imersiunea de Andrei Petrache, compozitor în vârstă de 26 ani.

Radio România Actualități programează miercuri, 15 ianuarie, un maraton de știri, relatări, corespondențe și reportaje de la evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale din țară și de peste hotare.

Posturile Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internațional, Redacția Minorități și Radio România Radio 3Net au pregătit programe speciale dedicate sărbătorii Culturii Naționale și temei principale a acestui an: facilitarea accesului la cultură pentru publicul larg.

• „Artă și cultură în contextul unei lumi din ce în ce mai digitalizate. Provocarea păstrării autenticității culturii naționale într-o eră dominată de tehnologie și rețele sociale” (Radio România București FM)
• „Avem cultura în ADN” (Radio România Brașov FM)
• „Accesul la cultură și educație – un drept constituțional” (Radio România Oltenia Craiova)
• „Cool Cultura” (Radio România Cluj)
• „Cultura și tinerii în 2025” (Radio România Reșița)
• „Constănțenii și cultura” (Radio România Constanța)
• „Luceafărul” (Radio România Iași)
• „Istoria care ne unește: Eminescu și prietenii săi apropiați – Creangă, Caragiale și Slavici” (Radio România Târgu Mureș)
• „Sub semnul muzicii” (Radio România Timișoara)
• „Antena Satelor, podul spre Cultură” (Radio România Antena Satelor)
• „Consumul și oferta culturală” (Radio România Internațional)
• „România sărbătorește Ziua Culturii Naționale din 2011” (Redacția Minorități)
• „Noi suntem Radio România” (Radio 3Net)

Tot pe 15 ianuarie, Agenția de presă Rador Radio România va prezenta un documentar despre importanța Zilei Culturii Naționale.

La Radio România, sărbătorim împreună cultura în toate formele sale!

Acces gratuit în mai multe instituții din Constanța, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

Publicat de Doina Sirbu, 14 ianuarie 2025, 14:18

Instituțiile subordonate Consiliului Județean Constanța pregătesc o experiență de neuitat pentru toți iubitorii de cultură, cu ocazia Zilei Culturii Naționale!

Miercuri, 15 ianuarie, Muzeul De Artă Constanţa, Muzeul de Artă Populară Constanța și secțiile din județ ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor oferi ACCES GRATUIT vizitatorilor, pe întreaga durată a programului. De asemenea, accesul va fi liber și la Delfinariu Constanța, Microrezervație și Planetariu din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, în limita spațiului disponibil.

Teatrul de Stat Constanța va celebra Ziua Culturii Naționale cu un concert teatral al Adei Milea, la ora 19:00, iar la Teatrul Căluțul de mare, începând cu ora 11:00, va avea loc spectacolul „DE DRAGOSTE, DE NU…”, dedicat publicului 12+.

Biblioteca Județeană Constanța va găzdui recitaluri poetice, o masă rotundă pe tema operei eminesciene și evenimentul „Personalități ale Constanței culturale”.

Nu în ultimul rând, la Centrul Cultural Județean Constanța “Teodor T. Burada”, de la ora 18:00, va avea loc un spectacol de poezie, muzică și dans dedicat marelui poet Mihai Eminescu.

Sursă: Consiliul Județean Constanța

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Muzeul de Artă Populară Constanța

Pe parcursul zilei, între orele 09.00-17.00, muzeul va putea fi vizitat gratuit.

Publicat de Doina Sirbu, 14 ianuarie 2025, 13:31

Muzeul de Artă Populară Constanța sărbătorește Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, prin manifestări la care participarea publicului este gratuită.

Astfel, începând cu ora 13.00, Epșen Memet din Constanța, colaboratoare a muzeului, va susține atelierul demonstrativ „Podoabe tradiționale românești”, la care și-au anunțat participarea elevi din clasa a VI-a B (coordonatori prof. Gianina Zodilă și prof. Floriana Nan) de la Școala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu” din Constanța.

Din dorința de a familiariza publicul tânăr cu patrimoniul și specificul Muzeului de Artă Populară Constanța, de la orele 12.00 și 14.00 sunt programate două activități interactive cu genericul „Descoperim satul tradițional românesc!”, la care vor fi prezenți elevi din clasele a V-a A (coordonator prof. Roxana Lică) și a V-a B (coordonator prof. Roxana Spanache) de la Școala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu”.

De asemenea, publicul poate vizita expoziția temporară „Scoarțe românești”, realizată cu piese din patrimoniul muzeului, unele dintre acestea având o vechime de peste 150 de ani.

Cei care vor trece pragul instituției de cultură vor descoperi la etaj și un interior de sărbătoare din satul tradițional dobrogean, introdus recent în expoziția permanentă a muzeului, „Arta populară din România”, care cuprinde exponate din toate zonele etnografice ale țării.

Pe parcursul zilei, între orele 09.00-17.00 (ultima intrare, ora 16.30), muzeul va putea fi vizitat gratuit.

Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța

De Ziua Culturii Naționale, scriitorul și istoricul Cristian Cealera va fi invitatul Bibliotecii Județene Constanța

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2025, 15:16

Cu prilejul sărbătoririi a 175 de ani de la nașterea poetuluiMihai Eminescu, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța vă invită miercuri, 15 ianuarie 2025, la următoarele activități, care se vor desfășura în Sala de Evenimente de la parter:

– Ora 10:00: Recital poetic al elevilor de la Școala Gimnazială nr.28 ,,Dan Barbilian”;

– Ora 11:00: Dezbatere asupra operei poetice eminesciene și recital poetic cu participarea elevilor de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, Colegiul Național Economic ,,Carol I”, Liceul Teoretic Internațional de Informatică și Liceul Teoretic „Traian” Constanța;

– Ora 12:30: Prezentarea ,,Personalități ale Constanței culturale” susținută de scriitorul, istoricul și muzeograful Cristian Cealera. Activitatea este realizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Vom discuta despre prezența la Constanța a unor mari scriitori români, precum Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, vom rememora episoade romantice sau anecdotice în care ei au fost implicați și care s-au petrecut în sezonul estival. Vom vorbi însă și despre scriitorii Constanței, despre Cella Serghi, despre politicianul și avocatul I.N. Roman, despre Ion Marin Sadoveanu și despre mulți, mulți alții. Ce amintiri ne-au lăsat toți acești oameni de cultură, cum s-a îmbogățit spiritual urbea tomitană, despre toate acestea vom discuta împreună, miercuri, 15 ianuarie, de la ora 12:30, la Biblioteca Județeană Constanța.”, transmite Cristian Cealera.

AUDIO | CONSTANȚA: Grevă japoneză în muzee și la Biblioteca Județeană, de Ziua Culturii Naționale

Din respect pentru public, NU va fi blocată activitatea instituțiilor din care fac parte sindicaliștii - MINAC, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Artă și Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” - a transmis Oana Grigoruță, președintele Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 ianuarie 2025, 13:03

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” anunţă proteste în muzeele și bibliotecile din întreaga țară, joi, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale

Sindicatul „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța, membru al Federației „CulturMedia”, cu sprijinul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, se alătură acțiunilor de protest din toată țara, ca reacție la măsurile de sărăcire a angajaților din domeniul Cultură luate de guvernanți până la adoptarea ordonanței „trenuleț” și după aceasta.

Liderul sindical constănțean Oana Grigoruță precizează că protestul de joi nu va bloca în niciun fel activitatea instituțiilor de cultură, iar constănțenii sunt invitați să-i susțină pe arheologi, muzeografi, cercetători și bibliotecari în demersul lor:

Constatăm, cu dezamăgire, că activitatea sindicală desfășurată pe parcursul anului trecut nu a reprezentat un semnal de alarmă pentru guvernanții care au făcut o serie de promisiuni în timpul negocierilor.

În consecință, alături de sindicaliștii afiliați Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”, în data de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, în timpul programului de lucru, membrii Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța vor purta banderole albe și își vor exprima public nemulțumirile, revendicările și soluțiile pe care le văd la problemele existente.

La ora 11.00, toți participanții la protest vor ieși în fața instituțiilor angajatoare pentru a vorbi cu presa și pentru a răspunde întrebărilor celor interesați.

Menționăm că, din respect pentru public, NU va fi blocată în nici un fel activitatea instituțiilor din care fac parte membrii de sindicat: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul de Artă Populară Constanța, Muzeul de Artă Constanța și Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța.

Revendicările angajaților din domeniul Cultură sunt: alocarea a 1% din Produsul Intern Brut pentru Cultură; deblocarea posturilor vacante și suplimentarea schemelor de funcții la instituțiile de cultură care nu își pot desfășura corespunzător activitatea din cauza deficitului cronic de personal; uniformizarea salarizării din instituțiile de cultură aflate sub autorități diferite, astfel încât, de exemplu, să nu existe diferențe de salarizare între un muzeograf care este plătit conform grilei dedicate Învățământului și cel plătit conform grilei pentru Cultură; egalizarea salariilor angajaților din muzee și biblioteci cu grila din familia ocupațională Spectacole; acordarea unui spor salarial pentru munca desfășurată în weekend și în zilele sărbătoare legală, precum și plata orelor suplimentare; asigurarea unor condiții decente de muncă (multe dintre clădiri reprezintă un risc pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor, dar și pentru siguranța patrimoniului cultural); stoparea fenomenului de depopulare și deprofesionalizare a domeniului Cultură; stoparea fenomenului de „politizare” a modalității prin care se realizează adesea recrutarea de personal; constituirea unor planuri reale de situație de urgență pentru protejarea patrimoniului cultural; construirea unor depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre; recunoașterea Culturii ca domeniu esențial în proiectul de țară.

Redactor: Silvia Pascale

CONSTANȚA: Expoziția proiectului „Lotca”, vernisată la Muzeul de Artă, de Ziua Culturii Naționale

În cadrul evenimentului, va fi lansat și volumul de poezie semnat de Iulia Mihalcea.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 ianuarie 2025, 09:48

De Ziua Culturii Naționale, la Muzeul de Artă Constanța, va avea loc, miercuri, 15 ianuarie 2025, începând cu ora 15.00, vernisajul expoziției Proiectului Cultural „Lotca”, în care arta își va găsi expresie în muzică, imagine și sunet.

Evenimentul va fi deschis de publicistul Mihai Hurezeanu, prezentând o istorie esențializată a simbolului ambarcațiunii și lotcii, cât și traseul proiectului itinerat la Muzeul de Artă Tulcea, Muzeul Național al Țăranului Român și Teatrul Național București. Va rula o videoproiecție a performance-urilor realizate în cadrul proiectului, anume: recitalul de toacă al lui Ovidiu Lipan Țăndărică, momentul muzical susținut de actrița Tania Popa și instrumentistul Marian Hâncu, cântece tradiționale lipovenești din repertoriul Ansamblului Lodka din cadrul CRL Tulcea.

