Gabriela Ruse s-a calificat în turul 2 al Openului Australian de tenis, prin victoria obținută, duminică dimineață, în deschiderea competiției.
Ruse (numărul 79 mondial) a câștigat primul meci de pe suprafața dură în fața ucrainencei Dayana Yastremska (locul 27), una dintre favoritele competiției, pe care a învins-o cu 6-4, 7-5, într-un meci de o oră și 48 de minute.
Săptămâna viitoare, Gabriela Ruse o va întâlni, în turul 2, pe învingătoarea dintre australianca Ajla Tomljanovic (locul 76) și ucraineanca Yuliia Starodubtseva (venită din calificări, locul 110). Ruse va încerca să treacă, în premieră, de runda a doua, în proba de simplu de la Melbourne.
Jaqueline Cristian și Sorana Cîrstea vor debuta, în zilele următoare, la Openul Australian 2026. Jaqueline (numărul 35 mondial) se va duela, luni dimineață, cu sportiva cehă Karolina Muchova (locul 19), în vreme ce Sorana (locul 41) o va înfrunta, marți, pe nemțoaica Eva Lys (a 39-a în top).
Toate cele trei românce vor disputa și meciuri de dublu.
Până la ora 21.00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 11.641.866 de alegători, reprezentând 64,72% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Prezenţa este semnificativ mai mare faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 4 mai, când au votat 9,57 milioane de oameni (53,21%).
Aproape 10 milioane de alegători şi-au exprimat votul în ţară, şi anume 55,57%.
Prezenţa la urne la nivelul judeţelor ţării, până la ora 21,00, a fost:
În diaspora, peste 1,64 milioane de alegători au votat în diaspora, o cifră fără precedent după 1989.
Cei mai mulți alegători români au votat la al doilea tur de scrutin în Italia – peste 285.000, Germania – 279.000, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord – 269.000, Spania – 190.000, Republica Moldova – 158.000, Franța – 90.000, Belgia – 67.000, Austria – 53.000, Olanda – 44.000.
În SUA au votat peste 25.000 de alegători, iar în Canada – peste 15.000.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Până la ora 17.30 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 9,6 milioane de alegători, reprezentând 53,39% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Astfel, la ora 17.30, a fost depăşită prezenţa înregistrată la finalul primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 4 mai, când au mers la urne 9.571.740 votanţi (53,21%).
Şi în diaspora se înregistrează o prezenţă record la vot: 1.420.000 voturi la ora 17.30, cu mult peste cei 940.000 de votanţi la finalul primului tur.
Cei mai mulţi votanţi sunt din grupa de vârstă 45-64 de ani (39,26%), urmaţi de cei din grupa peste 65 de ani (22,44%), 35-44 de ani (18,52%), 25-34 de ani (12,36%) şi 18-24 de ani (7,43%).
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Românii din diaspora s-au mobilizat la urne într-un număr fără precedent, fiind înregistrată cea mai mare prezență la vot la alegerile din ultimii 35 de ani. Peste un milion de români au votat deja în diaspora, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Puţin după ora 13.00, conform datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, se înregistrează 1.001.429 de români care şi-au exprimat opţiunea în străinătate.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri (ora 7.00 locală) până duminică, la ora 13.00, au votat în străinătate 1.001.429 cetăţeni români, dintre care 3.139 prin corespondenţă.
Astfel, prezenţa la urne în străinătate în turul doi al alegerilor prezidenţiale a depăşit duminică, la ora 13.00, prezenţa totală de la primul tur din 4 mai, când, până la închiderea urnelor, votaseră 973.129 cetăţeni români.
Topul țărilor cu cei mai mulți alegători români care au votat la al doilea tur de scrutin:
Italia – 179.661
Germania – 156.710
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 153.087
Spania – 113.934
Republica Moldova – 112.586
Franţa – 51.936
SUA – 18.392
Canada – 12.140.
