TULCEA: Pescarii de pe brațul Chilia al Dunării cer reducerea cotelor la capturi

La întâlnirea pescarilor tulceni cu guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete a declarat că va lua în considerare înjumătățirea cotei.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 februarie 2026, 13:06

Pentru prima dată de când Rusia a invadat Ucraina, pescarii români care-şi desfăşoară activitatea pe braţul Chilia al Dunării ar putea avea anul acesta cotele reduse la jumătate, a anunţat vineri, în timpul unei întâlniri cu pescarii, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete.

Cererea a fost înaintată de Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării, după ce unii pescari s-au plâns de numărul mare de cargouri şi barje pe Dunăre oprite în sectorul românesc al fluviului, ca să se ferească din calea atacurilor cu drone ale Rusiei.

Pescarii spun că peștele s-a împuținat, iar navele le distrug uneltele. O situaţie similară se înregistrează și în sectorul Tulcea – Grindu al Dunării.

„Este clar că e destul de greu de tras, iar pentru anul 2026, voi ţine cont de acest aspect. Voi lua în considerare înjumătăţirea cotei alocate doar pentru braţul Chilia”, a menţionat guvernatorul ARBDDD, Bogdan Bulete.

Din anul 2022, atunci când conflictul declanşat de Rusia în Ucraina a escaladat, pescarii tulceni s-au plâns din cauza numărul mare de nave din Ucraina care se feresc de dronele ruseşti în sectorul românesc al Dunării şi le distrug uneltele, aşa încât nu-şi pot face capturile alocate în fiecare an de Administraţia RBDD.

Dacă într-un an pescarii nu îndeplinesc capturile alocate de instituţia din subordinea Ministerului Mediului, ei riscă să rămână în anul următor fără permisul de pescuit comercial.

Conducerea Administraţiei RBDD s-a întâlnit, vineri, cu pescarii din judeţul Tulcea pentru stabilirea zonelor de pescuit la scrumbie în acest an, în timpul şedinţei guvernatorul făcând apel la aceştia să depună proiecte pentru atragerea fondurilor europene disponibile prin Programul pentru Acvacultură şi Pescuit.

Sursă: AGERPRES

TULCEA: Întâlnire cu pescarii din Deltă privind condițiile de practicare a pescuitului comercial în 2026

Întâlnirea a avut ca scop delimitarea zonelor de pescuit la scrumbie.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 ianuarie 2026, 17:32

 Astăzi, 30 ianuarie 2026, la sediul ARBDD a avut loc o întâlnire cu Asociațiile/Federațiile de pescari profesioniști, reprezentanți ai UAT-urilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării și din zonele limitrofe, precum și proprietarii de puncte de debarcare și de vânzare a peștelui din Rezervație.

Întâlnirea a avut ca scop delimitarea zonelor de pescuit la scrumbie, precum și stabilirea condițiilor de practicare a pescuitului, respectiv repartizarea zonelor și toanelor, a uneltelor de pescuit (dimensiunea ochiurilor setcilor rămân aceleași și anul acesta), și a cotelor de pescuit. Pescarii comerciali care nu vor desfășura activitatea de pescuit la scrumbie în această perioadă, vor trebui să depună permisele de pescuit în custodie, pentru a nu li se lua în calcul neîndeplinirea cotei anuale de realizat pentru scrumbie.

Activitatea de pescuit sezonier la scrumbie se poate realiza 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐜𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟓, ale căror acte de reglementare au fost prelungite conform Deciziei Guvernatorului nr. 450/17.12.2025.

Pentru permisul de desfășurarea activității de pescuit sezonier la scrumbie se vor depune următoarele documente:
– cererea tipizată
– tabelul cu pescarii care dețin contracte de colaborare cu PD/ CPV-uri autorizate
– copie după licența ambarcațiunii (contract de comodat pentru ambarcațiune, după caz) cu viză pentru anul 2026
– autorizația sanitar veterinară a ambarcațiunii
– dovada achitării taxei de 50 lei reprezentând contravaloarea permisului de pescuit.

Cu prilejul acestei întâlniri, domnul Guvernator Bogdan – Ioachim BULETE a abordat posibilitatea eliberării de către ARBDD a permiselor de pescuit comercial în format electronic, prin aplicația creată în cadrul unui proiect realizat prin Secretariatul General al Guvernului al cărui beneficiar este Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), instituție preluată la sfârșitul anului trecut de Agenția Domeniilor Statului.

