În contextul în care astăzi, la nivelul întregii țări s-a desfășurat Bursa generală a locurilor de muncă, vorbim despre învățământul profesional dual, adică acel tip de învățământ care face legătura firească dintre teoria de pe băncile școlii și nevoile reale din piața muncii.
Numeroși oameni de afaceri spun că recrutarea de personal merge greu deoarece există un decalaj între necesarul lor de forţă de muncă şi ceea ce pot oferi absolvenții din punct de vedere profesional. În aceste condiții, învăţământul profesional dual ar putea fi un colac de salvare pentru piaţa muncii şi pentru elevi deopotrivă. Care sunt beneficiile acestui tip de școlarizare dar și cum funcționează la nivelul județului Constanța a aflat Magda Vâjaică de la Ciprian Lepădatu, președintele Asociației Firmelor Constănțene.
Contextul economic dificil pe care îl traversăm și progresul tehnologic impulsionat de inteligența artificială ridică mai multe întrebări, ale căror răspunsuri încercăm să le aflăm, la Radio Constanța, cu ajutorul specialiștilor.
Care sunt meseriile sigure, care vor rezista măcar pe termen mediu? Este cazul să luăm și noi în calcul o variantă de reconversie profesională? Spre ce forme de învățământ, spre ce meserii ne ghidăm copiii?
Aflăm răspunsurile de la specialistul în piața muncii Cătălin Ghinăraru, într-un interviu realizat de Bogdan Comșa:
Învățământul tehnologic reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea comunităților și adaptarea la cerințele pieței muncii.
Cum poate învățământul tehnologic să capteze interesul elevilor și ce impact are asupra pieței muncii? Aflăm răspunsurile de la Georgeta Prică, director adjunct al Liceului Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia, invitata Larisei Calistru la „Interviul dimineții”:
AUDIO | Adriana Păun: „Totul vine din iubirea pentru copii, e important să stai cu ei, să le oferi socializare și activități educative. Aici zâmbim, legăm prietenii și ne dezvoltăm”
Adriana Păun a terminat Facultatea de Drept, dar de 5 ani își dedică timpul copiilor. Este manager la Centrul Educațional „Ateliere...
Fundația „Health Action Overseas România” a finalizat un proiect concentrat pe integrarea tinerilor cu dizabilități pe piața muncii.
Evenimentul de închidere a avut loc la Constanța și a reunit reprezentanți ai autorităților, unităților de învățământ și ai angajatorilor.
Proiectul a promovat conceptul de „angajare asistată”, bazat pe un model european, cu rezultate semnificative în creșterea șanselor de angajare pentru tinerii beneficiari.
Programul s-a adresat tinerilor cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, părinţilor şi aparţinătorilor acestora, companiilor, specialiştilor şi furnizorilor de servicii sociale.
Statisticile evidențiază o nevoie crescută de sprijin în acest domeniu, deoarece numai 11% dintre cei 890.000 de adulți cu dizabilități din România sunt, în prezent, angajați.
Implementarea inteligenței artificiale va revoluționa piața muncii, iar consecințele vor fi atât pozitive, cât și negative. Productivitatea va crește, însă, în același timp, vor exista concedieri masive în domeniile în care va fi introdusă, pe scară largă, această tehnologie. În Occident, firme mari, din domeniul IT, au început, deja, să renunțe la unii angajați. În România, deocamdată, situația este mai calmă.
Prelucrarea grafică pe calculator, presa, educația, asistența juridică sunt doar câteva dintre domeniile în care inteligența artificială va depăși performanța oamenilor, consideră specialiștii. Chiar dacă nu va înlocui toți angajații din aceste sectoare, concedierile masive sunt inevitabile, iar asta în Occident deja se întâmplă în domeniul IT. Şi cum România depinde foarte mult de piața vestică, este de așteptat ca efectele să se resimtă și la noi, spune Dan Mașca, managerul unei firme de prelucrare grafică din Târgu Mureș.
Dan Mașca: Poate că n-o să mai angajăm la fel de mulţi. Restructurări se pot face, pentru că, știți foarte bine, noi depindem de piața occidentală, care este piața, care are bogăția și care are proiectele complexe, iar această piață nu se simte bine, deci se suprapune cu o criză economică, plus cu alimentele bancare din piața nord-americană. Clar că afectează numărul de angajări care se va face în perioada următoare.
Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoză Economico-Sociale, crede că schimbarea este inevitabilă, însă în România aceasta nu se va produce imediat și este important ca factorul politic să ia deciziile corecte pentru angajații disponibilizați.
Constantin Boștină: Inteligența artificială reprezintă categoric o modalitate prin care se vor desfășura o serie întreagă de activități și productive, și comerciale, și de servicii generale.
În momentul de față aveți semnale privind intenția unor angajatori de a face această tranziție?
Constantin Boștină: Nu, deocamdată, în România nu este preocupare majoră, pentru că încă nu s-au lămurit o serie întreagă de lucruri, dar în opinia mea este că nu vom putea să evităm prezența inteligenței artificiale în toată gama de activități. Problema este cum o faci și doi, să fie clar forța de muncă înlocuită. Ea va trebui recalificată și dusă către alte activități, pentru că există loc suficient în fiecare societate pentru a găsi reamplasare a forței de muncă.
