Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pe 2026; deficitul estimat la 6,2% din PIB

Produsul Intern Brut este estimat în creștere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026.

Publicat de Doina Sirbu, 10 martie 2026, 15:52

Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanțelor (MF).

Produsul Intern Brut este estimat în creștere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026.

MF preconizează o creștere a veniturilor de la 34,7% la 36% din PIB, fiind estimate să ajungă la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce cheltuielile totale ale bugetului general consolidat vor crește la 864,3 miliarde lei (42,3% din PIB), de la 808,7 miliarde lei.

‘Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor. Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar’, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB (636,3 miliarde lei) reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului.

Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuția semnificativă a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026, a explicat sursa citată.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei). În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei).

‘Această evoluție reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare’, susțin reprezentanții ministerului.

Structura veniturilor bugetare evidențiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale și îmbunătățirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administrației fiscale și utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În același timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene și PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcție de ritmul rambursărilor și al implementării proiectelor.

‘În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene’, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, bugetul include alocări importante pentru programe sociale și educaționale, precum: 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate); 1,53 miliarde lei pentru programul ‘Masă sănătoasă’ în școli; 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare; sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale; programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.

Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

‘Bugetul este orientat ferm către mediul de afaceri și relansare economică, atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât și prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și mecanisme moderne de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România’, susțin reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Potrivit sursei citate, bugetul pe 2026 susține creșterea economică pe termen lung, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiții publice ridicate, consolidare fiscală graduală și măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.

‘Este un buget realist, construit fără presiune fiscală suplimentară în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecțiilor din a doua jumătate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ajustările privind regimul microîntreprinderilor, care asigură predictibilitate și o bază solidă de venituri’, a mai transmis MF în comunicat.

Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum și pentru stimularea investițiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiași pachet.

Reprezentanții MF afirmă că este pentru prima dată când România are programe coerente de atragere de investiții, care îmbină facilități fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor, bonificații pentru plata obligațiilor fiscale și măsuri de stimulare a pieței de capital.

Totodată, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, avansul fiind determinat în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Ministerul Finanțelor estimează că bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.

În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.

În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.

‘Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încă ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice’, se mai arată în comunicat.

MF precizează că pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabilește și o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistență socială și datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.

Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare și transparență, inclusiv termene clare pentru raportarea execuției bugetare și aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor publice, susține inițiatorul proiectului.

Sursă: AGERPRES

România și Irlanda, singurele state membre UE care au înregistrat un declin al economiei, în trimestrul patru

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 februarie 2026, 19:17

Produsul intern brut a crescut cu 0,3% în zona euro și în Uniunea Europeană în trimestrul patru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni (când s-a înregistrat un avans de 0,3% în zona euro și de 0,4% în UE), iar România și Irlanda sunt singurele state membre UE care au înregistrat un declin al economiei, arată datele preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul patru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei a fost consemnat în Lituania (1,7%), Cipru (1,4%), Polonia (1%), Bulgaria, Spania și Portugalia (toate cu 0,8%), singurele scăderi fiind în România (minus 1,9%) și Irlanda (minus 0,6%).

De asemenea, datele preliminare ale Eurostat arată că anul trecut economia zonei euro a crescut cu 1,5%, iar cea a UE cu 1,6%.

Comparativ cu trimestrul patru din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,5% în Uniunea Europeană în perioada octombrie-decembrie 2025, după un avans de 1,4% în zona euro și de 1,6% în UE, în trimestrul trei din 2025.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul patru din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Irlanda (6,7%), Cipru (4,5%) și Polonia (3,6%), singurul declin fiind în România (minus 1,6%, după un avans anual de 1,4% în trimestrul trei din 2025).

De asemenea, datele Eurostat arată că numărul de angajați a crescut cu 0,2% în zona euro și în UE, în trimestrul patru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni. În trimestrul trei din 2025, numărul de angajați a crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,1% în UE.

În plus, datele preliminare ale Eurostat arată că anul trecut numărul de angajați a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,5% în UE.

Comparativ cu trimestrul patru din 2024, numărul de angajați a crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,7% în UE în perioada octombrie-decembrie 2025, după un avans de 0,6% în zona euro și de 0,5% în UE, în trimestrul trei din 2025.

Conform datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere.

În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent.

Fondul Monetar Internațional estima în luna octombrie a anului trecut o creștere economică de până la 1% pentru România în 2025, în timp ce Banca Mondială preconiza în raportul din luna ianuarie 2026 un avans de 0,8% pentru 2025.

În ultimul raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești.

Sursa – Agerpres

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, dar încheie anul în recesiune tehnică; PIB-ul, mai mic cu 1,9% în T4

În ultimul raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești.

Publicat de Doina Sirbu, 13 februarie 2026, 09:51

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent.

Conform datelor INS, pe date ajustate sezonier, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.

Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creștere cu 0,1%.

În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%.

”Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel: rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%; rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0%; rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”, se menționează în comunicatul INS.

Fondul Monetar Internațional estima în luna octombrie a anului trecut o creștere economică de până la 1% pentru România în 2025, în timp ce Banca Mondială preconiza în raportul din luna ianuarie 2026 un avans de 0,8% pentru 2025.

În ultimul raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești.

Sursă: AGERPRES

Ministrul Finanțelor: Ținta de deficit bugetar pentru 2026 este spre 6%

Ministrul Finanțelor a afirmat că pentru 2026 proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat de 2.045 de miliarde de lei.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 ianuarie 2026, 17:21

Ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 este spre 6%, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă.

‘În privința țintei de deficit, așa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului și după ce continuăm și închidem toate discuțiile, cu ordonatorii, dar și cu comisia, vom avea o țintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunțate anterior’, a precizat Nazare.

Ministrul Finanțelor a afirmat că pentru 2026 proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat de 2.045 de miliarde de lei.

‘Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante și pentru acest lucru proiectăm, numai în zona de PNRR, vorbim de 10,7 miliarde de euro, dintre car e 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. (…) Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR, proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerelor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii. Deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de importanți pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde (de lei n.r.)’, a adăugat ministrul Finanțelor.

De asemenea, Nazare a menționat că în 2026 nu este luată în calcul majorarea cotei standard de TVA, nu se are în vedere majorarea cotei de TVA din HoReCa și nu sunt luate în calcul măsuri care nu sunt în vigoare.

Sursa – Agerpres

Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru din acest an

INS menționează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat substanțial.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 iunie 2025, 15:34

Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%, potrivit datelor provizorii (1) ale Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, în termeni reali în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,3 % față de trimestrul I 2024.

La creșterea PIB, în trimestrul I 2025 față de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: construcțiile (+0,4%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,8%; Informațiile și comunicațiile (+0,1%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB și care a înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 1,1%; tranzacțiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 0,8%; administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 15,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 0,3%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 3,5%.

O contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3%.

Pe categorii de utilizări, contribuții pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la creșterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu +0,5% la creșterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creșterea PIB; formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu +0,9% la creșterea PIB.

INS menționează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat substanțial, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2025 față de varianta ‘semnal’ publicată în Comunicatul de presă nr. 118 din 15 mai 2025 neînregistrând diferențe semnificative.

Sursa – Agerpres

Nicușor Dan: Prezența SUA pe Flancul estic al NATO este foarte importantă pentru noi

Șeful statului român se află luni în prima sa deplasare externă de la preluarea mandatului și participă, în capitala Lituaniei, la Summitul B9 și Țările Nordice.

Publicat de Doina Sirbu, 2 iunie 2025, 19:13

Prezența SUA pe Flancul estic al NATO este foarte importantă pentru noi, a declarat, luni, președintele Nicușor Dan, pledând pentru creșterea alocării din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Apărare.

Șeful statului român se află luni în prima sa deplasare externă de la preluarea mandatului și participă, în capitala Lituaniei, la Summitul B9 și Țările Nordice, unde a susținut o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, găzduită de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

‘În primul rând, prezența SUA pe Flancul estic al NATO este foarte importantă pentru noi. Așa cum am mai spus, trebuie să consolidăm legătura transatlantică și în acest context este foarte, foarte important angajamentul nostru de 3,5 % (din PIB – n.r.) pentru apărare și 1,5% și sper că vom lua această decizie la Haga’, a afirmat președintele.

