Procurorii britanici au autorizat un total de 21 de capete de acuzare penală împotriva controversatului influencer britanico-american Andrew Tate și fratelui său Tristan, printre care viol, abuzuri fizice și trafic de persoane, a anunțat miercuri Parchetul britanic (CPS), transmite Reuters.
Andrew Tate va trebui să răspundă la 11 capete de acuzare în Marea Britanie, printre care viol, abuzuri fizice și trafic de persoane, potrivit CPS. Procurorii au precizat că au autorizat acuzațiile la adresa lui Andrew Tate, care au legătură cu o reclamantă, înaintea emiterii mandatului de extrădare în 2024 pentru a-l aduce din România.
Fratele său Tristan va răspunde la 10 capete de acuzare, printre care viol, abuzuri fizice, trafic de persoane și control asupra prostituției pentru obținerea de câștiguri. Acuzațiile au legătură cu trei reclamante.
CPS a menționat într-o declarație că instanțele din România, unde frații Tate fac obiectul unei anchete penale separate, au dispus extrădarea lor către Marea Britanie anul trecut.
‘Totuși, trebuie soluționate întâi chestiuni penale interne din România’, a precizat un purtător de cuvânt al CPS.
În România, Andrew și Tristan Tate, cu dublă cetățenie britanică și americană, au fost trimiși în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie 2023, fiind acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sistem informatic, lovire sau alte violențe.
Ulterior, în decembrie 2024, instanțele au anulat rechizitoriul procurorilor, iar dosarul s-a întors la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale.
Frații Tate urmează să fie extrădați în Regatul Unit după încheierea procedurilor în România, după ce poliția din Bedfordshire a obținut un mandat de arestare european pentru alte acuzații de viol și trafic de persoane. Acuzațiile, pe care cei doi frați le ”neagă fără echivoc”, se referă la fapte petrecute în perioada 2012-2015.
Guvernul britanic a anunţat luni că ridică cerinţa de a se efectua un test COVID-19 pentru călătorii complet vaccinaţi care sosesc în Anglia, informează France Presse.
”Ceea ce facem pentru călătorii este să arătăm că această ţară este deschisă pentru afaceri, deschisă pentru călători”, a declarat premierul Boris Johnson, confirmând această modificare ce înseamnă că ”persoanele care sosesc nu mai trebuie să fie testate (…) dacă au fost vaccinate de două ori”.
Până în prezent, călătorii complet vaccinaţi trebuiau să rezerve în avans un test (antigen sau PCR) pentru COVID-19, care urma să fie efectuat după sosire. Cei care nu sunt complet vaccinaţi trebuie să facă un test înainte de plecare, apoi două teste PCR după sosire şi trebuie să se izoleze timp de 10 zile.
Liderul conservator nu a precizat când va fi pusă în aplicare noua măsură, dar aceasta ar putea intra în vigoare înainte de vacanţa şcolară din februarie, ceea ce reprezintă o veste bună pentru sectorul turismului şi al transportului internaţional.
Într-o scrisoare, şefii marilor companii aeriene, precum British Airways, easyJet şi Ryanair, au cerut guvernului să pună capăt restricţiilor privind călătoriile internaţionale, „cel puţin” pentru călătorii complet vaccinaţi.
Una dintre cele mai îndoliate ţări din Europa din cauza coronavirusului, cu aproape 154.000 de decese, Marea Britanie a fost afectată de un val de cazuri atribuite variantei Omicron, care este acum în declin.
Pornind de la această îmbunătăţire, premierul Boris Johnson a anunţat săptămâna trecută că ultimele restricţii rămase în Anglia vor fi ridicate. Începând de joi, măştile nu vor mai fi obligatorii din punct de vedere legal, dar sunt recomandate pentru locurile închise şi aglomerate şi au fost deja abandonate în şcoli. Nu va mai fi necesar un card de sănătate pentru accesul în cluburile de noapte şi la anumite adunări mari.
În Regatul Unit, fiecare naţiune îşi decide propria politică de sănătate. În Scoţia, cele mai multe restricţii au fost ridicate luni, permiţând redeschiderea discotecilor şi eliminarea limitei de trei familii pentru întâlnirile în interior.
Încă şase cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2, tulpina din Marea Britanie, au fost depistate în România.
„Ministerul Sănătăţii a fost informat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile că au fost raportate 6 noi cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, noua variantă UK – linia genetică B.1.1.7”, precizează MS, într-un comunicat.
Conform sursei citate, este vorba despre 3 bărbaţi din Bihor (35 ani), Ilfov (63 ani) şi Bucureşti (39 ani) şi 3 femei din Bucureşti (69 ani şi, respectiv, 47 ani) şi Dâmboviţa (54 ani) pentru care se vor efectua anchete epidemiologice.
Pentru aceste probe, secvenţierea genomului a fost realizată în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, arată sursa citată.
Marea Britanie a anunţat impune începând de luni, pe lângă obligativitatea prezentării unui test negativ COVID-19, şi respectarea unei perioade de carantină în cazul tuturor călătorilor care sosesc din străinătate, punând capăt excepţiilor acordate anumitor ţări, cu scopul de a evita contaminarea cu noile variante ale virusului, informează AFP.
Marea Britanie este puternic afectată de cel de-al doilea val al epidemiei noului coronavirus, a cărui virulenţă este atribuită unei variante a virusului.
Criticat pentru modul în care a gestionat criza sanitară, guvernul conservator al premierului Boris Johnson îşi concentrează eforturile asupra vaccinării în masă. Peste 3,2 milioane de persoane au primit deja prima doză de vaccin.
Executivul britanic a anunţat vineri sfârşitul scutirii de a respecta perioada de carantină acordată până acum ţărilor cu o rată scăzută de contaminare, precum Japonia sau Australia.
‘Tocmai pentru că avem speranţa acestui vaccin şi există riscul unor noi tulpini din străinătate trebuie să luăm măsuri suplimentare acum pentru a preveni pătrunderea acestor tulpini în ţară’, a declarat Boris Johnson în cadrul unei conferinţe de presă în care a explicat noile măsuri.
În consecinţă, oricine ajunge în Regatul Unit va trebui să rămână în carantină timp de zece zile, perioadă ce poate fi scurtată printr-un test negativ, efectuat la cel puţin cinci zile după sosire.