În Constanța, situația de pe piața muncii nu pare să fie influențată deja foarte mult de noile instrumente care folosesc inteligența artificială, spune Ruxandra Serescu, directorul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură locale.
Ruxandra Serescu: Cu siguranță acesta este un trend. Da, ne îndreptăm spre un viitor în care tot ce înseamnă tehnologie se va integra așa ușor, ușor. Există un interes la acest moment în toate domeniie de activitate, pe tot ce ține de digitalizare, tehnologizare. La momentul acesta nu știu dacă pe domeniul acesta strict care cuprinde inteligență artificială, eu nu cunosc la acest moment să fie agenți economici care să fi integrat așa ceva.
După datele furnizate de Institutul Național de Statistică, în urma ultimului recensământ, femeile sunt majoritare în România, 51% din populație.
Dar care este ponderea acestora pe piața muncii, în șomaj sau la cursurile de calificare din zona noastră, având în vedere specificul sezonier al activităților de pe litoral, aflăm de la purtătorul de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța (AJOFM), Adelina Vlad.
Am aflat, în urma datelor din cel mai recent recensământ încheiat de curând, că suntem majoritare în România, noi, femeile, 51%, dar aș vrea să știu în zona noastră cum stăm, dacă în rândul șomerilor sunt mai multe femei. La cursurile de calificare vin mai multe femei?
Adelina Vlad: Trendul de la nivel național, de majoritate femei, se menține și la nivelul județului Constanța și în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, proporția de șomeri este mai mare în rândul femeilor decât a bărbaților. Nu este o diferență foarte mare, vorbim de 100, 100 și ceva de persoane. La cursurile de calificare se înscriu marea majoritate femei, pentru că și aceste cursuri le organizăm în funcție de specificul zonei. Avem foarte multe calificări pentru HoReCa, pentru că noi avem sezonul estival și angajările, cele mai multe se fac în perioada martie până în octombrie și programul de formare profesională este pliat pe ceea ce se cere pe piața forței de muncă, la nivelul județului Constanța.
La bursele de muncă, în general, ați observat o preferință pentru forța de muncă masculină?
Adelina Vlad: Nu există discriminare din punctul ăsta de vedere, pentru că există lipsă de forță de muncă, agentul economic nici nu mai alege, dar sunt anumite meserii pe care nu le pot face femeile și mă refer în special în domeniul construcțiilor, unde se presupune că ar fi nevoie de un efort fizic susținut.
Dar, ca plată, cum sunt recompensate femeile față de bărbați?
Adelina Vlad: Legea nu permite să se facă diferențiere în ceea ce privește salariile. Ceea ce rezultă din informațiile pe care le putem noi verifica este că marea majoritate sunt pe minim pe economie, nu contează că sunt tineri, bătrâni sau femei ori bărbați. Vorbim de egalitate de şanse.
Alina Anghel, inițiatorul proiectului “Angajez 45+”, despre cum să ne angajăm – “Ideea de bază este ca oamenii să nu înceteze să caute și să nu renunțe, pentru că o să fie loc și pentru ei”
“Angajez 45+” este un proiect lansat în anul 2019 care se adresează pieței muncii, un manifest de combatere a crizei forței de muncă prin eliminarea criteriului de vârstă la angajare. Alina Anghel, co-fondatorul proiectului, a declarat într-un interviu acordat postului Radio Constanța, că proiectul implică mobilizare socială, născută din convingerea că educarea pieței forței de muncă prin adresarea directă către angajatori și candidați deopotrivă poate genera schimbarea.
Ce este “Angajez 45+” și cui se adresează proiectul ?
Alina Anghel : Este o campanie de comunicare, singura la nivel național care propovăduiește incluziunea în companii și învățarea continuă pentru candidați. Se adresează proiectul companiilor incluzive, angajatorilor incluzivi care au această valoare la bază și care îmbrățișează experiența angajaților care își doresc să investească în ei și să aibă planuri pe termen lung alături de ei. Se adresează și candidaților indiferent de vârstă care sunt constant deschiși la învățare și sunt gata să concureze pe un loc de muncă datorită abilităților pe care le au și nu datorită vârstei. Când am pornit proiectul, noi am întrebat în stânga și în dreapta și am descoperit acest fenomen: că există companii care fac discriminare la angajare pe criterii de vârstă. Am făcut alături de partenerii noștri un studiu național, să vedem care este de fapt vârsta de la care încep oamenii să fie mai puțin atractivi. Am ajuns la concluzia că de la 45 și ani oamenii nu mai sunt atât de doriți. Există companii care nici măcar nu le mai citesc CV-ul văzând vîrsta. Prin urmare am denumit proiectul așa. Însă am descoperit că sunt unele industrii unde vârsta este chiar mai mică : până La 35 de ani.
Care este contextul pieței muncii? Cine sunt candidații, antreprenorii?
