Tudorel Toader: „Îi prezint doamnei prim-ministru demisia din funcţia de ministru al Justiţiei“
Publicat de ,
18 aprilie 2019, 17:15
Tudorel Toader a anunţat joi că va merge la Guvern, unde îi va prezenta premierului Viorica Dăncilă demisia sa din funcţia de ministru al Justiţiei.
„Merg la Guvern şi prezint doamnei prim-ministru demisia din funcţia de ministru al Justiţiei. Domnia sa va decide ce face cu această demisie, cel mai probabil o trimite la preşedintele Republicii. În felul acesta domnia sa declanşează, pe de o parte, procedura de remaniere prin solicitarea pe care a formulat-o şi a trimis-o de aseară. Are în acelaşi timp şi demisia mea şi, cel mai probabil, o va trimite la preşedintele Republicii. Voi rămâne până în momentul în care preşedintele evaluează, analizează, decide şi emite decretul, pe de o parte, de eliberare a mea, pe de altă parte, de numire a noului ministru al Justiţiei“, a spus Toader, într-o scurtă declaraţie susţinută pe treptele din faţa sediului Ministerului Justiţiei.
Toader a arătat că va rămâne la minister până în momentul în care în Monitorul Oficial apare numele noului ministru.
„Voi merge la Guvern şi am o altă întrevedere cu doamna prim-ministru. În scrisoarea pe care am redactat-o, voi porni de la voinţa politică exprimată în cadrul CEx (al PSD – n.r.), şi anume de retragere a sprijinului politic pentru subsemnatul în calitate de ministru al Justiţiei. Voi porni de la voinţa exprimată oarecum în cele două întrevederi de aseară şi astăzi cu doamna prim-ministru şi voi porni de la faptul că doamna prim-ministru are rolul decisiv, atât în formarea Guvernului, cât şi în revocarea unora dintre membrii Guvernului. Luând act de aceste circumstanţe, împrejurări, iau în considerare şi faptul că orice autoritate trebuie să aibă asigurată continuitatea activităţii, voi rămâne la minister până în momentul în care în Monitorul Oficial apare numele şi prenumele noului ministru al Justiţiei, căruia îi voi preda documentele ministerului pe bază de proces verbal, îi voi preda sigiliul ministerului şi îi voi ura succes“, a mai spus Toader.
Premierul Viorica Dăncilă a trimis miercuri preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de revocare din funcţie a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. PSD l-a propus în locul acestuia pe deputatul Eugen Nicolicea.
Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis aseară, preşedintelui Klaus Johannis propunerile de numire a noilor miniştri la Justiţie, Fonduri Europene şi Românii de Pretutindeni.
Totodată, premierul a transmis propunerea de revocare a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, precum şi demisiile Rovanei Plumb şi a Nataliei Intotero – anunţă Guvernul într-un comunicat de presă.
Pentru Ministerul Justiţiei a fost propus Eugen Nicolicea, la Ministerul Fondurilor Europene – Oana Florea, iar la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – Liviu Brăiloiu.
Procurorul general Augustin Lazăr a depus la Consiliului Superior al Magistraturii o cerere prin care solicită să iasă la pensie. Informaţia a fost confirmată pentru AGERPRES de Augustin Lazăr.
Lazăr a precizat că mandatul său de procuror general se încheie pe data de 27 aprilie.
Augustin Lazăr a candidat pentru un nou mandat de procuror general, însă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a respins candidatura.
Lazăr a fost acuzat în presă că a refuzat eliberarea condiţionată a disidentului anticomunist Iulius Filip pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.
Ulterior, Augustin Lazăr a susţinut că nu ştia dacă dosarele luate în discuţie în Comisia de la Penitenciarul Aiud erau ale unor deţinuţi politici, însă şi-a cerut „scuze instituţionale” pentru practicile discutabile de dinainte de 1989.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă că nu i-a cerut premierului niciun termen de gândire pentru a decide dacă demisionează, deoarece şefa Executivului nu i-a cerut demisia.
„O simplă precizare! Eu nu i-am solicitat dnei prim-ministru nici un termen de gândire privind demisia, în condiţiile în care domnia sa nu mi-a cerut demisia. A rămas că acest subiect îl vom aborda mâine dimineaţă, la orele 9,30”, a scris Toader, miercuri, pe contul său de Facebook.
Preşedintele executiv al PSD, premierul Viorica Dăncilă, a anunţat miercuri că Eugen Nicolicea va fi propunerea Partidului Social Democrat pentru funcţia de ministru al Justiţiei în locul lui Tudorel Toader.
Dăncilă a spus că urmează să aibă o discuţie cu actualul ministru al Justiţiei şi că aşteaptă demisia din partea acestuia.
„În cadrul CEx de astăzi s-au luat deciziile referitor la cele două colege care candidează pentru Parlamentul European, Rovana Plumb şi Natalia Intotero, şi un vot şi decizie referitor la domnul Tudorel Toader. În urma votului şi în urma nemulţumirilor manifestate de colegi referitor la domnul Toader, nemulţumiri care au avut în vedere atât blocarea unor acte normative, probleme ridicate de miniştrii Cabinetului, dar şi referitor la aspecte ridicate în spaţiul public, care nu au fost dublate de o decizie, s-a votat şi s-a acceptat demisia domnului Tudorel Toader (…), demiterea. Eu sper să fie dublată şi de demisie. Voi avea o discuţie cu domnul Tudorel Toader. În mod normal, dânsul ar trebui să îşi dea demisia. De aceea am făcut trimitere şi la demisie”, a afirmat preşedintele executiv al PSD.
PSD i-a retras sprijinul politic ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, au declarat surse politice.
Comitetul Executiv Naţional al Partidului Social Democrat s-a reunit la Palatul Parlamentului, pe agenda discuţiilor urmând să se afle calendarul mitingurilor electorale din ţară şi situaţia unor miniştri, între care Rovana Plumb şi Natalia Intotero, care se află pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai, dar şi situaţia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.
Moţiunea simplă „Justiţia, victimă sigură în mâinile lui Toader”, iniţiată de PNL şi USR, care trebuia dezbătută de Senat, a fost amânată miercuri pentru a doua oară, din cauza lipsei de cvorum.
Ministrul Tudorel Toader a fost prezent în sala de plen şi i-a aşteptat pe senatori aproximativ 15 minute.
Nici şedinţa de miercuri a Biroului permanent al Senatului nu a avut loc tot din lipsă de cvorum, ca şi cea de luni.
În plen au fost prezenţi 44 de senatori, faţă de minimum 69 cât era necesar.
„Din totalul de 136 de senatori, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa doar 44 de colegi, număr insuficient pentru a desfăşura şedinţa plenului. Urmează ca moţiunea să o dezbatem săptămâna viitoare luni. (…) Constatăm că nu avem cvorum. Şedinţa nu poate să se ţină. Rămâne să ne vedem luni”, a declarat senatorul PSD Claudiu Manda, preşedintele de şedinţă.
Dezbaterea şi votul moţiunii împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, erau programate iniţial pentru luni, dar Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a propus amânarea. Plenul Senatului a votat, ulterior, programul propus pentru miercuri.
Potrivit unor surse parlamentare, amânarea de luni ar fi fost generată de absenţa motivată a mai multor senatori, aflaţi în străinătate, absenţă care ar fi putut genera o lipsă de cvorum în plen, dar şi de agenda ministrului Tudorel Toader, care nu i-ar fi permis prezenţa, luni după-amiază, în plenul Senatului. În cele din urmă, şedinţa de plen a avut loc luni după-amiază doar cu program legislativ.
Semnatarii moţiunii solicită „încetarea de urgenţă a imixtiunii în înfăptuirea Justiţiei, care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţia României republicată, se realizează doar prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instituţii judecătoreşti”. Ei îi cer ministrului Justiţiei să renunţe la „modificările nocive aduse legislaţiei penale şi să procedeze la armonizarea acestora cu deciziile CCR, să renunţe la modificările legislative din domeniul judiciar care contravin principiilor unui stat de drept, dar şi modalităţii de înfăptuire a justiţiei şi statutului judecătorilor, prevăzute de Constituţia României”. PNL şi USR îi cer, de asemenea, ministrului Justiţiei să sprijine iniţiativa legislativă liberală de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie.
Moţiunea simplă împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, intitulată ‘Justiţia, victimă sigură în mâinile lui Toader’, şi iniţiată de PNL şi USR, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, începând cu ora 16,00, potrivit site-ului acestui for legislativ.
În moţiune se solicită ‘încetarea de urgenţă a imixtiunii în înfăptuirea Justiţiei, care, potrivit art. 126 alin (1) din Constituţia României republicată, se realizează doar prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instituţii judecătoreşti’.
Semnatarii moţiunii îi cer ministrului Justiţiei să renunţe la ‘modificările nocive aduse legislaţiei penale şi să procedeze la armonizarea acestora cu deciziile CCR, să renunţe la modificările legislative din domeniul judiciar care contravin principiilor unui stat de drept, dar şi modalităţii de înfăptuire a justiţiei şi a statutului judecătorilor, prevăzute de Constituţia României’.
De asemenea, liberalii îi cer ministrului Justiţiei să sprijine iniţiativa legislativă a PNL de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat sâmbătă seara, referitor la discuţiile pe marginea adoptării Codurilor penale, că „în lipsa urgenţei, nu poate fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă”.
„O simplă precizare! În lipsa urgenţei, nu poate fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă!”, a spus Toader într-o postare pe Facebook pe care, ulterior, a şters-o.
Ministrul Justiţiei a precizat că se referă la cerinţa generală de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat vineri, la Călăraşi, că guvernul trebuie să înceteze cu „această discuţie la nesfârşit” pe tema ordonanţelor de urgenţă referitoare la Codurile penale, iar Parlamentul trebuie să finalizeze procedura începută în acest sens, adăugând că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, trebuie să înţeleagă că „nu mai poate continua aşa”.