De asemenea, Guvernatorul ARBDD a informat despre lansarea apelului nr.1 pentru depunerea cererilor de finanțare, în cadrul PAP 2021-2027 pentru Acțiunea 1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești și a reafirmat sprijinul pentru toți operatorii economici din Delta Dunării care doresc să aplice pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a sectorului de acvacultură și pescuit din RBDD, respectiv pentru investiții în acvacultură, puncte de debarcare și adăposturi pescărești.

Sursa / foto – ARBDD

Produsele INCDM Grigore Antipa, prezente la Târgul Pescăresc Voie Bună și Pește Românesc

Interviu cu biologul Magda Nenciu.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 noiembrie 2025, 14:44

Pionierat în promovarea produselor de acvacultură marină românești, rezultate ale experimentelor de cercetare de la INCDM Grigore Antipa, din Constanța (păstrăv-curcubeu de Marea Neagă, lavrac și stridii japoneze) la Târgul Pescăresc Voie Bună și Pește Românesc, de la Ministerul Agriculturii.

Interviu cu biologul Magda Nenciu:

Redactor – Cecilia Pătrăhău

TULCEA: Reguli noi pentru pescarii din Deltă!

Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" (ARBDD).

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 octombrie 2025, 13:55

Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD) informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929/08.10.2025 a fost publicat Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 23/297/2025 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale.

Conform prezentului ordin, modificările și completările articolelor de interes, cu aplicabilitate în RBDD sunt:

Art. I. – Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 23/297/2025 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 1 februarie 2025, se modifică și se completează după cum urmează: …

Modificarea 3 – La articolul 4, privind declararea zonelor de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, litera e) se modifică și va avea următorul conținut:

… e) Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canalul Cardon și Canalul Letea) tot timpul anului;”

Forma anterioară – Art. 4^e) Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon şi Canal Letea) şi Canal Sfiștofca, tot timpul anului;

Modificarea 4 – La articolul 4, după litera e) se introduce o nouă literă, e¹), cu următorul conținut:

,, e1) Canalul Sfiștofca, tot timpul anului, cu excepția pescuitului familial;”.

𝗠𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝟲. 𝗟𝗮 𝗮𝗿𝘁𝗶𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹 𝟲, 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝘁𝗶𝘃𝗮̆ 𝗮 𝗮𝗹𝗶𝗻𝗲𝗮𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 (𝟭), 𝘀𝗲 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝘃𝗮 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗰𝘂𝗽𝗿𝗶𝗻𝘀:

,, (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ şi familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:”.
Forma anterioară art. 6
(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ şi familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, fără a aduce atingere prevederilor art. 1, după cum urmează:”

𝗠𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝟳. 𝗟𝗮 𝗮𝗿𝘁𝗶𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹 𝟲 𝗮𝗹𝗶𝗻𝗲𝗮𝘁𝘂𝗹 (𝟭), 𝗹𝗶𝘁𝗲𝗿𝗮 𝗮) 𝘀𝗲 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝘃𝗮 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗰𝘂𝗽𝗿𝗶𝗻𝘀:

,, a) știuca, în perioada 1 februarie – 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1, cu excepția zonelor aflate în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, unde pescuitul comercial, recreativ și familial al speciei ştiucă este interzis în perioada 1 februarie – 7 iunie;”
Forma anterioară – a) știuca, în perioada 1 februarie – 20 martie, cu excepția zonelor aflate în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, unde pescuitul comercial, recreativ şi familial al speciei ştiucă este interzis în perioada 1 februarie – 7 iunie;

𝗠𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝟵. 𝗟𝗮 𝗮𝗿𝘁𝗶𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹 𝟭𝟬, 𝗮𝗹𝗶𝗻𝗲𝗮𝘁𝘂𝗹 (𝟱) 𝘀𝗲 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝘃𝗮 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗰𝘂𝗽𝗿𝗶𝗻𝘀:

,,(5) Se interzice folosirea setcilor pe teritoriul RBDD când cota fluviului Dunărea în dreptul localității Tulcea este sub 50 cm. Prin excepție, pe fluviul Dunărea, brațele sale, Dunărea Veche, Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei de A = 70 mm, în condițiile stabilite în prezentul ordin, când cota din aceste zone este mai mare de 50 cm.”
Forma anterioară 10^(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 7 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepţia setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm.