Nicușor Dan a declarat pentru Financial Times, la finalul lunii mai, că România este dispusă să crească alocarea pentru Apărare pentru a ajunge la ținta NATO de 3,5% din PIB, cu 1,5 procente suplimentare destinate infrastructurii și securității cibernetice.

Sursă: AGERPRES

AUDIO | ANAT cere înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism, în subordinea premierului

Misiunea noului organism: să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, prin stimularea turismul intern și atragerea anuală a 10 milioane de turiști străini.  

Publicat de Adina Sîrbu, 28 mai 2025, 07:47

Potrivit Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, desi are un potențial uriaș, România este pe ultimul loc în Europa la sosirile de turiști străini, cu 2,4 milioane de turiști în 2024, față de 13 milioane în Bulgaria. Este un motiv în plus pentru a susține, printr-un apel adresat guvernanților, necesitatea înființării unei Autorități Naționale pentru Turism, după ce ani la rând acest domeniu a fost o „anexă birocratică” într-un mega-minister al economiei sau al altor structuri administrative.

Noul organism ar avea misiunea să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, cu două direcții clare: să susțină turismul intern, stimulând consumul vacanțelor românilor în țară prin mecanisme precum voucherele de vacanță, și, totodată, să atragă anual 10 milioane de turiști străini.

ANAT consideră că o Autoritate Națională pentru Turism ar trebui să fie ordonator principal de credite, cu buget propriu clar alocat, subordonat direct primului-ministru, pentru a avea autoritate în cadrul Guvernului. De asemenea, noul organism dedicat exclusiv turismului ar trebui să fie condus de un președinte cu rang de ministru, care să participe la deciziile executive. Iar direcțiile de acțiune să vizeze strategii de marketing național și internațional, atragere de investiții și colaborare cu mediul privat.

Laurențiu Despina a discutat pe acest subiect cu Cristian Bărhălescu, vicepreședinte ANAT Sud-Est:

Redactor: Laurențiu Despina

Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru din acest an

Produsul Intern Brut nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior iar față de același trimestru din anul 2024, economia a crescut cu 0,5%.

Publicat de Doina Sirbu, 15 mai 2025, 09:24

Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,2%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate joi.

Conform INS, pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior iar față de același trimestru din anul 2024, economia a crescut cu 0,5%.

‘Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2025, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024, publicată în comunicatul de presă nr. 88 din 10 aprilie 2025. Astfel: rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,6% la 99,9%; rezultatele trimestrului II 2024, comparativ cu trimestrul I 2024, au fost revizuite de la 100,4% la 100,3% ; rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024, au fost revizuite de la 99,9% la 99,8%; rezultatele trimestrului IV 2024, comparativ cu trimestrul III 2024, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%; Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană’, menționează INS.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5%.

Sursă: AGERPRES

Apărare: 16 țări ale UE pregătite să ceară o scutire de la regulile bugetare

Țările UE, care încearcă să se reînarmeze în fața amenințării rusești și a riscului de dezangajare a SUA de pe continentul european, au avut termen până la sfârșitul lunii aprilie pentru a-și face cunoscute intențiile.

Publicat de Doina Sirbu, 1 mai 2025, 09:18

Șaisprezece țări ale Uniunii Europene (UE) vor solicita o scutire temporară de la regulile de stabilitate bugetară pentru a-și stimula cheltuielile militare, a anunțat UE miercuri, notează AFP.

Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat o ‘Carte albă privind apărarea’ în care propune, printre altele, ca statele membre să aloce până la 1,5% din produsul lor intern brut (PIB) cheltuielilor militare pe o perioadă de patru ani, fără teama de a încălca regulile bugetare care reglementează deficitele și datoria publică.

Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Ungaria și Finlanda au decis să solicite activarea acestei clauze de scutire bugetară, potrivit unui comunicat al celor 27 de state membre.

Țările UE, care încearcă să se reînarmeze în fața amenințării rusești și a riscului de dezangajare a SUA de pe continentul european, au avut termen până la sfârșitul lunii aprilie pentru a-și face cunoscute intențiile.

Doisprezece dintre ele au solicitat oficial să beneficieze de această scutire, potrivit Comisiei Europene, iar alte patru s-au angajat să facă acest lucru, potrivit Consiliului UE, care reunește statele membre.

Activarea acestei clauze urmează să permită mobilizarea a până la 650 de miliarde de euro până în 2030 pentru reînarmarea continentului, a indicat Comisia în martie, recunoscând însă că aceasta era doar o ‘estimare’.

Mai multe țări, printre care Franța, Spania și Italia, nu și-au exprimat până acum interesul, chiar dacă s-au angajat să își mărească cheltuielile militare.

‘Rămânem deschiși la noi cereri’ de scutire, a declarat miercuri comisarul european al economiei, Valdis Dombrovskis, citat într-un comunicat.

Cheltuielile militare ale celor 27 de state membre au crescut cu peste 31% din 2021, ajungând la 326 de miliarde de euro în 2024.

‘Este mai bine, dar nu este suficient’, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în martie.

Sursă: AGERPRES

Deficitul bugetar a ajuns la 7,12% din PIB după 11 luni din acest an

Date publicate de Ministerul Finanţelor.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 ianuarie 2025, 17:23

Deficitul bugetar a urcat la 7,12% din PIB după primele 11 luni din acest an, comparativ cu 6,19% din PIB la 10 luni, respectiv 4,58% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023”, se arată în documentul de la Finanţe.

Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Conform MF, veniturile totale au înregistrat un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin OUG nr. 107/2024.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 miliarde lei, în creştere cu 21,7% (an/an).

Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,0%) şi aferente declaraţiei unice (12,5%).

Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,25 miliarde lei, în creştere cu 20,0% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 34,40 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 108,57 miliarde lei, în creştere cu 15,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu aproape 7,0% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (28,50 miliarde lei în ianuarie – noiembrie 2024, comparativ cu 26,64 miliarde lei în ianuarie – noiembrie 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10 g/100 g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 42,15 miliarde lei, înregistrând o creştere de 25,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,4%), şi în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 22,5%.

„Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 46,44 miliarde lei, înregistrând un avans de 16,3% (an/an), susţinut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale BNR şi dividende.

De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 36,85 miliarde lei, în scădere cu 25,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 148,04 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 84,01 miliarde lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 miliarde lei, cu 5,27 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 205,29 miliarde lei, în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele unsprezece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,40 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,89 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 miliarde lei) care reprezintă 21,2% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 17,20 miliarde lei, reprezentând în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr. 165/2013 şi a Legii nr. 164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 48,79 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 93,11 miliarde lei, în creştere cu 23,99%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 miliarde lei.

Sursa – Agerpres

Autorităţile propun reducerea deficitului cu 0,74% din PIB anual; în 2031, deficitul ar coborî la 2,4% din PIB (surse)

Publicat de Doina Sirbu, 16 octombrie 2024, 17:52

Obiectivul autorităţilor de la Bucureşti este o reducere anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB astfel încât, în 2031, soldul negativ să scadă la 2,4% din PIB, au declarat, miercuri, pentru Agerpres, surse guvernamentale.

Acesta este inclus în Planul fiscal care ar trebui depus la Bruxelles până în data de 25 octombrie.

„Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerinţele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB”, au precizat sursele citate.

Potrivit acestora, planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, abordare care asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, uşor de administrat şi predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permiţând acestora să îşi menţină beneficiile fiscale existente, au menţionat sursele.

Pe de altă parte, documentul prevedere asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB.

Cheltuielile cu investiţiile estimate pentru perioada 2024-2031 se ridică la peste 1.147 miliarde lei, astfel: 120 miliarde de lei (6,79% din PIB) în acest an, 149,9 miliarde lei (7,87% din PIB) în 2025, 158,3 miliarde lei (7,73% din PIB) în 2026, 144,5 miliarde lei (6,58% din PIB) în 2027, 143,1 miliarde lei (6,09% din PIB) în 2028, 144,7 miliarde lei (5,77% din PIB) în 2029, 144 miliarde lei (5,38% din PIB) în 2030 şi 142,8 miliarde lei (5,02% din PIB) în 2031.

Planul pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede crearea cadrului legal pentru susţinerea investiţiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziţia verde şi digitală pentru industria prelucrătoare din România precum şi de a crea accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcţie de specificul investiţiilor, la facilităţi fiscale, acces la utilităţi publice şi accesul la autorizarea investiţiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor şi acordurilor specific pentru acele categorii de investiţii care depăşesc valoarea de 150 milioane euro.

