TULCEA: A început procesul de obţinere a recunoaşterii europene pentru Batogul deltaic din sturion

Publicat de Adina Sîrbu, 13 mai 2023, 08:05

Ministerul Agriculturii a publicat, vineri, pe site-ul propriu, anunţul privind solicitarea unei societăţi private din judeţul Tulcea pentru ca Batogul deltaic din sturion să fie unul din produsele cu indicaţie geografică protejată din România.

Specialistul în scheme de calitate din partea asociaţiei Ro-Pescador, Tiberiu Cazacioc, a declarat, pentru AGERPRES, că anunţul face parte din etapa de opoziţie naţională, timp de 60 de zile orice agent economic putând contesta demersul privat dacă dovedeşte, argumentat, conform regulamentelor europene, că realizează de cinci ani un produs similar în Tulcea.

‘Cererea de dobândire a protecţiei şi apoi obţinerea protecţiei va însemna un beneficiu în ce priveşte reputaţia judeţului Tulcea, apoi va fi un beneficiu pentru consumatori, care vor avea acces la un produs culinar de calitate, de patrimoniu. Pentru procesatorii membri ai asociaţiei Ro-Pescador, un avantaj economic, pentru că, după obţinerea protecţiei, doar cei care operează în aria geografică şi respectă Caietul de sarcini vor avea dreptul să producă Batog deltaic de sturion‘, a precizat Tiberiu Cazacioc.

El a mai spus că procesul de obţinere a protecţiei la nivel european poate dura până la trei ani, etapa de opoziţie naţională fiind urmată de analiza documentaţiei la Comisia Europeană.

‘Produsul Batog deltaic de sturion şi metoda de producţie au făcut parte inevitabil din economia judeţului Tulcea în deceniile VI-VIII ale secolului al XX-lea, în prezent fiind parte din portofoliul unor procesatori din aria geografică judeţul Tulcea. Sturionii au ocupat un loc central în alimentaţia populaţiei în aria geografică delimitată, judeţul Tulcea. (…) Călători străini care au investigat aria geografică şi mai ales Delta Dunării au menţionat în scrierile lor comerţul cu moruni la Chilia, încă din secolul al XV-lea, sturionii ocupând un loc important în viaţa comunităţii de la Sfântu Gheorghe. Grigore Antipa, reputatul savant care a oferit o viziune de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, a scris despre batogul de sturion‘, a amintit specialistul în scheme de calitate, Tiberiu Cazacioc.

Potrivit acestuia, batogul de sturion de bună calitate trebuie să aibă aspectul curat, culoarea aurie, gustul puţin sărat şi mirosul plăcut, să fie pătruns în secţiune, copt până la mijloc, fraged dar nu prea uscat, transparent şi unsuros.

‘Batogul deltaic de sturion este un produs alimentar din peşte care se obţine din file de sturion conservat prin afumare prin fum de esenţă tare. Pentru obţinerea produsului, se folosesc file de sturion, materie primă provenită exclusiv din acvacultură, sare şi zahăr. E un produs natural, nu conţine conservanţi şi aditivi‘, a precizat directorul de calitate al societăţii care produce batogul din sturion, Lidia Carp.

Societatea care a iniţiat demersul de protejare a batogului de sturion, Deltaica Seafood, produce şi comercializează circa 20 de produse din peşte, toate fiind recunoscute ca produse tradiţionale în România, iar unele dintre ele având deja recunoaştere europeană.

Astfel, scrumbia de Dunăre afumată şi salata de icre de ştiucă de Tulcea sunt produse IGP, iar salata cu icre de crap este atestată pe schema de calitate europeană Specialitate Tradiţională Garantată.

În prezent, la Comisia Europeană, se află în analiză produsul Sardeluţă marinată pentru obţinerea protecţiei europene de STG.

România are în momentul de faţă 11 produse atestate IGP.

Ultimul produs românesc cu recunoaştere europeană, Plăcinta dobrogeană, a fost atestat de Asocierea Plăcintă dobrogeană din judeţul Tulcea.

***

Capturarea speciilor de sturioni în apele naturale româneşti a fost interzisă în anul 2006, pe fondul declinului la nivel mondial al populaţiilor, a poluării şi a supraexploatării şi a construirii barajelor de pe Dunăre care au oprit migraţia acestor specii.

În Dunărea Inferioară trăiesc ultimele populaţii sălbatice de sturion din Uniunea Europeană, care se reproduc pe cale naturală, morunul, păstruga, nisetrul şi cega fiind considerate specii indicatoare ale calităţii mediului, datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc de-a lungul vieţii.

În Dunăre, au mai existat două specii de sturion, şip şi viză, însă prima a dispărut în anii 1950-1960, iar în cazul vizei au mai existat unele raportări neoficiale în anii 2010-2015.

În baza finanţărilor europene, în ultimii ani, zeci de societăţi din România au dezvoltat ferme de acvacultură de sturion și au avut loc mai multe acțiuni de repopulare cu puiet.