În ultimii 35 de ani de la Revoluţia Română, datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale sunt următoarele:
*** Prezidenţiale 1992: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 43.882
Prezenţă turul al doilea: 46.106
Secţii de vot în străinătate: 121
*** Prezidenţiale 1996: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 72.358
Prezenţă turul al doilea: 84.957
Secţii de vot în străinătate: 176
*** Prezidenţiale 2000: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 33.169
Prezenţă turul al doilea: 16.331
Secţii de vot în străinătate: 152
*** Prezidenţiale 2004: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 40.869
Prezenţă turul al doilea: 40.149
Secţii de vot în străinătate: 153
*** Prezidenţiale 2009: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 95.068
Prezenţă turul al doilea: 147.754
Secţii de vot în străinătate: 294
*** Prezidenţiale 2014: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 161.262
Prezenţă turul al doilea: 379.116
Secţii de vot în străinătate: 294
*** Prezidenţiale 2019: prezenţa în străinătate
Prezenţă primul tur: 675.348
Prezenţă turul al doilea: 944.077
Secţii de vot în străinătate: 838
*** Prezidenţiale 2024: scrutin anulat la 6 decembrie
Prezenţă primul tur: 821.700
Secţii de vot în străinătate: 951
Votul în cele 965 de secţii de votare din diaspora se încheie duminică la ora 21.00 (ora României).
Aici pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Alegeri prezidențiale: Până la ora 20.00, au votat 62,74% dintre alegători
Peste 11,2 milioane de alegători s-au prezentat la urne, dintre care aproape 1,6 milioane în diaspora.
Foto: REUTERS
Publicat de Adina Sîrbu,
18 mai 2025, 09:24 / actualizat: 18 mai 2025, 20:15
Actualizare ora 20.00: Până la ora 20.00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, 11.286.075 de alegători, reprezentând 62,74%% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În diaspora, până la ora 20.00, au votat 1.598.598 de alegători.
________________
Actualizare ora 15.00: Până la ora 15.00 au votat 7.646.439 de alegători, reprezentând 42,51% din numărul celor înscrişi în listele electorale, cu 10 procente în plus față de primul tur din 4 mai.
Prezență istorică la urne în diaspora: până duminică, la ora 15.00 au votat peste 1,2 milioane de alegători, aproape dublu față de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 4 mai, când până la ora 15.00 votaseră 689.000 de alegători.
Țările cu cei mai mulți alegători sunt: Italia – 210.000, Germania – 197.000, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 188.000, Spania – 140.000, Republica Moldova – 128.000, Franţa – 65.000. În SUA au votat 18.505 alegători, iar în Canada – peste 12.000.
________________
Actualizare ora 14.00: Până la ora 14.00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 6.746.996 de alegători, reprezentând 37,51% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Actualizare ora 12.00: Până la ora 12.00 au votat, duminică, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în total 4.593.255 de alegători, reprezentând 25,53% din numărul celor înscrişi în listele electorale.
La primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost duminică, 4 mai, la ora 12.00, de 19,54%.
În țară, până la ora 12.00, și-au exprimat votul 3.688.710 alegători, reprezentând 20,51%, iar 904.545 au votat în străinătate.
Constanța și Tulcea se află în continuare în topul județelor din România cu prezență mare la vot.
________________
Actualizare ora 11.00:Până la ora 11.00 au votat, duminică, 3.468.121 de alegători, reprezentând 19,28% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În țară, au votat 2.640.697 de cetățeni, cu o prezență de 14,68%, iar 827.424 – în străinătate.
________________
Actualizare ora 10.00:Prezența la vot în România până la ora 10.00 este de 9,45 %. Până acum, au votat la secțiile din țară 1.699.450 de persoane.
Județele din România în care s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov (13,31%), Tulcea (11,75 %) și Constanța (11,55 %).
În total, în țară și în străinătate au votat aproape 2,5 milioane de alegători, prezența la vot fiind de 13,78%.
________________
Actualizare ora 9.00: Duminică, până la ora 9.00, au votat 1.672.308 de alegători, reprezentând 9,30% din numărul celor înscrişi în listele electorale.
Dintre aceștia, 915.430 au votat în ţară, reprezentând 5,09%, iar 756.878 au votat în străinătate.