Totodată, documentul urmăreşte creşterea eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii fiscale în utilizarea fondurilor publice iar pentru acest obiectiv se vor introduce măsuri menite să controleze depăşirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor şi să extindă achiziţiile centralizate.

„Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanţă. Scopul acestora este de a evalua eficienţa şi impactul real al cheltuielilor bugetare şi de a ajusta resursele alocate în funcţie de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparenţă şi eficienţă”, au arătat acestea.

Autorităţile au în vedere şi crearea unei baze de date care urmăreşte costurile medii ale instituţiilor publice şi care va ajuta la identificarea deviaţiilor şi a cheltuielilor excesive. „În acest sens, prin utilizarea informaţiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituţiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creşteri de costuri de peste 20% faţă de medie, reforma limitează risipa şi impune o justificare riguroasă pentru orice depăşire semnificativă”, arată sursa citată.

PFSTM urmăreşte asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031 determinate de implementarea jalonului 207 din PNRR privind reforma fiscală dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente anual cu un procent de minimum 0,5% din PIB.

Planul prevede, totodată, un nou model de finanţe publice ale României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente de funcţionare ale statului din veniturile operaţionale (curente), întrucât, potrivit documentului, deficitul activităţii curente determinat de nevoia de fonduri publice pentru funcţionarea serviciilor publice este de 0% în anul 2029, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni ESA urmează să fie alocat pentru finanţarea cheltuielilor cu investiţiile.

Planul urmăreşte să reducă subvenţiile şi alte forme de sprijin din partea bugetului de stat pentru companiile de stat care vor fi încurajate să îşi îmbunătăţească eficienţa şi să-şi genereze veniturile necesare pentru a funcţiona autonom, fără a depinde de fonduri publice.

„Reformele vizează îmbunătăţirea gestionării patrimoniului public deţinut de companiile de stat, asigurând o mai bună utilizare a activelor şi reducând costurile asociate gestionării ineficiente a resurselor publice. Prin actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, reforma urmăreşte alinierea acestora la nivelul tarifelor practicate în Uniunea Europeană. Totodată, se va asigura un sistem de valorificare eficientă a activelor disponibile, astfel încât acestea să fie utilizate în mod optim, contribuind la creşterea veniturilor şi la reducerea cheltuielilor inutile”, au menţionat sursele.

Printre măsurile propuse pentru reducerea cheltuielilor operaţionale în companiile de stat se numără reducerea consumurilor inutile şi renegocierea contractelor cu furnizorii.

În plus, se are în vedere un sistem de achiziţii publice centralizat, care va permite obţinerea unor condiţii contractuale mai favorabile, prin consolidarea cererilor la nivel naţional. „Aceasta va duce la reducerea riscurilor legate de corupţie şi ineficienţă. Se vor introduce normative de cheltuieli care să urmărească reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcţionare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri şi servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informaţiile din RO e-Factura”, au mai arătat sursele citate.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Guvernul „a ajuns la o înţelegere” cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal de reducere a deficitului şi a subliniat că este esenţial că experţii CE au fost de acord că România are nevoie de perioada cerută de 7 ani pentru a realiza proiecte majore de investiţii în economie.

Un purtător de cuvânt de la Comisia Europeană a declarat ulterior, pentru Reuters, că Executivul comunitar a convenit cu România prelungirea, până la 31 ianuarie 2025, a termenului limită până la care ţara poate depune planul său de reducere a deficitului bugetar.

România este vizată de o procedură de deficit excesiv încă din 2020, prin care trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan multianual de readucere a deficitului sub pragul de 3% din PIB.

Sursă: AGERPRES / Redactor online: Doina Sîrbu / Foto: Radio România

ANAT: Extinderea voucherelor de vacanţă şi în sectorul privat va accelera atingerea obiectivului de 10% din PIB din turism

Publicat de Doina Sirbu, 22 martie 2023, 13:05

Extinderea voucherelor de vacanţă suportate de stat şi pentru angajaţii din sectorul privat reprezintă o investiţie benefică ce va accelera atingerea obiectivului de 10% din PIB din turism şi va elimina şi discrepanţa dintre sectoarele public şi privat, susţin reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

„ANAT salută iniţiativa legislativă a Senatului privind emiterea de vouchere de vacanţă suportate din impozitul pe veniturile salariale pentru angajaţii din sectorul privat, măsură care va elimina discrepanţa dintre sectoarele public şi privat. Această iniţiativă este susţinută de către toate organizaţiile profesionale şi patronale din turism”, se arată într-un comunicat al asociaţiei remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, voucherele de vacanţă au ajutat angajatorii privaţi să îşi motiveze mai bine angajaţii şi sunt foarte importante în contextul lipsei acute de personal. Fiscalitatea aferentă salariilor este excesivă în România, taxele pe salarii fiind printre cele mai mari din Europa, de aceea, un beneficiu precum voucherele de vacanţă, cu avantajele fiscale aferente, este binevenit.

„Această temă, a eliminării discrepanţelor de tratament între angajaţii la stat şi cei din economia reală, a fost lansată de mine în mediul public în urmă cu circa doi ani. Dacă în cazul primilor, această facilitate „li se cuvine” doar prin fişa postului, în cazul celorlalţi, orice avantaj extrasalarial este legat de performanţă şi de capacitatea şi disponibilitatea angajatorului de a susţine financiar acest avantaj, care chiar dacă are facilităţi fiscale, reprezintă tot o cheltuială. În debutul dezbaterii din Senat am apreciat promptitudinea cu care a fost transpusă într-un proiect legislativ această idee, proiect care pare să aibă susţinere din toate direcţiile: atât din zona decizională, cât şi din cea antreprenorială şi din cea sindicală. Am insistat apoi, cu argumente, că finanţarea proiectului nu este propriu zis o cheltuială în plus pe seama bugetului statului, ci mai degrabă o investiţie a statului, cu multiple efecte benefice pe termen scurt şi mediu”, subliniază Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

Asociaţia patronală consideră că emiterea voucherelor de vacanţă, inclusiv pentru mediul privat, va aduce o serie de avantaje. Astfel, circa jumătate din sumele alocate se întorc direct la buget, prin impozitele, taxele şi contribuţiile suplimentare generate în sarcina operatorilor din turism şi servicii conexe şi va continua procesul „albirii” afacerilor mici din turism, care dacă nu s-au licenţiat până acum, o vor face cu siguranţă pentru a accede la acest program, şi implicit vor genera noi venituri bugetare.

De asemenea, sumele respective antrenează după ele şi alte sume în sporirea bugetului de vacanţă, care astfel se cheltuie în România şi nu în alte ţări, vor fi atrase noi investiţii în turism, se vor crea noi locuri de muncă şi comunităţile locale se vor dezvolta mai puternic. O altă parte vor diminua costurile cu sănătatea, ca efect indirect al refacerii forţei de muncă prin accesul la vacanţă şi va contribui la fidelizarea forţei de muncă de către angajatori.

Potrivit ANAT, voucherele de vacanţă pentru mediul privat vor contribui la creşterea ponderii turismului şi activităţilor conexe în PIB, la un nivel mai apropiat de cel al mediei din Europa şi de potenţialul uriaş al României. Studiile realizate împreună cu Academia de Studii Economice (ASE) şi Academia Română au relevat că 1 leu generat în voucherele de vacanţă generează 1,12 lei venituri la buget şi 1,51 lei în PIB.

Pe de altă parte, reprezentanţii ANAT susţin că pe plan social există încă mulţi angajaţi care nu-şi permit o vacanţă, o situaţie similară întâlnindu-se în anii trecuţi şi la unii angajaţi din sistemul de stat, iar efectele pozitive ale acestui program sunt de necontestat.

„Am făcut mai multe analize discutând cu angajaţi, angajatori, confederaţii sindicale, operatori din turism, autorităţi. A rezultat că voucherele de vacanţă sunt un proiect bun, susţinut inclusiv de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), doar că varianta propusă acum repară în plus o discrepanţă între angajaţii privaţi şi cei bugetari. Taxele pe salarii în România sunt cele mai mari din Europa. În Uniunea Europeană, taxarea muncii este la 26-27%, pe când la noi, numai CAS-ul este de 25%. Acordarea voucherelor de vacanţă reduce povara fiscală pe muncă, în condiţiile în care este extrem de greu să motivăm angajaţii din România şi suntem nevoiţi să importăm forţă de muncă din Asia”, a declarat Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT şi coordonatorul proiectului „vouchere de vacanţă” în Alianţa pentru Turism (APT).