Totodată, impactul întârzierilor raportate în livrarea vaccinului Pfizer / BioNTech este în curs de a fi analizat, a spus un purtător de cuvânt al guvernului.
‘Cu toate acestea, planificăm în continuare să ne atingem obiectivul de a imuniza cele patru grupuri prioritare’, care includ persoanele cu vârsta de peste 70 de ani, cele mai vulnerabile şi lucrătorii din domeniul sănătăţii până pe 15 februarie, a declarat pentru AFP acest purtător de cuvânt.
Premierul Boris Johnson a cerut britanicilor să respecte cu stricteţe măsurile de izolare în vigoare pentru a stopa răspândirea epidemiei.
Numărul persoanelor spitalizate, care depăşeşte 37,000, este în creştere şi a depăşit cu mult vârful primului val.
În Marea Britanie, peste 87,000 de persoane au murit în termen de 28 de zile de la testarea pozitivă cu noul coronavirus, cel mai mare bilanţ la nivel european.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, duminică, suspendarea zborurilor din şi către Marea Britanie şi Irlanda de Nord, pentru o perioadă de 14 zile, precum şi introducerea celor două ţări pe lista statelor pentru care se instituie carantina asupra persoanelor care sosesc în România.
Potrivit hotărârii nr. 61 a CNSU, decizia a fost luată din cauza apariţiei unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 la nivelul Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi se va institui din 21 decembrie.
„Având în vedere apariţia unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 la nivelul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, solicitarea Institutului Naţional de Sănătate Publică, precum şi analiza factorilor de risc privind apariţia noii tulpini întocmită la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, luând în considerare persistenţa unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul naţional, precum şi apariţia zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, atât prin circulaţia virusului pe teritoriul naţional, cât şi prin importarea acestuia odată cu revenirea în ţară a persoanelor posibil infectate aspecte care generează o presiune constantă asupra capacităţii de gestionare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a sistemului sanitar, (…) se aprobă introducerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
în lista ţărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. Măsura prevăzută se aplică începând cu data de 21decembrie, ora 0,00”, se arată în hotărârea CNSU.
Totodată, mai precizează sursa citată, se aprobă suspendarea zborurilor spre/dinspre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din/către România, pentru toate aeroporturile din România, pe o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21 decembrie, ora 19.00.
Redactor – Daniel Țăndăreanu
Britanicii care nu vor respecta măsurile de autoizolare în cazul contaminării cu noul coronavirus vor fi pedepsiţi cu o amendă de până la 10.000 de lire sterline (11.000 de euro), a anunţat sâmbătă guvernul în cursul unei prezentări a noilor reguli vizând reducerea numărului de cazuri pozitive, notează AFP.
Premierul Boris Johnson, care a declarat în această săptămână că Regatul Unit se confruntă cu al doilea val de COVID-19, a prezentat noile măsuri de restricţie aplicate locuitorilor din regiunile din nordul, nord-vestul şi centrul Angliei, cele mai afectate.
Printre aceste măsuri, guvernul britanic introduce obligaţia legală de autoizolare, cu începere de la 28 septembrie, pentru persoanele testate pozitiv sau cărora National Health Service (NHS) le cere acest lucru.
‘Cel mai bun mod de a combate coronavirusul este ca fiecare să respecte regulile şi ca persoanele riscând să transmită boala să se autoizoleze’, a declarat prim-ministrul într-un comunicat.
‘Nimeni nu trebuie să subestimeze importanţa acestor măsuri, aceste noi reguli înseamnă că aveţi obligaţia legală să le aplicaţi, imediat ce sunteţi contaminaţi sau dacă NHS vă cere acest lucru’, a adăugat el.
Regatul Unit le cere persoanelor testate pozitiv să se izoleze 10 zile, iar oricine trăieşte cu o persoană testată pozitiv sau prezentând simptomele trebuie să stea în carantină 14 zile.
În cazul nerespectării regulilor, amenzile vor merge de la 1.000 de lire (1.090 de euro) la 10.000 de lire în cazul încălcării repetate.
Pentru a stimula respectarea acestor reguli, persoanele cu venituri limitate vor putea primi un ajutor forfetar de 500 de lire (545 euro) dacă nu au posibilitatea să lucreze de acasă în timpul carantinei lor.
Regatul Unit este cea mai lovită ţară europeană de pandemia în curs, cu aproape 42.000 de decese înregistrate şi face faţă unei creşteri rapide a numărului de noi cazuri de la sfârşitul vacanţei.
‘Vedem o revenire în Franţa, în Spania, în întreaga Europă. Este absolut inevitabil, mă tem, să vedem acest lucru şi ţara noastră’, a insistat Boris Johnson.
Dacă noi restricţii au fost introduse în această săptămână, premierul britanic şi-a exprimat reticenţa să impună o nouă izolare totală a ţării, în timp ce mai mulţi deputaţi conservatori se arată critici faţă de măsurile deja luate.
Sâmbătă, mai mulţi manifestanţi anti-vaccin şi anti-izolare au înfruntat poliţia în Trafalgar Square, în centrul Londrei. Ulterior, 32 de persoane au fost reţinute, mai scrie AFP.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu
Guvernul de la Londra va institui începând cu data de 8 iunie carantina obligatorie la domiciliu timp de 14 zile pentru aproape toate persoanele venite în Regatul Unit dintr-o călătorie internaţională, măsură adoptată pentru prevenirea unor noi cazuri de COVID-19 importate, a anunţat ministrul de interne Priti Patel, transmite Reuters.
Sunt prevăzute unele excepţii, printre care se numără şoferii mijloacelor de transport marfă, alţii operatori ai transporturilor internaţionale de mărfuri, cadrele medicale, persoanele venite din Irlanda şi lucrătorii agricoli sezonieri.
Măsura carantinei la domiciliu se va aplica atât pentru cetăţenii britanici, cât şi pentru cei străini. Persoanele care nu respectă regula carantinei vor fi sancţionate cu o amendă de 1.000 de lire sterline, urmând să fie efectuate controale prin sondaj.
”Acum, că am depăşit vârful acestei epidemii, trebuie să luăm măsuri pentru a ne proteja faţă de cazurile (de COVID-19) importate care să declanşeze o reizbucnire a acestei boli mortale”, a explicat Priti Patel.
Companii aeriene, printre care şi Ryanair, au protestat faţă de această măsură care le va afecta afacerile.