Performance-ul din cadrul vernisajului va fi realizat cu participarea elevilor Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, secția coregrafie, clasa profesor Roxana Xenis Oprea și profesor Bianca Manta. De asemenea, va avea loc lansarea volumului de poezie semnat de Iulia Mihalcea și prezentat de prof. univ. dr. Cristina Tamaș, alături de recitalul violonistului de concert Daniel Mihai, recitalul de percuție susținut de Neș Cristian Ștefan, clasa prof. Gelu Păun, și recitalul de pian susținut de Irisa Filip, clasa prof. Ioan Caruțiu.

Artiștii vizuali expozanți sunt: Marius Barb Barbone, Marieta Besu, Aurel Bulacu, Gheorghe Caruțiu, Darie Dup, Gheorghe Fărcașu, Ovidiu Felipov, Cătălin Guguianu, Doru Luchian, Traian Oancea, Eusebio Spinu, Ioana Lavinia Streinu, Florin Stoiciu, Ignat Ștefanov, Ion Tițoiu.

Proiectul Cultural „Lotca” dă naștere unor simfonii cromatice ale artelor, prin gest, mișcare, sunet, fiind reprezentată prin artele vizuale – pictură, grafică, artă video, muzică și eseu.

Expoziția va putea fi vizitată până la data de 03 februarie 2025, la Muzeul de Artă Constanța.

Conceptul proiectului îi aparține Iuliei Mihalcea.

CONSTANȚA: Ziua Culturii Naționale, celebrată de Teatrul de Stat printr-un concert extraordinar Ada Milea și Bobo Burlăcianu

Artista Ada Milea pregătește și un spectacol cu actorii TSC, ce va fi jucat, în premieră, în luna martie - a anunțat directorul instituției de cultură, Erwin Șimșensohn.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 ianuarie 2025, 15:07

Teatrul de Stat Constanța va celebra Ziua Culturii Naționale printr-un eveniment special, „Concert în 2”, susținut de artiștii Ada Milea și Bobo Burlăcianu.

În această perioadă, artista Ada Milea pregătește un spectacol cu actorii Teatrului de Stat Constanța, ce va fi jucat în premieră, în luna martie, a anunțat directorul instituției de cultură, Erwin Șimșensohn:

Anul acesta am propus să o avem alături de noi, în Constanța, pe Ada Milea, cantautoare, regizoare, compozitoare, care realizează un spectacol cu actorii Teatrului de Stat Constanța, spectacol care va avea premiera la începutul lunii martie. Pentru că o avem pe ea aici, ne-am gândit că ar fi o ocazie foarte bună să o invităm să susțină un concert, într-una din formulele consacrate. Ea, împreună cu Bobo Burlăcianu, fostul solist al trupei Fără Zahăr, vor susține un spectacol care se numește „Concert în 2”. E cu selecții din spectacole de teatru, cu muzică din multe spectacole de teatru, muzică pe care Ada a compus-o și a interpretat-o în diverse spectacole de teatru din întreaga țară.

Evenimentul intitulat „Concert în 2” va avea loc, pe 15 ianuarie, începând cu ora 19.00, la Sala Studio a Teatrului de Stat Constanța din strada Ion Lahovari nr. 2A.

Publicul constănțean este invitat la un concert interactiv, în care protagoniștii își adaptează repertoriul și după sugestiile și reacțiile spectatorilor.

Redactor: Silvia Pascale

Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024, în direct la Radio România Cultural, de Ziua Culturii Naționale

Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 celebrează cea de-a cincisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 16:00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București.

Publicat de Doina Sirbu, 9 ianuarie 2025, 10:29 / actualizat: 9 ianuarie 2025, 12:46

Luni, 6 ianuarie 2025, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XV-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2024 volumului Medusa de Rita Chirian, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Evenimentul, organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale, se va auzi la Radio România Cultural.

Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2024 sunt nominalizate cărți semnate de Lena Chilari, Cristina Drăghici, Vlad Alui Gheorghe, Sorina Rîndașu, Simona Sigartău, Ioana Iuna Șerban și Mihók Tamás. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2024 juriul a hotărât să nu facă nominalizări. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2024 sunt nominalizați  Victor Cobuz și Ioana Pavel.

Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Artistul vizual Mihai Zgondoiu realizează afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori.

Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 celebrează cea de-a cincisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 16:00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit.

Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.

Organizatorii Galei sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la e-mail cipariu@yahoo.com până luni, 13 ianuarie 2025, ora 12:00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaților va fi permis până la ora 15:45.

Premiul Cartea anului 2024: Medusa de Rita Chirian, Casa de Editură Max Blecher

Rita Chirian (n. 1982) este poetă, recenzentă și traducătoare. A publicat cinci volume de poezie: Sevraj (Vinea, 2006), volum pentru care a primit Premiul Național Mihai Eminescu pentru debut, poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012), Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), volum recompensat cu Premiul Tânărul Scriitor al Anului 2016. Cel mai recent volum, Medusa (Casa de Editură Max Blecher, 2024), a fost conceput cu sprijinul Bursei de Creație pentru poezie a Fundației Cărturești (ediția a IV-a, 2023).

Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2024

Lena Chilari, Ludmila răstoarnă munții, Casa de Editură Max Blecher

Cristina Drăghici, Un râs ca un zgomot de sticle sparte, Editura Cartier

Vlad Alui Gheorghe, Mici insule de verdeață, Editura Tracus Arte

Sorina Rîndașu, Regatul disfuncției, Editura Cartier

Simona Sigartău, Singuri sub râsetele familiilor perfecte, Casa de Editură Max Blecher

Ioana Iuna Șerban, Fată întâlnește instituție, Editura Vellant

Mihók Tamás, æs alienum, Max Blecher

Nominalizările pentru Tânărul critic al anului 2024

Victor Cobuz, pentru cronicile literare și activitatea publicistică în anul 2024 (în principal, în revista Observator cultural).

Ioana Pavel, Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist, Editura Casa Cărții de Știință din Cluj.

Juriul

Bianca Burța-Cernat (n. 1979) este critic şi istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu şi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucureşti. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică a reprezentat debutul său editorial, distins cu Premiul Tânărul critic literar al anului 2011, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi Premiul Lucian Blaga al Academiei Române. A coordonat Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă (1990-2000), apărută în 13 volume, în intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Române. A publicat cronici literare, articole de atitudine, eseuri şi studii în Observator cultural, Bucureştiul cultural, Caiete critice, Revista de istorie şi teorie literară ş. a. În 2020, publică Simptome și diagnostice. Eseuri critice despre literatura română contemporană, Editura Muzeul Literaturii Române din București.

Cosmin Perța (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului 2011 pentru Teofil și Câinele de lemn , Editura Herg Benet. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.

Cristina Bogdan (n. 1976) este scriitoare și conferențiar universitar dr. în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării (din 2016), prodecan (2016-2021) și decan (2021-2024) al Facultății de Litere, Universitatea din București. În perioada martie 2020 – august 2024 a fost editorul-șef al revistei Opt motive (devenită Ficțiunea. Opt m) și, ulterior, directorul săptămânalului cultural Ficțiunea.Cercetează de mai bine de două decenii iconografia Morții din spațiul românesc și european, desfășurând numeroase anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română, franceză și engleză și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016, și IMAGO MORTIS în cultura română veche (secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002. În 2010, a primit titlul de Profesor Bologna, din partea Asociației Naționale a Studenților din România (ANOSR), fiind primul cadru didactic al Facultății de Litere, Universitatea din București, care s-a bucurat de această distincție.

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Sala Studio a Teatrului de Stat Constanța

Publicat de Doina Sirbu, 8 ianuarie 2025, 17:24

Teatrul de Stat Constanța anunță că pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, va avea loc un spectacol unic la Sala Studio – Concert în 2 – cu Ada Milea și Bobo Burlăcianu. 

Va fi un concert teatral inedit, cu povești și personaje, dar și cu instrumente, deci cu muzică, dar și cu teatru, în stilul inconfundabil al Adei Milea.

Mai multe detalii, aici!

Scriitorul Angelo Mitchievici: „Cultura ar trebui să se regăsească în viețile noastre într-un mod cotidian, chiar și sub forma ei consumeristă, dar să existe ceva!”

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2024, 14:33

„Cultura este un element viu. Este, în mod cert, rezervată, o parte din ea, specialiștilor, care discută, într-un cerc restrâns, unei elite intelectuale, dar dincolo de specializarea strictă,  faptul de normalitate ar fi ca această cultură să se regăsească în viețile noastre într-un mod cotidian, chiar și sub forma ei consumeristă. Sub forma unui roman polițist, a unui film mai modest, dar SĂ EXISTE CEVA!” Cuvintele îi aparțin criticului literar și scriitorului Angelo Mitchievici, directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța.

Într-un interviu acordat Silviei Pascale, scriitorul Angelo Mitchievici a vorbit despre Ziua Culturii Naționale și semnificațiile reale ale acesteia.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, o zi în care vorbim despre cultură,  deși ar trebui să vorbim despre cultură în fiecare zi și să o lăsăm să facă parte din viața noastră. Ce trebuie să știm despre Mihai Eminescu? Ce trebuie să nu uităm niciodată despre Mihai Eminescu?

Ar trebui spuse două lucruri: ar trebui să nu-l uităm pe Mihai Eminescu! În al doilea rând, sigur că ziua de 15 ianuarie, Zi a Culturii Naționale, acordă un loc central figurii exemplare a lui Mihai Eminescu. Deci, cumva, ceea ce statua în „Istoria literaturii de la origini până în prezent” George Călinescu, anume Mihai Eminescu – poet național, și-a regăsit practic și o componentă, să spunem așa, ceremonială în această sărbătoare, care a devenit într-un fel și sărbătoare a poetului național. Ce ar fi de spus? În primul rând, exact ceea ce ține de observația pe care ați făcut-o în întrebare. A celebra o cultură nu înseamnă ceremonial și nu înseamnă o singură zi pe an, și nu înseamnă un singur scriitor. Ne punem întotdeauna întrebarea „ce reprezintă pentru noi Mihai Eminescu?” Se mai citește, mai este citit Mihai Eminescu?” „Mai este el actual?” Dar toate aceste întrebări, din punctul meu de vedere, subliniază pentru mine o lacună. Aceleași întrebări pot fi puse despre Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, inclusiv Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori la ora actuală și cel care este, să spunem așa, pașaportul nostru diplomatic, cultural, în ceea ce privește literatura română – la ora actuală, asta este poziția lui oficială. Întrebarea, din punctul meu de vedere, „se mai citește Eminescu?” cade, împreună cu toate celelalte întrebări. „Șe mai citește literatură?” aș pune eu ca numitor comun întrebarea și „ce sărbătorim noi, de fapt, pe 15 ianuarie, când sărbătorim Cultura Națională? Sărbătorim un singur scriitor, sărbătorim toată cultura?”. Pentru că cultura națională nu înseamnă numai literatură, înseamnă artă plastică, înseamnă teatru, înseamnă cinematografie, înseamnă muzica. Și România are figuri reprezentative, deopotrivă istorice și contemporane, în toate aceste domenii ale culturii. De aceea mi se pare întrucâtva reducționist faptul că vorbim numai despre Mihai Eminescu, ca și cum pentru români nu există decât un scriitor. Ar fi minunat dacă măcar acest scriitor ar fi citit în această zi, într-o proporție considerabilă de români. Dar, de fapt, știm foarte bine că nu se petrece acest lucru și că îl îmbrăcăm pe acest scriitor absolut remarcabil în festivismul care ne este propriu, superficial și lipsit, în  esența lui, de orice respect autentic față de valorile culturale.