Harta prezenței la vot la ora 9.00:
________________
Actualizare ora 08.00: Până la această oră au votat în țară 359.035 de români, cu o creștere de 13% față de primul tur, când votaseră 317.700 de alegători.
În diaspora, până la aceeași oră, votaseră 747.534 de români.
__________________
Secțiile de votare s-au deschis duminică în toată țara începând cu ora 07.00. Românii vor putea vota până la ora 21.00. În diaspora se votează deja de două zile, iar cetățenii aflați străinătate mai pot merge la urne până la 21.00, ora României.
Peste 18 milioane de alegători sunt așteptați duminică pentru a-și alege președintele dintre cei doi candidați care s-au calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale 2025: George Simion (AUR) și Nicușor Dan (independent).
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Românii cu drept de vot din diaspora s-au prezentat la urne încă de vineri pentru a-l alege pe cel care va conduce ţara în următorii cinci ani, votarea urmând să se încheie la ora 21.00, ora României.
În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.
Peste 740.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până duminică la ora 7.00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea secțiilor, de joi, ora 22.00 (ora României), şi până duminică la ora 7.00, s-au prezentat la urne 742.710 cetăţeni români.
De asemenea, 3.139 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 745.849.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 131.014, Italia – 117.067, Germania – 113.792, Spania – 85.826, Republica Moldova – 74.959, Franţa – 36.599, Belgia – 28.084, SUA – 16.969 şi Canada – 11.710.
În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.
Conform AEP, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, aproximativ 400.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora de la deschiderea secțiilor, până duminică, la ora 7.00 (ora României).
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Aproape 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani dintre cei doi candidaţi ajunşi în cursa finală pentru Cotroceni.
Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare, potrivit Autorităţii Electorale Permanente. Românii cu drept de vot din diaspora votează în 965 de secţii.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
***
La alegerile din 18 mai, alegătorul îşi poate exprima dreptul constituţional la una dintre următoarele secţii de votare:
* în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de a alege la orice secţie de votare aflată în alt judeţ;
* în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
* în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;
* în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al unei secţii de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia unde îşi desfăşoară activitatea;
* în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie care îi asigură accesul la urne.
***
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, şi anume: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Biroul Electoral Central a venit cu precizări în cazul alegătorilor care deţin cărţi electronice de identitate de pe care a fost eliminată menţiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizaţi cetăţenii care vor fi trecuţi în lista electorală suplimentară.
Prin art. II pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost eliminată de pe cărţile electronice de identitate în format tipărit menţiunea referitoare la adresa de domiciliu.
„Astfel, în cazul persoanelor care îşi vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărţi electronice de identitate la o secţie de votare unde sunt înscrişi în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secţiei de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informaţii probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală. În aceste situaţii, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de unde va fi redirecţionat către Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, care îi va comunica informaţiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, precizează BEC.
***
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23.59.
Când vin la vot, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
SIMPV semnalează dacă:
* persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
* persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
* alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia respectivă;
* alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
* alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
* alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
* alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei doi candidaţi pentru care optează. Cel care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.
***
În cursa finală pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 11 înscrişi în competiţia electorală – George Simion (AUR) şi Nicuşor Dan (independent).
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.862.761 voturi (40,96%) la primul tur de scrutin din 4 mai, fiind urmat de candidatul independent Nicuşor Dan, cu 1.979.767 voturi (20,99%), potrivit rezultatelor finale anunţate de Biroul Electoral Central.
Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur de scrutin a fost de 9.571.899, reprezentând 53,19% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Activitățile desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă pentru organizarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale continuă în condiții normale și fără întreruperi, precizează miercuri AEP.
„Având în vedere informațiile false lansate în spațiul public cu privire la amânarea turului al doilea al alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția că acestea reprezintă o dezinformare menită să genereze confuzie în rândul cetățenilor și să submineze încrederea alegătorilor în instituțiile statului”.