AUDIO | Intervenții pe apă. Cum curăță ARBDD canalele Deltei

Publicat de Doina Sirbu, 2 iulie 2025, 07:47

Tot mai des, pe canalele Deltei Dunării, apar dopuri de resturi lemnoase și aluviuni care blochează apa și pun pe pauză planurile pescarilor, ale localnicilor care trăiesc din turism, dar și ale vizitatorilor. De cele mai multe ori, rezolvarea vine cu o barcă, o drujbă și ceva răbdare. Andreea Dorobăț a stat de vorbă cu guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Bogdan Bulete, despre cum se face curățenia pe apă, ce rol au comunitățile locale în tot acest efort și de ce întreținerea canalelor nu e doar o chestiune de infrastructură, ci și un act de grijă față de un ecosistem din ce în ce mai vulnerabil.

ARBDD

ARBDD

ARBDD

„Într-adevăr, noi facem acțiuni cel puțin de două ori pe lună, dacă nu cumva mai des, pentru asigurarea curgerii corpului de apă, în dublă calitate: și administrator al ariei naturale protejate, dar și autoritate de mediu. În prima ipostază, avem această obligativitate subliniată destul de des de către operatori, de către pescari, de către cei care folosesc canalele. Sunt cazuri în care se blochează, în special cu material lemnos. Atunci noi intervenim în parteneriat cu o societate comercială de transport.”

Ce rol au comunitățile

Am văzut că acțiunile au implicat colaborarea cu localnici, pescari, operatori turistici…

„Nu există o Deltă protejată fără sprijinul comunităților. Asta trebuie subliniat și am subliniat-o în fiecare discuție pe care am avut-o cu factorii de conducere, dar și cu cei care sunt prezenți în acest areal al Deltei. O dată la câteva luni, merg în comunitate și discut față-în-față cu cei care sunt interesați de activitatea în RBDD. Vreau să înțeleg care sunt problemele, unde și cum pot să-i ajut.”

Provocări și soluții

Există un plan de monitorizare pe termen lung a acestor canale care au fost deblocate pentru a preveni reblocarea?

„Nu există un plan de monitorizare. Noi intervenim doar punctual acolo unde se adună acest material lemnos. Sunt atât de multe locuri în care ar trebui să intervenim încât ne este greu să o facem în timp util și nu o putem face fără ajutorul comunităților sau cel al operatorilor economici, care sunt și ei la rândul lor beneficiari ai acestei deblocări de canale. 

Nu vreau să mă plâng, dar, într-adevăr, am avea nevoie de fonduri pentru a asigura această curgere în regim natural a apei. Ne dorim să facem o actualizare a acestor tarife care nu au mai fost actualizate din 2011 și să introducem câteva taxe. Inclusiv această taxă de curățare a canalelor care va fi aplicată tuturor celor care folosesc canalele respective. Dacă beneficiezi de un serviciu, trebuie să și plătești pentru acel serviciu, așa cum se întâmplă și în alte arii naturale protejate din Europa.”

Ce dificultăți întâmpinați cel mai des în curățarea acestor canale?

„Lipsa utilajelor. ARBDD-ul a dorit la un moment dat să-și asigure propriile utilaje, însă ne-am blocat în câteva chestiuni de ordin birocratic. În primul rând, personalul. După cum știți, în momentul de față sunt blocate angajările și ne-ar fi fost aproape imposibil să operăm aceste utilaje fără să avem un personal de specialitate, motiv pentru care încercăm să încheiem o colaborare cu o societate de profil care să ne asigure acest serviciu acolo unde nu se poate interveni manual. 

Sunt zone unde se poate folosi o drujbă sau forța fizică asigurată de către colegii mei, dar sunt anumite zone unde nu se poate interveni decât mecanizat pentru că sunt kilometri întregi de material lemnos adunat. Iar acest lucru nu se poate face decât ca urmare a unui contract de servicii și iarăși ne lovim de problema lipsei de fonduri.”

Am înțeles că sunt și foarte scumpe aceste utilaje de decolmatare.