ANAT a propus păstrarea notei actului normativ – de reglementare, şi nu de instituire a unor noi obligaţii – prin eliminarea prevederii din proiect care obligă, sub sancţiune, operatorii economici, să depună într-un anumit termen liste ale salariaţilor. Scopul legii este bine conturat, respectiv să creeze cadrul legal prin care angajaţii să poată beneficia de vouchere de vacanţă, de prima de vacanţă şi de bilete de odihnă. Piaţa va regla investiţiile, preţurile şi vor fi selectaţi acei prestatori care vor oferi calitate.

„La ora actuală, în România sunt peste 20.000 de unităţi turistice clasificate, deci turiştii au de unde alege. Ca atare, extinderea voucherelor de vacanţă suportate de stat şi pentru angajaţii privaţi reprezintă o investiţie benefică ce va accelera atingerea obiectivului de 10% din PIB din turism”, se menţionează în comunicat.

În opinia reprezentanţilor Asociaţiei patronale, voucherele de vacanţă au stimulat investiţiile şi datorită acestora s-a dublat numărul de unităţi de cazare clasificate în ultimii 10 ani. Multe pensiuni au trecut din zona „gri” în zona fiscalizată a turismului, întrucât toate operaţiunile legate de vouchere se decontează prin bancă şi sunt raportate în e-factură relevă sursa citată.

„Statul a înţeles că voucherele de vacanţă nu reprezintă o cheltuială, ci o investiţie rentabilă, că banii respectivi rămân în ţară, nu sunt cheltuiţi pe vacanţe în străinătate. Şi că la fiecare 1450 lei achitaţi cu vouchere de vacanţă, turiştii mai adaugă şi o contribuţie proprie medie de circa 1000 lei atunci când achiziţionează un pachet turistic. Cert este că mulţi angajaţi din zona privată se consideră discriminaţi şi susţin că „plătesc prin taxele lor şi vacanţe pentru bugetari”, în timp ce ei nu beneficiază de acest stimulent. De aceea, acest proiect de lege este binevenit”, mai transmit reprezentanţii ANAT.

Cu toate acestea, angajaţii din zona privată au primit în ultimii ani vouchere în număr mic, acestea nefiind încă destul de atractive pentru patronii români. Fie pentru că bugetele nu permit acest supliment de cost, care presupune şi impozit pe venitul angajatului de 10%, fie că opinia publică vorbeşte mult mai mult de voucherele acordate angajaţilor la stat şi mulţi nu ştiu că şi privaţii pot acorda aceste vouchere. Prin adoptarea acestei legi va exista o reparaţie şi o uniformizare a proiectului pentru întreaga economie şi lucrurile vor intra pe un făgaş normal, se arată în comunicatul ANAT.

2023 este al cincisprezecelea an în care pot fi emise vouchere de vacanţă în România, introduse iniţial prin Ordonanţa 8/2009, la iniţiativa ANAT. Voucherele de vacanţă sunt prevăzute a fi acordate pentru angajaţii din domeniul public pentru o perioadă de 5 ani – 2022-2026 (conform OUG 131/2021).

Sursă: AGERPRES/Redactor online: Doina Sîrbu/Foto: ANAT

INS a revizuit datele privind evoluţia PIB în 2020, estimând un declin mai mic – 3,7%

Publicat de Doina Sirbu, 21 decembrie 2021, 08:42

Produsul intern brut estimat pentru anul 2020, date semidefinitive, a fost de 1.058 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,7% faţă de anul 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În varianta provizorie privind evoluţia PIB anul trecut, publicată în primăvară, Institutul Naţional de Statistică a menţinut la 3,9% estimarea privind scăderea Produsului intern brut în 2020.

În anul 2020, pe categorii de resurse, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: industria, de la -1,9% la -0,9%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +4,6 puncte procentuale (de la 90,9% la 95,5%); intermedierile financiare şi asigurările, de la 0,0 la -0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -27,8 puncte procentuale (de la 98,6% la 70,8%).

Pe categorii de utilizări, în anul 2020, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat formarea brută de capital fix, de la +1,5% la +0,9%, ca urmare a modificării volumului său cu -2.7 puncte procentuale (de la 106,8% la 104,1%); variaţia stocurilor şi a obiectelor de valoare, de la -0,9% la -0,3%.

Sursă – AGERPRES/Foto – arhivă

Economistul şef al BCE: Europa este în grafic pentru o creştere solidă, impactul variantei Delta este limitat

Publicat de Doina Sirbu, 26 august 2021, 08:57

Răspândirea rapidă a variantei Delta a COVID-19 va avea probabil doar un impact limitat asupra economiei zonei euro, care rămâne în grafic pentru o creştere robustă anul acesta şi anul viitor, a afirmat miercuri economistul şef al BCE, Philip Lane, într-un interviu acordat Reuters.

Campania avansată de vaccinare şi măsurile din sistemul sanitar fac din Europa o excepţie, în timp ce alte ţări introduc noi restricţii în urma creşterii numărului de cazuri, a explicat Lane.

„Faptul că varianta Delta nu a necesitat măsuri mult mai extinse şi că cele adoptate local au avut efecte rezonabile indică faptul că, în ceea ce priveşte economia în ansamblu, impactul este până acum destul de limitat”, a declarat oficialul BCE.

Aproximativ două treimi dintre rezidenţii zonei euro au primit cel puţin o doză de vaccin şi majoritatea celor 19 state menţin o serie de restricţii, inclusiv masca obligatorie şi reguli de distanţare socială.

Rezilienţa zonei euro, alături de datele peste aşteptări din trimestrul doi, arată că avansul economiei rămâne în linii mari în linie cu estimările publicate de BCE în iunie, a adăugat Lane.

În linie cu estimările analiştilor, Banca Centrală Europeană a îmbunătăţit perspectivele privind inflaţia şi evoluţia economiei, în urma accelerării campaniei de vaccinare şi a revenirii sectorului serviciilor, după atenuarea restricţiilor.

În scenariul de bază, BCE se aşteaptă la un avans al PIB-ului zonei euro de 4,6% în 2021 şi de 4,7% în 2022, faţă de o creştere cu 4% şi, respectiv, 4,1% previzionată în martie. Rata inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 1,9% şi la 1,5% anul viitor, faţă de un nivel de 1,5% şi, respectiv, 1,2% estimat anterior.

„Aş spune că nu suntem departe de prognozele din iunie, este o situaţie rezonabilă, relativ echilibrată”, a afirmat economistul şef al BCE. Acesta a avertizat, însă, că sporesc evoluţiile negative, care ar putea afecta economia în acest an.

„Se pare că problemele din lanţurile de aprovizionare sunt mult mai persistente decât ne-am aşteptat. Există de asemenea o moderare a creşterii economiei mondiale, care este naturală. Iar varianta Delta, deşi are un impact mai limitat decât precedentele valuri ale pandemiei, rămâne un element negativ”, a spus Lane.

Sursă – AGERPRES / Foto – unsplash.com

CNSP a revizuit în scădere uşoară, la 4,3%, prognoza privind creşterea economică în 2021

Publicat de Doina Sirbu, 19 ianuarie 2021, 10:40

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează o creştere a Produsului Intern Brut pentru 2021 de 4,3%, la 1.116,8 miliarde lei, faţă de 4,5%, respectiv 1.135,3 miliarde lei, cât preconiza în Prognoza de toamnă pentru rectificarea bugetară.

De asemenea, în Prognoza pe termen mediu 2020 – 2024 – varianta de iarnă 2021, CNSP estimează o creştere a consumului privat de 3,7% (faţă de 4,6% anterior) şi un sold al balanţei comerciale de minus 21,4 miliarde euro (21,326 miliarde euro în Prognoza de toamnă).

Cursul de schimb mediu ar urma să fie anul acesta de 4,89 lei lei/euro (4,9 lei/euro anterior). Inflaţia la sfârşitul anului este preconizată la 2,2%, comparativ cu 2,5% anterior.

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, CNSP estimează o creştere de 1,3%, la 5,158 milioane angajaţi, în comparaţie cu o majorare de 1,7% ( 5,178 milioane persoane) anterior.