„În ceea ce priveşte ordonanţa, eu vă spun sincer că în ziua de miercuri m-am amuzat: vedeam, aşa, un fel de teatru cam ieftin. Îi vedeam pe unii de la Bruxelles care ţipau şi care urlau şi care ameninţau. (…) Pentru ce era acest teatru? Domnul Toader să înţeleagă că nu mai poate continua aşa, trebuie să înceteze cu această atitudine. Mulţi colegi îmi spun că, de fapt, toată intenţia dumnealui a fost din ianuarie să ridice aceste subiecte în dezbatere şi ca să discutăm trei luni de zile nu de ce avem de făcut în România reală – nu în România imaginară – şi a tot anunţat că va da nişte ordonanţe de urgenţă care, de fapt, nu s-au dat şi despre care nu are intenţia să le dea vreodată”, a declarat Dragnea la Călăraşi.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Tăndăreanu
Bugetul aprobat pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor este considerat insuficient de către sindicalişti.
‚‚Doar 83 la sută din necesarul de finanțare este asigurat, ceea ce evident, că nu ne mulțumește și că nu este nici normal, nici legal. În perioada următoare, angajații vor depune refuzuri de efectuare a orelor suplimentare, vor cere recalcularea salariilor pe ultimii trei ani când au fost foarte multe erori. Parte dintre ei, acolo unde situația este foarte rea, vor refuza să intre în serviciu, dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale în ceea ce privește asigurarea cu personal și dotări’’, a declarat Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Pe fondul lipsei unor soluţii viabile la nivelul Ministerului Justiţiei, au solicitat o întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă.
‚‚La început au răspuns, au tot promis și nu și-au făcut treaba. Am avut zeci de întâlniri cu Tudorel Toader, de fiecare dată am discutat problemele, dar niciodată nu s-a întâmplat nimic. În ultima parte a lunii, dacă angajații nu mai fac ore suplimentare, penitenciarele se blochează. Dacă angajații refuză să intre în serviciu, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile de siguranță, adică nu sunt suficienți oameni, sistemul se blochează’’, a mai precizat Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii discută marţi proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se modifică unele prevederi ale OUG 7/2019.
Potrivit ordinii de zi publicată pe pagina de internet a instituţiei, Plenul dezbate „proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei”.
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se modifică unele prevederi ale OUG 7/2019.
Potrivit preambulului proiectului, modificările sunt necesare ca urmare a reacţiilor „negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative” cuprinse în OUG 7/2019 şi „constatând că în prezent aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a Parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii”.
MJ constată că reacţiile negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative cuprinse în acest act normativ vin în principal din partea reprezentanţilor instituţiilor sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, precum şi ale asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
„Aceste reacţii au vizat în mod deosebit intervenţia operată în materia delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de Preşedintele României, (…) modificarea legislativă care a dat judecătorilor posibilitatea de a candida şi a fi numiţi în cele mai înalte funcţii de conducere din cadrul Parchetelor, în acest din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului şi a independenţei judecătorilor”, se arată în proiectul de modificare a OUG 7/2019.
MJ propune revenirea la soluţia legislativă anterioară intrării în vigoare a OUG 7/2019, în materia salarizării specialiştilor IT din sistemul judiciar, astfel cum aceasta era cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, soluţie care asigură totodată şi un regim uniform de salarizare a acestora.
„Alineatul (1) al articolului 54 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor Parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se mai arată în proiect.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara, pe 28 februarie, că a fost elaborată o nouă ordonanţă de urgenţă, care va abroga mai multe prevederi din OUG 7/2019 care fac obiectul protestului magistraţilor.
Pe 19 februarie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică legile justiţiei şi care interzice delegările în funcţii de conducere din cadrul Ministerului Public.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni, că s-a convenit, în cadrul discuţiilor avute de Guvern cu magistraţii pe marginea Ordonanţei de urgenţă de modificare a legilor justiţiei, instituirea unui mecanism de dialog între părţi, care să se concretizeze cu încheierea unui Memorandum, astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern, dincolo de transparenţa decizională, să ajungă să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat.
Toader a menţionat că la întâlnirea cu magistraţii a fost prezent alături de premierul Viorica Dăncilă.
„A fost un dialog deschis, în care s-au adus argumente şi contraargumente, un cadru în cadrul căruia au fost căutate şi găsite soluţiile de ambele părţi, cele mai bune pentru sistem, pentru perioada socio-juridică pe care o parcurgem. (…) Toţi participanţii am apreciat dialogul deschis pe baza de argumente, pe bază de contraargumente. De la început am făcut distincţiile între oportunitatea legiferării (…) şi legalitatea, constituţionalitatea legiferării, cu referire specială la principiul separaţiei puterii în stat, la separaţia carierelor prin puterea judecătorească între cariera judecătorilor şi cariera procurorilor. Principalele soluţii asupra cărora de comun acord am convenit se referă la instituirea unui mecanism de dialog astfel încât CSM, cel care dă avize consultative în problemele de modificare a legilor justiţiei, pe de o parte, Guvernul pe de altă parte, dacă e vorba de ordonanţă, vom încheia un Memorandum, astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern, dincolo de transparenţa decizională, să ajungă să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat. (…) Am convenit să abrogăm articolul 54 (n.r. – referitor la procurori)”, a declarat Toader.
O altă temă discutată s-a referit la salarizarea IT-iştilor din sistem.
„Vom ridica nivelul de salarizare, după principiul ‘un drept câştigat nu poate fi coborât’, deci vom recupera ceea ce au pierdut prin consultare cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Finanţelor, dar în acelaşi timp vom şi uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-işti”, a precizat ministrul Justiţiei.
Printre cei prezenţi la discuţiile de la Guvern au fost prezenţi, potrivit ministrului Justiţiei, reprezentanţii CSM, UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România, Inspecţiei Judiciare, şi Secţiei Speciale pentru anchetarea infracţiunilor din justiţie.
Luni, începând cu ora 16.00 procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța au ieșit din nou în fața instituției pentru a protesta faţă de adoptarea de către Guvern a OUG 7 care modifică legile Justiţiei.
Acestora li s-au alăturat procurori de la DNA și de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Aceștia vor decide marți dacă își suspendă și ei activitatea.
„Cei care protestează acum sunt cei care au dat examene grele de admitere în profesie, de promovare în funcțiile de conducere și execuție, așa încât mi se pare de-a dreptul jignitor ca cineva să ne spună că nu știm de ce protestăm. M-aș mai referi și la faptul că am văzut pe profilul de Facebook al domnului ministru Tudorel Toader care încearcă să acrediteze ideea că la acest protest, în majoritate, participă procurori care au grade superioare și vin și pe aceeși bani, muncesc la Parchetele inferioare – cumva că ar lua bani mulți pe muncă puțină. Eu ca reprezentant al parchetelor de pe lângă Judecătoria Constanța mă simt profund jignit, pentru că vreau să vă spun că cele mai încărcate parchete din Româia sunt chiar parchetele de pe lângă judecătorii. Iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța este parchetul cu cel mai mare volum de activitate din țară, cu cei mai mulți inculpați arestați preventiv, peste 1.000 de inculpați trimiși în judecată, astfel încât chiar dacă mai sunt și dosare de o complexitate mai redusă, totuși volumul de activitate este unul foarte ridicat. A spune despre noi că muncim puțin, eu sincer mă simt profund deranjat”, a precizat Viorel Teliceanu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.
În fiecare zi, până miercuri inclusiv, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța vor ieși în intervalul orar 16.00 – 16.30 să protesteze în fața instituției. Aceștia solicită abrogarea OUG 7/2019.
Este posibil ca după aceste trei zile de proteste, manifestarea să fie prelungită.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat joi că va declanşa procedura de numire a noului procuror general al României.
„Voi merge la minister şi voi declanşa procedura de numire a noului procuror general. La finalul lunii aprilie îi expiră mandatul (lui Augustin Lazăr – n.r.) şi procedura se derulează între timp şi în felul acesta, până la expirarea perioadei, vom avea un nou procuror general”, a declarat Tudorel Toader la ieşirea din sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Întrebat dacă magistratul Corina Mândrilă de la Curtea de Apel Bucureşti este agreat pentru postul de procuror general al României, Toader a explicat că nu pot exista favoriţi la acest moment, în contextul în care procedura de numire nu a fost declanşată încă.
Despre vizita sa la Parchetul instanţei supreme, ministrul a explicat că a avut întâlniri cu preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Elena Iordache, şi cu Bogdan Licu, adjunct al procurorului general al României şi că pe agenda sa nu s-a numărat şi o întâlnire cu actualul procuror general al României, Augustin Lazăr.
Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis miercuri că Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia judiciară din DNA rămân fără procurori şefi, prin expirarea delegărilor, odată cu adoptarea OUG care modifică legile justiţiei.
Procurorii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că activitatea DNA va fi blocată şi contestă ordonanţa de urgenţă anunţată marţi de ministrul Tudorel Toader. DIICOT a emis tot miercuri o poziţie similară.
Procurorii DNA afirmă că nu există niciun motiv de modificare a legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, singura urgenţă fiind „intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs, argument care nu poate fi acceptat”.
„Interzicerea delegărilor in funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție și o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004). Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor. În mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019. Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul șef secție conduce și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). In plus, procurorul sef al Secției judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată și poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanța a fost învestită de DNA prin rechizitoriu”, se arată într-un comunicat DNA.
Procurorii spun că nu au primit nici până în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observaţiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass-media.
Direcției Naționale Anticorupție nu i-a fost comunicată nici până în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observațiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass media.
DNA atrage atenţia că se introduc criterii subiective de sancţionare a magistraţilor, cum ar fi „buna reputaţie”.
De asemenea, DIICOT a transmis miercuri, că, în cadrul Adunării Generale a procurorilor, convocată pentru prezentarea Raportului de activitate al Direcţiei pentru anul 2018, s-a decis suplimentarea ordinii de zi, cu emiterea unui punct de vedere asupra modificărilor aduse legilor justiţiei, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, adoptată la data de 19.02.2019.