Alina Anghel : Chiar dacă proiectul se numește “Angajez 45+”, noi ne adresăm candidaților de orice vârstă. Cu toții atingem această vârstă la un moment dat, deci nu facem discriminare prin proiectul acesta nici măcar pozitivă. Candidații sunt din toate mediile, categoriile și ierarhiile profesionale și din toate zonele țării. Dacă vorbim despre antreprenori există două perspective : vorbim despre antreprenorul ca angajator și proiectul se adresează tuturor companiilor din România care au cel puțin un angajat. Dacă vorbim despre antreprenor ca o alternativă pentru cineva care nu mai găsește un loc de muncă sau cineva care își dorește să profeseze ceva și nu are ocazia, atunci se aplică regulile pe care le aveam anterior. Indiferent de vârstă, indiferent de profesie.
Ce acțiuni concrete au loc și care sunt rezultatele?
Alina Anghel : Am avut mai multe acțiuni. Am început cu un studiu de piață pentru a verifica dacă este real fenomenul de discriminare. Și ceea ce a ieșit de acolo a arătat că sunt semne că așa ar fi. Și am descoperit că sunt mai puțin conștiente companiile de acest fenomen și managementul este mai puțin conștient că se întâmplă la ei în companie treaba aceasta. O a doua acțiune pe care am făcut-o tot cu scopul de a verifica dacă fenomenul este real sau nu a consta în a lua alături de noi într-un grup pilot 11 oameni candidați care doreau să își schimbe locul de muncă. Se simțeau captivi în actualul loc de muncă și credeau că nu vor mai avea șanse să se ducă în alte părți. Sau pur și simplu își doreau să facă altceva. Au fost oameni din mai multe categorii profesionale și de experiență Noi am venit cu resurse alături de ei, de la coaching la consiliere în carieră, am stat alături de ei și am făcut CV-ul împreună, le-am dat sfaturi constant când au aplicat pentru interviu și au mers să îl susțină. Iar după 9 luni proiectul a avut următorul rezultat: o persoană a plecat din țară împreună cu familia pentru oportunități ivite în afară, alta s-a angajat la stat, a treia persoană a renunțat la proiect pentru că și-a dat seama că nu o să poată merge în alte companii iar ceilalți încă își caută alt loc de muncă. Experiemntul acesta ne spune că fenomenul este din nou real, dar am mai descoperit ceva aici și anume că oamenii se așteaptă să primească, că este dreptul lor să fie acceptați pentru că au o anumită experiență. Ori realitatea pieței muncii mai ales acum în pandemie nu este aceasta. Realitatea este că ei trebuie să concureze cu alți candidați și trebuie să fie mai buni ca ei. Trebuie să învețe și niște aptitudini de promovare a imaginilor dar și alte aptitudini profesionale cu care trebuie să fie constant la curent. Lucrurile evoluează în piață și așa trebuie să facă și ei. Printre alte acțiuni pe care le-am făcut au fost evenimente de consiliere și de discuții cu candidații. Pe partea companiilor am ajutat la schimbări pentru o integrare mai bună a angajaților de vârste mai mari în echipe și o comunicare mai bună în exterior pentru a atrage aceste tipuri de candidați. Noi avem în spate o echipă de 50 de voluntari care fac tot felul de acțiuni ca să susțină în primul rând transmiterea mesajului la nivel național că există această problemă și că trebuie să facem ceva să o schimbăm. Pentru că dacă doar așteptăm să se schimbe nu o să se întâmple asta.
Care este impactul psihologic și social pe care îl are perioada pandemiei de coronavirus asupra noastră, fie că suntem angajatori, fie că suntem candidați?
Alina Anghel : La angajatori s-a putut observa clar o concentrare mai mare pe rezolvarea crizei, adică sănătatea angajaților, securitatea la locul de muncă și a mai însemnat și munca de la distanță. Companiile s-au ocupat foarte mult în această perioadă să facă toate sistemele astfel încât oamenii să poată lucra de acasă.Vorbim de industriile care au permis treaba aceasta. Angajatorii au avut mai puțină concentrare pe investiția în angajați în perioada aceasta și pe programe de integrare a celor cu vârsta de peste 45 de ani sau alte tipuri de programe care țin de intern. S-a observat și o diminuare a comunicării în extern pentru că sunt companii care se află în situația de a lua decizia dacă efectuează concedieri sau unde investesc banii. Pentru că poate nu au avut resurse, poate nu au pus bani deoparte, nu s-au gândit că o să vină o pandemie. De partea celalată, a candidaților și a angajaților, am observat că s-au dus foarte mult în zona de învățare. A explodat piața cu foarte multe cursuri și oamenii s-au dus să învețe. Am observat că oamenii se duc către cursuri gratuite în detrimentul celor plătite și acaparează multă informație însă nu cred că reușesc să o pună acolo unde trebuie. Am mai observat că angajatorii nu se uită la partea aceasta de cursuri cât se uită la partea de experiență. Acestea sunt câteva trenduri pe care le-am observat noi în ultima vreme.
Ce au de făcut cei trecuți de 45 de ani și care sunt în căutarea unui loc de muncă?