Puțin mai devreme, am întrebat un băiețel ce înțelege prin cultură și mi-a spus că pentru el cultura este atunci când se întâlnește cu prietenii și lasă puțin deoparte laptop-ul. Cum am putea face ca acest termen prețios, cultură, să fie mai accesibil publicului larg, să-l înțelegem, să-l trăim, să îmbrățișăm cultura la modul cel mai pragmatic?

Folosind mica dumneavoastră anecdotă, aș spune așa: îmbrăcând acel timp petrecut cu prietenii într-o formă care te face părtaș culturii. De exemplu, o întâlnire cu prietenii la muzeu, o întâlnire cu prietenii la un film bun, un film de artă, o întâlnire cu prietenii în care discuți despre o carte, deci toate aceste forme de sociabilitate, pentru că aici este confuzia acelui tânăr, el vorbește despre cultură în termenii sociabilității, o sociabilitate care include de fapt o cultură sau care se desfășoară în jurul unui fapt cultural. Pe vremuri, obișnuiam cu prietenii să mergem la un film, după care comentam, după puterile mințișoarelor noastre, filmul respectiv. Dar mergeam la o înghețată, la o prăjitură, ne plimbam prin parc, discutam și despre fete, dar filmul respectiv era elementul de sociabilitate. La teatru poate funcționa la fel. Este drept, la muzeu este mai greu de presupus că mergi în grup, cu prietenii. Dar mai mulți prieteni care citesc aceeași carte, fie că este Harry Potter, fie că este, eu știu, Copiii căpitanului Grant și discută despre ea, iată cum liantul acesta al sociabilității poate fi un fapt cultural. Și cred că atunci cultura, nu în sensul ei înalt, ci cultura în sensul ei viu, are loc. Cultura este un element viu. Este, în mod cert, rezervată, o parte dintre ea, specialiștilor care discută într-un cerc restrâns, unei elite intelectuale. Dar dincolo de specializarea strictă, faptul de normalitate ar fi cultura să se regăsească în existențele noastre într-un mod cotidian, chiar și sub forma ei consumeristă, sub forma unui roman polițist și a unui film mai modest, dar să existe ceva în afara facebook-ului, în afara jocului pe calculator, în afara lucrurilor care sunt în afară. Nouă ne sunt foarte dragi cititorii noștri, dar nu numai cititorii, toți cei care intră în bibliotecă noi îi considerăm ca parte dintr-o familie mai mare, care este cea a prietenilor cărții, într-un sens general. M-aș bucura ca părinții să-și aducă copiii, indiferent de împrejurare, la bibliotecă, pentru ca acesta nu să stea într-o sală de lectură, ci să stea cu cărțile în brațe, să se uite la un desen animat sau la un film, pur și simplu să stea la noi ca la o gazdă foarte bună, ca la o a doua casă, care este foarte primitoare, trebuie să vă spunem, prin toți angajații acestei instituții. Deci, îi așteptăm pe părinți și pe copii să vină la noi!

Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu

Ziua Culturii Naționale este marcată, la Radio Constanța, printr-o dezbatere pe tema proiectelor culturale locale

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2024, 12:06

De Ziua Culturii Naționale, dezbaterea de la Radio Constanța este dedicată inițiativelor și proiectelor culturale locale, într-o ediție specială, care va fi difuzată după știrile orei 14.00.

Magda Vâjaică le va avea ca invitate, în emisiunea de astăzi, pe Laura Stroe și Georgiana Rusu:

15 ianuarie, data de naștere a celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, coincide, nu întâmplător, ci la modul cel mai potrivit și frumos, cu Ziua Culturii Naționale, legiferată astfel încă din anul 2011. Dincolo de aniversarea de astăzi a 174 de ani de la nașterea poetului nepereche Mihai Eminescu, de fiecare dată, la 15 ianuarie, poate mai mult decât oricând, ne îndreptăm atenția spre inițiativele și proiectele culturale locale, fie că ele vin din zona guvernamentală, fie că aparțin unor ONG-uri, toate adresate unui public divers, care are nevoie de o educație continuă, de evenimente care să-l ajute să-și cunoască valorile tradiționale și care să-i formeze, până la urmă, un spirit național și democratic. La „Tema zilei” de astăzi vorbim despre cum facem cultură în România anului 2024, cu plusuri și minusuri, cu multe provocări, dar și cu reușite. Vom dialoga cu Laura Stroe, directorul general al Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada” Constanța, dar și cu Georgiana Rusu, reprezentanta uneia din cele mai active asociații culturale din Dobrogea. Tot în emisiunea de astăzi facem și o analiză succintă a celui mai recent barometru de consum cultural de la noi din țară, dat publicității la finalul anului trecut. Este vorba de cel mai important studiu din România, care evaluează schimbările înregistrate privind practicile de consum cultural, cu accent pe particularitățile acestuia în rândul tinerilor, și care analizează, pentru prima dată în România, relația dintre cultură și democrație. Sunt Magda Vâjaică și vă aștept la Radio Constanța, după știrile orei 14.00, să celebrăm, să prețuim și să analizăm cultura locală.

Redactor: Adina Sîrbu

CONSTANȚA: Ziua Culturii Naționale, celebrată prin expoziții, spectacole și proiecții de film

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2024, 06:15

Instituțiile de cultură constănțene marchează, astăzi, 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și împlinirea a 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.

La Muzeul de Artă Constanța, seria activităților dedicate Zilei Culturii Naționale se va încheia luni, 15 ianuarie 2024, cu atelierul de creație artistică „Joc. Poezie. Sunet. Culoare”, la care vor participa elevii clasei a IV-a A, de la Școala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica” din Constanța. Coordonați de învățătoarea Mădălina Calil, de Smaranda Tulea, conservator la Muzeul de Artă Constanța, și Miana Ene – voluntar, școlarii vor utiliza sunetul și culoarea pentru a realiza compoziții plastice complexe.

Astăzi, Muzeul de Artă Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” vor avea intrare liberă.

Și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța oferă intrare gratuită astăzi, între orele 09.00 și 17.00, la toate obiectivele din județ: expoziția de bază de la sediul central din Piața Ovidiu nr. 12, Constanța, Complexul arheologic Histria, loc. Istria, Complexul muzeal Tropaeum Traiani Adamclisi, loc. Adamclisi, Muzeul Carsium Hârșova, oraș Hârșova, și Complexul arheologic Capidava, din aceeași localitate.

Muzeul de Artă Populară oferă experiențe inedite, astăzi, de Ziua Culturii Naționale.

De la ora 9.00, iubitorii portului popular dobrogean vor avea ocazia să descopere tradiția acestor meleaguri, făcând fotografii inedite în interiorul muzeului. Sub genericul „Portul tradițional dobrogean surprins în fotografie” vizitatorii se pot îmbrăca în costume populare contemporane, specifice Dobrogei, lucrate după modelul pieselor aflate în patrimoniu, și pot imortaliza momentul în fotografii de colecție.

Iar copiii de vârstă preșcolară vor putea intra în lumea „Amintirilor” lui Ion Creangă, prin participarea la o activitate interactivă de tip storytelling, ce presupune găsirea în expoziție a unor obiecte amintite de autor în poveștile sale.

În intervalul orar 9.00-17.00, Muzeul de Artă Populară va putea fi vizitat gratuit.

La Biblioteca Județeană „I.N. Roman”, de la ora 11.00, suntem invitati la vernisajul expozitiei de pictură “Trepte de lumină” a artistului plastic Mariana Enache. În deschidere vor dialoga criticul literar Angelo Mitchievici, directorul acestei instituții de cultură și șeful de secție – Corina Apostoleanu.

Expoziția va rămâne deschisă publicului toată luna ianuarie.

Tot astăzi, bibliotecarii secțiilor Împrumut copii și Ludotecă/Mediatecă ne invită, de la ora 16.30, să  vizionăm  diafilme și să citim, așa cum făceam în copillărie.  Chiar dacă ne imaginăm că nu există român care să nu cunoască cel puțin o poezie a lui Mihai Eminescu, bibliotecarii constănțeni ne provoacă să ne amintim de opera poetului.

Iar poeziile și proza marelui nostru poet vor putea ajunge la noi și în format digital: Secția Mediatecă oferă spre împrumut o colecție de CD-uri cu opera și despre viața lui Mihai Eminescu, iar cei care vor vizita expoziția amplasată în holul de la etajul I al instituției vor putea  împrumuta şi alte titluri din colecţia bibliotecii.

La Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare”, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 12.30, publicul constănțean este invitat la evenimentul intitulat „Eminescu Altfel”, moment artistic dedicat aniversării a 174 de ani de la nașterea poetului național al României, Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii românești”, după cum l-a catalogat Constantin Noica.

Regia artistică este semnată de regizorul Aurel Palade, iar din distribuție fac parte actorii Dan Cojocaru și Grațian Prisacariu. Participă muzicienii Ioana Crudu (vioară) și Simion Crudu (violă), artiști ai Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.

Accesul în sala de spectacole este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Pentru a marca împlinirea a 174 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei românești’’, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” organizează, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 13.30, în sala de spectacole a Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin’’, proiecția filmului „Eminescu și Cernăuții”.

Cu o durată de 65 de minute, filmul documentar „Eminescu și Cernăuții” prezintă, în imagini cinematografice (docudramă și narațiune), povestea plecării din Ipotești la școală a copilului Mihai, la vârsta de șapte ani, împreună cu tatăl său, Gheorghe Eminovici, până la ultima vizită pe care a făcut-o la Cernăuți, înaintea Crăciunului din 1885.

Accesul publicului este gratuit.

Tot la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, publicul constănțean este invitat să viziteze expoziția de pictură „Atelier”, găzduită în perioada 15 – 28 ianuarie 2024, coordonatori fiind prof. Florentin Sîrbu, doctor în arte vizuale, și expert Ana-Maria Ceară din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”. Lucrările expuse au fost realizate de cursanții claselor de pictură din cadrul catedrei de Arte Vizuale.

Intrarea este liberă, programul de vizitare este de luni până vineri, în intervalul orar 09.00 – 17.00, iar sâmbătă și duminică, între orele 12.00 și 20.00.

Iar Compartimentul Cercetare, Conservare și Promovare Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural Judeţean, în colaborare cu Școala Gimnazială nr. 8 Constanţa, organizează activitatea „Ziua Culturii Naţionale – Folclorul, izvor de inspiraţie în opera poetului Mihai Eminescu”, între orele 10.00 și 12.30, respectiv 13.00 – 15.00.