„În urma consultărilor procurorilor prezenți în cadrul Adunării Generale, aceștia au decis în unanimitate ralierea și susținerea punctelor de vedere emise de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în sensul că, modificările aduse Legilor justiției contravin arhitecturii instituționale stabilite prin Constituție și ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-și realiza atribuțiile specifice, prevăzute de Constituția României și legile organice”, se arată în comunicatul DIICOT.
Trei propuneri pentru funcţii de conducere în DIICOT
Publicat de ,
5 februarie 2019, 12:18
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, astăzi, pe Facebook, că i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis propunerile pentru trei funcţii de conducere în DIICOT.
El i-a propus pe Doru-Gabriel Stoica la Secţia de combatere a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, Bogdan Felician Voicu, la Combaterea traficului de droguri, şi pe Alina Albu la Secţia de combatere a criminalităţii organizate.
Pe 28 ianuarie, Secţia pentru procurori a CSM i-a avizat favorabil pe cei trei candidaţi propuşi de Tudorel Toader pentru funcţii de conducere în DIICOT.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat duminică seara că a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă, pentru a da posibilitatea persoanelor condamnate de completuri ‘nelegal constituite’ şi care nu mai sunt în termen să poată depune contestaţii în anulare.
Tudorel Toader a mai anunţat şi o a doua ordonanţă de urgenţă în legătură cu protocoalele încheiate cu SRI, însă a precizat că aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale.
‘Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite. Şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, îi va judeca şi dacă vor fi vinovaţi vor plăti, dacă nu vor fi vinovaţi, sigur nu există temei să plătească. Aceasta este o primă şi imediată măsură. A mai declarat Curtea neconstituţională şi constituirea sau încheierea acelor protocoale. Aşteptăm motivarea deciziei Curţii, vedem dezlegarea pe care o vor da judecătorii constituţionali şi în funcţie de care, probabil, vom proceda în aceeaşi măsură să le dăm posibilitatea juridică legală să verifice dosarul, să fie contestat, să verifice dacă urmărirea penală a fost făcută pe probele legale din Codul de procedură penală sau a fost făcută pe lângă procedura penală, pe bază de protocoale şi de către organe judiciare care nu sunt abilitate în urmărirea penală (…). Ordonanţă de urgenţă pentru contestaţia în anulare de către cei condamnaţi definitiv, care au pierdut termenul de contestaţie, condamnaţi în complete nelegal constituite, asta e una. Doi – aşteptăm decizia şi, în funcţie de dezlegarea judecătorilor, cel mai probabil vom proceda la fel (…) Ordonanţa este pregătită’, a spus Toader, într-o intervenţie telefonică la România TV.
Întrebat dacă ordonanţa privind contestaţia în anulare va fi dată săptămâna viitoare, Toader a precizat: ‘Nu decid eu momentul. Eu propun soluţia. Eu am făcut draftul de ordonanţă, doamna prim-ministru va decide. Dar ce cred eu, în cel mai scurt timp posibil’.
Ministrul Justiţiei a mai spus că se va întâlni luni cu premierul Viorica Dăncilă şi se va decide ‘ceea ce este de făcut’.
‘Administraţia Naţională a Penitenciarelor a făcut o nouă evaluare şi mâine o prezint doamnei prim-ministru şi vom decide ceea ce este de făcut. Sigur, sunt mai multe variante. Nu vreau să vă dezamăgesc, dar nu pot să avansez eu varianta finală pe care o vom adopta. Vedem mâine şi comunică doamna prim-ministru sau voi comunica eu. Important este să aflăm adevărul, aşa cum este din practica judiciară, din procesul legislativ. Cunoscând adevărul, ştim ce trebuie să facem. Sigur, este anormal să facem afirmaţii de genul: ‘noi exportăm experienţă în prevenirea, combaterea criminalităţii, lupta cu fenomenul numit corupţie’, când vedem cu toţii foarte bine, din păcate, cu totul altă realitate decât cea pe care o promovau autorităţile de resort. Vedem multe abuzuri. Că sunt de la DNA, că au fost de la Ploieşti, că sunt de la Oradea, vedem ce spune Curtea Constituţională că sunt protocoalele nefireşti, neconstituţionale, vedem ce spune Curtea Constituţională că, din 2014 încoace, completele de 5 au fost constituite în contradicţie cu legea şi a declarat Curtea acel conflict. Noi, sigur, trebuie să facem ceva. Într-un stat de drept nu poţi să-i zici românului: ai fost urmărit penal pe protocoale declarate neconstituţionale, ai fost condamnat definitiv de complete nelegal constituite, procedură declarată neconstituţională, dar într-un stat de drept al anului 2019, într-o ţară membră a UE, chiar dacă ţi s-a încălcat dreptul la apărare, la un proces echitabil, la respectarea legii, rămâi condamnat, rămâi în puşcărie’, a mai afirmat Toader.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni, că Anca Jurma renunţă la nominalizarea pentru funcţia de procuror-şef interimar al DNA, fiind trimisă o adresă în acest sens în timpul şedinţei Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care avea pe ordinea de zi propunerea de prelungire a delegării acesteia pentru şefia interimară a DNA.
„În timpul şedinţei, în timpul deliberărilor la Secţie s-a primit o declaraţie din partea doamnei Jurma prin care renunţă la consimţământul prealabil acordat. În cazul acesta, Secţia nu avea decât să ia act de voinţa dânsei, de retragere a consimţământului, acordului, şi veţi vedea ce va decide Secţia la o şedinţă următoare”, a declarat Toader la CSM.
Potrivit acestuia, „altă soluţie nu este”, iar secţia de procurori a CSM urmează să se întâlnească joia viitoare, „când probabil se va decide”.
Tudorel Toader spune că demersul Ancăi Jurma este o chestiune strict personală. „Dânsa cred că este cea mai în măsură să spună în ce condiţii şi-a exprimat acordul şi în ce condiţii şi l-a retras. Personal nu pot să mă substitui domniei sale in a da explicaţii”, a spus Toader.
Ministrul Justiţiei a precizat că procedura nu s-a încheiat. „Procedura nu s-a încheiat. Şi nimeni n-are un drept de decizie discreţionar, dincolo de exigenţele Constituţiei”, a adăugat el, cu referire indirectă la preşedintele Klaus Iohannis.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, într-un interviu difuzat marţi de Antena 3, că vrea să închidă subiectul referitor la o ordonanţă de guvern privind amnistia şi graţierea, el subliniind că ministerul său poate da cel mult un aviz la un proiect de lege iniţiat în Parlament pe acest subiect.
Totodată, ministrul Toader a afirmat că nu a făcut şi nici nu va face ceva care să creeze o stare de pericol similară cu cea de la momentul ordonanţei de urgenţă 13 din 2017.
‘Amnistie şi graţiere, să închidem (…) Poate să fie proiect de lege din Parlament pe care se cere punct de vedere. Dăm avize, avem o direcţie de avizări (la minister n.red.)’, a spus Toader, fiind întrebat despre solicitarea liderului PSD, Liviu Dragnea, de a fi iniţiată o ordonanţă de urgenţă privind amnistia şi graţierea.
Toader a mai afirmat că înţelege afirmaţia premierului Viorica Dăncilă că nu se poate da o astfel de ordonanţă de urgenţă fără semnătura lui, ca ministru al Justiţiei. ‘Am o bună colaborare cu doamna prim-ministru şi afirmaţia dânsei cred că o înţeleg. Asta e procedura, în guvern nu vine partidul cu proiect de lege, în guvern se duce numai ministrul’, a spus Toader.
Ministrul Justiţiei a menţionat că nu resimte influenţa unor presiuni politice cu privire la acest subiect.
‘Nu. Să nu dau un răspuns mult prea tranşant, nu eu am venit să bat la uşa ministerului sau a alianţei de guvernare că vreau să fiu ministru. Eu mi-am construit o carieră universitară, o carieră în practică, am acasă o garderobă de robe (…) Nu simt o presiune, poate fi atmosferică, psihică, dar dacă tu, ca demnitar, nu ai pregătirea psihică de a face faţă unor astfel de aşa-zise presiuni, de a-ţi îndeplini obligaţia legală, independent de ce zice unul sau altul, înseamnă că nu eşti pregătit pentru postul respectiv’, a spus el. Ministrul Toader a adăugat că a participat la şedinţele CExN al PSD în condiţiile în care a fost invitat la acestea, nu s-a dus din proprie iniţiativă, dar şi pentru că face parte dintr-un guvern politic, iar capitolul pe Justiţie al programului de guvernare ‘nu l-a adus cu el de la Iaşi’.
De asemenea, întrebat dacă nu îi este teamă că ar putea da foc la ţară aşa cum s-a întâmplat în cazul OUG 13, Toader a răspuns că nu a făcut şi nici nu va face ceva care să creeze un astfel de pericol, mai ales că el a venit ca ministru în 2017 tocmai ‘pentru a stinge focul de după OUG 13’.
‘Nu, nu mi-e teamă, pentru că am convingerea că nu fac ceea ce nu trebuie să fac sub aspectul oportunităţii şi al legalităţii sau constituţionalităţii, de aceea, până acum, nu am avut sentimentul ăsta de teamă. Ştiu OUG 13, care a avut şi un număr cu ghinion, ştiu şi efectele ei. Eu am venit să sting oarecum focul de după ordonanţă, dar nu am această temere, pentru că n-am făcut şi nici nu voi face ceva care să creeze măcar o astfel de stare de pericol, darămite să o producă în mod efectiv’, a mai spus ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiției a anunțat că îi trimite astăzi președintelui cererea de revocare a procurorului general
Publicat de ,
27 decembrie 2018, 07:40 / actualizat: 27 decembrie 2018, 9:40
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că joi îi va trimite preşedintelui Klaus Iohannis cererea oficială de revocare a procurorului general, Augustin Lazăr, dar şi propunerile de numire în cinci funcţii de conducere din cadrul structurilor Parchetului General, pe care şeful statului le-a respins anterior pe motiv de nelegalitate.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că reflectează cu privire la oportunitatea unei ordonanţe de urgenţă pe tema amnistiei şi graţierii.