„Așa este. Era, într-adevăr, o investiție făcută din fondurile Ministerului Mediului, dacă nu mă înșel, acum 3 ani. Dar era total neproductiv să cumpărăm acele utilaje și să le lăsăm nefolosite pentru că interveneau niște costuri logistice. Știu de la firmele care se ocupă de acest lucru că este foarte greu de găsit personal care să știe să lucreze pe aceste utilaje.”

Curățenia de azi, prevenția de mâine

În ce măsură astfel de acțiuni de curățare contribuie la prevenirea colmatării pe viitor?

„Este o activitate care asigură un transfer ușor al turiștilor, pentru că ei sunt principalii beneficiari ai acestor activități de curățare a canalelor, dar, într-adevăr, și o prevenire a colmatării. Un dop de material lemnos atrage după el o eutrofizare a canalului respectiv sau a intrării în lacul respectiv.”

În sensul că nu se mai irigă cu apă din Dunăre?

„În sensul în care se poate forma un blocaj și atunci în spatele blocajului respectiv se adună, în primul rând, gunoaie. Atunci când se blochează un canal, ne întâlnim cu peturile de rigoare.”

Ce putem face pentru Deltă

Delta Dunării este o destinație turistică tot mai căutată, mai ales acum pe timpul verii. Care sunt zonele prioritare pentru asemenea intervenții, astfel încât să fie asigurat accesul în siguranță?

„Delta Dunării este chiar destinația anului 2025, ceea ce ne bucură foarte mult, dar ne și responsabilizează, pentru că înseamnă un număr mai mare de turiști, o presiune mai mare pe RBDD și trebuie să fim atenți cu cât anume putem să încărcăm acest habitat natural pentru a nu-l degrada.

Zonele sunt zonele aferente traseelor turistice. Avem 15 trasee turistice care trebuie întreținute pentru a putea fi utilizabile de către operatorii economici. Aici subliniez și responsabilitatea agenților de turism să vină alături de noi și să contribuie la o activitate care aduce beneficii atât Deltei, cât și lor din punct de vedere economic.”

Ce putem face fiecare dintre noi, la nivel personal, pentru a contribui la păstrarea în stare bună a acestor canale?

„Și în Deltă, un pet adus este un pet pe care trebuie să-l returnăm în siguranță și să-l punem acolo unde îi este locul, într-un recipient dedicat acestui tip de deșeu. Extrapolând de la pet la alte tipuri de deșeuri – metal, reziduuri menajere și așa mai departe. Acesta este primul lucru pe care-l putem face: să păstrăm Delta curată. Ne-am și asumat, după cum știți, de anul acesta, un număr de puncte de înnoptare, unde se poate veni și sta o noapte, ca urmare a practicării turismului lent (slow tourism). Rugămintea este ca vizitatorii să nu lase acolo sub nicio formă gunoiul pe care l-au produs odată ce s-au bucurat de o noapte în natură.

Aș mai sublinia, apropo de ce înseamnă colmatarea canalelor și întreținere, respectarea vitezelor permise de circulație în Delta Dunării. Faptul că nu se respectă vitezele înseamnă o colmatare accentuată, se erodează malurile și tot ceea ce se află în apă, dacă nu este fixat, ajunge din nou în canal și ne creează și mai mari probleme. Să nu mai vorbim de siguranța navigației. Dacă nu se respectă viteza, riscăm să avem incidente și nimeni nu-și dorește să-și strice vacanța cu un eveniment neplăcut.”

În spatele intervențiilor oficiale rămâne o realitate simplă: Delta nu se curăță singură. Un canal curat înseamnă o șansă în plus pentru ecosistem să respire, să se refacă, să susțină viața care depinde de el. Între resturi lemnoase, deșeuri și aluviuni, natura își face loc – cu efort, cu grijă, cu perseverență. E o muncă de echipă. Care începe cu fiecare dintre noi.

Redactor: Andreea Dorobăț

Barcă pescărească, răsturnată în Dunăre, la Vadu Oii

Una dintre persoanele de la bord, salvată de o ambarcațiune civilă. Intervin pompierii militari de la Stația Hârșova.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 aprilie 2025, 17:01

Astăzi, în zona localității Vadu Oii din județul Constanța, o barcă în care se aflau doi pescari s-a răsturnat în Dunăre.

La fața locului, au intervenit pompierii militari de la Stația Hârșova, cu o autospecială de stingere și salvare (ASAS) și o ambulanță SMURD tip B.