Teatrul de Stat Constanța marchează Ziua Culturii Naționale oferind o reprezentație a spectacolului „Maria Tănase. O poveste”, în care actrița Mirela Pană, acompaniată de pianista Elena Gatcin, dezvăluie aspecte mai puțin cunoscute ale vieții și operei cântăreței ce reprezintă un simbol al culturii românești.

Evenimentul are loc de la ora 18.00, la Sala Studio.

Soliștii Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Elena Rotari, Stela Sîrbu, Silvia Simionescu, Ionela Duma, Mihaela Ionescu, Gabriela Dobre, Răzvan Sararu, Mădălin Băldău, Marius Eftimie, Cristian Caragea, Mihai Teodoru vor susține luni, 15 ianuarie, de la ora 18.30, un spectacol dedicat Zilei Culturii Naționale.

Li se alătură soliștii de balet Cătălina Iliescu, Adrian Mihaiu, soliștii instrumentiști Ioana Crudu, Simion Crudu, Nicolae Gribinic, dar și Corul și Ansamblul de Balet al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”. La pian, Natalia Gribinic și Silvia Țigmeanu.

La Casa de Cultură Cumpăna, începând cu ora 12.00, sub genericul „Dor de Eminescu” vor fi celebrați 174 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti și va fi marcată Ziua Culturii Naționale, printr-un eveniment organizat de Primăria şi Consiliul Local, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din comună și Bilioteca Județeană „Ion N Roman” Constanța.

Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: RTGM

Academia Română și Academia de Ştiinţe a Moldovei – sesiune festivă comună dedicată Zilei Culturii Naționale

Publicat de Adina Sîrbu, 15 ianuarie 2024, 06:13

Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizează sesiunea festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale.

Evenimentul va avea loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în format hibrid, începând cu ora 11.00.

Sesiunea va fi deschisă de alocuţiunile acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi acad. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care vor vorbi despre importanţa acestei sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale.

Klaus Iohannis, preşedintele României, va transmite un cuvânt de salut, care va fi citit de prof. univ. Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, urmat de alocuţiunile rostite de Preafericitul Părinte Daniel, membru de onoare al Academiei Române, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi de Raluca Turcan, ministrul Culturii. Ministerul Educaţiei va fi reprezentat de un cuvânt de salut transmis de ministrul Ligia Deca şi rostit de prof. univ. Gigel Paraschiv, secretar de stat. Miza identitară a culturii va fi evidenţiată în prelegerile ştiinţifice susţinute de acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei.

În cadrul evenimentului va fi lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate”, prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia.

Partea a doua a manifestării din Aula Academiei Române este dedicată recitalului muzical susţinut de violoncelistul Ştefan Cazacu şi unui moment poetic eminescian, interpretat de actorii Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae.

Începând cu ora 13:00, în sala de expoziţii „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române va fi vernisată expoziţia „Anton Pann – Povestea vorbei”, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. Vernisajul va fi urmat de un concert al ansamblului cameral de muzică veche „Anton Pann”, condus de muzicianul Constantin Răileanu.

Sursă și foto: Academia Română/ Redactor: Adina Sîrbu 

Ziua Culturii Naționale, marcată prin timbre dedicate prieteniei de suflet dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă

Publicat de Adina Sîrbu, 13 ianuarie 2024, 14:20

Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale. Emisiunea din acest an, având subiectul generic „O prietenie pentru eternitate”, alcătuită din 2 timbre, 1 plic „prima zi” și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, va fi  introdusă în circulație de Romfilatelia luni, 15 ianuarie.

Cea mai frumoasă prietenie din literatura românească, trăită de două personalități rămase în tezaurul cultural românesc, îi are ca protagoniști pe Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Numit revizor școlar la Iași, la intervenția directă a lui Titu Maiorescu, poetul Mihai Eminescu îl cunoaște pe hâtrul povestitor în timpul unei inspecții la Școala numărul 2 din Păcurari, unde Creangă era institutor. S-au împrietenit în scurt timp, poetul fiind impresionat de hazul lui Creangă, de felul în care rostea vorbele, proverbele și zicătorile din popor, de agerimea minții sale.

La vremea aceea, Ion Creangă nu s-a dedicat scrisului, dar există destule argumente care să susțină ideea că Eminescu l-a îndemnat să ia condeiul în mână.

De altfel, introducerea povestitorului în cercul Junimii și prezentarea în plenul acesteia a primei scrieri, respectiv povestea „Soacra cu trei nurori”, dovedesc cu prisosință rolul marelui poet în lansarea în lumea scrierilor, a lui  Ion Creangă.

La fiecare poveste scrisă, cum a fost și „Harap Alb”, Creangă îi cerea părerea lui Eminescu. Acesta refuză să îi facă corecturi, zicându-i: „Lasă, Creangă, ai să citești la Junimea, tu nu ai nevoie să fii corectat de nimeni”.

După ce Eminescu a fost destituit abuziv din funcția de revizor școlar, bunul său prieten i-a oferit o lungă perioadă de găzduire la Bojdeuca sa din Țicău. Poetul nu suporta însă ideea de a fi o povară și a decis să plece la București.

Creangă a rămas fără prieten și, totodată, fără un om plin de învățătură. Deși a păstrat mereu legătura cu marele poet, lipsa acestuia era greu de suportat. Scrisorile adresate acestuia dezvăluie starea povestitorului: „Ai plecat și mata din Iași, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred… Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase…”.

Într-o altă epistolă, Creangă îl interoghează: „Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul de Iașul nostru cel oropsit?…Veronica a fost astăzi pe la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi?… De Crăciun te așteptăm să vii… Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin!!!”.

La aflarea veștii că Eminescu e bolnav, Creangă a suferit mai multe atacuri de epilepsie, iar moartea poetului a fost o lovitură nimicitoare. În decembrie, în anul morții poetului, se stingea din viață și marele povestitor ale cărei scrieri se regăsesc, traduse, în operele literare ale lumii. De menționat că în același an, la 4 august 1889, răpusă de durere, muza de o viață a marelui poet, Veronica Micle, își află sfârșitul la Mănăstirea Văratec.

***

Mărcile poștale ale emisiunii, cu valorile nominale de 10 lei și 13 lei, ilustrează „în tandem” porterete cunoscute ale celor doi mari reprezentanți ai literaturii române, ca un simbol al unei puternice legături de suflet. Reproducerea alternativă a celor două portrete în maniera „prim plan și plan secundar” ilustrează sugestiv strânsa prietenie dintre cei doi.

Blocul special de colecție, adaugă la imaginile mărcilor poștale pe cele ale Caselor memoriale de la Humulești și Ipotești, alături de un text definitoriu al prieteniei aparținând lui A. D. Xenopol.

Romfilatelia mulțumește reprezentanților Bibliotecii Academiei Române și Muzeului Național al Literaturii Române pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale – se arată într-un comunicat.

Sursă și foto: Romfilatelia/ Redactor: Adina Sîrbu

CONSTANȚA: Film documentar și expoziție de pictură, printre evenimentele organizate de Centrul Cultural „Teodor T. Burada”, de Ziua Culturii Naționale

Publicat de Adina Sîrbu, 13 ianuarie 2024, 09:29

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, celebrată anual, în România, pe 15 ianuarie, data de naștere a poetului național Mihai Eminescu, Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, organizează o serie de evenimente inedite, dedicate promovării culturii, artei și efortului academic.   

În contextul acestei zile, care marchează și împlinirea a 174 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei românești’’, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” organizează, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 13.30, în sala de spectacole a Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin’’, proiecția filmului „Eminescu și Cernăuții”.

Cu o durată de 65 de minute, filmul documentar „Eminescu și Cernăuții” prezintă, în imagini cinematografice (docudramă și narațiune), povestea plecării din Ipotești la școală a copilului Mihai, la vârsta de șapte ani, împreună cu tatăl său, Gheorghe Eminovici, până la ultima vizită pe care a făcut-o la Cernăuți, înaintea Crăciunului din 1885.

Accesul publicului este gratuit, iar activitatea este organizată și coordonată de Ana-Maria Ștefan – directorul artistic al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” și Oana Popescu – inspector de specialitate în cadrul Serviciului Coordonare Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”.

În sală vor fi prezenți elevi ai Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” și profesorii de limba engleză Iudit-Alexandra Moise, Adriana Bucioc, Elisabeta Murariu, Luiza Popescu. Va lua cuvântul Mariana Deac – profesor de limba si literatura română la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”. De asemenea, vor participa și cadre didactice de la Școala Gimnazială nr. 28 „Dan Barbilian” –  prof. învățământ primar Cristina Chivulescu și prof. învățământ primar Laura Șuteu -,  precum și prof. învățământ primar Camelia Șoptelea de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Constanța. La eveniment vor fi prezenți și elevi ai Liceului Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații, alături de profesorii de limba și literatura română Atena Roată și Elena Toma.

Tot cu prilejul Zilei Culturii Naționale, publicul constănțean este invitat să viziteze expoziția de pictură „Atelier”, găzduită de Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, în perioada 15 – 28 ianuarie 2024, coordonatori fiind prof. Florentin Sîrbu, doctor în arte vizuale, și expert Ana-Maria Ceară din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”. Lucrările expuse au fost realizate de cursanții claselor de pictură din cadrul catedrei de Arte Vizuale.

Intrarea este liberă, iar programul de vizitare este de luni până vineri, în intervalul orar 09.00 – 17.00, iar sâmbătă și duminică, între orele 12.00 și 20.00.

Compartimentul Cercetare, Conservare și Promovare Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada”, în colaborare cu Școala Gimnazială nr. 8 Constanţa, va marca împlinirea a 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu prin realizarea activităţii extracurriculare „Ziua Culturii Naţionale – Folclorul, izvor de inspiraţie în opera poetului Mihai Eminescu”. Activitatea va avea loc luni, 15 ianuarie, între orele 10.00 și 12.30, respectiv 13.00 – 15.00, fiind realizată de reprezentanţii Centrului Cultural Judeţean Ana – Laura Parfinov și Liliana Gîlcă, împreună cu prof. Georgiana Romanov, prof. Mariana Spiridon, prof. Monica Cercel, prof. înv. primar Elena Cornea, prof. înv. primar Aila Acmola, prof. înv. Primar Carmen Maxitian, prof. înv. primar Angelica Danciu, prof. înv. primar Florina Scrioșteanu, prof. înv. Primar Tina Roibu.

Tot cu prilejul Zilei Culturii Naționale, pe data de 20 ianuarie, cu începere de la ora 14.00, la Muzeul de Artă Populară, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, prin Secția Cultural Educativă, organizează un recital de pian, muzică ușoară și versuri, susținut de Grupul Vocal „Giocoso”.  Profesori coordonatori: Rodica Iftime, Vadim Iftime, Ana-Maria Ștefan.

Intrarea este liberă.

În fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie este celebrată Ziua Culturii Naţionale, data aleasă fiind aceea a naşterii poetului naţional Mihai Eminescu (1850-1889).