De asemenea, ARBDD și INCDDD Tulcea derulează proiectul „Dezvoltarea Statiei de monitorizare a pestilor migratori: sturioni si scrumbie – Isaccea”. În cadrul acestuia, recent,  5 exemplare de nisetru au fost marcate cu mărci acustice cu o durata de funcționare de 8 ani. Acestea, alături de exemplarele de păstrugă marcate anterior, vor fi urmărite pentru identificarea rutelor de migrație preferate pe brațele Dunării către Marea Neagră.

AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă

Plăcinta dobrogeană a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu identitate geografică protejată

Publicat de Doina Sirbu, 3 aprilie 2023, 07:20

Plăcinta dobrogeană a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu identitate geografică protejată. Așa cum îi spune și numele, este un produs al bucătăriei dobrogene, care astfel devine și un brand al zonei dintre Dunăre și mare, chiar dacă până acum era produsă în toată România și vecinii bulgari o contestau ca fiind un produs autentic românesc al acestor locuri.

Plăcinta dobrogeană este al 11 lea produs românesc care obține această certificare, cu identitate geografică protejată, pe o listă  în care figurează și alte produse din zona Dobrogei, cum ar fi scrumbia de Dunăre, afumată, salata cu icre de știucă de Tulcea,  și salata tradițională cu icre de crap.  Laurențiu Despina a dialogat pe acest subiect cu Paula Vals , președintele Asociației “Moesis” care a obținut certificarea plăcintei dobrogene la nivel european.

Plăcinta noastră dobrogeană a ajuns un produs cu identitate geografică protejată. Ce înseamnă, mai precis, această etichetă și apoi v-aș întreba cum a fost drumul de la aluat la obținerea acestei identități?

Paula Vals: Plăcinta dobrogeană a primit recunoaștere europeană cu indicație geografică protejată începând cu data de 30 martie, atunci când a fost publicat regulamentul de punere în aplicare UE în registrul denumirilor de origine protejată și a indicațiilor geografice protejate. Asociația “Moesis Tradițional” a depus un caiet de sarcini încă din anul 2019. A urmat opoziția națională, după care, din 2021, am avut opoziția Bulgariei. Am reușit să depășim și această opoziție. Suntem fericiți că produsul nostru dobrogean a ajuns pe harta Europei. A fost un drum lung și anevoios, dar a meritat. Pe lângă un produs gastronomic, are mai multe conotații. E un produs, zic eu, al renașterii, pentru că, așa cum dobrogenii toți știu că el e produs și consumat, mai ales la evenimentele cele mai speciale, când vorbim de nașterea unui copil, la nuntă, la trecerea dintre ani. Și mai ales că este un produs care datează de sute de ani.

Este un secret în producerea plăcintei dobrogene sau care este particularitatea care o individualizează față de celelalte produse similare?

Paula Vals: În primul rând, foile sunt făcute manual, foarte subțiri, după care umplutura conține atât telemea, cât și caș proaspăt, ouă şi iaurt. Modul de fabricație e diferit decât din celelalte zone și mai ales față de Bulgaria, unde acolo am avut opoziție și a trebuit să justificăm cumva, să aducem argumente că rețeta este diferită. În momentul de față, noi o avem făcută și în mai multe forme –  precopt, congelat, crud-congelat, pentru a ajunge pe masa cât mai multor consumatori, atât în țară, cât și la export.

Se poate vorbi de un brand al dobrogenilor pe care îl reprezintă plăcinta dobrogeană? Aveți ecouri, aprecieri ale celor din afara țării care au gustat-o sau, poate, chiar s-au îndrăgostit de ea?

Paula Vals: Sigur că da. La momentul de față, noi și exportăm plăcinta dobrogeană. E cert că majoritatea sunt români din Diaspora, acolo unde există comunități destul de mari. Ei o apreciază și am primit întotdeauna feedback pozitiv, dar și românii noștri din toată țara o pot găsi în forma ei autentică, pentru că până acum, putem spune , că o puteam găsi în diverse patiserii, restaurante, făcută sub altă formă, nu cu gustul și rețeta originală. De aceea, începând cu această dată, doar două firme o pot produce, ceilalți nemaiavând voie să utilizeze sintagmă de plăcintă dobrogeană.

La finalul dialogului nostru, pentru care vă mulțumesc mult încă o dată, mai fac un pas și v-aș întreba, ne pregătiți și alte surprize?

Paula Vals: Sigur că da, dar pentru celelalte surprize vom avea timp să povestim, pentru că, după o experiență de 4 ani și ceva, am spus să ne gândim foarte bine să analizăm atunci când vom mai ridica un produs pe schemele de calitate, să vedem dacă cumva există posibilitatea altor țări să depună opoziție. De aceea, într-adevăr, trebuie să muncim, să căutăm dovezi istorice, cum am făcut de fapt și la plăcintă, și cu siguranță vom mai depune și alte caiete de sarcini pentru produse pe schemă de calitate. Știți că plăcinta dobrogeană este al 11-lea  produs. În comparație cu alte țări, avem foarte puține. De aceea, eu încurajez orice colț din țara aceasta, acolo unde au o rețetă autentică, pe indicație geografică protejată, pot merge, pentru că doar așa ne putem face zona, țara cunoscută.