Potrivit sursei citate, ca răspuns la aceste „informații false” răspândite în mediul online și pentru informarea corectă a publicului, Autoritatea Electorală Permanentă face următoarele precizări:
– AEP își desfășoară activitatea cu respectarea principiului legalității și nu are competența de a emite o hotărâre privind suspendarea organizării turului al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2025, care urmează să se desfășoare, conform prevederilor legale, în data de 18 mai;
– activitățile desfășurate de AEP pentru organizarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale continuă în condiții normale și fără întreruperi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2025, cadru normativ primar care este suficient pentru organizarea întregului proces electoral, operațiunile prevăzute în calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 fiind în grafic;
– bugetul și cheltuielile alocate organizării alegerilor prezidențiale din anul 2025 au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2025, act normativ care este în vigoare și care permite derularea tuturor operațiunilor financiare necesare desfășurării celui de-al doilea tur de scrutin;
– arhitectura electorală instituțională asigură toate condițiile pentru funcționarea sistemelor informatice utilizate în procesul electoral și pentru realizarea și distribuirea tuturor materialelor necesare votării.
Autoritatea Electorală Permanentă îndeamnă alegătorii la calm și le recomandă să se informeze corect și doar din surse oficiale pentru a se proteja împotriva manipulărilor care le pot influența opțiunile electorale.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Rezultate finale ale primului tur al prezidențialelor, anunțate de BEC
George Simion a obţinut 40,96% dintre voturi, urmat de Nicuşor Dan, cu 20,99%.
Foto: CCR
Publicat de Adina Sîrbu,
7 mai 2025, 08:25 / actualizat: 7 mai 2025, 12:39
La primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, George Simion, candidatul AUR, a obţinut 40,96% dintre voturi, urmat de candidatul independent Nicuşor Dan, cu 20,99%, a anunțat, aseară, Biroul Electoral Central, după centralizarea tuturor proceselor verbale din ţară şi străinătate.
Potrivit calendarului scrutinului prezidențial, la ora 24.00, s-a încheiat perioada pentru formularea cererilor de anulare a alegerilor către Curtea Constituțională, fiind depusă o solicitare în acest sens, din partea candidatului Sebastian Constantin Popescu.
Acesta a invocat „încălcări grave ale principiilor democratice şi al egalităţii de şanse în alegeri”, dar și „încălcarea principiului egalităţii de şanse prin discriminarea candidaţilor în mass-media” sau „manipularea opiniei publice prin sondaje de opinie şi promovarea teoriei votului util„.
Nu a fost stabilit un termen pentru discutarea acestei contestații, însă cel mai probabil va fi dezbătută spre sfârșitul săptămânii, afirmă surse CCR.
Miercuri, 7 mai, Biroul Electoral Central va înainta către Curtea Constituțională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale.
Ulterior, CCR va valida alegerile și va publica rezultatul acestora în mass-media și în Monitorul Oficial.
Pe 9 mai urmează să înceapă campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 18 mai. În afara granițelor, procesul de votare se va derula tot timp de trei zile, în aceleași condiții ca la primul tur de scrutin.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.
Prima secţie de vot din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12.00 (01,00 ora României). În continuare, se vor deschide secţiile de vot din Australia (6), Japonia (1) şi alte ţări din regiune.
La alegerile prezidenţiale, votarea în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile: vineri, 6 decembrie, între orele locale 12.00 şi 21.00; sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7.00 şi 21.00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23.59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.
Cetăţenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării, pot vota în cele 950 de secţii organizate în afară.
Românii care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Vot prin corespondenţă
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Vot la secţie
Românii au la dispoziţie 950 de secţii pentru a vota în străinătate.
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.
Românii au de ales între doi candidaţi rămaşi în competiţia electorală pentru fotoliul de la Cotroceni – Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR). În primul tur, pe buletinul de vot s-au aflat 14 candidaţi.
La scrutinul desfăşurat pe 24 noiembrie, în diaspora au votat 821.703 persoane.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că votul pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va începe în străinătate, prima secţie urmând să fie deschisă în Auckland, Noua Zeelandă, vineri, la ora 1.00, ora României.
Potrivit unui comunicat al AEP, votarea în străinătate la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile: vineri, între orele locale 12.00 şi 21.00, sâmbătă şi duminică, între orele locale 7.00 şi 21.00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23.59, pentru cetăţenii care sunt în sediul secţiei sau la rând în afara sediului.