Şomajul BIM se va situa la 4,5%, câştigul salarial mediu brut va fi de 5.380 lei (plus 4,5%), iar cel net de 3.323 lei (plus 4,5%). În prognoza de toamnă se estima acelaşi nivel al şomajului BIM, dar un câştig salarial brut de 5.510 lei (plus 6,8%) şi unul net de 3.406 lei (plus 6,9%).

Sursă – AGERPRES / Foto – arhivă

Deficit bugetar de 1,4% din PIB după cinci luni din 2019

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 iulie 2019, 12:33

Bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 1,4% din Produsul intern brut (PIB), respectiv 14,7 miliarde de lei, acesta fiind cel mai semnificativ sold negativ din ultimii 8 ani.

În condiţiile în care, după primele patru luni ale anului, deficitul bugetului consolidat a fost de 11,4 miliarde de lei (1,1% din PIB) înseamnă că, în luna mai, soldul negativ a fost de 3,3 miliarde de lei.

Un nivel similar al deficitului bugetului consolidat a fost înregistrat în primele cinci luni ale anului 2011, când acest indicator a reprezentat 1,36% din PIB, potrivit datelor de arhivă ale Ministerului Finanţelor.

Conform datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor Publice, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,6% la cinci luni iar cheltuielile au consemnat un avans de 16,3%.

În perioada ianuarie – mai 2019, veniturile bugetului general consolidat s-au cifrat la 123,8 miliarde lei, reprezentând 12% din PIB, comparativ cu 11,7% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Potrivit Finanţelor, se înregistrează creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (+18,5%), TVA (+12,8%), nefiscale (+11,5%), accize (+5,6%). Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017.

Veniturile din TVA au crescut cu 12,8% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 24,8 miliarde lei.

De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 7,8%.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 7,9% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 6,1 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 138,5 miliarde lei, cu 16,3% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 24,6% mai mari faţă de cele realizate în primele cinci luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,8% faţă de primele cinci luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cât şi la bugetul de stat.

Se înregistrează, de asemenea, creşterea cheltuielilor cu dobânzile cu 13,7%.

Cheltuielile cu asistenţa socială s-au majorat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 15%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, şi de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,6 miliarde lei, cu 2,2 miliarde mai mult decât faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA).

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, luni, că deficitul bugetar prognozat nu va fi depăşit la finalul anului, respingând afirmaţiile potrivit cărora deficitul pe primele cinci luni este foarte mare.

„Nu vă mai luaţi după ce spun cei din opoziţie, care spuneau şi anul trecut la fel despre deficitele de la început de an, s-a demonstrat foarte clar că la finalul anului, politica noastră de a avea un deficit pe timpul anului liniar s-a demonstrat că a fost o abordare corectă. Nu am depăşit anul trecut ce ne-am angajat, la fel şi în acest an. Este la cinci luni 1,4 deficitul şi se va păstra ceea ce noi am spus în 2018 şi anume 2,76”, a spus Teodorovici, întrebat despre informaţiile vehiculate de Opoziţie, potrivit cărora deficitul pe cinci luni ar fi foarte mare, similar cu cel din perioada crizei.

Sursa – Agerpres / Redactor online Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

S&P estimează o încetinire a economiei României în 2019

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 martie 2019, 12:33

Standard & Poor’s (S&P) estimează că economia României va încetini şi mai mult în 2019, la 3,5%, din cauza cererii externe mai reduse şi a investiţiilor private mai slabe.

În combinaţie cu sporirea tensiunilor comerciale, care ar putea duce la o încetinire mai accentuată a zonei euro, S&P consideră că riscurile la adresa perspectivei de creştere a României se înrăutăţesc, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

În 2018, S&P estimează că ritmul de creştere a PIB-ului s-a moderat la 4,1%, de la nivelul extrem de ridicat de 7% înregistrat în 2017, când măsurile de stimulare fiscală şi mediul extern favorabil au sprijinit boom-ul economic în România.

Avansul salariilor aproape de 15% (al treilea an consecutiv în care s-a înregistrat o creştere de peste 10%) şi reduceri de taxe au continuat să majoreze veniturile disponibile în 2018, dar, pe de altă parte, cererea externă netă a redus din expansiunea economiei, deoarece cererea internă a majorat importurile, se mai menţionează în comunicat.

Deşi în România creşterea medie a PIB-ului per capita depăşeşte nivelul altor state cu acelaşi rating, S&P se aşteaptă la o moderare a creşterii către un nivel mai sustenabil de 3% anual, în perioada 2020 – 2022. Viitoarea traiectorie de creştere va depinde de progresele înregistrate cu adoptarea reformelor instituţionale şi gradul în care România reuşeşte să majoreze cu succes investiţiile interne, de exemplu prin intermediul creşterii absorbţiei fondurilor europene, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

Dacă schimbarea politicilor nu va fi rapidă sau va fi insuficientă, S&P crede că taxele nou introduse ar putea provoca întârzieri ale investiţiilor externe planificate anterior, în special în sectorul energiei, ceea ce ar putea încetini convergenţa veniturilor din România spre nivelul mai ridicat înregistrat în centrul şi în vestul Europei.

În prezent, în România venitul per capita rămâne la 50% faţă de cel din Cehia şi la 60% faţă de cel din Slovacia. În opinia agenţiei, cea mai mare parte a acestor diferenţe reprezintă nivelul mai scăzut al productivităţii din România.

În ultimii trei ani, mediul de afaceri din România s-a deteriorat, aşa cum se vede din clasamentul „Doing Business 2018”, elaborat de Banca Mondială (BM), şi în special în clasamentul privind competitivitatea al World Economic Forum (WEF), în care România a coborât cu aproximativ 15 poziţii din 2015. În acest context, S&P observă o tendinţă evidentă de emigrare în rândul tinerilor, al forţei de muncă educate, precum şi percepţia privind perspectivele sumbre în cazul îmbunătăţirii condiţiilor generale de viaţă. Dacă nu vor acţiona pentru a aduce înapoi diaspora şi a stopa exodul creierelor, autorităţile române nu vor putea schimba această percepţie, nu vor putea asigura o traiectorie de creştere a economiei mai robustă, precum şi un mod sustenabil de a gestiona dinamicile îmbătrânirii rapide a populaţiei, avertizează S&P.

De asemenea agenţia atrage atenţia asupra sporirii presiunilor fiscale, care vor persista în absenţa măsurilor corective.

Deficitele de cont curent se vor adânci probabil la aproximativ 5% din PIB. Credibilitatea Băncii Naţionale a României rămâne ridicată şi aşteptatele amendamente la noua taxă bancară vor asigura probabil eficacitatea politicilor, estimează agenţia.

S&P previzionează că deficitul guvernamental general se va adânci la 3,3% şi la 3,5% din PIB în 2019 şi în 2020, ca rezultat al încetinirii avansului economiei şi a cheltuielilor guvernamentale, pe fondul pregătirii alegerilor prezidenţiale din 2019 şi al celor parlamentare din 2020.

Povara datoriei publice a României rămâne modestă comparativ cu nivelul UE. În linie cu estimările agenţiei privind deficitul, S&P se aşteaptă ca nivelul datoriei guvernamentale generale a României să crească gradual, ajungând până în 2021 la un nivel încă moderat, uşor sub 40% din PIB. În acelaşi timp, profilul datoriei rămâne constrâns de nivelul relativ ridicat al datoriei denominate în valută, precum şi de expunerea ridicată a sectorului bancar la obligaţiuni guvernamentale.

Vineri, Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în moneda locală şi valută, precum şi perspectiva stabilă.

„Decizia agenţiei de rating S&P de a menţine perspectiva stabilă a României este una corectă, care recunoaşte şi confirmă realitatea economică actuală a României. Această decizie reflectă atât disponibilitatea Guvernului României pentru dialog, cât şi viabilitatea măsurilor fiscal bugetare adoptate”, afirmă Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

Conform ministerului, printre punctele forte ale României care au stat la baza deciziei agenţiei de rating sunt evidenţiate: nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe, în comparaţie cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, şi menţinerea perspectivelor de creştere economică.

Îmbunătăţirea rating-ului de ţară ar putea fi luată în considerare în contextul în care agenţia evaluează că se înregistrează progrese în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului instituţional şi în consolidarea bugetară, plasarea fermă a datoriei publice pe o traiectorie descendentă, precum şi în consolidarea cadrului de guvernanţă, notează MFP.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 5,5% estimarea de creştere a economiei româneşti în acest an, în timp ce Comisia Europeană a estimat, în Previziunile de iarnă publicate pe 7 februarie, că ritmul de creştere al economiei româneşti va încetini anul acesta până la 3,8% şi va ajunge la 3,6% în 2020, de la un avans estimat la 4% în 2018.