Alina Anghel : Noi nu oferim locuri de muncă, însă reprezentăm o punte de legătură între candidați și angajatorii care îi doresc. Prin urmare, dacă vor să vină alături de noi pot intra pe angajez45plus.com și acolo găsesc toate informațiile de care au nevoie În continuare mesajul nostru este că nu o să le dea nimeni nimic. Nu o să pice nimic de sus ci trebuie să facem acțiuni concrete și în mod constant. Dacă esști candidat și îți cauți un loc de muncă trebuie să fii la fel de ambițios ca un om de vânzări. Adică acesta trebuie să fie un proiect pentru tine, constant să aplici la lucruri relevante, să îți faci CV-ul astfel încât să fie relevant pentru jobul pentru care aplici. Există această practică să îți faci mai multe tipuri de CV-uri dacă ai mai multe expertize pentru care să aplici. Un om de recrutare vrea să vadă în CV-ul tău ceea ce este relevant pentru jobul respectiv. Mesajul meu este să se ducă oamenii la cursuri, însă să le aleagă și pe cele care sunt relevante pentru evoluția carierei lor sau pentru schimbarea acesteia. Să se uite cine ține cursurile respective, să facă acțiuni în plus față de jobul pe care îl au, unde să aplice ceea ce au învățat la cursurile respective. O variantă ar fi să facă voluntariat în specializările respective. Există multe comunități online unde pot face voluntariat. Pot face și la no voluntariat și mai sunt și proiecte în piață unde există practică după ce fac cursurile. Ideea de bază este să nu înceteze să caute și să nu renunțe, pentru că o să fie loc și pentru ei.
E important ca tinerii să investească în abilitățile lor interpersonale și să se adapteze pentru joburile viitorului, indiferent de schimbările pe care piața muncii le va suferi.
O meserie nu mai este atât de necesară pentru viitor, în sensul unei specializări bine definite, în schimb sunt foarte importante abilitățile de adaptare la schimbare, a declarat într-un interviu pentru Radio Constanța Ciprian Stănescu, futurolog (futurist).
Ce este o meserie? Cum să o definim?
Ciprian Stănescu: Cum defineam meseria în trecut e foarte diferit față de cum definim meseria acum și mai ales în viitor. Pentru mulți tineri, pentru miile de tineri pe care îi avem în programele noastre, Future Makers, meseriile nu par să mai existe, nu par să mai fie atât de importante. Ce pare că e mai important sunt, de fapt, abilitățile. Poți fi un doctor foarte bun, ca să vorbim de meserii clasice, care să devină în scurt timp un antreprenor foarte bun. Pentru mine, o meserie nu mai e cheia unui viitor în care să fim fericiți sau cheia unui viitor în care să avem o viață bună. Cheia este în abilități care să ne ajute să fim suficient de flexibili pentru schimbările care vin, fie schimbări anticipate fie schimbări aproape accidentale, cum sunt acestea în care trăim zilele acestea. E foarte bine dacă ne pregătim să fim ceva, fie că vorbim de meserii clasice (medic, contabil). Dar să ne uităm la aceste meserii și în viitor. E o vorbă care spune să nu mai pregătim contabili, pentru că aceasta este o meserie foarte automatizată sau foarte automatizabilă.
Definiția acestui termen se modifică practic cu schimbările de pe piața muncii…
Ciprian Stănescu: Da. Și cred că e un cuvânt foarte bun în Limba Engleză, care ar defini poate mai bine cuvântul pe care noi îl avem definit „loc de muncă”. Aceste este un loc fix, este ceva despre o organizație sau o companie, pe când în engleză „job” e intersecția dintre meserie și locul de muncă. De aceea mulți dintre noi folosim mai degrabă „job”,”jobs” sau „joburi”. Știu foarte mulți profesioniști în România și în toată lumea care au meserie clasică – inginer – și fac cu totul altceva. Dar asta nu înseamnă că au eșuat în vreun fel, așa cum în urmă cu 20, 30, 40 de ani era cu adevărat cazul. Când aveam o educație bazată pe un sistem industrial care acum nu mai este atât de relevant. De exemplu, dacă sunt politolog asta nu înseamnă că fac analiză de politici publice în fiecare zi.
Cum îi pregătim pe elevi pentru meseriile viitorului și ce putem face noi, părinții, pentru a-i pregăti pentru acest lucru?
Ciprian Stănescu: Mă bucură întrebarea, sunt și eu părinte am două fete, una de 3 ani și alta de aproape 5 ani. Ne întrebăm și noi ca părinți des ce putem face ca să le ajutăm să aibă un viitor bun sau mai bun, aici sau în altă parte. Și concluzia noastră, atât ca părinți cât și ca profesioniști în diverse activități e că este mai puțin despre a le oferi prea multe oportunități și mai mult de a le oferi acele oportunități care li se potrivesc. Asta nu e neapărat ceva simplu de făcut. Apropos de abilități…dacă ar fi să aleg câteva pe care noi ca părinți și profesori le putem imprima sau îi putem ghida, legate de adaptabilitate și flexibilitate, creativitate, capacitatea de reinventare, curiozitate, până la înțelegerea tehnologiei și practicarea empatiei. Sau capacitate de colaborare virtuală. Acestea nu se învață într-o lună de curs, ci trebuie experimentate și practicate constant, atât pentru a dezvolta tineri și adulți, cât și organizații și companii care să fie mai pregătite pentru un viitor în care incertitudinea este certă.