Și în anul 2024, pretutindeni în țară au loc numeroase evenimente şi manifestări artistice, toate având scopul de a evidenţia diversitatea şi bogăţia culturii române.

Sursă și foto: Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: captură youtube.com

Ziua Culturii Naționale, marcată la Planetariul din Constanța

Publicat de Adrian Băncilă, 15 ianuarie 2023, 15:40

Ziua Culturii Naționale, stabilită prin legea nr. 238 din 2010, marcată și în alte țări europene unde sunt omagiate mai multe personalități ale culturii române, a fost sărbătorită și la Planetariul din Constanța, ca un elogiu adus poetului nepereche, Mihai Eminescu.

Elevi de gimnaziu, însoțiți de părinți și cadre didactice au participat la o lecție deschisă, îndulcită la final.

Cu ochii spre cer și cu Eminescu în suflet, elevii de la Școala Generală Nr. 24 Ion Jalea din Constanța, alături de părinți și cadre didactice, au participat la o adevărată lecție interactivă de Ziua Culturii Române, la Planetariul din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.

Muzeograful Constanța Diamandi ne-a declarat:

„Astăzi celebrăm 173 de ani de la nașterea marelui nostru poet Mihai Eminescu, o importantă voce poetică din Literatură română, care încă mai trezește un interes atât de viu în lumea întreagă. Am ales acest loc de desfășurare a evenimentului la Planetariu deoarece aceasta a fost un pasionat de astronomie, dar și preocupat de cosmogonie, deoarece Universul înseamnă cunoaștere. Eminescu a fost o minune a naturii, un meteor căzut din cer care, prin fulgerătoarea sa dungă de foc, a revărsat o negură și necunoscută, până atunci, lumină, asupra astronomiei, un gânditor care privește viața prin prisma filosofiei.“

Copiii sunt atrași de astronomie:

Redactor: Câți ani ai?

„Eu am 9 ani. Sunt destul de pasionat de stele“

Red.: Ce îți place ție cel mai mult de pe cer?

„Planeta Jupiter, fiindcă are cercurile formate din cristale“

Red.: Mămica ce zice? Îi susțineți această pasiune fiului?

„Încercăm să găsim jocuri, jucării, ca să-l atragă și să fie în acest domeniu, Lego, cărticele, inclusiv camera este amenajată cu steluțe și rachete, planete“.

Red.: O poezie de Mihai Eminescu știi?

„La steaua care-a răsărit

E-o cale atât de lungă,

Că mii de ani i-au trebuit

Luminii să ne-ajungă.

Poate demult s-a stins în drum

În depărtări albastre,

Iar raza ei abia acum

Luci vederii noastre. “

Elevii care s-au încumetat să recite din Eminescu, astăzi, au primit bomboane la sfârșitul prezentării.

Redactor: Ceciclia Pătrăhău/Foto: Cecilia Pătrăhău/ Redactor online: Adrian Băncilă

„Eminescu este un dar pe care l-am primit, nu se știe de unde și care, efectiv, a făcut o Revoluție în Limba Română!“ Un interviu cu prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici, despre Ziua Culturii Naționale

Publicat de Adrian Băncilă, 15 ianuarie 2023, 12:56

Să celebrăm Ziua Culturii Naționale este un foarte frumos gest, dar în același timp este și un gest care ascunde și o mare ipocrizie! Îl preamărim, cum spunea Pleșu într-un articol,  îl faraonizăm pe Eminescu într-o singură zi și în rest, în toate celelalte, suntem complet nepăsători, nu numai față de marele poet al românilor, dar și față de Cultură, în general. Mi-aș dori ca sărbătoarea Zilei Culturii Naționale să nu  fie o sărbătoare de ocazie, ci să trăim un sărbătoresc, la un nivel mai modest,  în fiecare zi! Iată ideea pe care a subliniat-o prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici  într-un interviu acordat pentru Radio Constanța.

Domnule Angelo Mitchievici, care este semnificația profundă a acestei Zile, Ziua Culturii Naționale?

Semnificația profundă a Zilei Culturii Naționale nu se poate spune în două cuvinte, dar aș vrea să subliniez faptul că nu este o coincidență faptul că-l avem, de fapt ca personaj emblematic pe Mihai Eminescu atunci când sărbătorim Ziua Culturii Naționale. Semnificația pe care eu o văd, nu știu dacă este o semnificație transcendentă, faptul că-l punem pe Eminescu în față, înseamnă că acordăm, de fapt, Literaturii un loc important, să nu zicem primul loc. Socotim poezia ca fiind una din Artele majore și cele în măsură să exprime profunzimea sufletului românesc.

Am vorbit despre semnificație în termenii a probabil ceea ce ar trebui să fie!  Faptul că nu este așa o vedem în fiecare dintre zilele care nu sunt Ziua Culturii Naționale și în care Cultura este un epi-fenomen, este un fapt secundar, intră la ȘI CELELALTE, pentru că înconjurăm de nepăsare absolut tot ceea ce ține de valori. Lucrul acesta se vede pe toate palierele existenței noastre în societate. Deci este un foarte frumos gest, dar în același timp este și un gest care ascunde și o mare ipocrizie pentru că nu ne interesează cu adevărat aceste valori. Ne interesează pur și simplu să avem o Zi a Culturii Naționale pe care să o înconjurăm de un festivism  care de cele mai multe ori e gol de substanță, sună ca o tinichea, și în rest ne întoarcem la ale noastre. Cum spunea și Pleșu: Îl preamărim, îl faraonizăm pe Eminescu într-o singură zi și în rest, în toate celelalte, suntem complet nepăsători, nu numai față de marele poet al românilor, dar și față de Cultură, în general. Mi-aș dori ca sărbătoarea Zilei Culturii Naționale să nu fie o sărbătoare de ocazie, ci să trăim, într-un fel, un sărbătoresc la un nivel mai modest, dar în fiecare zi.

Cum am putea să-l aducem pe Eminescu în viața noastră de zi cu zi?

Citind, pur și simplu citind literatură română, de ieri, de azi, literatură contemporană, literatura marilor scriitori, inclusiv literatura marilor clasici. Mergând la Teatru pentru a vedea piesele unor autori români puse în scenă, dar nu neapărat numai autori români. Chiar dacă este vorba despre cultură națională nu trebuie să uităm că această cultură reverberează în marea cultură europeană. Noi nu suntem o cultură izolată. Eminescu a fost socotit ultimul mare romantic. Romantismul aparține continentului Europa, nu avem romantism în China, sau în Noua Zeelandă sau în Indonezia.

Consider că cel mai frumos și mai simplu exercițiu de cultură, poate fi predat acasă, când mama, sau tata, deschide o carte în fața copilului!

Așa e! În mod cert avem o cultură, dar noi nu suntem în ea, în propria noastră cultură!  Avem o cultură, avem romancieri contemporani excepționali, avem poeți interesanți contemporani, regizori remarcabili. Să nu credem că nu există o cultură română și că nu există o cultură română realmente performantă și valoroasă. Avem o cultură, noi trecem pe lângă ea și evident, ea trece pe lângă noi!

Domnule Angelo Mitchievici, cât din ceea ce suntem noi astăzi, din ceea ce gândim, vorbim sau scriem îi datorăm lui Mihai Eminescu?

Îi datorăm mai mult decât credem, pentru că Eminescu, am spus-o într-o conferință, face o demonstrație la sfârșitul secolului al XIX- lea, unică și prima de acest fel. El demonstrează, prin poezie, că limba română este capabilă să atingă expresiile cele mai elevate, să exprime chiar concepte, idei, reflecții,  dar mai mult decât atât, să fie recipientul unui imaginar extraordinar, fabulos. Eminescu arată că limba română, este primul care o demonstrează, că limba română are capacitatea, alături de toate limbile europene, de a încorpora idei în verb poetic și că este o limbă extrem de complexă și întru totul nobilă. Dacă veți compara, oricine poate să compare cu Grigore Alexandrescu, cu Bolintineanu, cu poeții epocii, Cezar Bolliac, Alecsandri, veți vedea că este o distanță, între poezia acestora și poezia lui Eminescu, ca de la Pământ la Lună! Este șocantă apariția lui Eminescu în limba română, este ca un miracol, pentru că poeziile tuturor celorlalți par de o stângăcie jenantă în raport cu poezia eminesciană. Nu pentru că ceilalți nu sunt valoroși, ei sunt oamenii epocii lor și scriu bine, dar Eminescu are ceva ce realmente nu are reper în epocă! Nivelul la care ridică poezia este atât de înalt încât el nu va mai fi atins foarte curând. Nici de către poeții simboliști. Abia târziu un Blaga, un Arghezi, un Ion Barbu, mai ajung la un nivel al poeziei comparabil și făcând o revoluție în limbaj, cu cel al poeziei eminesciene.

Limbajul eminescian înnobilează limba vorbită, iradiază limba vorbită. Deodată ridică standardul, ștacheta limbii foarte, foarte sus! Eminescu este un dar pe care l-am primit, nu se știe de unde, și care, efectiv, a făcut o Revoluție în Limba Română!

 Vă mulțumim!

Redactor: Silvia Pascale/Foto: Silvia Pascale/Redactor online: Adrian Băncilă

”Peisajul dobrogean în arta decorativă” – expoziție la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 ianuarie 2023, 11:17

”Peisajul dobrogean în arta decorativă” este titlul expoziției ce va fi vernisată astăzi, de la ora 16. 00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța.

Lucrările au fost realizate de cursanții Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, timp de 10 zile, sub coordonarea Anei-Maria Ceară, expert în cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Secția Cultural Educativă, catedra Arte Vizuale.

Prof. Ceară Ana-Maria: ”Proiectul a fost constituit sub forma unui work-shop ce a prezentat tehnica realizării unui mozaic pe panou mobil. Astfel, în urma procesului de execuție au rezultat cele șase panouri decorative mobile inspirate din arta mozaicului venețian”.

Expoziția marchează în avans Ziua Culturii Naționale, ce va fi sărbătorită duminică,15 ianuarie, atunci când se împlinesc 173 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.

Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio

Publicat de Doina Sirbu, 9 ianuarie 2023, 13:04

Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19:00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui Adrian Morar, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.

Cunoscutul violonist Gabriel Croitoru va interpreta alături de Orchestra Națională Radio Rapsodia română pentru vioară și orchestră, semnată de compozitorul român Emanuel Elenescu (1911-2003), care a fost și dirijor al ansamblului Radio România. Gabriel Croitoru este violonistul român care a câştigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a interpreta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziţie şi aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”).

Evenimentul de la Sala Radio se va deschide cu Suita Cinema, interpretată în primă audiție în acest aranjament muzical, lucrare creată de compozitorul român Theodor Rogalski (1901 – 1954). Primul dirijor din istoria Orchestrei Naționale Radio, compozitorul a studiat la București, Leipzig și Paris, în capitala franceză fiind chiar discipol al celebrului Ravel, creatorul „Bolero-ului”. Aranjamentul și orchestrația suitei sunt semnate de Alexandru Rogalski – strănepotul compozitorului Theodor Rogalski.