Sursa – Agerpres

Economia României a crescut în primul trimestru al anului 2018

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 mai 2018, 13:02

Economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, şi cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menţinut, în termeni reali, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017.

„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2018, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în 5 aprilie 2018”, precizează INS.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite în sus de la 2% la 2,4%, cele din trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul precedent, au fost în scădere, de la 1,7% la 1,6%, la fel şi cele din trimestrul III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, respectiv de la 2,4% la 2,2%, iar rezultatele trimestrului IV 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 0,5% la 0,3%.

Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate în data de 3 mai de Executivul comunitar.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Comisia Naţională de Prognoză estimează că avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.

Sursa – agerpres

România a avut un deficit bugetar de 2,9% din PIB, în 2017

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 25 aprilie 2018, 10:24

Două state membre ale Uniunii Europene – Spania şi Portugalia – au avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene – n.r.) egal sau mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 2,9% din PIB, potrivit unei estimări preliminare publicate de Eurostat.

Spania a înregistrat un sold negativ de 3,1% din PIB şi Portugalia un deficit de 3% din PIB.

În 2017, Malta (3,9%), Cipru (1,8%), Cehia (1,6%), Luxemburg (1,5%), Suedia şi Germania (ambele 1,3%), Olanda (1,1%), Danemarca (1%), Bulgaria (0,9%), Grecia şi Croaţia (ambele 0,8%) şi Lituania (0,5%) au înregistrat excedent bugetar, în timp ce Slovenia a raportat echilibru bugetar. Cel mai scăzut deficit guvernamental a fost raportat anul trecut de Irlanda şi Estonia (ambele minus 0,3%), Letonia (minus 0,5%) şi Finlanda (minus 0,6%)

În schimb, la finele lui 2017, România se situa în rândul statelor membre UE cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la Produsul Intern Brut (35%), un nivel mai redus fiind înregistrat doar în Estonia (9%), Luxemburg (23%), Bulgaria (25,4%) şi Cehia (34,6%). La nivelul UE, 15 state membre aveau în 2017 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%) şi Spania (98,3%).

Potrivit Eurostat, în 2017, deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona euro cât şi în UE 28, au scăzut comparativ cu 2016. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 1,5% din PIB în 2016 până la 0,9% din PIB în 2017, în timp ce în UE a coborât de la 1,6% până la 1%. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro aceasta s-a redus de la 89% din PIB la finele lui 2016 până la 86,7% la finele lui 2017, în timp ce în UE a scăzut de la 83,3% până la 81,6%.

Sursa – agerpres

Deficit bugetar RECORD după primele două luni ale anului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 martie 2018, 12:55

Bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,59% din PIB în primele două luni din 2018, în contextul în care veniturile la buget au fost cu 21,3% mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile cu 38,5%, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

În perioada ianuarie-februarie 2017, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, respectiv 0,05% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, au fost, în primele două luni din 2018 de 42,3 miliarde lei, reprezentând 4,6% din PIB, fiind cu 21,3% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul precedent.

„Se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+28,3%) şi din veniturile nefiscale (+23,7%)”, menţionează MFP.

Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 18,7% faţă de primele două luni ale anului 2017, iar încasările din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi cu 22,9%.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, s-a înregistrat o creştere de 7,8%.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au fost de 3,2 miliarde lei.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 47,8 miliarde lei, cu 38,5% mai mari faţă de primele două luni ale anului precedent.

Cheltuielile de personal au crescut cu 18,8% comparativ cu de aceeaşi perioadă a anului precedent, avansul fiind determinat de majorările salariale acordate în anul 2017, dar şi de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost cu 21,3% peste cele din primele două luni din 2017. Creşteri semnificative s-au înregistrat atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare.

Subvenţiile acordate în primele două luni din 2018 au fost în creştere cu 136,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost determinată, în principal, de plăţile efectuate (1,2 miliarde lei) pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi de subvenţiile acordate pentru susţinerea transportului feroviar public de călători şi a transportului cu metroul.

Dobânzile s-au menţinut ca procent în produsul intern brut la acelaşi nivel ca în perioada ianuarie-februarie 2017, respectiv 0,2% din PIB.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 12,6%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 3,7 miliarde lei, de patru ori mai mari faţă de primele două luni ale anului trecut, creşterile provenind în special din domeniul apărării, precum şi de la bugetele locale.

Sursa – agerpres

Creştere economică de 7% pentru România, în 2017

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 februarie 2018, 10:48

Economia România a consemnat un avans de 7% în anul 2017 comparativ cu anul precedent, iar în ultimul trimestru al anului trecut, faţă de perioada similară din 2016, avansul Produsului Intern Brut a încetinit la 6,9% (serie brută) de la 8,8% în T3, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Faţă de trimestrul III din 2017, în ultimele trei luni ale anului economia României a crescut cu 0,6%.

Aceasta este cea mai semnificativă creştere economică din ultimii 10 ani în condiţiile în care un avans similar al PIB, respectiv 6,9%, a fost consemnat în anul 2007.

„În anul 2017, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu anul 2016, cu 7,0%. Produsul intern brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier”, se precizează în comunicatul INS.

Pe de altă parte, instituţia precizează faptul că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii seriilor brute ale PIB trimestrial pentru anii 2007-2012, în vederea reconcilierii cu datele anuale revizuite ca urmare a implementării modificărilor metodologice legate de tratarea rezervărilor Eurostat pe Venitul naţional brut, revizuirii seriilor brute ale PIB trimestrial pentru anii 2015-2016 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2015 – varianta definitivă, 2016 – varianta semidefinitivă) şi includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2017.

„Astfel, rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 102,0% la 101,7%; rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 102,6% la 102,4%”, se mai arată în comunicatul citat.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în acest an, în varianta de iarnă a Prognozei pe termen mediu 2017 – 2021, după ce, în toamnă, instituţia estima o creştere economică de 5,5% pentru 2018.

Banca Mondială a anunţat, recent, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul „World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

Sursa – agerpres

Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere proiecţia privind avansul PIB în 2018

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 4 februarie 2018, 15:16

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în acest an, în varianta de iarnă a Prognozei pe termen mediu 2017 – 2021, după ce, în toamnă, instituţia estima o creştere economică de 5,5% pentru 2018.

Pentru următorii trei ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la 5,7% în 2019 şi 2020. respectiv la 5% în 2021.

Valoarea în preţuri curente a Produsului Intern Brut va urca la 924,2 miliarde de lei în acest an, 995,4 miliarde de lei în 2019, 1.072 miliarde de lei în 2020 şi 1.148 miliarde de lei în 2021.

Consumul final este de aşteptat să crească cu 6,3% în acest an, prognoză, de asemenea revizuită în urcare de la 5,8% în toamnă, pe fondul sporirii consumului individual al gospodăriilor cu 6,6%. În următorii trei ani, creşterea consumului va încetini la 5,6% în 2019, 5,4% în 2020 şi 4,9% în 2021.

Pe de altă parte, formarea brută de capital fix (investiţiile) urmează să ajungă 7,9% în acest an, 8,4% în 2019, 8,6% în 2020 şi 7,4% în 2021.

Comisia Europeană preconizează, pentru 2018, un avans al economiei româneşti de până la 4,4%, similar cu cel din ultimele previziuni ale Fondului Monetar Internaţional.

De asemenea, Banca Mondială estimează o expansiune a PIB de 4,5%, în 2018, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a previzionat o creştere a PIB de 4,2%.

Sursa – agerpres

România pe penultimul loc în UE la capitolul procent din PIB alocat cercetării

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 decembrie 2017, 16:42

În anul 2016 statele membre ale Uniunii Europene au alocat, în medie, 2,03% din Produsul Intern Brut pentru cercetare (R&D), pe ultimele poziții fiind Letonia și România care au alocat cercetării doar 0,44%, respectiv 0,48% din PIB, arată datele publicate sâmbătă de Eurostat.

În schimb, două state membre UE au alocat cercetării mai mult de 3% din PIB, Suedia (3,25%) și Austria (3,09%).