Spre deosebire de alte ţări, Regatul Unit a luat până în prezent puţine măsuri care să restricţioneze călătoriile internaţionale, limitând carantina doar pentru sosirile din China la începutul epidemiei, unul dintre motivele pentru care premierul Boris Johnson a fost acuzat că a reacţionat cu întârziere în prevenirea răspândirii virusului ce a ucis zeci de mii de oameni în această ţară.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Marea Britanie că, în conformitate cu datele transmise de autorităţile locale, în cursul zilei de duminică teritoriul acestei ţări va fi afectat de furtuna Ciara.
Conform prognozelor, sunt aşteptate precipitaţii şi rafale de vânt cu viteze de până la 96 km/oră în interiorul insulei şi 128 km/oră în zonele de coastă.
Un cod galben de vânt a fost anunţat pentru Scoţia, Irlanda de Nord, nordul Angliei şi nordul Ţării Galilor.
Din cauza vântului puternic, sunt posibile perturbări ale traficului aerian – întârzieri şi anulări de zboruri pe aeroporturile londoneze Heathrow, Gatwick şi City. De asemenea, sunt posibile perturbări ale circulaţiei rutiere şi feroviare din cauza rafalelor de vânt puternice şi ploilor torenţiale. Se recomandă evitarea transportului feroviar duminică.
Informaţii suplimentare, oferite de Biroul meteorologic britanic, sunt disponibile la adresa web: https:/www.metoffice.gov.uk.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: +44 20 7602 7328; +44 20 7602 9833; +44 20 7603 6694; +44 20 7602 5193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065; ale Consulatului General la Manchester: +44 (0) 161 236 0478; +44 (0) 161 237 5513; +44 (0) 161 236 9687; +44 (0) 161 236 8995; ale Consulatului General la Edinburgh: +44 (0) 131 524 9491, +44 (0) 131 524 9492, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefoanele de permanenţă ale Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: + 44 (0) 77 387 16 335; Consulatului General la Manchester: +44 (0) 75 35 604 342; Consulatului General la Edinburgh: +44 (0) 7951 858 445.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://londra.mae.ro, http://edinburgh.mae.ro, http://manchester.mae.ro, www.meteoalarm.eu, www.mae.ro şi reaminteşte că românii care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă’ (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Poliţia britanică a împuşcat un bărbat în Streatham, în sudul Londrei, în ceea ce a calificat drept un incident de natură teroristă în care „se crede că mai mulţi oameni au fost înjunghiaţi”, a anunţat duminică seară Poliţia Metropolitană, citată de Reuters.
„Un bărbat a fost împuşcat de ofiţeri înarmaţi în Streatham (sudul Londrei). În acest moment, se crede că mai multe persoane au fost înjunghiate. Circumstanţele sunt cercetate; incidentul a fost declarat de natură teroristă”, a scris Poliţia Metropolitană pe pagina sa de Twitter. „Vă rugăm să evitaţi zona cât timp serviciile de urgenţă se ocupă de incidentul din Streatham”, a mai postat Poliţia Metropolitană, care nu a precizat starea în care se află individul împuşcat.
Potrivit BBC, mai mulţi martori la incident au scris pe social media că au auzit trei împuşcături duminică, în jurul orelor 14:00 GMT, şi că mai multe persoane primeau îngrijiri medicale. Serviciile de urgenţă, inclusiv paramedici, au fost trimise la faţa locului. „Ceva important se petrece în Streatham High Road. Poliţie înarmată şi străzi închise”, a scris o persoană pe Twitter.
Gulled Bulhan, student în vârstă de 19 ani din Streatham, a declarat pentru Press Association (PA) că a fost martor la incident. „Traversam strada când am văzut un bărbat cu o macetă şi nişte cutii din tablă de culoare argintie pe piept care era fugărit de o persoană despre care am bănuit că era agent de poliţie sub acoperire – deşi purta haine civile. Apoi bărbatul a fost împuşcat. Cred că am auzit trei focuri de armă, deşi nu-mi mai amintesc chiar foarte bine. După aceea m-am adăpostit în bibliotecă. Din bibliotecă am văzut o mulţime de ambulanţe şi ofiţeri de poliţie înarmaţi care au sosit la faţa locului. Am fost informaţi de către ofiţeri să rămânem în interior, până ce vom fi evacuaţi”, a spus el.
Poliţia britanică a stabilit aproape cu certitudine identitatea agresorului împuşcat mortal duminică, după ce atacase cu cuţitul mai multe persoane, la Londra: bărbatul ucis de poliţişti este Sudesh Amman, eliberat recent din închisoare, după executarea unei condamnări pentru ‘infracţiuni teroriste legate de islam’, transmite Reuters.
Lucy D’Orsi, comisar adjunct al Poliţiei Metropolitane londoneze, a apreciat că atacul a fost un incident izolat.
Ultimul incident de acest fel din Londra s-a produs în noiembrie, când agenţi de poliţie au împuşcat mortal un bărbat care purta o vestă explozivă falsă şi care înjunghiase mortal două persoane şi rănise alte trei înainte de a fi pus la pământ de trecători. Şi incidentul de anul trecut a fost calificat de autorităţi drept atac terorist.
Sursa – Agerpres / Video – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu
Marea Britanie părăseşte la 1 februarie 2020, Uniunea Europeană, fiind prima ţară care se retrage din blocul comunitar. Odată cu plecarea a 66 de milioane de locuitori, populaţia Uniunii Europene se va reduce până la 446 de milioane. Teritoriul Uniunii Europene va scădea cu 5,5%, conform agenţiei Reuters.
Totul a început de la momentul 23 iunie 2016, când cetăţenii britanici s-au exprimat prin vot în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
La 29 martie 2017, premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, potrivit BBC News online. Scrisoarea a fost înmânată preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, de către ambasadorul britanic la UE, Sir Tim Barrow.
Marea Britanie s-a alăturat Comunităţii Economice Europene în 1973. În anul 1979, guvernul de la Londra a refuzat să participe la sistemul monetar european, invocând suveranitatea naţională. Apoi s-a opus oricărei iniţiative de aprofundare a integrării politice europene, în anul 1985 a refuzat să se alăture acordurilor Schengen, iar în 1993 nu a vrut să intre în zona euro, conform agenţiilor internaţionale de ştiri.
Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene stipulează: „Orice stat membru poate decide retragerea din Uniune în conformitate cu propriile necesităţi constituţionale”, potrivit www.consilium.europa.eu. Activarea clauzei Articolului 50 reprezintă începerea procedurii formale prin care Marea Britanie poate părăsi Uniunea Europeană.
La 29 aprilie 2017, liderii UE 27, reuniţi în primul summit de la activarea oficială a Articolului 50 de guvernul Regatului Unit, au adoptat în unanimitate documentul intitulat „Orientările Consiliului European pentru negocierile privind Brexitul”. Documentul definea cadrul de negociere şi stabilea poziţiile şi principiile generale ale Uniunii Europene, indică www.consilium.europa.eu.
În data de 22 mai 2017, Consiliul a adoptat decizia de autorizare a începerii negocierilor privind Brexitul cu Regatul Unit, iar Comisia Europeană a fost desemnată drept negociator al blocului comunitar în acest dosar.
Comisia Europeană a publicat la 28 februarie 2018 proiectul de acord de retragere dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit, care transpune în termeni juridici Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene şi ai Guvernului Regatului Unit din decembrie 2017 privind prima etapă a negocierilor. Acordul cuprinde şase părţi şi un protocol pentru Irlanda şi Irlanda de Nord. Aceste părţi vizează: dispoziţiile introductive; drepturile cetăţenilor; alte chestiuni legate de separare, cum ar fi mărfurile introduse pe piaţă înainte de data retragerii; regimul tranzitoriu; dispoziţiile financiare; dispoziţiile instituţionale.
La 15 noiembrie 2018, negociatorul şef al UE, Michel Barnier, i-a înmânat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, proiectul de text al acordului privind Brexitul. O săptămână mai târziu, la 22 noiembrie 2018, preşedintele Consiliului European a transmis celor 27 de state membre ale UE proiectul de declaraţie politică de stabilire a cadrului viitoarelor relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.
Reuniunea extraordinară a Consiliului European din 25 noiembrie 2018 a consemnat aprobarea de către liderii UE 27 a proiectului de acord de retragere a Regatului Unit şi proiectul de declaraţie politică privind viitoarele relaţii dintre Londra şi Bruxelles.
Comisia Europeană a lansat la 5 decembrie 2018 procedura pentru semnarea şi încheierea acordului privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
La 11 ianuarie 2019, Consiliul European a adoptat o decizie privind semnarea acordului de retragere. Consiliul a mai adoptat şi un proiect de decizie privind încheierea acordului de retragere şi a decis transmiterea respectivului proiect de decizie Parlamentului European, spre aprobare.
Câteva zile mai târziu, la 14 ianuarie 2019, a avut loc schimbul de scrisori între preşedinţii Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker, pe de o parte, şi premierul britanic Theresa May, de cealaltă parte. În scrisoarea trimisă, cei doi preşedinţi au răspuns la punctele abordate de premierul britanic şi au clarificat asupra faptului că amândoi vor fi pregătiţi să semneze acordul de retragere de îndată ce se va obţine un vot semnificativ în parlamentul Regatului Unit.
Preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker şi premierul britanic Theresa May au convenit, la Strasbourg, asupra textului a două documente, respectiv: un instrument referitor la acordul de retragere, care include clarificări şi garanţii juridice privind natura soluţiei de protecţie şi asupra unei declaraţii comune în completarea declaraţiei politice, care stabileşte cadrul viitoarelor relaţii. Aceste texte fuseseră definitivate anterior la nivel de negociatori şi aprobate de Comisia Europeană la 11 martie 2019.
Între echipele de negociatori ale executivului de la Londra şi ale Comisiei Europene s-au desfăşurat numeroase runde de negocieri pentru convenirea asupra calendarului şi principiilor directoare ale părăsirii blocului comunitar de către Marea Britanie.
Climatul politic intern al Marii Britanii a fost dominat de dezbaterile interne pentru Brexit, guvernul Theresa May fiind înlocuit de executivul condus de Boris Johnson. În data de 28 octombrie 2019, guvernul britanic al premierului Boris Johnson a acceptat propunerea Uniunii Europene privind o „amânare flexibilă” a Brexitului până la 31 ianuarie 2020.
Legislativul britanic a votat favorabil la 20 decembrie 2019 asupra acordului privind Brexitul pe care l-a convenit guvernul de la Londra cu Uniunea Europeană şi care prevede ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar la 31 ianuarie 2020, conform Reuters. Acordul a fost votat cu 358 de voturi pentru şi 234 împotrivă. Actul normativ, denumit Legea privind Acordul de Retragere din UE (Withdrawal Agreement Bill), a fost revizuit de premierul Johnson după câştigarea alegerilor şi a stabilit astfel că prelungirea perioadei de tranziţie post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie 2020 este ilegală. A fost, de asemenea, eliminată posibilitatea ca parlamentul să se pronunţe asupra abordării negocierilor privind viitoarea relaţie cu Uniunea Europeană. Potrivit termenului stabilit de Boris Johnson, guvernul său trebuie să încheie cu UE un acord comercial până la finalul perioadei de tranziţie post-Brexit.
La 9 ianuarie 2020, parlamentul britanic a aprobat legislaţia care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie cu un acord. Membrii Camerei Comunelor au aprobat cu 330 de voturi pentru şi 231 voturi contra legea privind acordul de retragere din Uniunea Europeană, care implementează un acord convenit în 2019 de Londra şi Uniunea Europeană. Textul adoptat de parlamentul britanic transpune în legislaţia britanică acordul de 535 de pagini negociat de Boris Johnson cu Uniunea Europeană.
Camera Lorzilor a votat la 20 ianuarie 2020 cu 270 de voturi pentru şi 229 de voturi împotrivă un amendament care protejează drepturile cetăţenilor Uniunii Europene în Regatul Unit după Brexit, potrivit Reuters. Amendamentul propus de liberal-democraţi le acordă cetăţenilor comunitari eligibili dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit, fără a mai fi nevoie de a face demersuri pe lângă guvern. Totodată, ei ar urma să primească un document care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 29 ianuarie 2020, membrilor echipei sale proiectul de mandat pentru negocierea viitoarei relaţii post-Brexit cu Londra, conform DPA.
După prima rundă a negocierilor privind Brexitul, Regatul Unit şi UE au căzut de acord asupra aspectelor financiare ale raportului comun din decembrie 2017, Londra urmând să achite o ”factură a divorţului” în valoare de aproximativ 39 de miliarde de lire sterline net. Regatul Unit, al doilea contributor net la bugetul Uniunii Europene, după Germania, va continua să plătească până la finalul perioadei de tranziţie.