‘Reflectez. (…) Când voi avea un răspuns structurat atunci vi-l voi oferi. (…) Când am ceva de spus, sigur vă spun’, a afirmat Toader, la Parlament, întrebat dacă are un punct de vedere privind oportunitatea unei OUG pe tema amnistiei şi graţierii.
Ministrul a adăugat că, pe de altă parte, pe subiectul amnistiei şi graţierii, Liviu Dragnea nu i s-a adresat doar lui la CN al PSD: ‘Nu a fost un dialog cu ministrul Justiţiei, în al doilea rând nu s-a adresat numai mie, şi la Finanţe şi la alte autorităţi’.
Fiind întrebat despre faptul că există informaţii că până pe data de 15 ianuarie Guvernul va adopta o ordonanţă pe amnistie şi graţiere şi că el ar fi de acord şi i-ar fi spus şefului PSD acest lucru, Toader a spus: ‘Am citit şi eu acum pe internet că port discuţii foarte avansate să mă fac europarlamentar, categoric, nu, am şi dezminţit’.
‘Întrebaţi-i pe cei care v-au zis. Dumneavoastră cred că nu vă faceţi iluzia că vă răspund ce-mi sugeraţi să vă răspund. Când voi avea mai multe informaţii vi le voi oferi’, a completat Toader.
Întrebat dacă el a văzut la PSD sau a primit vreun draft de proiect pe o OUG privind amnistia şi graţierea, ministrul Justiţiei a spus: ‘Dumneavoastră aţi auzit răspunsul pe care l-am repetat de mai multe ori, sigur, bănuiesc că da’.
‘Când voi avea ce să vă spun sigur vă voi comunica. În rest, dacă cineva spre exemplu v-a spus că a discutat cu mine, dacă cineva v-a spus că s-a elaborat…întrebaţi pe autorii afirmaţiilor, nu pe mine’, a completat Toader.
Ministerul Justiţiei a preluat, oficial, Preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, a anunţat, sâmbătă seara, ministrul Tudorel Toader, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit sursei citate, în perioada 6-7 decembrie, Tudorel Toader a participat, la Bruxelles, la ultima reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, sub egida preşedinţiei Austriei. Vineri, la finalul Sesiunii Justiţie, ministrul justiţiei a preluat oficial Preşedinţia acestei formaţiuni, ce va fi exercitată de către România începând cu 1 ianuarie 2019.
Ministrul justiţiei a fost însoţit la reuniune de Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, ambasadorul Luminiţa Odobescu, precum şi de o parte din echipa tehnică din cadrul Ministerului Justiţiei şi a Reprezentanţei Permanente a Românei.
„În cadrul acestei reuniuni, miniştrii de justiţie au adoptat abordarea generală cu privire la propunerea de directivă privind contractele de vânzări de bunuri, propunerea de reformare a Regulamentului Bruxelles II bis şi propunerea de Regulament privind ordinele europene de furnizare şi conservare a probelor electronice în materie penală. Pe agendă s-au mai aflat informări privind stadiul operaţionalizării Parchetului European, pregătirea de către Comisia Europeană a mandatelor de negociere privind cel de-al doilea Protocol adiţional la Convenţia de la Budapesta privind criminalitatea informatică şi, respectiv, un acord între UE şi SUA privind probele electronice în materie penală”, se arată în aceeaşi postare.
Sursa citată mai precizează că, în marja reuniunii, ministrul român a avut scurte întrevederi cu comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova precum şi cu omologii săi din Austria, Luxemburg şi Croaţia.
„Fiind ultimul Consiliu JAI din mandatul Preşedinţiei austriece, viitoarea Preşedinţie a României la Consiliul UE a prezentat priorităţile sale în domeniul justiţiei pentru semestrul I al anului 2019, între care: avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală şi obţinerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din acelaşi pachet legislativ; finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis; numirea procurorului-şef european şi consolidarea recunoaşterii reciproce în materie penală”,se mai arată în postare.
Propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al DNA, respinsă de președintele Klaus Iohannis
Publicat de ,
21 noiembrie 2018, 14:10
Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Într-un comunicat transmis AGERPRES, Administraţia Prezidenţială precizează că, în luna octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis şefului statului următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcţii de conducere:
* Adina Florea – pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
* Florena-Esther Sterschi – pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
* Elena Giorgiana Hosu – pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
* Iuliana Nedelcu – pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
* Antonia-Eleonora Constantin – pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul Justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, precizează Administraţia Prezidenţială.
CSM a dat aviz negativ pe cererea de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr
Publicat de ,
19 noiembrie 2018, 14:42
Secţia pentru procurori a CSM a dat luni aviz negativ propunerii formulate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind revocarea din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr.
„În şedinţa din data de 19 noiembrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr. Hotărârea Secţiei pentru procurori va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei“, se arată într-un comunicat al CSM.
Potrivit unor surse judiciare, decizia a fost luată cu cinci voturi „pentru“ şi un vot „împotrivă“. Avizul CSM este unul consultativ.
Ministrul Justiţiei a plecat de la CSM înainte de anunţarea rezultatului votului. Întrebat de jurnalişti cum a votat, Toader a spus: „Cum am gândit. (…) În sensul raportului. Acum e previzibil. Eu am făcut raportul la minister cu toată convingerea“.
Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei a enumerat atunci 20 de puncte privind activitatea procurorului general, printre care: probleme grave de comportament şi comunicare publică; probleme grave de management; lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii; discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului; contestarea deciziilor Curţii Constituţionale; neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere; critici aduse Parlamentului şi Guvernului; modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august; încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.
Tudorel Toader mai declara că dosarul de candidatură depus în anul 2016 de procurorul general Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.
De asemenea, Toader afirma că în dosarul de candidatură de la MJ se afla o ordonanţă de clasare pe numele preşedintelui Klaus Iohannis. Ulterior, s-a descoperit că această ordonanţă nu a fost întocmită de Augustin Lazăr, ci de un alt procuror, Cristian Lazăr.
Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia şeful statului.
Raportul MCV privind România, publicat de Comisia Europeană, are iz politic şi foloseşte standarde duble, a declarat miercuri ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
El a reafirmat că România este şi rămâne ataşată valorilor europene, că România respectă standardele europene, dar, în acelaşi timp, trebuie să aibă demnitatea de a legifera în acord cu Legea fundamentală, în acord cu specificul naţional şi cu interesele românilor.
„De când sunt ministru al Justiţiei nu am lipsit de la nicio dezbatere. Toate explicaţiile pentru cele 12 recomandări au trecut prin filtrul de la Ministerul Justiţiei. De această dată, tind să cred că raportul are iz politic, are multe interese, raportul foloseşte standarde duble şi se raportează la obiective mobile, mişcătoare. Vă amintesc un lucru: erau patru recomandări, ulterior din patru au ajuns 12 recomandări, acum s-au mai adăugat opt. Acum vom avea 20 de recomandări. De ce mobile, de ce standard dublu? Pentru că, spre exemplu, în 2012 era o măsură legislativă de modificare la legile Justiţiei privind competenţele referitoare la acţiunea disciplinară. Era bine, a fost apreciată măsura, se raporta la judecători, la procurori, ministrul Justiţiei avea o competenţă mai largă decât aceea de a sesiza, şi era bine. Astăzi, după şase ani de zile, ministrul are doar competenţa de a declanşa acţiunea de a sesiza Inspecţia Judiciară, nu ia măsuri, se raportează numai faţă de procurori şi iată nu mai este bine. Acelaşi lucru nu poate să fie bun în 2012 şi să nu fie bun în 2018. Vă mai dau un exemplu: nu cu multă vreme în urmă un procuror de rang înalt era numit în funcţie cu un aviz negativ de la Secţia de procurori. Şi a fost bine. Nimeni nu s-a revoltat, nimeni nu s-a îngrijorat, Justiţia nu a fost încălcată, independenţa procurorilor a fost respectată. Astăzi, ni se cere nici mai mult nici mai puţin decât avizul Secţiei de procurori a CMS să devină unul obligatoriu, adică să nu trecem peste un aviz negativ, ceea ce iarăşi, la interval scurt de timp, putem observa abordări diferite”, a detaliat Tudorel Toader.
Prin urmare, a subliniat ministrul Justiţiei, legiuitorul român are această libertate de a legifera.
„Să nu spună cineva că o recomandare, indiferent a cui este ea, trece peste o decizie a Curţii Constituţionale. (…) Ce este obligatoriu este faptul că sunt obligatorii standardele europene. Este obligatoriu procesul ireversibil de legiferare. (…) Nu trebuie să fii mare jurist, nici nu trebuie să fii jurist să înţelegi faptul că de la Bruxelles vine o comisie din trei – cinci experţi, care evaluează şi fac raportul acela şi formulează nişte recomandări. Nu vă imaginaţi că trei – cinci specialişti vin în România, fac nişte recomandări, iar recomandarea lor devine mai puternică decât legea naţională, recomandarea lor devine ca o normă dintr-un tratat/ o convenţie internaţională. Nu trebuie să fii jurist să ştii că experţii ăia, cât sunt ei de experţi, nu devin legiuitori când vin în România să ne evalueze, să facă recomandări. Recomandările lor stau la baza raportului final„, a explicat Toader.
Întrebat dacă va suspenda procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, el a răspuns: „Toate recomandările au rolul lor. Noi ne uităm la fiecare recomandare în parte, îi dăm vocaţia juridică pe care recomandarea o are. Să nu vă imaginaţi că o recomandare poate să aibă putere juridică – şi îmi asum ceea ce spun – peste legea naţională„.
Marţi, Comisia Europeană a recomandat României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
Procurorul general Augustin Lazăr a depus vineri, la Curtea de Apel Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie, demarată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Potrivit unor oficiali din Parchetul General, Augustin Lazăr a depus, tot vineri, la Ministerul Justiţiei, o plângere prealabilă împotriva raportului de evaluare întocmit de Tudorel Toader.