În total, statele membre UE au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pentru cercetare&dezvoltare în 2016, însă procentul din PIB alocat cercetării a rămas practic stabil comparativ cu 2015. Comparativ cu alte mari economii ale lumii, procentul din PIB alocat cercetării în UE este mult mai mic decât în Coreea de Sud (4,23% din PIB în 2015), Japonia (3,29% din PIB în 2015) și SUA (2,79% din PIB în 2015).

Cu toate acestea, în perioada 2006-2016, procentul din PIB alocat cercetării în UE a crescut de la 1,76% până la 2,03%, în timp ce în cazul României a rămas practic neschimbat, 0,45% din PIB în 2006 și 0,48% din PIB în 2016.

În aproape toate statele membre UE, inclusiv în România, companiile din sectorul de business sunt principalul sector responsabil pentru cheltuielile de cercetare&dezvoltare, urmate de sectorul de învățământ superior, sectorul guvernamental și sectorul privat nonprofit. România se situează însă pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor de cercetare&dezvoltare în sectorul guvernamental (33%), de trei ori mai mult decât media din UE (11%).

Sursa AGERPRES

România a avut cea mai mare creștere economică din UE în trimestrul trei

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 noiembrie 2017, 13:04

România a înregistrat în trimestrul al treilea al acestui an cel mai semnificativ avans al Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, de 8,6% comparativ cu perioada similară din 2016, conform datelor preliminare publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro și cel al Uniunii Europene au crescut în ritm anual cu 2,5%, comparativ cu perioada similară din 2016.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada iulie-septembrie 2017 s-au înregistrat în România (8,6%), Letonia (6,2%), Cehia și Polonia (ambele cu 5%). Nu s-au raportat scăderi ale PIB-ului în UE în trimestrul trei din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016.

De asemenea, în trimestrul trei din 2017 comparativ cu precedentele trei luni, PIB-ul zonei euro și cel al Uniunii Europene au urcat cu 0,6%, după un avans de 0,7% în perioada aprilie-iunie 2017.

Cele mai mari creșteri trimestriale din UE în perioada iulie-septembrie 2017 s-au înregistrat în România (2,6%), Letonia (1,5%) Polonia și Finlanda (ambele cu 1,1%). Singurul declin s-a înregistrat în Danemarca, minus 0,3%.

Conform estimărilor „semnal” publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similară a anului trecut avansul a fost de 8,8% pe serie brută și de 8,6% pe serie ajustată sezonier.

România riscă să nu mai îndeplinească toate criteriile necesare pentru intrarea în zona euro

Publicat de Arantxa Catană, 13 noiembrie 2017, 14:15

România riscă să nu mai îndeplinească o serie de criterii nominale necesare pentru intrarea în zona euro, a avertizat, astăzi, economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

El a explicat că efectele măsurilor fiscale din ultimii ani vor avea impact asupra deficitului bugetar, al inflaţiei şi al dobânzilor, criterii luate în calcul şi pentru aderarea la euro.

Politicile de relaxare fiscală şi salarială, începute în vara anului 2015 şi accentuate în anii 2016 şi 2017, fac dificilă încadrarea în continuare în criteriile nominale.

Cel mai mare pericol de depăşire îl reprezintă bugetul consolidat, situat la nivelul în limită de 3% din PIB, a mai explicat Valentin Lazea.

Premierul Mihai Tudose: Menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, un obiectiv ce trebuie atins cu orice preţ

Publicat de Arantxa Catană, 4 iulie 2017, 14:55

Premierul Mihai Tudose consideră că menţinerea deficitului bugetar sub 3 la sută din PIB este un obiectiv ce trebuie atins cu orice preţ, chiar şi în condiţiile aplicării unor noi măsuri în domeniul fiscal.

Însă, dacă FISCUL îşi va face datoria, ar putea să nu mai fie nevoie de noi taxe pentru a pune în aplicare legea salarizării unitare, a mai spus ieri primul ministru.

Potrivit unor surse guvernamentale, Mihai Tudose a trasat noi sarcini conducerii ANAF, în contextul în care deşi consumul a crescut, încasările din TVA au scăzut.

Între timp, la Ministerul de Finanţe se fac deja simulări în legătură cu posibilitatea introducerii impozitului pe cifra de afaceri la companii în locul celui de 16 la sută pe profit, măsură criticată însă de mediul de afaceri.

Mihai Tudose nu ar susţine impozitarea clasică pe venitul întreprinderilor, ci se gândeşte la un impozit diferenţiat pe anumite tipuri de activitaţi.

Premierul a cerut să se facă simulări şi pentru un sistem de calcul al pensiei identic pentru toate persoanele, considerând anormal ca unii să primească o pensie echivalentă cu 120 la sută din salariu.

AUDIO/Județul CONSTANȚA are cea mai consistentă contribuție la PIB, dar salariile nu sunt în Top 5 la nivel național!

Publicat de , 16 martie 2017, 11:52

Produsul intern brut al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de cea a restului economiei de la deschiderea autostrăzii Bucureşti – Constanţa, dar salariile constănțenilor nu intră nici măcar în Top 5 la nivel național.

Din punctul de vedere al contribuției la PIB-ul național, județul Constanța este primul din provincie. Însă, nu este fruntaș și la salarii. Ba chiar, potrivit ultimelor date statistice, Constanța este pe locul 7 cu un salariu mediu de 2.184 lei, după București, Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Braşov.

În cazul județelor clasate pe primele cinci poziții ale topului, salariul mediu depășește echivalentul a 500 de euro. Iar în Bucureşti sunt cele mai mari salarii din ţară, media fiind de 3.219 lei, echivalentul a 713 euro, arată datele statistice de la finalul anului trecut.

La nivel naţional, câştigul salarial mediu net s-a majorat în decembrie 2016 cu 11,4% faţă de ultima lună din 2015, la 2.354 lei (echivalentul a 521 euro), nivel maxim istoric pentru România.

Statisticile oficiale arată că, deşi câştigul mediu net la nivel naţional a depăşit pragul de 500 de euro, doar angajaţii din Bucureşti şi din alte cinci judeţe bogate au câştigat, în medie, peste 500 euro în decembrie, în celelalte judeţe salariile fiind mult mai mici.

Salariile neatractive, dar și forța de muncă slab pregătită țin departe investitorii de un județ definit ca având mult potential, însă nefructificat. Directorul Camerei de Comerț Constanța, Dănuț Jugănaru a declarat, pentru Radio Constanța, că problema stă în lipsa locurilor de muncă mai ales în extra-sezon.

Interesant este că județul Constanța este pe locul doi la nivel national, după București, ca pondere în economia națională. Mai exact, Constanţa aduce 34 de miliarde de lei, mai mult decât Timiș, Cluj sau Prahova, județele campioane în topul salariilor.

Tulcea se află pe locul patru de la coada clasamentului, cu o contribuție de 5,7 miliarde de lei. Nici în topul salariilor, tulcenii nu sunt pe primele poziții, cu o medie de aproape 1.600 de lei pe lună, adică puțin peste 350 de euro, la jumătate față de Capitală.

Un reportaj de Monica Cruceanu Comșa

Mihai Daraban: Contribuția turismului la PIB ar trebui să fie de patru ori mai mare

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 3 martie 2017, 15:36

Contribuția reală a turismului în PIB ar putea fi de aproape patru ori mai mare decât o arată cifrele oficiale, a declarat Mihai Daraban la un simpozion de turism desfășurat astăzi în Mamaia.

Potrivit datelor oficiale , contribuția turismului în PIB este de 1,3%, iar Daraban apreciază că în realitate se apropie de 5%.

„Mie mi se pare extraordinar de mic acest procent de 1,3% din PiB, aportul turismului la Produsul Intern Brut național. Din punctul meu de vedere, procentul real s-ar duce peste 5%. Legea impozitării forfetare îi va pune în legalitate pe actualii deținători de spații certificate. Dar turismul la negru, la case particulare, nu poate fi reglementat, după opinia mea, decât prin niște prevederi ale Codului Fiscal, astfel încât deținătorii de mai multe dormitoare, persoane fizice, să fie impozitate exponențial. Altfel, nu există modalități constituționale prin care organul de control să bată la ușa unei persoane fizice și să-i numere oamenii din casă“, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban.

Legea impozitului specific nu va ajuta la stoparea evaziunii, ci este nevoie de măsuri fiscale prin care să se impoziteze diferențiat casele particulare pentru că în prezent nu există posibilitatea ca organele de control să facă verificări în proprietăți private.