Cât de mult contează, și pentru prezent dar mai ales pentru viitor, CV-ul nostru?
Ciprian Stănescu: Cred că ce e mai important, în afară de o hârtie pe care să scrie diverse lucruri, este capacitatea de relaționare cu alți oameni și cu alte organizații sau companii. Am angajat destul de mult în ultimii 10-15 ani. A fost mai puțin despre ceea ce era pe CV și mai mult despre experiență de lucru sau experiență de lucru altfel înțeleasă. Pentru că voluntariatul este la fel de valoros ca a lucra într-o companie de farmaceutice, de exemplu. Poate câteodată chiar mai valoros, pentru că e un spațiu cu resurse limitate în care trebuie să inventezi mereu moduri de a trece la nivelul următor. Așa că ceea ce le este recomandat tinerilor: să se uite la CV nu doar ca un platou de diplome, ci mai degrabă ca un platou de experiențe pe care să le fi avut. Lucrez și am lucrat atât în Future Makers și în alte proiecte și în zona de Sud-Est a României. Am spus și acolo: nu contează din ce oraș, comună a României vii, dacă reușești să construiești relații de valoare cu organizațiile și companiile relevante din regiunea sau orașul tău ai cumva singurul lucru care te va propulsa mai sus, în absența unor note unor note absolut spectaculoase, lucru pe care evident îl vedem foarte rar. Olimpicii, prin natura lor, sunt excepția în regulă.
Să înțelegem că, pentru a fi pregătiți pentru joburile viitorului, trebuie să cunoaștem și nișele de business?
Ciprian Stănescu: Și nișele, dar trebuie să înțelegem că aceia care câștigă viitorul sunt și cei care îl practică deja într-un fel sau altul. E foarte important să înțelegem cum arată viitorul, ce înseamnă tehnologia. În același timp, dacă rămânem doar într-o zonă de introspecție, fără să intrăm într-o zonă de acțiune, acest lucru nu o să ne ducă neapărat foarte departe. Evident există și excepții. Dacă vrem să fim mai bine pregătiți pentru viitor, fie că avem 12 ani sau 21 sau 35, și avem ambiții mai mari, ne ajută nu numai să înțelegem ce se întâmplă în lume și ce s-ar putea întâmpla, dar și să fim parte a acestor transformări. Fie că vorbim de Constanța, Iași, Zimnicea sau Ploiești sunt oportunități de implicare în diverse asociații civice sau de business care să ne ajute să fim parte a acestui proces de transformare și schimbare. Dacă stăm doar pe margine, crezând că lucrurile bune se vor întâmpla pentru că am luat note bune, șansele sunt destul de mici. Sau mai mici ca acum 10-20 de ani. Și o să fac o invitație dacă mi-ați permite…dacă tot stăm mai mult în casă și în mediul online, dacă vreți să înțelegeți sau să ascultați mai multe povești despre viitor, joia aceasta, pe pagina de Facebook a Social Innovation Solutions (organizație pe care o reprezint) puteți vedea 50 de echipe de tineri și organizații pentru și despre viitor care își prezintă online ideile finaliste în cadrul Future Makers, plus 4 conversații cu antreprenorii votați din România despre cum văd ei viitorul.
Angajarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi rămâne o problemă la nivel naţional, în condiţiile în care, doar puţin peste opt procente dintre acestea lucrează. Autorităţile încearcă să rezolve situaţia, iar la Constanţa, a fost lansat un proiect în acest sens.
Fundaţia organizatoare precizează că fiecărui tânăr i se repartizează un specialist care-i identifică aptitudinile şi interesele, iar apoi, pornind de la profilul vocaţional, i se caută un loc de muncă.
Dintre cei 53 de tineri asistaţi în cele şase luni de la lansarea proiectului, nouă sunt deja angajaţi, spune Alina Dobrescu, coordonatorul serviciilor de ocupare din cadrul fundaţiei.
‚‚Încercăm să acordăm servicii de angajare asistată. Acest tip de serviciu este nou pe piața din România și în momentul de față am reușit să integrăm pe piața muncii, de la începutul proiectului, nouă persoane, cărora, de altfel, le și acordăm suport la locul de muncă. Analizăm locuri de muncă, facem o descriere foarte, foarte aprofundată a condițiilor de muncă, a sarcinilor pe care fiecare persoană cu dizabilitate urmează să le desfășoare la locul de muncă și noi promovăm, pe de-o parte, angajarea și ulterior formarea la locul de muncă’’, a declarat Alina Dobrescu, coordonatorul serviciilor de ocupare din cadrul fundaţiei.
Statul oferă subvenţie de 2.250 lei pentru fiecare persoană cu dizabilităţi angajată, cu obligaţia ca firma să menţină contractul de muncă pe o perioadă de cel puţin 18 luni.
CONSTANȚA: „Piața muncii. Probleme și soluții. Cazuri de bună practică“
Publicat de ,
10 mai 2019, 11:15
„Piața muncii. Probleme și soluții. Cazuri de bună practică” – întâlnire organizată, astăzi, la Constanța, de Fundația Health Action Overseas (HAO) România în colaborare cu AJOFM , în cadrul proiectului „Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”.