AEP menţionează că au fost înfiinţate 950 de secţii de votare în străinătate.
Cetăţenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, mai precizează Autoritatea.
Totodată, AEP a mai transmis că datele privind prezenţa la vot vor putea fi vizualizate în timp real, odată cu deschiderea primelor secţii de votare din străinătate, prin afişarea pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro -, pentru fiecare secţie de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot.
Rezultatele înscrise în procesele-verbale întocmite de către birourile electorale ale secţiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeaşi pagină, imediat după încheierea şi transmiterea digitală a acestora.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Prezidențiale 2024 | Campania electorală pentru turul doi se încheie sâmbătă, 7 decembrie
De la încheierea campaniei şi până la terminarea votării, duminică, 8 decembrie, la ora 21.00, transmiterea de mesaje pentru influenţarea votului este considerată propagandă şi se sancţionează conform legii.
Hotărârea Curţii Constituţionale privind validarea rezultatului primului tur al alegerilor prezidenţiale din data de 24 noiembrie şi organizarea celui de-al doilea tur în 8 decembrie a fost publicată, marţi, în Monitorul Oficial.
Conform hotărârii, în turul doi al prezidenţialelor vor participa Călin Georgescu, candidat independent, şi Elena Lasconi, candidat al Uniunii Salvaţi România, în această ordine.
Din momentul publicării hotărârii CCR în Monitorul Oficial a început campania electorală.
Tot astăzi, Biroul Electoral Central a transmis o circulară către birourile electorale, în care precizează că, în perioada de la încheierea campaniei electorale pentru turul al doilea al prezidenţialelor şi până la terminarea votării, transmiterea de mesaje text sau audio-video pentru influenţarea opţiunii privind exercitarea dreptului de vot este considerată propagandă şi se sancţionează conform legii. Sesizările în acest sens trebuie transmise, în regim regim de urgenţă, agenţilor constatatori.
BEC reaminteşte, în vederea desfăşurării alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 în condiţii de integritate, că sâmbătă, 7 decembrie 2024, la ora 7,00, se încheie campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin, urmând ca votarea în ţară să se desfăşoare duminică, 8 decembrie 2024, în intervalul orar 7,00-21,00.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Peste 18 milioane de alegători au fost aşteptaţi duminică la urne, pentru a alege unul dintre cei 13 candidaţi intraţi în cursa prezidenţială.
Primii doi clasați în turul întâi al alegerilor prezidențiale intră în turul 2, decisiv, care va avea loc peste două săptămâni, pe data de 8 decembrie 2024.
Urnele s-au închis la ora 21.00, iar prezența la vot a depășit 52%.
Exit-poll CURS pentru ora 20.00, valabile doar pentru secțiile de pe teritoriul României:
Marcel Ciolacu (PSD) – 25%
Elena Lasconi (USR) – 18,1%
Călin Georgescu (independent) – 16%
George Simon (AUR) – 14,1%
Nicoale Ciucă (PNL) – 13%
Mircea Geoană (independent) – 5,5%
Kelemen Hunor (UDMR) – 4,6%
Alții – 3,7%.
Exit-poll AVANGARDE – CIRA:
Marcel Ciolacu – 25%
Elena Lasconi – 18%
Călin Georgescu – 16%
George Simion – 15%
Nicolae Ciucă – 14%
Mircea Geoană (independent) – 5%
Kelemen Hunor (UDMR) – 4%
Cristian Diaconescu (independent) – 2%.
Potrivit AVANGARDE – CIRA, datele sunt valabile pentru ora 19,00 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.
Pe teritoriul României au fost organizate aproximativ 19.000 de secții de votare. Potrivit legii, alegătorii care se află în incinta secției de votare la ora 21.00, dar și cei aflați la coadă în afara secției, își pot exercita dreptul la vot până la ora 23.59.
Un program care dă posibilitatea de urmărire a rezultatelor la alegerile prezidențiale în timp real a fost dezvoltat în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și cu Institutul Național de Statistică.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