Potrivit reprezentanților ISU Dobrogea, unul dintre pescari a ieșit singur la mal, iar celălalt a fost salvat de o ambarcațiune civilă aflată în apropiere.

Ambele persoane, conștiente, cooperante, au fost evaluate de echipajul medical al ambulanței SMURD.

Vom reveni!

TULCEA: Pescari amatori, sancționați de jandarmi

Jandarmeria Tulcea reamintește că, în perioada 9 aprilie - 7 iunie inclusiv, se va institui prohibiția generală a pescuitului în apele naturale.

Publicat de Adina Sîrbu, 7 aprilie 2025, 15:25

La finalul săptămânii trecute, jadarmii tulceni au aplicat 19 sancțiuni contravenționale, majoritatea în legătură cu pescuitul, și au informat cetățenii cu privire la respectarea perioadei de prohibiție la pescuit.

Jandarmii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale pentru neprezentarea permisului de pescuit și reținerea resurselor acvatice vii sub dimensiunile minime legale.

Cu acest prilej, Jandarmeria Tulcea reamintește faptul că, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, se va institui prohibiția generală pentru pescuitul în scop comercial, recreativ și familial pentru toate speciile de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în apele naturale.

Totodată, în apele care constituie frontieră de stat, se instituie prohibiție, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în Ordinul nr. 23/297/2025 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale.

Pescuitul sezonier la scrumbie, discutat în cadrul unei întâlniri între ARBDD și Asociațiile de pescari profesioniști din RBDD

Această activitate de pescuit sezonier la scrumbie se poate realiza doar de către pescarii autorizați în anul 2024.

Publicat de Doina Sirbu, 17 martie 2025, 17:45

La sediul ARBDD a avut loc, astăzi, 17 martie, o întâlnire cu Asociațiile/Federațiile de pescari profesioniști din Rezervația Biosferei Delta Dunării și din zonele limitrofe, având ca scop delimitarea zonelor de pescuit la scrumbie, precum și stabilirea condițiilor de practicare a pescuitului, respectiv, repartizarea toanelor și a uneltelor de pescuit.

Această activitate de pescuit sezonier la scrumbie se poate realiza doar de către pescarii autorizați în anul 2024, ale căror acte de reglementare au fost prelungite conform Deciziei Guvernatorului nr. 682/18.12.2024.

Termenul de depunere a cererilor este data de 21 martie, inclusiv. Se vor depune următoarele documente:

– cererea tipizată

– tabelul cu pescarii care dețin contracte de colaborare cu PD/ CPV-uri autorizate

– copie după licența ambarcațiunii (contract de comodat pentru ambarcațiune, după caz)

– autorizația sanitar veterinară a ambarcațiunii

– dovada achitării taxei de 50 lei reprezentând contravaloarea permisului de pescuit.

Sursă: ARBDD

TULCEA: Pescarii cer interzicerea pescuitului știucii în Deltă

Publicat de Doina Sirbu, 29 ianuarie 2025, 11:56

Federația Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării (FOPPDD) solicită Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării să interzică pescuitul la știucă pe teritoriul Rezervației începând cu luna februarie, pentru protejarea speciei, în condițiile în care Ministerul Mediului și cel al Agriculturii nu au aprobat Ordinul de prohibiție a pescuitului din acest an.

O asemenea decizie este necesară în contextul în care Ordinul de prohibiție a pescuitului în România aprobat anul trecut de Ministerul Mediului și cel al Agriculturii și-a încetat valabilitatea la începutul acestui an, spre deosebire de cele adoptate în anii trecuți.

”În anul 2020, de exemplu, ordinul de prohibiție prevedea și perioada în care era interzis pescuitul știucii în anul 2021, în condițiile în care era de așteptat ca ordinul de prohibiție din anul următor să apară târziu și să nu acopere perioada în care știuca trebuie protejată. Anul trecut, nu s-a putut include o prevedere similară în ordinul de prohibiție, din motive juridice”, a precizat pentru AGERPRES președintele FOPPDD, Dan Verbina.

Potrivit unei adrese transmise de federație instituției tulcene din subordinea Ministerului Mediului, interzicerea pescuitului știucii este necesară pentru ”a proteja specia de eventuale practici de pescuit care ar putea afecta reproducerea naturală a acesteia în perioada premergătoare prohibiției oficiale”.