În acţiunea depusă la Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr a solicitat suspendarea efectelor raportului întocmit de Toader, până la soluţionarea litigiului de la Ministerul Justiţiei.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat miercuri că raportul de evaluare a activităţii sale manageriale prezentat de ministrul Tudorel Toader, în baza căruia acesta cere revocarea sa din funcţie, reprezintă răspunsul pe care Executivul înţelege să îl dea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, adăugând că argumentele ministrului Justiţiei sunt „exagerări vizibile şi interesate”.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, scrie Agerpres.
El a prezentat raportul privind activitatea managerială a procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„În temeiul prevederilor articolului 54, alineatul 4, coroborat cu articolul 51, alineatul 2, litera b din Legea 303/2004, cu modificările, completările ulterioare privind statutul judecătorilor şi procurorilor declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr”, a anunţat Toader, la Ministerul Justiţiei.
El a adăugat că raportul de evaluare, însoţit de propunerea de revocare a procurorului general, va fi transmis miercuri seara către Secţia pentru procurori a CSM în vederea studierii, analizării şi elaborării avizului consultativ, precum şi preşedintelui României pentru a decide potrivit competenţelor legale ce îi revin.
Ministrul Justiţiei a afirmat că faptele enumerate în raport sunt „de netolerat” într-un stat de drept, iar activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale.
„Considerăm că actele şi faptele enumerate în prezentul raport, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. În aceste condiţii, nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea de către domnia sa a funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public. Toate elementele prezentate susţin gravitatea comportamentelor, mesajelor publice ale procurorului general, care, prin managementul realizat, a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional”, a susţinut Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, duminică dimineaţa, că OUG pentru modificarea Legilor justiţiei este o lege civilă şi nu penală şi că „nu poate retroactiva, nu afectează stabilitatea dobândită în condiţiile legii”.
„OUG este o lege civilă şi nu penală, iar pe cale de consecinţă se înţelege faptul că nu poate retroactiva, nu afectează stabilitatea dobândită în condiţiile legii! Neafectând stabilitatea dobândită în condiţiile legii, cerinţa celor 10 ani vechime pentru procurorii de la PÎCCJ este incidentă zecilor de procurori delegaţi de către procurorul general al PÎCCJ, iar pe viitor se va aplica faţă de toţi cei care doresc să devină procurori în cadrul PÎCCJ! Consider că o eventuală nouă modificare a legilor justiţiei ar trebui ca pe lângă cerinţa vechimii în magistratură, pentru procurorii de la PÎCCJ, DNA şi DIICOT, să se prevadă şi cerinţa gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de Apel!”, a scris Toader pe Facebook.
El a făcut mai multe precizări referitoare la OUG pentru modificarea Legilor justiţiei.
„Preşedintele Republicii cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască următoarele: În lipsa OUG, ar fi intrat în vigoarea Legea nr.242/2018, ar fi creat dreptul magistraţilor de pensionare anticipată la 20 de ani de activitate, contrar recomandării Comisiei de la Veneţia, contrar ‘îngrijorărilor prezidenţiale’ situaţie în care peste 2000 de magistraţi ar fi dobândit vocaţie la pensionarea anticipată, existând riscul real de creare a unui deficit de personal”, a mai menţionat ministrul Justiţiei.
Totodată, Toader a scris că, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia, prin OUG se asigură stabilitate membrilor aleşi din CSM, prin aceea că nu mai pot fi revocaţi pe motive subiective, constând în pierderea încrederii din partea celor care i-au ales; se consacră în mod explicit faptul că reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM; se prevede faptul că procurorii de la DNA şi DIICOT nu mai pot fi revocaţi în situaţia aplicării celei mai uşoare sancţiuni, cu avertismentul şi se prevede transmiterea în direct a interviului susţinut de către candidaţii pentru funcţiile de rang înalt, din cadrul Ministerului public.
„Fără a fi examinat şi avizat OUG, Comisia de la Veneţia a reţinut rezolvarea parţială a problemei pensionării anticipate a magistraţilor, declarându-se favorabilă abrogării acestei prevederi legale. În mod formal, OUG urmează să fie transmisă Comisiei de la Veneţia spre examinare şi avizare, aviz care ar urma să fie adoptat la Plenara din decembrie 2018! În acelaşi timp, OUG a uniformizat cerinţa de vechime în magistratură, pentru procurorii cu funcţii de execuţie din cadrul PÎCCJ, DNA şi DIICOT, vechime care trebuie să fie de 10 ani. Pentru funcţiile de conducere se prevede o vechime de 15 ani, spre deosebire de prevederile Legii 242/2018, care stabileau o vechime de 18 ani pentru procurorii de la PÎCCJ. În repetate rânduri am subliniat cerinţa distincţiilor necesare dintre legea civilă şi legea penală!”, a mai scris Toader.
O comisie a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, vineri, admiterea Adinei Florea în funcţia de procuror în cadrul Secţiei de investigare a magistraţilor, potrivit unui anunţ postat pe site-ul CSM.
Adina Florea este şi propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru funcţia de procuror şef al DNA.
De asemenea, Comisia a decis că Florena Esther Sterschi este procurorul-şef al Secţiei.
Alţi trei candidaţi au fost admişi pentru funcţia de procuror: Codruţa Simona Chindea, Sorin Iaşinovschi şi Magdalena Olteanu.
Iniţial, Iuliana Magdalena Olteanu candidase pentru funcţia de procuror şef, însă a fost admisă pentru postul de procuror.
Opt candidaţi înscrişi la selecţia pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de investigare a magistraţilor şi pentru ocuparea unor posturi de procurori în cadrul acestei secţii au susţinut vineri interviurile în faţa unei comisii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit CSM, pentru funcţia de procuror-şef al secţiei şi-au depus candidatura procurorii Ioan Viorel Cerbu, Elena Iordache, Iuliana Magdalena Olteanu, Florina Piloş şi Florena Esther Sterschi.
Pentru funcţia de procuror au candidat: Codruţa Simona Chindea, Adina Florea şi Sorin Eugen Iaşinovschi.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declară că este inadmisibil ca preşedintele să aştepte demisia ministrului Justiţiei pentru proiecte de acte normative care nu au fost iniţiate, elaborate sau promovate de către ministerul pe care îl conduce.
„Într-o lume normală, este inadmisibil ca preşedintele Republicii să aştepte demisia ministrului Justiţiei pentru proiecte de acte normative care nu au fost iniţiate, elaborate sau promovate de către Ministerul Justiţiei – mă refer la modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală! Rămâne valabil ceea ce afirmam şi în cursul zilei de ieri – este preferabil că întâi să ne documentăm, apoi să vorbim!”, spune Tudorel Toader, într-un mesaj postat pe Facebook.
Preşedintele Klaus Iohannis „condamnă ferm comportamentul iresponsabil” al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, precizând că acesta „şi-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-şi prezenta demisia din funcţie”.
„Preşedintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiţiei, care, sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneţia în cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, condamnă ferm comportamentul iresponsabil al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, despre care spune că şi-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-şi prezenta demisia din funcţie.
„Preşedintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiţiei, care, sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneţia în cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni„, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmis vineri.
Totodată, şeful statului menţionează că acesta este un nou episod dintr-un lung şir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său.
„În acest mod, Ministrul Justiţiei şi-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-şi prezenta demisia din funcţie„, se mai arată în comunicat.
Ordonanţa de Urgenţă privind Legile Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial
Publicat de ,
17 octombrie 2018, 09:16
Ordonanţa de Urgenţă privind legile justiţiei, adoptată săptămâna aceasta de Guvern, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial, şi, prin urmare, a intrat în vigoare.
Procurorii de la toate parchetele rămân în funcţii doar dacă îndeplinesc noile prevederi legale, între care o vechime de cel puţin 10 ani.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că ordonanţa era necesară pentru armonizarea legilor din domeniu şi pentru a prelua o parte din recomandările venite de la Comisia de la Veneţia şi de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Însă, procurorul general Augustin Lazăr spune că Ordonanţa a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA. El a precizat că Ministerul Public analizează acum suspiciunile de neconstitutionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, singura instituţie care poate sesiza Curtea Constitutională. Anterior, Parchetul General semnalase că din cauza Ordonanţei, în cazul a 40 de procurori va înceta delegarea. Cei mulţi sunt la DNA şi la DIICOT.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni, pe Facebook, că i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef DNA. Ea a primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori a CSM.
„Astăzi am transmis către Președintele României următoarele propuneri de numire în funcții de conducere:
Adina Florea – procuror șef DNA;
Elena Georgiana Hosu – procuror șef adjunct DIICOT;
Florena-Esther Sterschi- procuror șef la Sectia de resurse umane și documentare din cadrul PICCJ !„, a scris Tudorel Toader, pe Facebook.
Secţia pentru Procurori a CSM a motivat vineri avizul negativ dat Adinei Florea, pentru funcţia de procuror-şef DNA. Procurorii CSM susţin, referitor la declaraţia „Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez în Ministerul Public” făcută de Adina Florea în cadrul interviului, că se remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţă, „împrejurare de neconceput într-un astfel de cadru”. În ceea ce priveşte aptitudinile manageriale necesare funcţiei pentru care Adina Florea candidează, procurorii CSM au remarcat, cu ocazia interviului, o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză redusă, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori, precum onestitatea şi imparţialitatea.
Adina Florea a fost propusă la şef la DNA de către Tudorel Toader în data de 6 septembrie. O zi mai târziu, Procurorul general Augustin Lazăr anunţa că se fac verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, de unde provine şi Adina Florea, existând suspiciuni că de acolo a apărut în spaţiul public protocolul secret din 2016. În data de 27 septembrie a fost programată audierea în faţa CSM a Adinei Florea, dar aceasta a fost amânată tocmai pentru a fi finalizată cercetarea disciplinară cerută de procurorul general. Audierea a fost reluată pe 8 octombrie şi ulterior a venit şi avizul negativ.