Parlamentul European a ratificat, la 29 ianuarie 2020, la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, potrivit Reuters.
Documentul a fost aprobat cu 621 voturi pentru, 49 voturi împotrivă şi 13 abţineri, ceea ce înseamnă că este întrunită majoritatea simplă a voturilor exprimate (conform articolului 50 al Tratatului privind Uniunea Europeană).
Statele membre ale Uniunii Europene şi-au dat la 30 ianuarie 2020, acordul formal privind Brexitul, ultimul pas în procesul retragerii Regatului Unit din blocul comunitar, conform agenţiei DPA. Acordul a fost aprobat prin procedură scrisă, a indicat Consiliul European.
La 31 ianuarie 2020, la 23.00 GMT, ora capitalei Belgiei, Brexitul devine efectiv, drapelul Regatului Unit va fi retras de la instituţiile comunitare. ”Din acel moment Regatul Unit nu va mai fi stat membru al UE şi va fi considerat o ţară terţă”, a indicat Consiliul. Şeful executivului britanic nu va mai fi invitat la Consiliile Europene, iar membrii guvernului nu vor mai participa la reuniunile ministeriale ale UE.
Odată cu acest pas începe o perioadă de tranziţie post-Brexit care se va încheia la 31 decembrie 2020. În acest interval de timp, Regatul Unit va continua să aplice regulile blocului comunitar, fără să participe la procesul decizional al UE, iar executivul britanic şi Uniunea Europeană vor începe un proces de negociere dedicat relaţiei lor viitoare.
Guvernul britanic a dat duminică asigurări că Brexit-ul va avea loc pe 31 octombrie, în ciuda faptul că premierul Boris Johnson a fost obligat de parlament să trimită Uniunii Europene o scrisoare nesemnată prin care a solicitat o amânare, informează Reuters.
‘Vom ieşi (din Uniunea Europeană – n. red.) până la 31 octombrie. Avem mijloacele şi capacitatea de a face a asta’, a declarat televiziunii Sky News ministrul Michael Gove, însărcinat cu pregătirile în vederea unui Brexit fără acord.
‘Scrisoarea a fost trimisă deoarece parlamentul a cerut să fie trimisă (…) însă parlamentul nu poate schimba decizia premierul, parlamentul nu poate schimba politica sau hotărârea guvernului’, a insistat el.
De fapt, Johnson i-a trimis preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, trei scrisori. Prima, o notă din partea ambasadorului britanic la UE, în care explică faptul că guvernul nu face altceva decât să respecte legea; a doua – o fotocopie nesemnată a textului pe care a fost obligat să îl scrie conform aşa-numitei Legi Benn; şi a treia – o scrisoare în care prim-ministrul declară că nu doreşte o amânare.
‘Am arătat clar de când am ajuns prim-ministru şi am explicat clar din nou, astăzi, parlamentului punctul meu de vedere şi poziţia guvernului, conform cărora o nouă amânare ar dăuna interesului Regatului Unit şi al partenerilor noştri din UE, precum şi relaţiilor dintre noi’, arată ultima scrisoare.
Tusk a confirmat că a primit mesajul lui Johnson şi a scris în reţeaua Twitter că urmează să se consulte cu liderii Uniunii Europene privind reacţia la semnalele de la Londra.
Premierul Theresa May s-a declarat miercuri ‘hotărâtă’ să ducă la bun sfârşit Brexitul, făcând un apel solemn la adresa parlamentarilor pentru ca aceştia să o susţină, după ce Camera Comunelor a respins de două ori acordul de retragere negociat cu UE, transmite AFP.
‘Sper din tot sufletul ca deputaţii să susţină acordul pe care l-am negociat cu UE’, s-a adresat miercuri lidera conservatoare naţiunii britanice, într-un discurs televizat de la reşedinţa sa din Downing Street nr. 10, după ce solicitase oficial în cursul aceleiaşi zile amânarea Brexitului, prevăzut pentru 29 martie, printr-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European Donald Tusk.
Premierul britanic a deplâns miercuri situaţia creată, făcându-i răspunzători pe parlamentari pentru eşecul nerespectării termenului de 29 martie.
‘Membrii Parlamentului nu au reuşit să se pună de acord asupra unei modalităţi de aplicare a retragerii Marii Britanii (din UE). În consecinţă, nu vom ieşi la timp, cu un acord, pe 29 martie’, a afirmat Theresa May, potrivit dpa.
‘Această amânare este o chestiune pe care o regret personal foarte mult’, a declarat premierul, potrivit EFE.
În contextul absenţei unui consens la Londra despre cum – sau în anumite cazuri dacă – să se producă Brexitul şi pe măsură ce frustrarea creşte la Bruxelles, May a afirmat că ‘tot ceea ce parlamentarii au fost dornici să spună a fost ceea ce nu doresc’.
Premierul britanic a anunţat că nu este ‘pregătită să mai amâne Brexitul’ şi că nu intenţionează să accepte o amânare care să depăşească trei luni.
Anterior, ea a comunicat parlamentarilor britanici că nu doreşte o amânare care ar implica participarea ţării la alegerile europarlamentare de la sfârşitul lunii mai, pentru că aceasta ar însemna un eşec al respectării rezultatelor referendumului din 2016, când 52% din votanţi au decis retragerea Marii Britanii din UE.
Toate zborurile au fost suspendate pentru circa trei ore vineri seara pe aeroportul londonez Stansted şi opt persoane au fost uşor rănite, după un incident la decolare care a implicat un avion al companiei Laudamotion, informează sâmbătă AFP.
„Echipajul cursei OE de la Stansted la Viena a decis să întrerupă decolarea din cauza unor probleme la motor şi să-i debarce pe pasageri pe pistă, din motive de precauţie”, a transmis vineri seara pe Twitter compania Laudamotion. Pasagerii au fost duşi cu autobuzul la terminal, urmând să se îmbarce în alte curse.
Opt persoane au suferit răni uşoare, a menţionat un purtător de cuvânt al aeroportului.
Un pasager a relatat pentru Press Association că avionul a accelerat pe pista de decolare timp de circa 15 secunde, după care „s-a auzit un bubuit pe o latură a aeronavei, care s-a oprit”.