”Solicităm ca această decizie să fie luată și comunicată în regim de urgență, astfel încât să poată fi aplicată fără întârziere și să își producă efectele până la emiterea noului Ordin de prohibiție”, se mai arată în adresa FOPPDD.

Știuca este una dintre speciile cele mai apreciate din Delta Dunării, datorită icrelor care au bobul mare, comparabil cu cel al icrelor de sturion și este materia primă pentru unul din produsele piscicole tradiționale din zonă cu recunoaștere la nivel european.

Având în vedere declinul acestei specii, în anul 2018, Administrația Rezervației a decis ca pescarii sportivi să nu mai aibă dreptul să rețină vreun exemplar de știucă, în condițiile în care până atunci puteau păstra cinci kilograme pe zi din această specie.

Ordinul de prohibiție a pescuitului are drept obiectiv protejarea resursei acvatice în perioada de reproducere cu scopul asigurării unei dezvoltări durabile a zonelor piscicole. De-a lungul timpului, au mai fost ani în care ordinul de prohibiție a pescuitului a fost publicat în Monitorul Oficial la finele perioadei în care știuca trebuia protejată.

Sursă: AGERPRES

VIDEO | Sturion de aproape 150 de kilograme, capturat de pescari în Dunăre

Femela de morun, cu o lungime de 2,77 m, a fost microcipată și eliberată în mediul natural.

Publicat de Adina Sîrbu, 20 decembrie 2024, 07:47

În timpul unei acțiuni de patrulare pe Brațul Borcea al Dunării, polițiștii de frontieră au surprins doi pescari care capturaseră un sturion de dimensiuni considerabile, transmite Garda Națională de Mediu.

A fost solicitat sprijinul Gărzii Naționale de Mediu și al Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului, în vederea identificării și preluării exemplarului.

Acesta a fost preluat de către membrii INCDPM și dus la pontonul aparținând institutului, unde au fost desfășurate activități de identificare, măsurare, preluare a probelor ADN și implantarea unui microcip, în prezența reprezentanților Gărzii Naționale de Mediu.

Specialiștii au constatat că sturionul capturat era o femelă din specia morun, având lungimea de 2,77 m și greutatea de 147 kg. După finalizarea tuturor procedurilor, exemplarul a fost eliberat în mediul natural, în Brațul Borcea.

TULCEA: Peștele capturat din Dunăre și Deltă este bun de consum

DSV a analizat 100 de probe, iar rezultatele nu au indicat depăşiri de contaminanţi.

Publicat de Adina Sîrbu, 20 noiembrie 2024, 07:47

Peştele din Dunăre şi din Delta Dunării este bun de consum şi nu conţine metale grele peste limitele admise, a anunțat DSVSA Tulcea. Directorul instituţiei, Mitică Tuchilă, spune că mirosul greu al cărnii reclamat de pescari în vara acestui an a fost cauzat de iarba cu care s-a hrănit peștele, în condițiile nivelului scăzut al apei.

Laboratorul Direcţiei Sanitar-Veterinare din Tulcea a analizat, de la începutul acestui an, circa 100 de probe prelevate de la peştele capturat în Dunăre şi Delta Dunării, iar rezultatele au arătat că resursa piscicolă este bună de consum.

Potrivit directorului DSVSA Tulcea, Mitică Tuchilă, laboratorul de specialitate al instituţiei pe care o conduce şi cel al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti sunt singurele din România acreditate pentru analiza conţinutului de metale grele din peştele capturat în Deltă, Dunăre şi Marea Neagră, dar şi din peştele importat.

„Pentru DSVSA reprezintă o prioritate examinarea şi depistarea metalelor grele din peşte, astfel încât peştele şi produsele din peşte să ajungă pe masa consumatorului final în condiţii salubre şi apt de a fi consumat. La Tulcea, facem histamina pentru peşte, Tulcea având arondate mai multe judeţe pentru această analiză care reprezintă starea de prospeţime a peştelui, pe lângă metalele grele pe care le analizăm şi depistăm. Se analizează gradul de contaminare, iar aceste metale sunt în limite admise pentru consum”, a precizat Mitică Tuchilă.