Evenimentul se va încheia cu Simfonia nr. 3 de Brahms, a cărei premieră absolută a fost interpretată de Filarmonica din Viena, în 1883, sub bagheta dirijorului Hans Richter.

Parcursul artistic al dirijorului Adrian Morar înseamnă concerte dirijate atât în ţară, cât şi în Franţa, Elveţia, Grecia, Ungaria, Germania, Spania şi Thailanda. A urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și a avut totodată prilejul de a participa la cursuri de dirijat susținute de remarcabili muzicieni, precum Peter Eötvös, Eri Klass, Eric Ericsson, Ton Koopman, Zoltán Pesko, Helmuth Rilling.

În anul 1994 a obţinut Premiul I al Concursului „Gheorghe Dima”, în anul 2002 a fost distins cu Premiul „Ludovic Spiess”, în anul 2009 cu Premiul „Lia Hubic”, iar în anul 2014 a primit Premiul pentru interpretare oferit de revista „Actualitatea muzicala” .

Pe lângă activitatea sa în cadrul Operei Naţionale din Cluj-Napoca, Adrian Morar colaborează cu operele din Timişoara, Iaşi, Brașov, Constanța, Craiova şi Bucureşti – la aceasta din urmă ocupând şi funcţia de director artistic (între 2006-2007). Adrian Morar susţine concerte alături de Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio, precum şi alături de orchestre simfonice din Iași, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Craiova, Târgu-Mureş, Sibiu, Oradea, Satu-Mare ș.a.

Violonistul Gabriel Croitoru se bucură de peste o mie de apariţii scenice. A evoluat ca solist în compania unor orchestre importante din întreaga lume, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Orchestra de cameră „Regina Sofia”, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Cannes, Lyon ş.a. A fost aplaudat în recitaluri în: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China, S.U.A.

Începând din 2011, a susţinut mai multe turnee naţionale de anvergură, sub titlul „Duelul viorilor” (alături de Liviu Prunaru şi Horia Mihail) şi „Vioara lui George Enescu la sate” (alături de Horia Mihail). Pe 22 ianuarie 2015, Gabriel Croitoru a fost aplaudat alături de violonistul Liviu Prunaru şi de pianistul Horia Mihail într-un recital extraordinar la Londra, parte a unui amplul program de evenimente dedicate lui George Enescu, la 60 de ani de la moartea compozitorului, manifestări organizate de Institutul Cultural Român din Londra.

Concertul va fi transmis live pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical – și live online, pe site-urile celor două posturi de radio.

Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete. Biletele sunt disponibile și în sistem online pe iabilet.ro. Biletele sunt, de asemenea, disponibile și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele „Muzica”, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în țară.

Redactor online: Doina Sîrbu/Foto: Radio România

Ziua Culturii Naționale a fost marcată și de Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanța prin două evenimente

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 16:53

La Biserica Greacă „Schimbarea la față“/ „Metamorphosis“, s-a oficiat astăzi, o slujbă religioasă, unde a avut loc tăierea Vasilopitei, numită și „prăjitura Sfântului Vasile“, care simbolizează prosperitatea și aduce belșug, în tot anul ce vine, aceluia ce găsește bănuțul norocos. Apoi, la Muzeul de Artă, a fost evocată personalitatea Majestății Sale Regina Elena-Mamă, prin prezentarea unei serii de tablouri din diferite momente istorice reprezentative.

De asemenea, fotograful Casei Regale, Daniel Angelescu, a prezentat o colecție unică de 30 de tablouri, reprezentându-l pe Regele Mihai, în diferite momente importante ale vieții acestuia.

”Împreună cu Consiliul Județean și Alianța Națională pentru Monarhie am organizat acest eveniment. Regina Elena Mamă, știm foarte bine toți, era grecoaică. Putem să spunem că a fost și româncă! Nu poți să evoci cultura fără Regina Elena pentru că și-a adus aportul la cultura noastră. Putem să spunem că a adus pe partea ei un pic de lumină în cultura României. De aceea, încercăm să evocăm pe cine putem, când putem și mai ales să fim bucuroși că avem oameni care au fost de o asemenea anvergură încât să poată fi pomeniți”, a menționat președintele Comunității Elene „Elpis“ Constanța, Traian Anton Antoniadis.

O colecție unică de tablouri, reprezentând portrete și momente din activitatea Regelui Mihai, a fost prezentată de fotograful Casei Regale, Daniel Angelescu.

”Sunt și câteva fotografii istorice reprezentându-l pe Regele Mihai mic, conducând la volanul unei mașini, chiar cu Regina Mamă Elena. Regele Mihai, întotdeauna în fotografii, a avut o postură demnă, o postură foarte bine definită, naturală. Majestatea Sa, prin prezență, impune respect. A fost doar emoția momentului în care Regele se așează, în fața ta, pentru fotografie. E un moment unic pe care-l poate simți cineva care face astfel de meserie”, a precizat Daniel Angelescu.

Sunt două expoziții importante care marchează momente și personalități remarcabile, cu destine remarcabile, nu neapărat și fericite, a subliniat directorul Muzeului de Artă din Constanța, Lelia Rus Pîrvan: ”Regina Elena, prin originile sale, era grecoaică, însă și-a iubit nespus țara de adopție, este un omagiu până la urmă adus ei. Este vorba despre un destin excepțional, dar nu neapărat și fericit, un destin care a fost marcat de exil, din păcate cu reverberații în viața fiului său care, la fel, a avut un destin aparte. Iată că expozițiile sunt un omagiu adus acestor oameni care au însemnat atât de mult pentru România”.

La evenimentul prilejuit de Ziua Culturii Române, au mai participat reprezentanții Federațiilor Române de Oină și Sporturi Tradiționale, precum și ai Asociațiilor Culturale «Tomis» și «Astra Dobrogeană», care au prezentat uniforme militare specifice Războiului de Independență, beneficiind de experiența și cunoștințele istoricului dr. Costin Scurtu.

CONSTANȚA: Ziua Culturii Române marcată la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” și la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 12:13

Ziua Culturii Române este marcată la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța prin mai multe evenimente care azi, 15 Ianuarie, aduc in prim plan figura poetului național Mihai Eminescu.

Una dintre temele abordate este „Actualitatea lui Mihai Eminescu – chipul și asemănarea”, în care prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici, directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța propune o perspectiva a actualității lui Eminescu în zilele noastre, dar și de-a lungul timpului.

De asemenea, alte evenimente din programul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța sunt vernisajul expoziției de carte „Mihai Eminescu la Aniversare”, organizată de Biroul de bibliografie dobrogeană cu o prezentare susținută de Corina-Mihaela Apostoleanu, șef serviciu si recitalul din lirica eminesciană, organizat în colaborare cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău.

Și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat de Ziua Culturii Naționale o masa rotundă cu tema “La ce bun cultura în vremuri de restriște?”, care si-a propus sa constientizeze, în special in rândul tinerilor, forța valorilor naționale, a patrimoniului cultural care contribuie la identitatea noastră.

Evenimentul a avut ca organizatori Primăria municipiului Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța / MINAC, în parteneriat cu Federația Organizațiilor Nonguvernamentale de Tineret din Constanța, Societatea de Științe Istorice din România, filiala Constanța și Asociația Culturală Sine Qua Non.

Redactor – Laurențiu Despina

CONSTANȚA: Acces gratuit la Compexul Muzeal de Științele Naturii

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 10:56

De Ziua Naţională a Culturii, accesul la toate atracțiile Complexului Muzeal de Științe ale Naturii este gratuit.

15 Ianuarie este o sărbătoare națională, fiind data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889) devenind și zi Națională a Culturii.

În cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Ziua Culturii Naționale, celebrată în fiecare an la data de 15 ianuarie ca reper fundamental pentru România.

Vor avea loc urmatoarele activități/evenimente /acțiuni:

DELFINARIU

Cultura și mediul – concept și importanță – 15 Ianuarie 2022 – Ziua Culturii Naționale

PLANETARIU

Universul știintific exprimat în lirica românească -15 Ianuarie – Ziua Culturii Naționale conferință online în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța

ACVARIU

Eminescu și marea” – 15 Ianuarie – Ziua Culturii Naționale, parteneriat cu – Colegiul Național “Mihai Eminescu” Constanța și Școala “Viceamiral Ioan Murgescu” – Valul lui Traian (activitatea se derurează în cadrul secției, prin activități interactive ale elevilor, recitiri de poezii ale marelui poet, realizarea de mini- expoziții temporare).

Ziua Culturii Naţionale celebrată, sâmbătă, la Senat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 09:00

Senatul celebrează, sâmbătă, Ziua Culturii Naţionale, printr-o acţiune desfăşurată cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Evenimentul ‘Ziua Culturii Naţionale 2022, la Senatul României’ se va desfăşura în sala de plen şi va fi deschis de preşedintele acestui for legislativ, Florin Cîţu.

Vor avea loc o serie de activităţi la care vor participa elevi de gimnaziu, iar momentul central al evenimentului, ‘Recital către Mihai Eminescu’, va fi susţinut de actorii Anca Sigartău şi Claudiu Bleonţ, potrivit unui comunicat al Senatului.

Acțiunea este organizată în parteneriat cu Radio România.

La finalul manifestării, elevii şi actorii vor fi invitaţi să participe la un tur ghidat al Palatului Parlamentului.

Parlamentul a adoptat în 2010 legea prin care ziua de 15 ianuarie este declarată Ziua Culturii Naţionale.

15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 08:32

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Copiile fidele ale unei părţi dintre manuscrisele poetului Mihai Eminescu, expuse în premieră la Ipoteşti de Academia Română, 15 ianuarie 2009.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

„A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurătate ca slavă. Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal, asta o ştie oricine citeşte”, spunea poetul Tudor Arghezi, într-o înregistrare de arhivă din fonoteca radio, realizată în 1955.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

Scriitorul Ioan Slavici spunea: „Eram în multe privinţe foarte diferiţi unul de altul şi am fost, cu toate acestea, buni, în mai multe rânduri chiar nedespărţiţi prieteni (…) Ceea ce noi numim sentimentalitate nu exista pentru dânsul. El n-avea slăbiciuni pentru nimic, toate porneau la dânsul din convingere, şi ceea ce noi ceilalţi facem din iubire, el făcea din hotărâre nestrămutată”, conform volumului „Amintiri”, Editura Minerva, 1983.

În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu afirma: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, potrivit volumului „Viaţa lui Mihai Eminescu”, Editura pentru Literatură, 1964.

Sursa – Agerpres

Ziua Culturii Naționale la Radio România

Publicat de Doina Sirbu, 13 ianuarie 2022, 17:43

Va fi un week-end special la Radio România – toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune vor avea programe speciale dedicate Zilei Culturii Naţionale: interviuri, reportaje, dezbateri, ediţii speciale, emisiuni dedicate.