„A fost înspăimântător. Personalul striga ‘evacuaţi, evacuaţi’. Prietenul meu a deschis ieşirea de urgenţă şi am alunecat pe tobogane. Câţiva oameni în vârstă au căzut şi pompierii le-au acordat primul ajutor”, a povestit acesta.
Zborurile cu destinaţia Stansted au fost deviate temporar spre alte aeroporturi. Aeroportul a transmis pe Twitter în jurul orei 23.00 GMT că pista a fost redeschisă.
Brexit: O nouă campanie pentru un referendum privind acordul de ieşire din UE
Foto: Labour Party MP Chuka Umunna, Liberal Democrat MP Layla Moran and Green MP Caroline Lucas stand with activists as they pose at the launch of the Peoples Vote advertising campaign in central London, Britain April 15, 2018. REUTERS/Simon Dawson
O nouă campanie în favoarea unui referendum asupra acordului de ieşire din Uniunea Europeană a fost lansată duminică, iniţiatorii acesteia fiind de părere că toţi britanicii, nu doar parlamentarii, trebuie să aibă ultimul cuvânt, transmite AFP.
Intitulată ‘The People’s Vote’ (Votul poporului), această campanie ce regrupează membri ai Partidului Conservator, ai opoziţiei laburiste, Liberalilor Democraţi şi Verzilor, a început la Londra în prezenţa vedetei serialului Star Trek, Partick Stewart.
Ea mai include alte şapte grupuri care se opun Brexitului provenite din organizaţia „Open Britain” (Pentru o Mare Britanie deschisă) ce a făcut campanie pentru rămânerea în Uniunea Europeană la momentul referendumului din iunie 2016, câştigat de susţinătorii Brexitului.
„Brextiul nu este inevitabil”, a declarat directorul Open Britain, James McGrory. „Brexitul va afecta toată lumea din ţară, motiv pentru care nu doar cei 650 de responsabili politici (parlamentarii) trebuie să decidă viitorul nostru, ci toţi cei 65 de milioane de locuitori”, a adăugat el.
„Este un vot pentru a ratifica acordul definitiv, care este diferit de ceea ce credeau iniţial oamenii când şi-au dat acordul”, a declarat deputata liberal-democrată Layla Moran. „Nu este doar pentru cei care vor să rămână (în UE). Este şi pentru cei care vor să o părăsească”, a subliniat ea.
Potrivit deputatei, orice referendum ar trebui să aibă loc după luna octombrie, odată ce acordul definitiv va fi fost obţinut şi înainte de „Brexit Day”, la sfârşitul lui martie, dată la care ţara nu va mai fi membră a UE.
Ieşirea din UE rămâne un subiect exploziv în Marea Britanie, cu mai puţin de un an înainte de retragerea efectivă.
Marea Britanie, care a aderat la Comunitatea Economică Europeană (CEE) în 1973, va părăsi UE la 29 martie 2019, la aproape trei ani după ce 52% din votanţi s-au pronunţat în favoarea Brexitului la referendumul de la 23 iunie 2016.
În faţa imposibilităţii de a încheia un acord privind viitoarea relaţie a Marii Britanii cu foştii săi parteneri înainte de această scadenţă, premierul Theresa May a obţinut o perioadă de tranziţie până la sfârşitul lui 2020.
Până în prezent, Marea Britanie şi-a exprimat dorinţa de a părăsi piaţa unică şi uniunea vamală, păstrând însă cele mai strânse legături posibile cu UE.
În ultimele luni, sondajele indică o creştere constantă a opiniilor în favoarea rămânerii în UE, dar fără să se înregistreze o răsturnare spectaculoasă. Daily Express, cotidian extrem de favorabil Brexitului, a difuzat un sondaj ComRes realizat online, în martie, pe un eşantion de 2.019 de adulţi, arătând că 35% dintre britanici sunt în favoarea unui al doilea referendum şi 65% împotrivă.
Jumătate dintre britanici sunt în favoarea unui al doilea vot pe tema părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie și o treime sunt de părere că le va fi mai rău din punct de vedere financiar în afara celui mai mare bloc comercial din lume, potrivit unui sondaj de opinie, citat duminică de Reuters.
Sondajul, publicat în Mail on Sunday, a relevat că 50% dintre britanici sunt în favoarea organizării unui nou vot pe tema condițiilor finale ale unui acord de ieșire a Marii Britanii din UE, 34% au respins alt referendum și 16% au răspuns cu „nu știu”.
Ziarul britanic notează că acesta este primul sondaj de opinie important după informațiile difuzate săptămâna trecută de presă conform cărora Marea Britanie se pregătește să plătească aproximativ 50 de miliarde de euro pentru a deschide calea negocierilor pe tema viitorului acord comercial cu UE.
Potrivit sondajului, 35% dintre respondenți au declarat că o vor duce mai rău după Brexit, în timp ce 14% considerau că le va fi mai bine din punct de vedere financiar.
Sondajul online, realizat de compania de cercetare Survation, a avut la bază un eșantion reprezentativ de 1.003 adulți din Marea Britanie și s-a desfășurat în zilele de 30 noiembrie — 1 decembrie. Survation a anunțat că realizează sondaje pentru organizații media, între care BBC, Sky News, Daily Telegraph și Guardian.
Partidul Conservator britanic al premierului Theresa May a pierdut majoritatea absolută în Parlamentul de la Londra în urma alegerilor legislative anticipate desfășurate joi, conform rezultatelor oficiale anunțate vineri, transmit AFP și Reuters.
Conservatorii au obținut cel mai mare număr de mandate, dar au pierdut în jur de 15 locuri față de legislatura anterioară, în timp ce Partidul Laburist — principale formațiune de opoziție — a înregistrat un câștig de aproximativ 30 de mandate, potrivit rezultatelor aproape definitive.
Partidul Conservator nu a reușit să obțină cele 326 de locuri necesare pentru o majoritate în Camera Comunelor, pentru care ar avea nevoie de 18 din cele 17 mandate ai căror câștigători nu au fost anunțați încă.
Theresa May nu reușește astfel să obțină mandatul mai puternic pe care îl viza în perspectiva negocierilor legate de Brexit, aruncând scena politică britanică în incertitudine, cu potențial de a perturba viitoarele discuții cu Uniunea Europeană.
Potrivit postului de radio londonez LBC, preluat de Reuters, premierul britanic va susține o declarație la ora locală 10:00, după ce a eșuat în tentativa de a consolida majoritatea conservatoare în parlament.