Redactor: Laurenţiu Despina/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: moesis.ro

Comisia Europeană a aprobat „Plăcinta dobrogeană” ca indicație geografică

Publicat de Doina Sirbu, 30 martie 2023, 18:20

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 30 martie, o nouă indicație geografică protejată (IGP) pentru România – „Plăcintă dobrogeană”.

Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie fabricat în regiunea Dobrogea din sud-estul României. Ea se prepară cu foi de aluat întinse și umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și cu ouă. Foile de aluat umplute se rulează, se încrețesc și se aranjează în formă de spirală în tăvi rotunde. Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, caracteristici pe care numai localnicii din regiunea respectivă le cunosc.

Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană” se datorează modului de preparare și îndemânării transmise de la o generație la alta de locuitorii din Dobrogea. Reputația produsului se datorează dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste și în cărți în vederea păstrării în timp pentru generațiile viitoare.

Această nouă denumire va fi adăugată în lista celor 1 621 de produse agricole deja protejate. Lista tuturor indicațiilor geografice protejate se găsește în baza de date eAmbrosia. Mai multe informații sunt disponibile online cu privire la sistemele de calitateEN••• și pe portalul GIView.

Sursă: romania.representation.ec.europa.eu/Redactor online: Doina Sîrbu/Foto: romania.representation.ec.europa.eu

”Plăcinta dobrogeană” românească primește recunoaștere europeană, câștigând în fața Bulgariei

Publicat de Adina Sîrbu, 5 martie 2023, 14:44

România are peste 3.600 de produse tradiționale atestate, iar 20 dintre ele sunt din județul Tulcea.

Printre preparatele tulcene cu eticheta de produs tradițional se numără mai multe tipuri de salată de icre și de pastramă de pește, dulcețuri de nuci, trandafiri sau cireșe, precum și un tip de cozonac preparat la Măcin.

Mirela Miiler, şefa Direcţiei Agricole Tulcea, ne spune cum se poate obține eticheta de produs tradițional:

Fiecare producător trebuie să arate că fabrică acest produs din materii prime locale, să prezinte rețeta tradițională specifică acelui loc, să aibă în procesul de obținere și operațiuni, de exemplu, de prelucrare manuală, în definitiv să dovedească modul tradițional de obținere a acelui produs și să nu aibă în componență adaosuri obținute prin sinteză chimică. Rețeta este prezentată în acest caiet de sarcini. Este o rețetă care se transmite din generație în generație, ca un fel de secret de familie până la urmă. Este ca o marcă înregistrată și nu mai poate nimeni să-l producă, pentru că atestatul este nominal.

Atestatul de produs tradițional este acordat de Ministerul Agriculturii, dar sunt și alte forme de atestare a produselor tradiționale, cum ar fi cel de ”Indicație geografică protejată”, care oferă unui produs recunoaștere la nivel european.

În județul Constanța, este în curs de atestare IGP ”Plăcinta dobrogeană”.

Timp de doi ani, România a concurat cu Bulgaria pentru atestarea ”Plăcintei dobrogene” cu Indicaţie Geografică Protejată, iar în cele din urmă țara noastră a primit câștig de cauză.
”Bulgaria a invocat istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, și a făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat pentru AGERPRES Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii.
Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, în limba bulgară, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani.
De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de ”Plăcintă dobrogeană”.

AGERPRES/ Redactor: Cezar Colimitra

AUDIO Mierea de albine, plăcinta dobrogeană şi murăturile – pe lista produselor tradiţionale atestate

Publicat de Adina Sîrbu, 7 ianuarie 2016, 08:48

Asociaţia Producătorilor Tradiţionali s-a înfiinţat şi la Tulcea, la sfârşitul anului trecut.

Cu doar  trei  membri, asociaţia  îşi propune să promoveze produsele tradiţionale locale, mai ales că, după înnăsprirea  condiţiilor de reatestare, judeţul Tulcea se mai poate  lauda cu doar 8 astfel de produse.

Hăţişul birocratic şi lipsa de informaţii îi descurajează pe producatori.

De aceea, Asociaţia Producătorilor Tradiţionali va interveni pentru promovarea şi readucerea pe piaţă a produselor tradiţionale, spune Ioana Stoian, consultant în sisteme de calitate.

Potenţial există: mierea de albine, plăcinta dobrogeană, cozonacul dobrogean sau chiar murăturile sunt câteva dintre produsele tradiţionale pe care Asociaţia le vrea promovate şi atestate, iar înfiinţarea băcăniilor ar putea fi soluţia pentru dezvoltarea conceptului de produs local:

Ioana Stoian speră ca şi autorităţile tulcene să se implice, alături de liceul cu profil agricol, în demersurile Asociaţiei, pentru ca produsele tradiţionale să revină pe  piaţă.