LEAD este cofinanţat din EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment şi se adreseaza: tinerilor cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, părinţilor şi aparţinătorilor tinerilor cu dizabilităţi, companiilor, specialiştilor şi furnizorilor de servicii de angajare asistată. Am aflat mai multe amănunte, în direct, la Radio Constanța, de la Alina Dobrescu, coordonatorul servicii ocupare, Fundația Health Action Overseas România.
Larisa Calistru – Să vorbim despre piața muncii, despre probleme și soluții, despre cazuri de bună practică. Astăzi la Constanța vom avea parte de o întâlnire organizată de Fundația Health Action Overseas (HAO) România în colaborare cu AJOFM, în cadrul unui proiect foarte interesant. Alina Dobrescu este coordonator servicii ocupare la Fundația Health Action Overseas România. Ce oferă concret proiectul LEAD angajatorilor și tinerilor cu dizabilități?
Alina Dobrescu – În cadrul proiectului LEAD, pe care noi îl coordonăm, noi suntem coordonatori de parteneriat împreună cu trei organizații din Uniunea Europeană – Portugalia, Letonia și Marea Britanie. Încercăm să promovăm și să introducem un model de bună practică în angajarea persoanelor și în special a tinerilor cu dizabilități. Încercăm să acordăm servicii de angajare asistată. Acest tip de serviciu este nou pe piața din România. În momentul de față nu există o metodologie clară. Noi am transferat această metodologie de la partenerul nostru extern din Uniunea Europeană, de la Status Employment din Marea Britanie, am transferat-o, am adaptat-o și apoi am reușit să integrăm pe piața muncii de la începutul proiectului 9 persoane. A 10-a persoană deja a avut un prim interviu ieri. Sunt 10 tineri cu dizabilități pe piața muncii, cărora le și acordăm suport la locul de muncă. Este o metodologie diferită și presupune a abordare personalizată a tinerilor în tot procesul acesta de angajare.
Larisa Calistru – De altfel, lor se adresează proiectul și nu numai lor!
Alina Dobrescu – Nu numai lor. Evident că tot acest proces de angajare asistată ia în calcul și nevoile angajatorilor. Angajatorii trebuie să simtă că au sprijin, nu numai din partea familiilor, dar în special a unor profesioniști. Cu ei analizăm locul de muncă, facem o descriere foarte aprofundată a condițiilor de muncă, a sarcinilor pe care fiecare tânăr sau persoană cu dizabilitate urmează să le desfășoare la locul de muncă și noi promovăm angajarea și ulterior formarea la locul de muncă. De multe ori angajatorii doresc tineri care să fie deja formați, dar noi știm foarte bine că formarea este mai eficientă la locul de muncă într-un spațiu real și nu artificial. Am reușit să sprijinim angajatorii și am angajat tineri cu dizabilități, care, în momentul de față, beneficiază de sprijinul nostru la locul de muncă pe care deja îl au. Deja au fost angajați și primesc acest suport în realizarea sarcinilor, în modul de integrare în echipa din care face parte, în modul de raportare la cultura organizațională și mualte alte aspecte care sunt particulare acestui proces.
Larisa Calistru – Desigur și angajatorul are niște beneficii, niște oportunități.
Alina Dobrescu – Are niște facilități. În primul rând vorbim de obligativitatea celor care au peste 50 de angajați. Ei au această obligativitate, dată de legea 448 din 2006. Ei trebuie să angajeze persoane cu dizabilități într-un procent de 4%, dar dacă nu angajează, trebuie să dea la bugetul de stat o anumită sumă de bani. Mulți dintre acești angajatori încep să se orienteze către perosanele cu dizabilități, tocmai pentru că au acest sprijin specializat și pentru că descoperă alături de noi capacitățile și potențialul acestor persoane. Dincolo de acest aspect, cei care nu au numărul acesta de angajați, minim 50 de angajați, au un număr mai mic sau care și-au rezolvat componenta aceasta de obligativitate, beneficiază în baza legii 76 din 2002 de anumite facilități. Dacă angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu dizabilități, primesc pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată o sumă în cuantum de 2250 de lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.
Larisa Calistru – Ambele părți sunt câștigate. Și tinerii care se integrează în muncă, dar și angajatorii.
Alina Dobrescu – Da. Mai ales că există un anumit deficit pe piața muncii, deficit de forță de muncă, ne raportăm la datele statistice. Numai în 2017 au plecat din Constanța, aproximativ 7000 de persoane, în categoria de vârstă productivă, 20 – 39 de ani. Au migrat și migrează.
Larisa Calistru – Sunteți optimistă, în cazul întâlnirii organizate astăzi, că va avea succesul scontat această întânire?