Aproximativ 1.000 de militari britanici vor ajunge în România la finalul lunii mai, pentru a lua parte la o amplă misiune de forță a NATO. Anunțul a fost făcut ieri de către atașatul militar al Marii Britanii la București, comandorul Neville McNally.
Militarii englezi vor lua parte la exerciții tactice comune alături de militarii români, dar și de cei ai altor țări NATO din flancul estic al alianței.
De asemenea, mai dezvăluie comandorul McNally, în iulie, Marea Britanie va conduce un grup maritim NATO în Marea Neagră format din distrugătoare și fregate. „Grupul va face o escală şi la Constanţa. O nouă oportunitate de a demonstra solidaritate cu aliaţii noştri din NATO, în special România, pe acest flanc extrem de important pentru apărarea europeană“, afirmă comandorul Neville McNally.
Aceste demersuri demostrează devotamentul neîntrerupt al Marii Britanii pentru a conduce şi duce la îndeplinirea iniţiativele NATO, care contribuie la o mai bună securitate colectivă.
Întrebat dacă această masare amplă de forțe armate britanice se vrea un mesaj pentru Rusia, atașatul militar al Marii Britanii în România a spus: „Nimic din ceea ce facem noi nu are vreun substrat ascuns. Totul este la vedere. Ce facem noi este o continuare a ceea ce NATO face întotdeauna. Vom opera în apele internaţionale ale Mării Negre, un lucru absolut legitim, dar cel mai important, aceste exerciţii demonstrează un angajament comun care stă de altfel la baza existenţei NATO.“
Practic, detașamentul de trupe de la finalul lunii viitoare se alătură celor 150 de piloți și tehnicieniai Royal Air Force, care au ajuns deja de pe 24 aprilie la Constanța cu 4 aeronave Eurofighter Typhoon, ce vor lua parte, timp de 4 luni, la o misiune de poliție aeriană împreună cu avioane MiG 21 Lancer ale Forțelor Aeriene Române.
Lira sterlină s-a depreciat miercuri în cursul tranzacțiilor derulate pe piețele asiatice, pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru doi ani de negocieri la finalul cărora Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, informează Bloomberg.
Moneda britanică s-a depreciat cu 0,6% până la 1,2377 dolari pentru o liră și a fost cel mai slab performer din rândul monedelor din G10.
Astăzi, ambasadorul britanic pe lângă UE, Tim Barrow, va înmâna personal președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care Executivul de la Londra notifică activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.
„Cel mai probabil, cei care au vândut sunt investitorii îngrijorați de procesul de ieșire”, a declarat Mansoor Mohi-Uddin, analist la NatWest Markets, o divizie a grupului bancar Royal Bank of Scotland Group Plc. Potrivit lui Mansoor nu există alte știri care să alimenteze vânzările, altele decât informația că premierul Theresa May a semnat scrisoarea care declanșeaza Brexitul.
Premierul britanic va anunța sfârșitul liberei circulații a cetățenilor UE în Marea Britanie
Publicat de ,
28 februarie 2017, 07:49
Presa britanică scrie că premierul Theresa May va anunţa sfârşitul liberei circulaţii a cetăţenilor Uniunii Euronene în Regatul Unit în jurul datei de 15 martie.
Astfel, cetăţenii blocului comunitar care vor intra în Marea Britanie după activarea Articolului 50 nu vor mai avea drept de şedere permanentă, relatează Digi24. Cei sosiţi înainte de această dată vor avea drepturile asigurate atâta timp cât şi cetăţenii britanici care locuiesc în alte state ale UE îşi vor păstra drepturile intacte.
Şef-adjunctul de misiune al Ambasadei Marii Britanii în România, Adam Sambrook, spunea săptămâna trecută, la o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene după Brexit, că se doreşte în continuare atragerea celor mai buni cetăţeni care pot să studieze şi să lucreze în Regatul Unit, care nu vrea să piardă „contribuţia masivă” a acestora în economie şi societate.
„Este clar că orice stat vrea să-şi controleze frontierele. În ultimul deceniu am înregistrat recorduri ale valului de migranţi care au provocat presiuni asupra şcolilor, asupra infrastructurii şi salariilor. De asemenea, emigranţii au adus şi multe beneficii Regatului Unit şi de aceea, după Brexit, am vrea în continuare să-i atragem pe cei mai buni care pot să studieze şi să lucreze în Regatul Unit şi de aceea trebuie să asigurăm o bună gestiune. O bună parte dintre aceştia sunt români”, a spus Adam Sambrook la Dezbaterea „BREXIT: situaţia curentă şi perspective de viitor”, organizată de Biroul de informare al PE în România.
Folosirea armelor chimice în Siria scoate în evidență „barbaria crudă” a forțelor președintelui Bashar al-Assad, a declarat sâmbătă ministrul de externe britanic, Boris Johnson, care a cerut regimului de la Damasc și Rusiei să pună capăt vărsării de sânge, transmite EFE.
Într-un comunicat difuzat de Foreign Office (MAE britanic), politicianul conservator a comentat concluziile unei anchete independente realizate de o echipă a ONU și a Organizației pentru interzicerea armelor chimice, care a descoperit „probe suficiente” pentru a stabili că forțele siriene sunt responsabile de atacuri cu arme chimice. Johnson a spus că folosirea acestui tip de armament în orașul sirian Alep este un act „oribil”, care încalcă legislația internațională.
Raportul anchetei independente, dat publicității vineri, a concluzionat că regimul Al-Assad „a folosit arme chimice împotriva sirienilor în cel puțin trei rânduri, și că Daesh (acronimul arab pentru gruparea jihadistă Stat Islamic) a recurs la acest tip de arme cel puțin o dată”, a amintit Johnson.
Atacurile comise în Qamenas, Sarming și Talamenes „demonstrează barbaria crudă a regimului Al-Assad în acest conflict”, a spus șeful diplomației britanice. El a adăugat că „folosirea armelor chimice de către Daesh, la Marea, demonstrează disprețul total pentru drepturile omului și pentru normele și valorile internaționale”.
„Folosirea armelor chimice este oribilă și o încălcare a legislației internaționale și a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Este crucial ca cei responsabili să fie aduși în fața justiției”, a insistat Johnson. „Regimul și simpatizanții săi, mai ales Rusia, au realizat cel mai dur bombardament efectuat vreodată la Alep și în alte orașe și zone din Siria, provocând populației o mare suferință”, a continuat șeful diplomației britanice.