Un material realizat de Monica COMȘA

O comisie parlamentară va ANCHETA rectificările bugetare făcute de guvernul tehnocrat

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 15 ianuarie 2017, 17:46

Plenul comun al Parlamentului se va reuni mâine, după amiază, pentru a vota constituirea Comisiei, care va ancheta rectificările bugetare făcute de guvernul Cioloş în august şi noiembrie anul trecut.

Înfiinţarea acestei comisii a fost solicitată de preşedintele Camerei Deputatilor Liviu Dragnea.

Pe ordinea de zi a şedintei comune a Camerei şi Senatului se mai află constituirea a încă trei comisii comune – de control a SRI, SIE şi a revoluţionarilor din 1989.

Premierul Sorin Grindeanu anunţa în debutul ultimei şedinţe de guvern că strategia bugetară pe acest an va trimisă la Parlament, până pe 25 ianuarie.

Anterior, el declara ca proiectul va avea va obiectiv principal punerea în aplicare a măsurilor asumate în Programul de guvernare, cu respectarea limitei deficitului bugetar de 3% din Produsul Intern Brut.

Numărul salariaţilor a scăzut la jumătate faţă de 1989

Publicat de , 28 decembrie 2015, 14:40

Institutului Naţional de Statistică arată că numărul de salariaţi a scăzut aproape la jumătate, în timp ce numărul de pensionari a crescut, iar datoria externă a depăşit 90 de miliarde de euro din 1989 până în prezent.

Produsul Intern Brut al României este de aproape patru ori mai mare faţă de cel din 1989, dar, cu toate acestea, ocupăm penultimul loc în Uniunea Europeană, în faţa Bulgariei.

Anii de criză financiară şi-au pus amprenta şi asupra forţei de muncă. După 1990, nu s-au mai făcut foarte multe angajări. Rezultatele arată că numărul de salariaţi a scăzut la aproape jumătate. În schimb, a crescut numărul de pensionari.

Statisticile mai arată că doar jumătate din populaţia aptă de muncă are statut de salariat.

Bugetul naţional pentru anul 2016, finalizat

Publicat de , 5 decembrie 2015, 08:44

Bugetul pentru anul viitor a fost finalizat. Ministerul Finanţelor a publicat pe pagina sa de internet proiectul de buget, din care rezultă că veniturile bugetare sunt mai mari decât anul trecut cu peste 3 miliarde şi jumătate de lei.

Cheltuielile cresc cu aproape 16 miliarde pentru a acoperi toate măsurile adoptate în acest an de Guvern şi de Parlament. Guvernul intenţionează să aprobe proiectul legii bugetului în şedinţa de săptămâna viitoare.

Redăm integral comunicatul de presă remis, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice:

Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă.
Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat – sunt în sumă de 252 de miliarde lei reprezentând 33,8% din PIB.

La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât şi de către Guvern în anul 2015 care au ca efect în anul 2016 majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 13 miliarde lei.

Dintre măsurile cu impact asupra cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2016, exemplificăm: dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei), majorarea indemnizațiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice (0,6 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei), majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei), majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituţiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţă socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei), majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei), actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi poliţişti (1 miliard lei), instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).

De asemenea, la estimarea cheltuielilor bugetare s-a avut în vedere majorarea pensiilor cu 5% faţă de anul curent.

La construcţia bugetului general consolidat s-au avut în vedere cheltuieli pentru sănătate de 31,2 miliarde lei, reprezentând 4,2% din PIB, cu 3,1 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 şi cu 4,5 miliarde lei mai mult decât în anul 2014; pentru învăţământ 27 miliarde lei, reprezentând 3,6% din PIB, cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii) şi cu 6 miliarde lei mai mult decât în anul 2014 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii); pentru asigurări şi asistenţă socială 83,3 miliarde lei, reprezentând 11,1% din PIB, cu 3,2 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 şi cu 7,9 miliarde lei mai mult decât în anul 2014. Cheltuielile cu investiţii cuprinse în bugetul general consolidat sunt în sumă de 37,7 miliarde lei reprezentând 5,1% din PIB. Este o creştere faţă de estimatul pentru 2015 de peste 4 miliarde de lei. Sumele suplimentare sunt alocate în special pentru CNADNR, Apărare şi pentru finalizarea proiectelor din cadrul programelor cu finanţare nerambursabilă de la U.E. afererentă exerciţiului financiar 2007 – 2013.

Pentru Apărare s-au alocat 12,8 miliarde lei, 1,7% din PIB, cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în anul 2015.

Precizăm totodată că, la construcţia bugetară s-au avut în vedere :
– menținerea și în anul 2016 a unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă (1,5 miliarde lei), tichete/vouchere de vacanță (8,5 miliarde lei), premii și ore suplimentare (1,5 miliarde lei), tichete cadou ( 2,9 miliarde lei) și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă (0,2 miliarde lei);
– menţinerea şi în anul 2016 a măsurilor de impozitare a resurselor naturale aplicate în anii 2014-2015;
– majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016;

Veniturile bugetului general consolidat – sunt în sumă de 231,1 miliarde lei reprezentând 31% din PIB.

Noul Cod fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 îşi va produce principalele efecte de stimulare a economiei în anul 2016. Prin măsurile de relaxare fiscală din noul Cod fiscal, agenţii economici sunt stimulaţi, pe de o parte să majoreze câştigurile salariale sau să creeze noi locuri de muncă, iar pe de altă parte să facă noi investiţii. În condiţiile reducerii preţurilor ca urmare a măsurii de scădere a cotei de TVA, populaţia va putea cumpăra mărfuri mai multe. În timp, pentru asigurarea cererii suplimentare, agenţii economici se vor preocupa pentru creşterea producţiei inclusiv prin noi capacităţi de producţie.

Ca urmare, într-un scenariu moderat, evoluţia economică estimată pentru anul 2016, în condiţiile acestui Cod fiscal, se va caracteriza printr-o creştere economică de 4,1%, bazată pe creşterea consumului şi a investiţiilor.

Cererea internă se va majora cu 4,7% reprezentând motorul creşterii economice, cu un ritm de creştere a formării brute de capital fix de 6,2%, bazat, îndeosebi pe majorarea investiţiilor private interne (ale populaţiei şi agenţilor economici) şi a intrărilor de investiţii străine.

Pentru 2016 se estimează o creştere reală a consumului populaţiei de circa 4,4%.

Numărul mediu de salariaţi din economia oficială se va majora cu 3,5%, rezultând un plus net de locuri de muncă de 160 mii faţă de anul 2015. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi se va reduce, astfel că rata şomajului înregistrat se va diminua de la 5,1% la sfârşitul anului 2015 la 4,8% la sfârşitul anului 2016.

Câştigul salarial mediu brut pe economie este estimat să crească cu 7,2%, ceea ce creează premisele de majorare a câştigului salarial real pe economie cu 6,6 %.

De asemenea, pentru anul 2016, la estimarea veniturilor s-a avut în vedere un impact estimat într-o manieră precaută al OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale.

În ce priveşte veniturile din contribuţii de asigurări sociale de stat , s-a avut în vedere majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte procentuale.

(AUDIO) Pasagerii navelor de croazieră cresc PIB-ul Constanţei

Publicat de monica.comsa, 15 octombrie 2014, 01:11

Turiştii care sosesc cu navele de croazieră contribuie cu milioane de euro la economia oraşului şi judeţului Constanţa, a precizat Teodor Patrichi, directorul Terminalului de pasageri din portul Constanţa. 

Pasagerii navelor de croazieră optează pentru excursii în cadrul cărora vizitează şi alte zone ale judeţului, cum ar fi sudul litoralului, Histria sau Adamclisi.

În plus, serviciile de care beneficiază sau produsele pe care le cumpără, în special de la magazinele de suveniruri, toate acestea cresc PIB-ul oraşului şi judeţului nostru.

PIB crescut în România

Publicat de gabriel.afuz, 5 septembrie 2014, 18:39

România a avut o creştere a PIB de 1,5% în cel de-al doilea trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecuţ potrivit Eurostat.
De altfel, Italia, Cipru şi România sunt singurele trei state membre UE în care Produsul Intern Brut a scăzut timp de două trimestre consecutive din 2014.
În România, PIB-ul a scăzut cu 1% în cel de-al doilea trimestru şi cu 0,2% în primele trei luni.
În al doilea trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru, Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,2% în timp ce economia zonei euro a stagnat.