El a adăugat că analizele făcute pe probele din peşte luate în vara acestui an, în urma semnalelor de alarmă trase de pescarii din Sulina potrivit cărora fitofagul capturat are un miros greu, au relevat că resursa este bună de consum.

„Din punct de vedere fizico-chimici şi biologic, nu prezentau modificări speciale sau depăşiri de contaminanţi, în schimb capturile împrumutau un miros din cauza scăderii adâncimii apei, ceea ce nu reprezenta decât un disconfort olfactiv. Practic, capturile erau bune de consum”, a mai spus directorul Mitică Tuchilă.

„Fitofagul este un mare amator de iarbă, iar acea iarbă fiind urât mirositoare, şi carnea peştelui capătă un miros greu. El este eliberat în urma prinderii şi nu ar fi pagubă că peştele moare după ce este prins, pentru că e o specie invazivă. Capturile din această specie nu sunt însă primite de cherhanale. Se întâmplă vara, atunci când nivelul apei scade, iar vegetaţia nu mai are oxigen să se dezvolte”, a explicat Ion Năstase, pescar autorizat din Sulina.

Conform normelor în vigoare, atunci când analizele de laborator arată că peştele nu poate fi consumat din cauza concentraţiilor de substanţe nocive care depăşesc limitele maxim admise, loturile respective sunt confiscate şi dirijate la unităţi de incinerare.

Sursă: AGERPRES

TULCEA: Consultări pe tema ordinului de prohibiţie a pescuitului pentru 2025

Viitorul act normativ va fi unul multianual, a anunțat guvernatorul ARBDD.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 noiembrie 2024, 08:27

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a început consultările cu reprezentanţii institutelor de cercetare şi cei ai altor instituţii ale statului pentru ordinul de prohibiţie a pescuitului în anul 2025, viitorul act normativ urmând să fie unul multianual, a declarat guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

Primele discuţii s-au desfăşurat săptămâna trecută, iar propunerea de ordin de prohibiţie a pescuitului pentru anul următor va fi dezbătută şi cu asociaţiile de profil, conform legii nr. 176/2024.

„Ne dorim ca împreună cu acestea (organizaţiile şi asociaţiile de pescari, n.red.) să stabilim o perioadă rezonabilă pentru care acest ordin să fie valabil, trei, patru ani, şi să intervenim doar punctual, unde e ceva de schimbat, o perioadă pentru pescuitul sezonier la scrumbie, să zicem, chestiuni care să nu fie atât de complicate şi să parcurgă o procedură birocratică ce este acum destul de greoaie şi care ne împiedică să luăm măsuri atunci când avem nevoie chiar să fim racordaţi la realităţile Deltei, cum ar fi o interzicere pentru câteva zile a pescuitului”, a afirmat guvernatorul Rezervaţiei.

Guvernatorul Bogdan Bulete a estimat că va prezenta săptămâna viitoare organizaţiilor de pescari propunerea de ordin de prohibiţie a pescuitului pentru anul următor.

„Estimez că până săptămâna viitoare vom avea un draft final în ceea ce priveşte acest ordin de prohibiţie multianual care să parcurgă traseul administrativ prin cele două ministere, astfel încât la începutul anului viitor să avem ordinul aprobat”, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

Ordinul de prohibiţie a pescuitului în România este aprobat în fiecare an de Ministerul Mediului şi de cel al Agriculturii, lucru care îngreunează modificarea acestuia în funcţie de cotele Dunării.

Sursă: AGERPRES

ARBDD: Procedura de nominalizare a punctelor de debarcare și a centrelor de primă vânzare care vor funcționa în anul 2025 în perimetrul RBDD și în zonele limitrofe

Publicat de Doina Sirbu, 10 octombrie 2024, 09:08

TULCEA: Misiunea de recuperare a două cadavre din Marea Neagră, la Gura Portiței, a eșuat

Publicat de Adina Sîrbu, 6 septembrie 2024, 13:18

Operațiunea de recuperare a celor două corpuri neînsuflețite, desfășurată, în data de 3 septembrie 2024, la aproximativ 7 mile sud-est de Gura Portiței, sub coordonarea ANR, a fost dificilă din cauza procesului degradării accentuate a acestora, urmare a temperaturilor ridicate, fapt care a impus limitări în acțiunile echipelor de intervenție.