„Niciodată în istoria noastră națională, artiștii nu au fost văzuți așa cum ar trebui să fie văzuți de către o națiune civilizată”, spune Mircea Cărtărescu în cadrul emisiunii speciale Cultura între extreme, moderată de Dan Vasiliu, produsă de Radio România Cultural și difuzată de toate posturile Radio România.

În cadrul acesteia se va vorbi, o dată în plus, despre discrepanțele din cultura românească, despre premiile internaționale prestigioase obținute de artiștii români, în contextul în care domeniul cultural este subfinanțat și nu reprezintă o prioritate pentru clasa politică.

Scriitorul Mircea Cărtărescu, regizorul Radu Jude, pianista Alexandra Dariescu, profesorul universitar Daniel David, criticul de teatru Cristina Modreanu și profesorul de filozofie Ștefan Motologa sunt invitații alături de care vor fi puse în dezbatere reușitele dar și provocările cărora trebuie să le facă față cultura și educația din România.

Ziua Culturii Naționale în sărbătoare și în dezbatere la Radio România Cultural

Ziua Culturii Naționale este, anul acesta, la Radio România Cultural, prilej de sărbătoare, dar și de dezbatere. Dăm tonul culturii este deviza postului Radio România Cultural care este în totalitate dedicat acestui fenomen. De aceea, este o bucurie faptul că pe 15 ianuarie cultura națională este, o dată mai mult, și în atenția altor mijloace media, dar și a autorităților și a întregii societăți românești.

Pe 15 ianuarie, de la ora 12:00, Radio România Cultural va transmite emisiunea specială Cultura între extreme, moderată de Dan Vasiliu.

Începând cu ora 16:00, Radio România Cultural va transmite în direct, în calitate de coproducător: Gala Tinerilor Scriitori – Cartea de poezie a anului 2021, care se va desfășura la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Pe parcursul zilei veți putea asculta vocile unor importanți oameni de cultură români extrase din Fonoteca de Aur a Radio România. Printre aceștia de numără: Cella Delavrancea, Eugen Ionescu, Gellu Naum, George Bacovia, Henri Coandă, Tudor Arghezi etc.

De la ora 19:00, Radio România Cultural va transmite în direct, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, spectacolul organizat de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Vor evolua nume celebre din România şi Republica Moldova printre care Maia Morgenstern, Horaţiu Mălăele, Oana Pellea, Diana Decuseară, Ghenadie Gâlcă, Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose, Daniel Magdal, alături de orchestra Operei Naţionale Bucureşti, sub bagheta lui Tiberiu Soare.

Radio România Muzical va transmite în direct de la Sala Radio, vineri 14 ianuarie, începând cu ora 19:00, Concertul Orchestrei Nationale Radio dedicat Zilei Culturii Naționale, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, solist Răzvan Suma.

Pe 15 ianuarie, pe parcursul intregii zile, Radio România Muzical va difuza creaţii în interpretări românești de referință și lucrări din literatura muzicală românească, selecțiuni din concertul Gheorghe Zamfir-80, susținut la Sala Radio, muzică românească înregistrată în studiourile Radio România de pianistul Ștefan Vârtejaru, finalist al bursei Moștenitorii României muzicale şi, începând cu ora 18:30, transmisiunea în direct de la Ateneul Român a Concertului Orchestrei Filarmonicii George Enescu, dedicat Zilei Culturii Naționale .

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Radio România invită posturile de radio private să se alăture demersului de conştientizare a importanţei şi a valorii patrimoniului cultural naţional, prin difuzarea a două piese de patrimoniu din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române: un fragment din poezia Luceafărul de Mihai Eminescu, în lectura istorică a lui George Vraca, din 1959, și Balada lui Ciprian Porumbescu, o înregistrare din 2020, în interpretarea lui Răzvan Stoica – vioară, Andreea Stoica – pian si Kamerata Stradivarius. Este un gest simbolic, un gest de unitate, de celebrare și reflecție asupra culturii române.

INTERVIU | Angelo Mitchievici, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Dobrogea, despre cultură şi identitate naţională, în prezent: „Ne pierdem de foarte multe ori în în lucrurile care sunt efemere, fără să le observăm pe cele care fac istorie, construiesc o tradiţie“

Publicat de , 18 ianuarie 2021, 16:33

Când vorbim despre identitatea noastră națională, ne referim și la valorile culturale româneşti, la tot ceea ce este creat în literatură, artă, teatru sau film. Viaţa culturală aduce împreună oamenii şi creaţia, ideile şi activităţile. O comuniune care defineşte prin ea însăşi esenţa noastra identitară şi, din această perspectivă, am putea spune că fiecare dintre noi contribuie în aceasta lume culturală. Dana Sterghiuli a discutat pe acest subiect cu președintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Dobrogea, Angelo Mitchievici, eseist, critic literar, una dintre personalitățile proeminente ale vieții culturale românești:

Angelo Mitchievici: Ideea de a sărbători Ziua Culturii Naţionale într-o zi care defineşte ataşamentul nostru faţă de poetul naţional Mihai Eminescu este foarte importantă, pentru că ea asociază, într-o primă instanţă, una dintre personalităţile marcante ale culturii noastre. Pe de altă parte, subliniază un lucru foarte important – că întotdeauna este o lume a valorilor şi că această lume este păstrată, este conservată în mod special prin intermediul culturii. Cu alte cuvinte, cei care vorbesc foarte des de patriotism ar trebui să se gândească că simplul fapt de a deschide o carte, de a citi un autor român, de a cumpăra un autor român, de a vedea un film românesc de bună calitate şi a aprecia o operă de artă românească sunt tot atâtea gesturi patriotice pe care le poate face oricare dintre noi şi că, în cele din urmă, patriotismul nu este o vorbă goală atunci când el este filtrat prin intermediul culturii. Cu alte cuvinte, a trăi în simbioză cu literatura română, cu operele de artă ale artiştilor români, cu cinematografia, cu teatrul este un mod de a trăi în mod firesc în inima ţării tale, în locurile şi alături de personalităţile care o definesc cel mai bine.

Cartea, scena, atelierul sunt, aşadar, medii în care ne exprimăm sau pe care le explorăm şi care devin accesibile tuturor – oamenilor de cultură şi publicului, deopotrivă. Cum putem trăi această zi de sărbătoare în fiecare zi, accesând această lume a valorilor culturale?

Angelo Mitchievici: Tocmai prin a nu face din ea o zi singulară, aţi spus-o într-un fel foarte nimerit, de a face din această zi fiecare zi, deci de a citi în fiecare zi ceva, de a privi un film bun în fiecare zi sau măcar în cuprinsul unei săptămâni să acordăm literaturii, teatrului, cinema-ului românesc acea atenţie care le este cuvenită şi care mai pune în valoare un lucru foarte important: vorbim de cultură naţională dar, de fapt, ea conţine o altă idee extrem de importantă, cea de identitate naţională. Dacă suntem invitaţi să spunem cine suntem, răspundem spunându-ne numele, dar dacă este invocată identitatea noastră naţională, atunci cuvântul „român“ trebuie ştiut că acoperă, practic, în dimensiunea sa relevantă, tocmai elementele unei culturi naţionale. Când spui „Sunt român“ ar trebui să se subînţeleagă – „I-am citit pe Caragiale, pe Eminescu, pe Creangă, pe Slavici, pe Camil Petrescu, am văzut filme fundamentale – l-am văzut pe Ciulei, l-am văzut pe Pintilie, am văzut o parte din filmele noului cinematograf românesc“. Deci cam asta înseamnă identitatea naţională. Cei care se bat cu pumnul în piept că sunt „foarte români“, cu trei de „r“, ar trebui să acorde, practic, tocmai această greutate cuvântului lor, şi anume: „Am citit autori români, am vizionat filme de cineaşti români, am fost la piesele de teatru ale unor dramaturgi români“ şi aşa mai departe.

Prin urmare, putem accesa această dimensiune culturală românească pe nivelul dorit de fiecare în parte, pentru că, într-adevăr, există şi gusturi diferite, dar există şi o ofertă foarte bogată în ceea ce priveşte cultura românească. Ce anume face această cultură românească să strălucească astăzi?

Angelo Mitchievici: În mod cert ceea ce ţine de valorile fundamentale. O cultură devine universală în măsura în care atinge ceea ce ea are local, ceea ce ea are regional, adică îşi aduce contribuţia cu ceea ce ţine de profilul ei, de identitatea ei, de acele elemente constitutive care îi sunt particulare numai ei. N-o să le enumăr aici, dar v-aş oferi un exemplu foarte bun în Constantin Brâncuşi. Constantin Brâncuşi ajunge la acea esenţializare fabuloasă, care ţine de modernitate, de alfabetul modernităţii în sculptura universală, plecând de la nişte elemente de stilizare în sculptura de la Hobiţa, la care se întoarce după ce trece printr-o mulţime de experienţe estetice. Îşi dă seama că ceea ce căuta se află la el în grădină, în curtea lui, în satul lui şi că acele elemente pot fi ridicate la nivelul acela de esenţializare formidabilă, care le fac inteligibile pentru un chinez, pentru un american, un amerindian, un african etc., pentru orice om al unei culturi care posedă elementele unei culturi moderne. Asta înseamnă, de fapt, să ridici particularităţile culturii tale la un nivel de generalizare şi de esenţializare şi să le faci universale.

Ce lasă scris prezentul, astăzi, în istoria noastră culturală?

Angelo Mitchievici: Prezentul lasă scris, asta este important! Nu ştiu în ce măsură noi ştergem urmele acestui prezent, cât de mult suntem ancoraţi cu-adevărat în acest prezent consistent, substanţial al faptului de cultură şi cât de mult, de fapt, ne livrăm acestei zone sfere de maximă superficialitate, care ţine de fenomenul mediatic, în general, spre exemplu, de cel politic şi aşa mai departe… Ne pierdem de foarte multe ori în superficii, în lucrurile care cu-adevărat sunt efemere, fără să le observăm pe cele care fac într-un anume sens istorie, construiesc o tradiţie, reprezintă cu-adevărat ceva substanţial.

Interviu realizat de Dana Sterghiuli / Redactor online: Alina Enache / Foto – Arhiva Radio Constanţa

CONSTANŢA: Ziua Culturii Naționale, marcată online la Biblioteca Judeteana „I.N. Roman”

Publicat de , 15 ianuarie 2021, 12:20

Ziua Culturii Naționale este marcată online, în acest an, de Biblioteca Judeţeană „I.N.Roman” Constanța. Pe pagina de socializare a bibliotecii vor fi postate trei evenimente.

Primul dintre acestea este o expoziție dedicată poetului Mihai Eminescu, intitulată „Să ne împrietenim cu Eminescu sărutându-i versul, iar nu slăvindu-l de neînţeles” ,versuri de Nichita Stănescu,  care include documente din colecțiile speciale, cărți, iconografie, imagini cu Mihai Eminescu.

De asemenea la ora 14 va fi prezentat un spectacol susținut de studenții Facultății de Arte, iar la ora 18 directorul bibliotecii, Corina Apostoleanu, va lectura câteva fragmente din însemnările lui Mihai Eminescu.