Alina Dobrescu – Sigur că da! Noi avem, aici, un centru de angajare asistată în Constanța. Suntem destul de solicitați, mai mult decât na așteptam, pentru că proiectul nu a început de mult timp, practic am început în noiembrie, când am avut și conferința de presă și am deschis acest centru de angajare asistată. Suntem foarte solicitați. Problema în acest proces de angajare asistată este că noi alocăm foarte mult timp cunoașterii persoanei cu dizabilități. Componenta de profilare vocațională durează o lună, două luni, în funcție de particularitățile fiecărei persoane. Nu mergem mai departe, în celelalte 4 etape până când nu cunoaștem foarte bine persoana. Atunci există o mică presiune din partea angajatorilor să le recrutăm persoane pentru posturile disponibile însă noi ținem foarte mult la calitate și nu vrem să recomandăm pe cineva care să nu se potrivească. Conceptul acesta de angajare asistată vine pe suportul angajare de lungă durată, nu pe o angajare de 3 săptămâni, cum se procedează în serviciile de recrutare și plasare obișnuite, clasice.
Analiştii financiari estimează o depreciere a monedei naţionale în următoarele 12 luni, până la 4,8894 lei pentru un euro, în timp ce, pentru următoarele şase luni valoarea media a anticipaţiilor este de 4,8055 lei, potrivit unui comunicat CFA România remis miercuri AGERPRES.
„În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 87% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8055, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8884. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2020/februarie 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,84%”, se arată în documentul citat.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut în ianuarie 2019, faţă de luna anterioară, cu 4,9 puncte, până la valoarea de 23,8 puncte, în timp ce, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, acesta a pierdut 22,2 puncte puncte.
Aceasta este cea mai mică valoare din iulie 2012 până în prezent. Aceasta evoluţie a fost cauzată de ambele componente ale Indicatorului.
Indicatorul condiţiilor curente a scăzut faţă de luna anterioară cu 7,1 puncte, până la valoarea de 39,3 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente s-a diminuat cu 17,9 puncte). Aceasta este cea mai redusă valoare a indicatorului condiţiilor curente începând cu martie 2013.
Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,8 puncte, până la 16 puncte (minus 24,4 puncte raportat la decembrie 2017).
„Sunt de remarcat anticipaţiile de scădere a indicelui BET al Bursei de Valori Bucureşti, în următoarele 12 luni, peste 75% dintre respondenţi anticipând această evoluţie”, se menţionează în comunicat.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti membri ai CFA Romania privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). CFA România este una dintre cele peste 152 de societăţi membre ale CFA Institute, asociaţia având misiunea de a promova interesele specialiştilor în investiţii şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională.
În prezent, CFA România are peste 235 de membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA) sau candidaţi pentru unul dintre cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.
Învățământul dual, soluție pentru criza de personal. Ce locuri sunt disponibile în Constanța, pentru dobândirea unei calificări
Publicat de ,
19 februarie 2019, 11:33
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanța încearcă să găsească cele mai bune soluţii pentru orientarea tinerilor spre şcolile profesionale, cunoscându-se criza de personal calificat în diverse domenii cu care se confruntă agenții economici.
Elevilor ajunși la vârsta liceului li se propune, pentru anul școlar viitor, un număr mai mare de clase în învățământul profesional dual. În premieră, Inspectoratul Școlar Județean Constanța a propus, pentru anul școlar viitor, șase clase de învățământ profesional dual, prin care agenții economici sprijină școlarizarea elevilor.
Planul de școlarizare pentru clasa a IX-a, în anul școlar 2019 – 2020, cuprinde peste 140 de clase, atât la filiera teoretică, cât și la cea tehnologică. De asemenea sunt propuse și 61 de clase de școală profesională, două dintre ele sunt pentru învățământul special. O creștere semnificativă, față de cele 44 de clase propuse în 2018.
„Am reușit să adunăm lângă noi agenții economici, a fost o luptă, dar avem propuse 6 clase de învățământ profesional, dual, pe lângă acea clasă tradițională de la Liceul Tehnologic Dimitrie Leonida, jumătate mecanic auto și jumătate tinichigiu auto cu dublă specializare. Celelalte 5 clase sunt pe domeniul turism și alimentație. Per total, învățământ profesional, de zi, cu durata de 3 ani, pentru anul școlar 2019 – 2020, avem o crestere importantă pe domeniul turism și alimentație. Dacă existentul, în acest moment este de 5,5 clase, propusul pentru anul școlar următor este de 13,5 clase. O creștere spectaculoasă și pe domeniul agricultură, de la 3 clase existent, la 8 clase, propuneri pentru anul școlar 2019 – 2020. Sper, să reușim să realizăm acest plan de școlarizare”, a declarat Gabriela Bucovală, inspector școlar general.
Inspectoratul școlar se află la a doua încercare cu clasele de învățământ profesional, dual, pentru specialiștii în turism. Anul trecut, clasa propusă la Liceul Carmen Sylva, nu s-a putut realiza, locurile remânând neacoperite.
„Acum, clasele noastre de învățământ profesional, dual, arată un pic altfel. La Colegiul Comercial Carol I din Constanța avem o clasă de comerciant vânzător, în colaborare cu Camera de Comerț Româno – Germană. La Liceul Tehnologic Miron Costin, avem o clasă de bucătar, una de ospătar și jumătate de clasă brutar – patiser, meserii extrem de necesare agenților economici. La Liceul Tehnologic Ioan I.N. Roman, avem jumătate de clasă lucrător hotelier și la Liceul Tehnologic Lazăr Edeleanu din Năvodari, o clasă de lucrător hotelier. Au o meserie, viitorul nu se construiește pe o bucată de hârtie“, a mai spus Gabriela Bucovală.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat luni, la deschiderea anului universitar la Universitatea din Craiova, că ministerele Muncii şi Educaţiei lucrează la un studiu referitor la meseriile care vor fi căutate în viitor, rezultatele urmând să fie comunicate universităţilor pentru a corela oferta educaţională cu piaţa muncii.