Preşedintele Klaus Iohannis poate respinge o singură dată propunerea, fiind nevoit să motiveze de ce, potrivit prevederilor în vigoare.
Articolul 54, alineatul 1, din legea 303/2004 modificată privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care a fost publicată luni, 15 octombrie, în Monitorul Oficial, prevede că „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată„.
Alineatul 3 prevede că „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alineatul 1, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului„.
Guvernul a adoptat, luni, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei care prevede că vechimea celor care candidează la conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT trebuie să fie de 15 ani. La ora transmiterii ştirii, OUG nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial.
Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, a declarat ministrul Tudorel Toader, luni, la Palatul Victoria.
„Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine (marţi – n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă„, a afirmat Tudorel Toader.
El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că „modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale„.
Avizul secţiei pentru procurori a CSM, referitor la desemnarea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef DNA, a fost primit la Ministerul Justiţiei, a anunţat, vineri dimineaţa, ministrul Tudorel Toader.
„Avizul va fi analizat în cursul zilei de luni, apoi se va decide referitor la procedura aflată în derulare“, a scris Toader pe Facebook.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ, luni, propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de numire a Adinei Florea ca procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„În şedinţa din data de 8 octombrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa“, precizează CSM, într-un comunicat.
Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DNA, a susţinut luni interviul în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Funcţia de procuror şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat joi că la MJ nu a existat şi nu există, în dezbatere, adoptare sau avizare, un proiect de ordonanţă privind amnistia.
„La Ministerul Justiţiei nu a existat, nu există, nici în dezbatere, adoptare, avizare, un proiect de ordonanţă privind amnistia. (…) Un act normativ are în el două componente, o componentă de oportunitate în adoptare, componenta decizie, care cade exclusiv în sarcina decidentului, şi o componentă de constituţionalitate, dacă vorbim de ordonanţă sau de lege. Nu e în sarcina mea să decid nici oportunitatea, nici constituţionalitatea”, a spus Toader, la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că la întâlnirea de joi pe care a avut-o cu liderul PSD Liviu Dragnea şi cu preşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu nu s-a vorbit despre acest subiect.
În ceea ce priveşte protocoalele încheiate între SRI şi alte instituţii, ministrul Justiţiei a menţionat că din moment ce Parlamentul are în dezbatere proiectul de lege cu privire la OUG 6/2016 Guvernul nu poate da altă ordonanţă, „pentru că s-ar substitui legiuitorului în opera de legiferare”.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri că a agreat de comun acord cu membrii Comisiei de la Veneţia adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să preia recomandări ale Comisiei cu privire la legile justiţiei.
„Am avut eu astăzi, la orele 14,00, o întrevedere cu conducerea Comisiei de la Veneţia, o întrevedere pe care o apreciez ca fiind foarte bună. (…) Am agreat de comun acord, dânşii au exprimat, să nu zicem acordul, că nu le-am cerut aprobarea, agrementul pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în sensul celor discutate. Mai mult, chiar vreau să vă spun, la plecare, era cred 15,30 ora de acolo, 16,30 ora de aici, le-am spus: ‘domnule, eu mă exprim public cu privire la ceea ce am discutat, ordonanţa de urgenţă, necesitatea ei, justificarea ei, soluţiile pe care le-am discutat una, două, trei, şapte, pe care le promovăm mâine, privind draftul de ordonanţă preavizare la CSM şi la începutul săptămânii următoare sigur voi face apel la CSM să dea un aviz cât se poate de repede, ca la începutul săptămânii viitoare să poată – început înseamnă luni, marţi, miercuri – să fie adoptată ordonanţa de urgenţă'”, a spus Toader într-o intervenţie la Realitatea TV.
El a precizat că nicio lege nu e perfectă şi că există anumite recomandări din partea Comisiei de la Veneţia în avizul pe care l-a formulat, cu privire la îmbunătăţirea legilor justiţiei.
„E adevărat că avizul acesta interimar nu a fost făcut nici azi, nici ieri, dar înainte de aplicare şi producerea efectelor, sigur că trebuie să căutăm soluţiile cele mai bune de eliminare a neconcordanţelor şi a eventualelor consecinţe negative. Eu, personal, am mers la Comisie cu mai multe posibile soluţii legislative prin care să fie preluate o parte dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, posibile soluţii legislative prin care să evităm anumite disfuncţionalităţi ce ar putea surveni în sistemul judiciar”, a afirmat Tudorel Toader.
El a explicat că a avut şapte propuneri şi toate au fost agreate – propunerile de modificare au fost considerate ca bine-venite şi chiar necesare pentru evitarea unor disfuncţionalităţi.
Ministrul Justiţiei nu a dorit să dea mai multe amănunte despre aceste propuneri, deoarece nu ar vrea să pună membrii CSM în situaţia „de a afla de la televizor ceea ce vor primi mâine”.
La Palatul Parlamentului este în plină desfăşurare, la această oră, şedinţa Comitetului Executiv al PSD. Conducerea formaţiunii a fost convocată pentru a tranşa disputele interne generate de scrisoarea celor care cer plecarea lui Liviu Dragnea din fruntea partidului şi a Camerei Deputaţilor.
Înaintea şedinţei, liderul social democrat a spus că nu va propune ca persoanele care l-au contestat să fie excluse din partid, după ce primarul general Gabriela Firea afirmase în cursul dimineţii că ea va fi dată afară din partid, iar Paul Stănescu şi Tudorel Toader vor pierde funcţiile de miniştri.
Câteva zeci de magistraţi din toată ţara s-au adunat duminică seara pentru a protesta pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, faţă de ultimele modificări ale codurilor penale, dar şi faţă de pachetul de legi ale justiţiei. Magistraţii spun şi că ministrul Tudorel Toader nu este preocupat de condiţiile necesare actului de justiţie.
„Protestul de astăzi nu este un protest al magistraţilor, ci este pentru magistraţi. Este un protest pe care-l facem pentru societatea civilă, pentru că numai printr-o justiţie independentă putem garanta un proces corect şi o judecată dreaptă. Protestăm pentru intervenţiile legislative, să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia, protestăm pentru inexistenţa oricărei imixtiuni ale celorlalte două puteri ale statului, în activitatea puterii judecătoreşti. Protestăm pentru o permanentă preocupare a ministrului Justiţiei, pentru a crea condiţii care să asigure un act de justiţie de calitate cetăţenilor, prin dimensionarea corectă a schemelor”, a spus judecătorul Alina Palancanu, de la Tribunalul Neamţ.
Un contestatar al reformelor recente din Justiție, judecătorul Cristi Danileț a luat și el parte la manifestația din Capitală.
„Justiţia este o putere independentă şi aşa trebuie să rămână. Din păcate, în ultimul an, s-au promovat proiecte de acte normative care încalcă standarde internaţionale. Este vorba despre mai multe avize ale Comisiei de la Veneţia cu privire la independenţa, imparţialitatea şi integritatea justiţiei. Justiţia română este considerată a fi sub asalt în momentul de faţă, politicienii ar trebui să înceteze orice atac referitor la statul paralel şi orice persoane care are semnale despre abuzuri comise de magistraţi, nu are decât să sesizeze Inspecţia Judiciară sau Parchetul General. Nu suntem mai paralel decât sunt ei. (…) S-a înfiinţat o secţie specială de anchetare penală a magistraţilor, ca şi când noi suntem problema din România cu cele mai multe infracţiuni. Această secţie trebuie să dispară”, afirmă magistratul care, în prezent, activează la Cluj-Napoca.
„Pentru o justiţie independentă”, „Respectul pentru justiţie nu e opţional”, „Respectarea avixului Comisiei de la Veneţia” sunt doar câteva dintre mesajele de pe foile pe care le ţin magistraţii în mână.
Nemulţumirile magistraţilor vizează proiectul de legi modificare a legilor justiţiei şi a codurilor penale, prelungirea mandatelor Inspecţiei Judiciare prin OUG, ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, dar şi evaluarea procurorului general.
La Penitenciarul Poarta Albă, protestul va avea loc pe 16 septembrie.
Sindicaliştii cer condiţii mai bune de lucru, plata orelor suplimentare, respectarea drepturilor salariaţilor, dar şi demiterea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe care îl acuză de incompetenţă.
Ei spun că dacă în urma acestor acţiuni de protest autorităţile nu vor reacţiona, iau în calcul blocarea activităţii penitenciarelor.
Pe 3 octombrie, de la ora 12,00, este programat un miting la Ministerul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va anunţa în cursul zilei de astăzi propunerea pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„La orele 13:00, propunerea pentru procuror-şef DNA va fi anunţată pe www.just.ro şi transmisă Secţiei pentru procurori din CSM, pentru avizul consultativ!”, a precizat miercuri Tudorel Toader, într-o postare pe Facebook.
Cei şase procurori admişi la selecţia pentru conducerea DNA şi care au susţinut interviurile luni şi marţi cu ministrul Justiţiei sunt: Sorin Armeanu – prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Andrei Bodean – procuror la DNA Constanţa, Adina Florea – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Nicolae Lupulescu – procurorul militar, Gabriela Scutea – fost procuror general adjunct al României şi Paula-Nicoleta Tănase – procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Potrivit MJ, propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere.
Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.
Primii trei procurori declaraţi admişi la selecţia pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor susţine, luni, interviurile cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Pe 29 august, Ministerul Justiţiei anunţa că toţi cei şase candidaţi înscrişi la selecţia pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA au fost declaraţi admişi şi vor susţine luni şi marţi interviurile cu Tudorel Toader.
Potrivit unui anunţ postat pe site-ul MJ, toţi candidaţii au îndeplinit condiţiile legale, ei urmând să susţină interviul după cum urmează: primii trei candidaţi admişi – în data de 3 septembrie, începând cu ora 11,00, iar următorii trei – pe 4 septembrie, de la ora 8,30.