Redactor – Aura Mierluş / Foto – Arhivă

INTERVIU | Constănțeanca Alina Iftime, lector de limba română în Turcia: „Ne-am propus să facem o tradiție din a sărbători Ziua Culturii Române la Universitatea din Ankara“

Publicat de , 15 ianuarie 2021, 09:50

De 4 ani, studenții Universității din Ankara au posibilitatea de a urma cursuri de limba română. Constănțeanca Alina Iftime este lector de limba română din partea Institutului Limbii Române București și adună  la cursuri peste 200 de studenți. Într-un interviu acordat postului Radio Constanța, ne-a vorbit despre motivațiile studenților săi de a urma cursurile de limba română. De asemenea, workshop-urile despre obiceiurile de iarnă ale românilor și cele de mărțișor sunt foarte bine primite.

Vă rog să ne spuneți cum ați ajuns să predați limba română în Turcia?

Alina Iftime: În urmă cu 4 ani am participat la un concurs de obținerea unui post de lector la Universitatea din Ankara, pentru că, începând cu anul universitar 2017-2018, a fost înființat acest lectorat de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul Universității Ankara, ca urmare a semnării unui acord interguvernamental și a unui protocol intern instituțional de colaborare între Institutul Limbii Române și Universitatea din Ankara, desigur cu sprijinul Ambasadei României în Republica Turcia. Am văzut anunțul de concurs și, cum îndeplineam condițiile de înscriere, m-am prezentat și iată că am obținut acest post.

Ce s-a întâmplat în decursul acestor 4 ani?

Alina Iftime: S-au întâmplat multe activități frumoase în cadrul lectoratului nostru. Aș putea să încep cu activitățile didactice. În primul an am avut doar două cursuri: de limbă română și un curs de istorie și civilizație românească. La începutul acestui an universitar am reușit să introducem în oferta curiculară 4 cursuri. Pe lângă cele menționate anterior, mai avem un curs de cinematografie românească și italiană și un curs de traduceri cu rezultate deosebite pe care le obțin studenții noștri. Studenții înscriși la cursul de limba română reușesc să se exprime, deși ei nu pot atinge decât un nivel A1, A2, pentru că nu au posibilitatea de a parcurge decât maximum 2 semestre de limba română. Ei reușesc totuși să se exprime. Se înscriu ulterior la cursul de traducere. Deși am lucrat doar un semestru anul acesta în cadrul cursului, noi am reușit să realizăm niște traduceri frumoase, niște povestioare pentru copii scrise de Alexandru Mitru și acum încercăm să obținem o finanțare pe undeva, să vedem ce șanse avem de a le publica chiar. De ce să nu se bucure toată lumea de rezultatele muncii noastre?

Câți studenți aveți? Ce feed-back aveți de la ei despre limba română?

Alina Iftime: Deși în primul an am început cu 30 de studenți, anul acesta s-au înscris peste 200 la cele 4 cursuri. Noi am încheiat în luna noiembrie examenele parțiale și am avut 204 studenți participanți la examene. Un număr impresionant, zic eu. Motivațiile celor care urmează aceste cursuri de limba română sunt extrem de diferite. Grupul de studenți este unul eterogen. Trebuie să ținem seama de contextul noilor realități politice, economice și sociale. Unii studenți aleg să studieze limba română pentru utilitatea ei, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană. Adevărul este că limba română pentru unii studenți reprezintă un pașaport spre Europa. Cunoașterea limbii române este percepută de alți studenți ca un avantaj pe viitor, pentru găsirea unui loc de muncă. Sunt studenți care intenționează să lucreze în comerțul internațional și țin cont de instalarea de întreprinderi turcești în România. Consideră că a vorbi curent limba română poate constitui un avantaj suplimentar în momentul în care își vor căuta un loc de muncă. Pe de altă parte, limba română poate constitui o oportunitate pentru cei care doresc să lucreze în România ca profesori de limba turcă. Sau pot lucra în Turcia ca traducători, ca ghid de turism pentru grupuri de români. Avem mulți studenți care se pregătesc să efectueze stagii Erasmus la diverse universități din România. Vor să învețe limba română înainte de a pleca în stagiu, pentru a putea călători astfel fără bariere lingvistice. Deci o complexitate a motivației studenților.

Ce obiceiuri românești cunosc, ce spun despre ele?

Alina Iftime: Ați ajuns la un subiect preferat de către studenții mei. Practic nu știau foarte multe despre tradițiile românești și de aceea, în pragul sărbătorilor de iarnă, în fiecare an am organizat un atelier de tradiții românești. Studenții au fost surprinși de atmosfera de sărbătoare autentic românească, aceea care ne învăluie cu multă căldură și cu dorința de a fi mai buni. Le-am prezentat imagini, filmulețe cu obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, sărbători care fac parte din cultura tradițională a neamului românesc. Ei astfel au reușit să suprindă o parte din înțelepciunea tradițională a neamului românesc, pentru că aceste obiceiuri țin de conștiința poporului român. Sunt esențe ale bogăției noastre spirituale. Ce i-a încântat cel mai mult pe studenți a fost partea practică a atelierului și anume decorarea bradului pe fond muzical asigurat de colindele românești, context ce a reprezentat încă un prilej de descoperire a folclorului, a datinilor, a obiceiurilor românești. Tot în ajunul sărbătorilor de iarnă, dar în urmă cu 2 ani, am realizat un atelier de confecționare a sorcovei. A fost primit cu același entuziasm. Un alt eveniment la care participă cu entuziasm studenții mei îl reprezintă workshop-ul marțișorului. Acum 2 ani am colaborat cu directorul Muzeului Mărțișorului din comuna Stoin, județul Gorj. Anul trecut am organizat un  work-shop internațional interuniversitar denumit  „Atelier de primăvară. Măríșoare călătoare” în colaborare cu două cadre didactice de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, care s-au deplasat la Universitatea din Ankara prin programul Erasmus+. Iată că avem și o colaborare la nivel interuniversitar cu colegi din România. Mâncărurile românești sunt și ele apreciate și studenții mei au avut posibilitatea de a le degusta chiar, pentru că anul trecut Ambasada României în Republica Turcia a organizat  „Ziua gastronomiei românești ” și am fost invitați la un hotel unde mâncărurile au fost pregătite după rețetele românești.

15 ianuarie reprezintă  Ziua Culturii Naționale. Spuneți-ne câteva cuvinte și despre această sărbătoare importantă pentru noi, românii…

Alina Iftime: Într-adevăr, la 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Naționale, o zi ce coincide într-o asumare profundă cu nașterea, în 1850, a poetului național Mihai Eminescu. Poezia lui Eminescu este una dintre cele mai mari moșteniri culturale lăsate nu doar românilor, ci culturii universale. Misiunea mea de lector de limba română în Turcia este de a promova valorile noastre autentice printre studenți și este de datoria mea de a le facilita accesul studenților la creațiile și spiritualitatea românească. Prin urmare, noi dedicăm în fiecare semestru un curs poeziei lui Eminescu. Noi ne-am propus să facem o tradiție din a sărbători Ziua Culturii Române la Universitatea din Ankara, iar acum 2 ani am avut prilejul de a organiza în luna martie un eveniment foarte important. În 2020 nu am avut șansa de a-l organiza, ne-am mutat în online, dar sperăm să facem o tradiție din sărbătorirea Zilei Culturii Românești. Eminescu este foarte bine primit de studenții mei, chiar săptămâna trecută am recitat „Luceafărul“ la ultimul curs de cultură și civilizație românească. Studenții au fost foarte impresionați și au recunoscut că nu citiseră până atunci acest poem. Am găsit traducerea în limba turcă a acesteia.Cursul se desfășoară în limba turcă, inițial era în engleză. Dar pentru a atrage mai mulți studenți acum îl ținem în limba turcă. Nu doar acest poem a fost apreciat de către studenți.

Ce planuri aveți în acest an universitar?

Alina Iftime: Proiectele sunt un pic…nu știu dacă limitate, dar nu atât de bine conturate întrucât ne aflăm în această situație puțin specială, cu învățământ online, Nu știm dacă din semestrul al II-lea vom reveni la învățământul clasic, unde ne va fi un pic mai ușor de organizat activitățile stând ”face to face”. Este un învățământ de care ne este dor, dar cu siguranță vom marca zilele importante pentru cultura și civilizația românească în diverse ateliere, conferințe și manifestări online.

Nur Efșan Akpinar  este studentă la facultatea de limbi și  istorie din cadrul Universității Ankara din Republica Turcia. Studiază limba și literatura italiană, dar este foarte interesată și de limba și cultura română. „Am luat cursuri de limba română în anul I și a participat la multe activități alături de doamna profesoară Alina Iftime. Anul trecut am câștigat o bursă oferită de statul român pentru cursurile de vară de limba și cultura românească și a studiat o lună la Universitatea din Craiova. Am făcut un stagiu de traducere inițiat de Ministerul Afacerilor Externe din Ankara, cu încurajarea permanentă a doamnelor profesoare Nevin Ozkan și Alina Iftime. Ulterior am parcurs un stagiu online în limba engleză, la Ministerul Afacerilor Externe al Direcției Uniunii Europene. Îmi place foarte mult limba română și vreau să mă perfecționez  în acest domeniu: cunoașterea limbii române va reprezenta un avantaj pentru viitoarea mea carieră (sper eu) diplomatică.”

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală

Ziua Culturii Naţionale marcată de copii, la Radio Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2020, 10:08

„Ziua Culturii Naţionale în România‘‘ este marcată anual la 15 ianuarie, începând din anul 2011. Ziua reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.

Patru elevi de la Școala Gimnazială „Remus Opreanu” din Constanța (Mihaela Anghel, Alexandra Croitoru, Ștefan Petre și David Jenaru), însoțiți de profesor învățământ primar Brândușa Fâșie, ne-au vizitat ieri la redacție și l-au omagiat pe Mihai Eminescu, într-un scurt moment artistic.

Copiii ne-au mărturisit că ei citesc poeziile poetului nostru național și ne-au dezvăluit motivele pentru care fac acest lucru, apoi au recitat „La mijloc de codru” și „Somnoroase păsărele”.

„Copiii așteaptă cu nerăbdare această zi în fiecare an, deoarece la școală avem multe activități legate de acest eveniment. Copiii învață poezii, fac desene pe baza poeziilor. Noi avem și un radio interior al școlii, prin care putem să ne manifestăm această dorință de a populariza și a ne aminti în fiecare an de Mihai Eminescu, domnul Eminescu, așa cum îmi place mie să spun. Copiii sunt dornici să recite, să cânte pe versuri de Mihai Eminescu. Dacă le oferim, ei primesc. Mă bucur nespus că am avut ocazia să venim în studioul Radio Constanța, să ne arătăm respectul față de acest mare poet național și mă bucur că m-au însoțit la dumneavoastră copiii, elevii mei. Ei erau vedetele, ei au aflat cum este într-un studio local, pe care îl iubim pentru că este al nostru ”