Olguţa Vasilescu a punctat că Universitatea din Craiova este deschisă parteneriatelor cu mediul de afaceri şi a fost printre primele universităţi care şi-au corelat oferta educaţională cu piaţa muncii.
„Am fost absolventă a acestei universităţi şi mă bucur că de la an la an, atât prestigiul, cât şi valoarea acestei universităţi creşte. Mă bucur să constat că este deschisă universitatea către parteneriatele cu mediul de afaceri şi în fiecare an este Ford-ul aici, alături de noi. Mă bucur să constat faptul că aţi fost printre primele universităţi din România care v-aţi corelat oferta educaţională cu piaţa muncii. Noi în prezent lucrăm la un studiu, Ministrul Muncii împreună cu Ministerul Educaţiei, la solicitarea Consiliului Naţional al Rectorilor, prin care încercăm să descoperim meseriile viitorului astfel încât să îl punem la dispoziţia tuturor universităţilor şi în câţiva ani să ştim că generaţiile care încep acum, (…) vor avea căutare pe piaţa muncii”, a pus Olguţa Vasilescu.
Ministrul Muncii a subliniat că sănătatea şi educaţia au constituit priorităţi pentru Guvern în ultimii ani, arătând că au crescut salariile cadrelor didactice, au fost dublat bursele studenţeşti şi studenţii pot circula gratuit pe CFR.
„În acelaşi timp aş vrea să vă asigur că şi guvernarea a fost orientată în ultimii ani către priorităţile naţionale, către sănătate şi către educaţie, astfel încât au crescut salariile cadrelor didactice şi vor creşte de la an la an. De asemenea, au fost dublate bursele studenţeşti, a fost asigurat gratuit transportul pe CFR pentru studenţi, a apărut Legea internship-ului pe care văd că o folosiţi din plin şi bineînţeles că toate lucrurile acestea nu se vor opri aici”, a mai declarat ministrul Olguţa Vasilescu.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Constanța”, alături de partenerul său, Institutul Pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, au organizat marți – 24 iulie, la Universitatea Ovidius din Constanța, conferința de lansare a proiectului „Stagiul de practică – primul pas spre angajare”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Proiectul are ca obiectiv general creșterea șanselor de angajare a absolvenților Facultăților de Drept și Administrație Publică din județul Constanța, prin desfășurarea de măsuri active și inovative care să le sporească acestora gradul de informare și capacitatea de adaptare la cerințele pieței forței de muncă, în corelare cu nevoile specifice ale diverșilor angajatori.
În cadrul proiectului, minim 300 de studenţi ai Facultăților de Drept și Administrație Publică din județul Constanța vor beneficia de posibilitatea efectuării unor stagii de practică la posibili angajatori, precum și de programe dedicate de informare, consiliere și orientare profesională.
Valoarea totală a proiectului este de 1.927.520,39 lei.
AUDIO: Elevii şi studenţii, pregătiţi pentru a-şi găsi mai uşor de lucru
Publicat de Bogdan Comșa,
14 septembrie 2015, 15:53
Învăţământul şi economia reală trebuie să înceapă să se intersecteze – a declarat astăzi, preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, prezent la Constanţa.
Cu alte cuvinte, învăţământul trebuie să ţină cont de nevoile economiei – pe de o parte, iar pe de altă parte, elevii şi studenţii să beneficieze de stagii de practică.
Zilele acestea, se conturează un proiect la nivel naţional, prin care să se realizeze acest lucru, a mai precizat Mihai Daraban:
În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Camerei de Comerţ a făcut referire şi la integrarea pe piaţa muncii a imigranţilor:
Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, cu o declaraţie făcută astăzi, la Constanţa.
AUDIO | Adriana Păun: „Totul vine din iubirea pentru copii, e important să stai cu ei, să le oferi socializare și activități educative. Aici zâmbim, legăm prietenii și ne dezvoltăm”
Adriana Păun a terminat Facultatea de Drept, dar de 5 ani își dedică timpul copiilor. Este manager la Centrul Educațional „Ateliere...
Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța organizează cursul autorizat de iniţiere în ocupaţia de arhivar.
Cursul are o durata de 120 ore (dintre care 40 ore teorie şi 80 de ore de instruire practică, care se va desfăşura la locul de muncă) şi, după examenul de absolvire, cursanţilor li se vor elibera certificate de absolvire recunoscute la nivel naţional.
Calificarea de arhivar este obligatorie pe piaţă muncii, întrucât, conform art. 31 din legea Arhivelor Naţionale, nr. 16 din 1996, fiecare organizaţie, publică sau privată are obligaţia să îşi organizeze un compartiment de arhivă, administrat de personal specializat şi responsabil în probleme de arhivă care va fi format în acest sens.