Johnson a mai spus că Marea Britanie va continua să conlucreze cu comunitatea internațională pentru „a obține încetarea campaniei de bombardamente aleatorii ale regimului, un acces umanitar complet și susținut, o încetare a focului imediată și durabilă și revenirea la masa negocierilor”.
AUDIO – Ambasadorul Marii Britanii în România, la CONSTANȚA
Publicat de ,
27 august 2016, 15:47
Negocierile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor dura cel puţin doi ani şi nu vor începe anul acesta, a declarat ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummel.
Diplomatul britanic a fost invitat la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate de la Constanţa, unde a ţinut să sublinieze importanţa parteneriatului dintre cele două ţări.
Cât despre cei peste 170.000 de români care muncesc sau studiază în Regatul Unit, ambasadorul Paul Brummel a declarat:
Fostul premier britanic Tony Blair a declarat sâmbătă că rezultatul referendumului britanic în favoarea Brexit „demonstrează că mișcările politice insurgente pot prelua controlul asupra unei țări”, transmite EFE.
„Intrăm într-o eră de imprevizibil insolit”, a avertizat Blair la o întâlnire cu mai mulți ziariști străini la Londra, potrivit cotidianului spaniol El Pais.
Blair, premier laburist între 1997-2007, a recunoscut că proiectul european „se confruntă cu o provocare enormă”, motiv pentru care cei care cred în el trebuie „să facă un pas în față și să promoveze o adevărată reformă”. Fostul premier britanic a declarat că consecințele rezultatului referendumului „sunt imense” și a cerut „o profundă reflecție pe tema viitorului politic al centrului”. În opinia sa, Brexit înseamnă „un vot enorm împotriva politicii tradiționale”, iar acum „trebuie găsite soluții la problemele oamenilor, inclusiv la imigrație”.
În ceea ce privește amenințarea la adresa unității teritoriale a Regatului Unit, Blair este de părere că rezultatul referendumului „va adăuga presiune acestor forțe”. Blair a recunoscut că „tema scoțiană este clară”, deoarece „Scoția a votat masiv pentru rămânerea” în Uniunea Europeană, dar și în Irlanda de Nord „va exista un impact la frontieră”.
Blair a mărturisit că-i pare rău pentru premierul britanic David Cameron, apreciind că anunțul demisiei sale „este o decizie dură”. Întrebat dacă David Cameron a făcut o greșeală convocând referendumul, Blair a subliniat că „este o temă delicată, deoarece orice piedică pusă te face să pari antidemocratic”, dar a amintit că „democrația parlamentară înseamnă să alegi un guvern care să ia deciziile”.
Totodată, Blair a insistat că David Cameron „are perfectă dreptate să nu invoce acum articolul 50 al Tratatului UE”. „Este important ca Europa să digere (Brexitul) pentru că sunt numeroase consecințe pentru toți. În multe țări au apărut mișcări insurgente. Trebuie să ne gândim la soluții la problemele pe care le-a adus criza financiară. Trebuie să gestionăm consecințele globalizării. Acesta este marele proiect politic pe care trebuie să-l înfrunte centrul. Același lucru se întâmplă și în SUA. Cei care credem cu tărie că răspunsul nu este să compartimentăm lumea nu vom câștiga dezbaterea decât dacă vom găsi soluții”, a conchis fostul premier laburist.
Primarul Londrei, laburistul Sadiq Khan, a anunțat sâmbătă că va cere „mai multe competențe” pentru capitala Marii Britanii și să ia parte la negocierile cu Uniunea Europeană după votul în favoarea Brexitului la referendumul de joi, transmite EFE, citată de Agerpres.
În declarații făcute BBC, Khan a deplâns rezultatul votului și a spus că se află în contact cu membri ai guvernului conservator pentru a se asigura că interesele capitalei vor fi bine reprezentate. Khan este preocupat îndeosebi de efectele Brexitului asupra City, centrul financiar al Londrei, a cărui activitate depinde de accesul la piața europeană, și de cetățenii comunitari care locuiesc la Londra. În acest sens, la aflarea rezultatelor plebiscitului, Khan a lansat vineri un mesaj celor aproape un milion de europeni care trăiesc în Londra, cărora le-a spus că sunt „bineveniți”.
„Ca oraș, suntem recunoscători pentru enorma contribuție pe care o aduceți și acest lucru nu se va schimba după referendum”, a spus Khan, citat într-un comunicat de presă. Peste 135.000 de oameni au semnat o petiție pe internet, cerându-i lui Khan să declare independența capitalei și să ceară integrarea în Uniunea Europeană. Locuitorii Londrei au votat masiv în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE la referendumul de joi, câștigat însă de susținătorii Brexitului.
Foto: A Union Jack flag flutters next to European Union flags ahead of a visit from Britain's Prime Minister David Cameron at the EU Commission headquarters in Brussels, Belgium February 16, 2016. REUTERS/Yves Herman
Publicat de ,
25 iunie 2016, 14:29
O petiție online adresată Parlamentului britanic și prin care se solicită organizarea unui al doilea referendum, după cel care a decis ieșirea țării din Uniunea Europeană a depășit sâmbătă un milion de semnături, informează AFP.
Petiția reclamă un nou vot asupra apartenenței Marii Britanii la UE, după ce, joi, alegătorii s-au pronunțat în procent de 51,9 pentru ieșirea din Uniune, în cadrul unui referendum cu o prezență de 72,2%.
Parlamentul britanic are obligația de a lua în dezbatere orice petiție care strânge cel puțin 100.000 de semnături.
Aproximativ 54% dintre locuitorii Scoției au respins proclamarea independenței față de Marea Britanie, în timp ce 46% s-au pronunțat pentru, anunță YouGov.
Birourile de vot s-au închis joi seara, la ora locală 22.00 (00.00, ora României) pentru referendumul privind independența Scoției, o consultare istorică al cărei rezultat va fi anunțat vineri dimineața și care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii.
De la Glasgow la Edinburgh, aproape 80% din cei 4.285.323 de alegători înscriși, potrivit ultimelor estimări, s-au prezentat la urne pentru a răspunde la întrebarea: „Scoția trebuie să devină o țară independentă?”, și să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei uniuni care datează din 1707.