Primii care vor susţine interviul la sediul MJ sunt: Sorin Armeanu – prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Andrei Bodean – procuror la DNA Constanţa, Adina Florea – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Urmează pe 4 septembrie procurorul militar Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea – fost procuror general adjunct al României şi Paula-Nicoleta Tănase – procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Rezultatele selecţiei pentru şefia DNA vor fi anunţate public pe data de 6 septembrie.
„Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere. Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcţie de numărul procurorilor înscrişi”, menţiona MJ.
Pe 27 iulie, Ministerul Justiţiei a anunţat că au fost respinse cele patru candidaturi depuse pentru funcţia de procuror şef al DNA în cadrul primei selecţii.
Cei patru candidaţi înscrişi atunci în cursă au fost Florentina Mirică – procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, Cristian Lazăr – procuror-şef adjunct la Secţia urmărire penală din cadrul Parchetului General, Marius Iacob – procuror-şef adjunct al DNA şi Elena Grecu – procuror-şef serviciu în structura centrală a DNA.
Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.
Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, consideră că desecretizarea în 2018 a protocolului dintre Ministerul Public şi SRI semnat în 2009 şi faptul că despre cel de-al doilea nu s-a făcut referire în spaţiul public reprezintă „o profundă sfidare” la adresa statului de drept, precum şi a cetăţenilor, susţinând că protocoalele au caracter „nefiresc” într-un stat de drept.
„Reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept, precum şi a cetăţenilor faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese ‘abrogat’ din 2016, precum şi faptul de a nu se face nicio referire la existenţa acestui din urmă protocol, din 2016. Într-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc. Avem Constituţie, avem o bogată jurisprudenţă constituţională, avem norme juridice de natură să permită o bună interpretare a legii. Legalitatea respectivelor protocoale poate fi stabilită numai de instanţa de contencios administrativ”, a declarat Toader, la sediul Ministerului Justiţiei.
Ministrul justiţiei a menţionat că, la începutul lui 2017, procurorul general se arăta indignat, susţinând că nu mai există niciun protocol de colaborare şi a arătat că a existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii.
„Procurorul general făcea aceste declaraţii, în condiţiile în care însă, în decembrie 2016, tocmai încheiase, semnase personal un nou protocol şi îl abrogase pe cel din 2009. Pornind de la discuţiile din spaţiul public, pe data de 19 martie 2018 i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care la acel moment aveam cunoştinţă. A doua zi, pe 20 martie 2018, am primit de la Parchetul General respectivul protocol, mai puţin ultimele două pagini, care şi ele au fost primite ulterior cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflăm, în sensul că cel ce a tras la xerox protocolul nu a observat şi ultimele două foi s-au lipit. Tot pe 20 martie, am primit la Ministerul Justiţiei Protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii, protocol cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al justiţiei nu aveam voie, potrivit legii, să-l fac public. Nu aveam voie, potrivit legii, să fac referiri la conţinutul acestuia şi evident nu aveam voie, potrivit legii, nu aveam competenţa să iniţiez, să demarez vreo procedură de desecretizare”, a explicat Tudorel Toader.
El a adăugat că respectivul protocol a fost trimis şi la CSM, cei abilitaţi l-au citit şi şi-au pus aceeaşi problemă, şi anume, ce să facă cu el dacă nu poate fi desecretizat, subliniind că, prin urmare, CSM, cu adresă oficială, l-a retrimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Faptul trimiterii respectivului protocol la Ministerul Justiţiei, respectiv la CSM, nu absolvă sub nici o formă pe semnatarii acestuia. Dovadă, sensul pe care l-am dat noi, la Ministerul Justiţiei, sensul pe care l-a dat CSM, faptul că el data, protocolul, cu doi ani în urmă, iar nouă ni l-a trimis spre informare – informare la ce, pentru ce? Ce puteam face cu el, dacă nu aveam voie la nici una dintre procedurile enunţate şi repetate? Aceasta, cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 a fost desecretizat, în condiţiile în care în decembrie 2016, fusese abrogat de noul protocol”, a afimat ministrul.
Toader a mai spus că pe data de 19 martie 2018 a solicitat oficial, printr-o adresă, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să transmită situaţia protocoalelor de cooperare instituţională pe care le are încheiate, începând din 2005 până în prezent, iar, pe 3 aprilie 2018, Parchetul a transmis faptul că în evidenţe figurează ca fiind încheiate opt documente de cooperare instituţională.
Potrivit ministrului justiţiei, în această scrisoare se menţionează la punctul 5 protocolul din 2016, cu precizarea faptului că protocolul este în vigoare.
„Ni se spunea, ni se răspundea că protocolul este în vigoare şi a fost încheiat în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016, privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Aici aş face o menţiune. Ordonanţa de urgenţă a guvernului, care e temeiul egal, baza legală, spun autorii protocolului, aşadar, ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie 2016, ceea ce înseamnă că de la data ordonanţei, creării bazei legale până la data redactării, întocmirii protocolului au trecut nouă luni de zile fără protocol şi ne întrebăm cum oare o fi funcţionat justiţia la nivelul urmăririi penale dacă n-aveam aşa ceva?”, a adăugat Toader.
Manipularea opiniei publice este frecvent folosită pentru destabilizarea activităţii procurorilor, iar Ministerul Public a acţionat în permanenţă transparent, în spiritul aflării adevărului, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr.
El a calificat perioada actuală ca fiind „una dificilă pentru justiţie şi statul de drept din România” şi a dat publicităţii corespondenţa purtată cu Ministerul Justiţiei şi CSM.
„Este un context în care manipularea opiniei publice este frecvent folosită ca instrument pentru destabilizarea activităţii procurorilor. Declaraţia mea are rolul de a stabili adevărul cu privire la o temă extrem de dezbătută – cea ca protocoalelor de cooperare cu SRI. Ministerul Public are misiunea de a asigura pe bază de probe aflarea adevărului. (…) Fac publică corespondenţa purtată cu ministerul Justiţiei şi CSM, adevărul nu trebuie să supere pe nimeni, este unul singur. Din această corespondenţă rezultă cu claritate faptul că Ministerul Public a acţionat în permanenţă astfel: în mod transparent, prin informarea CSM şi a ministrului Justiţiei, în legătură cu toate demersurile iniţiate cu referire la protocoale; în mod constant, pentru desecretizarea protocoalelor din decembrie 2016, primul demers fiind făcut la data de 13 martie 2017, într-un cadru legal, care a reprezentat un mod instituţional de lucru pentru România. A se vedea în acest sens protocoalele similare încheiate de SRI cu Inspecţia Juridică, cu CSM, Înalta Curte şi alte instituţii ale statului român”, a precizat Lazăr într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, toate protocoale încheiate de SRI au fost denunţate de părţi, ele fiind încheiate în cadru legal ca mod de lucru instituţional generalizat în România la data încheierii, „şi apoi demontate prompt şi lipsite de efecte”, în contextul suspiciunilor apărute în spaţiul public.
Colaborarea dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituţii cu respectarea strictă a legii, a precizat sâmbătă procurorul general, Augustin Lazăr, el acuzând ”un nou atac” la adresa PÎCCJ, într-o perioadă în care sunt în curs de soluţionare dosare ”cu o miză esenţială pentru societate” – Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018.
Precizarea acestuia vine după ce ministrul Justiţiei a anunţat declanşarea procedurii de evaluare a activităţii manageriale a acestuia, în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele încheiate între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii în decembrie 2016.
”Colaborarea dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituţii cu respectarea strictă a legii. În acest sens, doresc să subliniez faptul că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie, în cursul săptămânii viitoare urmând să facem publică corespondenţa avută cu aceste instituţii”, a spus Augustin Lazăr..
Potrivit acestuia, opinia publică va putea constata că tema protocoalelor este una falsă, el precizând că în calitate de procuror general a respectat legea, a informat Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul de Justiţie în legătură cu demersurile efectuate.
”În acest context, speculaţiile din spaţiul public referitoare la un aşa-zis mod ‘ilegal’, ‘subteran’ de a acţiona reprezintă în mod evident o acţiune de destabilizare a Ministerului Public”, a adăugat acesta.
El arată că, după adoptarea Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale a României, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 a transferat Ministerului Public executarea supravegherii tehnice, aceasta putând fi efectuată şi prin poliţia judiciară sau lucrători specializaţi din cadrul poliţiei.
Articolul IV alin (1) din OUG nr. 6/2016 prevede că accesul concret la sistemele tehnice ale SRI, în scopul executării supravegherii tehnice, se realizează prin protocoale încheiate de SRI cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea organe de cercetare penală speciale, explică acesta.
În acest sens a fost încheiat protocolul nesecret care este şi publicat pe site-ul Ministerului Public, adaugă Lazăr.
”Protocolul clasificat are ca obiect identificarea, investigarea şi documentarea cu privire la faptele ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor contra securităţii naţionale, infracţiunilor de terorism şi infracţiunilor săvârşite de cadre ale SRI. Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României. Acest protocol nu şi-a produs efectele, fiind denunţat la data de 13.03.2017 în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele”, aminteşte procurorul general.
Potrivit acestuia, existenţa protocolului şi iniţierea demersurilor privind declasificarea acestuia au fost aduse la cunoştinţa ministrului Justiţiei şi de asemenea a Consiliului Superior al Magistraturii printr-o informare realizată la data de 20 martie 2018.
”Cele două protocoale încheiate în anul 2016 nu au fost declarate nelegale de nicio instanţă, fiind prezentate în acest mod doar de o parte a mass-media. Reiterarea consecventă în spaţiul public a dezbaterii pe tema acestor protocoale reprezintă în mod evident un nou atac la adresa Ministerului Public într-o perioadă în care sunt în curs de soluţionare dosare cu o miză esenţială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018”, consideră el.
Totodată, acesta a dat asigurări că procurorii vor acţiona în continuare cu fermitate şi profesionalism pentru combaterea infracţionalităţii şi îndeplinirea rolului constituţional de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Ministrul Justiţiei anunță declanșarea procedurii legale de evaluare a activităţii procurorului general
Publicat de Cristina Sîmbeteanu,
25 august 2018, 10:41 / actualizat: 25 august 2018, 16:57
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat sâmbătă, pe contul său de Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii desfăşurate de către procurorul general, Augustin Lazăr.
„Declanşez procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! Preambul: În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat. În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, „La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr…..din 04.02.2009”. Folosirea sintagmei „se abrogă”, arată şi faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înţeles să le confere acestora valenţe normative. Rezultatele evaluării, însoţite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile”, se arată în mesajul postat de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.
Precizările vin după ce protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi SRI a ajuns joi la opinia publică. O variantă nesecretă care este publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegeri, în decembrie 2016.
Cel nesecret prevede chestiuni tehnice privind condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Cel secret arăta o strânsă relaţionare între instituţii şi era practic o continuare a protocolului încheiat în anul 2009.
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) anunţă că protestele angajaţilor din penitenciare continuă, membrii de sindicat intră vineri în grevă japoneză, urmează proteste în stradă şi blocarea activităţii, luni urmând să aibă loc o nouă rundă de discuţii pe tema problemelor semnalate de sindicalişti.
„Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor anunţă că protestele angajaţilor din penitenciare continuă conform calendarului anunţat, la 10 august membrii de sindicat urmând a intra în grevă japoneză. Majoritatea celor 31 de sindicate afiliate au notificat conducerile penitenciarelor în legătură cu refuzul de a efectua ore suplimentare şi au depus sesizări împotriva ordinelor şi dispoziţiilor ilegale în materia plăţii orelor suplimentare şi a împuternicirilor, acţiunea urmând a fi finalizată la 10 august 2018. Luni, 6 august 2018, începând cu ora 10,00, Federaţia participă la o nouă rundă de discuţii pe tema problemelor din penitenciare împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, se arată într-un comunicat al FSANP.
Potrivit sursei citate, rezultatul precedentelor discuţii cu ministrul Tudorel Toader şi reprezentanţii acestuia este „doar o listă lungă de promisiuni nerespectate”, ceea ce a şi determinat declanşarea acţiunilor de protest, care vor continua până la „rezolvarea problemelor sesizate şi demiterea actualului ministru al Justiţiei”.
FSANP reaminteşte că pe lista de revendicări se regăsesc condiţii de lucru mai bune. „Ministrul Justiţiei a promis acum un an standarde privind condiţiile de lucru în penitenciare şi un plan multianual de investiţii, dar nu s-a ţinut de cuvânt. În schimb, bugetul pentru investiţii a fost redus la jumătate”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, o altă revendicare e plata orelor suplimentare restante. „În continuare sunt peste un milion de ore suplimentare restante neplătite. Ministrul Justiţiei s-a angajat acum 6 luni, ca reacţie la refuzul unor colegi de a intra în serviciu, că acestea vor fi plătite, dar nu s-a ţinut de cuvânt”, afirmă FSANP.
Stoparea „împuternicirilor ilegale” reprezintă o altă solicitare a sindicaliştilor. „Cerem reluarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de management superior şi încetarea practicii de vasalizare prin împuterniciri, unele deja ilegale prin depăşirea limitei de un an permisă de lege. Chiar directorul general al ANP, Marian Dobrică, este de mai bine de 2 luni ilegal împuternicit”, se arată în comunicat.
Sindicaliştii mai solicită eliminarea discriminărilor salariale şi aprobarea Statutului poliţistului de penitenciare. „Cerem aplicarea legii cadru a salarizării (L153/2017) şi pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională începând cu octombrie 2018. (…) Cerem Ministerului Justiţiei să includă şi observaţiile sindicatelor în proiectele transmise, prin forţarea procedurii de avizare, la Parlament”, a precizat FSANP.
Pe lista revendicărilor se mai regăsesc încetarea „abuzului asupra pensionarilor” şi plata integrală a orelor suplimentare curente.
„Cerem eliminarea din legislaţie a scamatoriei legislative prin care, începând cu 15 septembrie 2017, au fost reduse cu peste 30%, prin ordonanţă de urgenţă, pensiile angajaţilor din penitenciare, poliţiştilor şi militarilor. (…) Cerem ministrului Justiţiei să aplice corect prevederea legală obţinută în Parlament de către sindicate referitor la plata orelor suplimentare, din ordinul acestuia (OMJ 2721/2018) fiind practic eliminate arbitrar de la plată peste 50% dintre orele suplimentare nerecuperate în termen de 60 de zile. Calendarul acţiunilor de protest va fi continuat cu greva japoneză, pichetări, proteste în stradă, acţiuni în justiţie şi plângeri penale”, menţionează comunicatul.
Potrivit sursei citate, pe 10 august, angajaţii din penitenciare organizează grevă japoneză; pe 19 august, aceştia vor organiza „grevă prin exces de zel la accesul în penitenciare şi în derularea altor activităţi care, deşi nu afectează drepturile deţinuţilor, pot duce la blocarea penitenciarelor”; 27 august – 27 septembrie – pichetarea penitenciarelor de către 50 – 100 de angajaţi în uniformă; 1 – 10 septembrie – depunerea unor acţiuni în instanţă şi plângeri penale din partea tuturor sindicatelor membre; 3 octombrie – miting în uniformă la Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu marş de protest între cele două instituţii; începând cu octombrie 2018 – refuzul de a intra în serviciu în toate penitenciarele în care nu este asigurat personalul necesar pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a misiunilor.
„În paralel, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor continuă acţiunile în justiţie împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi ale directorului general, Marian Dobrică, pentru abuz în serviciu în legătură cu semnarea unor ordine şi decizii ilegale”, se mai arată în comunicat.
Ministrul Justiției a anunțat că niciun candidat nu a fost acceptat pentru funcția de procuror șef al DNA.
Cei patru candidaţi înscrişi în cursă – Florentina Mirică – procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, Cristian Lazăr – procuror şef adjunct la Secţia urmărire penală din cadrul Parchetului General, Marius Iacob – procuror şef adjunct al DNA şi Elena Grecu – procuror şef serviciu în structura centrală a DNA – au susţinut joi interviul la sediul Ministerului Justiţiei.
În cadrul interviului, fiecărui candidat i s-a alocat aproximativ o oră şi jumătate – 30 de minute pentru susţinerea proiectului de management şi o oră pentru a răspunde la întrebări.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi că este foarte posibil ca unul dintre cei patru să fie desemnat candidat pentru şefia DNA, dar, în aceeaşi măsură, este foarte posibil ca niciunul să nu fie propus, în acest caz fiind reluată procedura.
Funcţia de procuror şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din această calitate printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.
„Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere„, preciza MJ la anunţarea începerii selecţiei pentru şefia DNA.
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a anunţat marţi că a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe care îl acuză de presupuse ilegalităţi la plata orelor suplimentare pentru angajaţii din penitenciare.
„În data de 23 iulie (luni – n.r.), Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o nouă plângere penală împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, precizează FSANP.
Tudorel Toader este acuzat că, „în mod ilegal şi abuziv”, ar fi emis, la 10 iulie, Ordinul 2.721 prin care ar cauza prejudicii lunare de aproximativ 1,2 milioane lei angajaţilor din penitenciare, în ciuda faptului că Federaţia l-ar fi avertizat în scris şi cu prilejul dezbaterilor organizate la Ministerul Justiţiei despre acest caz.
Concret, arată Federaţia, prin articolul 13 alineatul 2 din Ordinului ministrului Justiţiei 2.721/C/10.07.2018, Tudorel Toader ar interzice în mod ilegal plata a peste jumătate din orele suplimentare nerecuperate sub pretextul că s-ar plăti deja o majorare pentru lucrul în zile de repaus săptămânal, deşi legea prevede în mod expres că aceste două drepturi se aplică distinct, situaţiile juridice pentru care se acordă fiind diferite.
Sindicaliştii mai arată că prejudiciului de 1,2 milioane de lei pe lună cauzat angajaţilor din penitenciare prin această dispoziţie i se adaugă restanţe de peste 45 milioane lei, aferente orelor suplimentare nerecuperate şi neplătite în ultimii doi ani.
„Urmare a acţiunilor abuzive ale ministrului Justiţiei, Statul Român va fi obligat la plata acestora, în paralel cu plângerea penală fiind deschisă şi o acţiune în justiţie pentru anularea ordinului ilegal”, mai precizează aceştia.
Federaţia cere, totodată, demiterea lui Tudorel Toader pentru „incompetenţă şi acţiuni ilegale” şi ameninţă cu acţiuni de protest în toate penitenciarele dacă ministrul Justiţiei nu modifică ordinul prin care acesta „sustrage în formă continuată, din buzunarele angajaţilor, suma de 1,2 milioane de lei în fiecare lună”.
Luni este ultima zi în care procurorii îşi pot depune candidatura la selecţia organizată de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef al DNA.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, că nu a fost depus încă niciun dosar pentru funcţia de procuror şef al DNA, însă el crede că luni se vor înregistra mai multe candidaturi.
Funcţia de procuror şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată de la şefia DNA printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.
Potrivit unui anunţ postat anterior pe site-ul MJ, selecţia pentru propunerea în funcţia vacantă de procuror-şef al DNA se va desfăşura în perioada 9 – 30 iulie 2018.
Conform sursei citate, procurorii pot depune cereri de înscriere pentru funcţia de conducere vacantă până la data de 23 iulie.
Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, un curriculum vitae, minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii 5 ani, ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie şi orice alte înscrisuri relevante.
Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi pe site-ul instituţiei la data de 24 iulie, urmând ca în perioada 25 – 27 iulie candidaţii selectaţi să susţină interviurile cu ministrul Justiţiei.
Rezultatele selecţiei vor fi anunţate public pe data de 30 iulie.
„Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/ vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere. Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcţie de numărul procurorilor înscrişi”, se menţionează în anunţul MJ.