Potrivit unui comunicat al Autorității Navale Române, vizibilitatea redusă pe timpul nopții, coroborată cu condițiile hidrologice din zonă, nu au permis monitorizarea continuă a trupurilor neînsuflețite, ceea ce a condus la imposibilitatea recuperării acestora.

Cazul este în continuare în atenția autorităților, rămâne în vigoare avizul către navigatori și se relaționează permanent cu navele care se află în zonă, se precizează în comunicat.

Reamintim, doi pescari, care ar fi fost luaţi de curentul Dunării, la Sfântul Gheorghe, au fost căutaţi, sâmbătă, 31 august, de un echipaj ARSVOM.

Ulterior, pe 3 septembrie, Autoritatea Navală Română a coordonat operațiunea de recuperare a două trupuri neînsuflețite, care au fost observate plutind la aproximativ 7 mile sud-est de Gura Portiței.

Alerta a fost dată de un pescador aflat în zonă, iar ofițerii MRCC au solicitat deplasarea navei ARSVOM SAR Artemis la locul indicat. A fost, totodată, alertată și Poliția de Frontieră.

După recuperarea și identificarea cadavrelor, se va putea stabili dacă acestea aparțin celor doi bărbați, în vârstă de 59 și 63 de ani, care au fost dați dispăruți pe 31 august 2024, după ce s-au îmbăiat la gura de vărsare a Brațului Sf. Gheorghe în Marea Neagră, zonă cunoscută ca fiind foarte periculoasă din cauza curenților puternici, se menționa în comunicatul de marți al ANR.

Sursă: ANR/ Redactor: Adina Sîrbu

ANR coordonează recuperarea a două trupuri neînsuflețite din Marea Neagră

Publicat de Adina Sîrbu, 3 septembrie 2024, 16:01

Autoritatea Navală Română coordonează operațiunea de recuperare a două corpuri găsite în Marea Neagră.

ANR, prin Serviciul MRCC (Maritime Rescue Co-ordination Centre), desfășoară la această oră o operațiune de recuperare a două corpuri care au fost observate plutind la aproximativ 7 mile sud-est de Gura Portiței.

Alerta a fost dată de un pescador aflat în zonă, iar ofițerii MRCC au solicitat deplasarea navei ARSVOM SAR Artemis la locul indicat. A fost, totodată, alertată și Poliția de Frontieră.

După recuperarea și identificarea cadavrelor, se va putea stabili dacă acestea aparțin celor doi bărbați, în vârstă de 59 și 63 de ani, care au fost dați dispăruți pe 31 august 2024, după ce s-au îmbăiat la gura de vărsare a Brațului Sf. Gheorghe în Marea Neagră, zonă cunoscută ca fiind foarte periculoasă din cauza curenților puternici.

Sursă: ANR/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: ilustrativ ARSVOM

TULCEA: Date noi despre cei doi pescari dispăruți

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 septembrie 2024, 11:00

În data de 31 august 2024, în jurul orei 18:15, a fost primit un apel la numărul de urgență 112 prin care s-a semnalat că două persoane au dispărut după ce s-au îmbăiat la gura de vărsare a Brațului Sf. Gheorghe în Marea Neagră, informează Autoritatea Navală Română.

În urma apelului, a fost demarată imediat o operațiune de căutare și salvare coordonată de serviciul MRCC din cadrul Autorității Navale Române. Căutările s-au efectuat cu unității mobile de intervenție aparținând ARSVOM, Poliției de Frontieră și un elicopter al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). De asemenea a participat la operațiune si Oficiul de Căpitănie Sf. Gheorghe, cu un RHIB din dotare.

Din cauza vizibiltății scăzute, generate de lăsarea întunericului, la ora 20:00, activitatea de căutare și salvare a fost suspendată.

În aceasta dimineață căutările au fost reluate cu o unitate mobilă aparținând ARSVOM.

Din informațiile persoanei care a alertat autoritățile, cei doi barbați dispăruți au 59, respectiv 63 de ani. Unul purta un șort de culoare roșie, iar cel de-a doilea un șort de culoare kaki.

Este important de menționat că zona gurii de vărsare a Dunării este cunoscută pentru curenții puternici care reprezintă un pericol semnificativ.

TULCEA: Doi pescari sunt dați dispăruți. ARSVOM intervine

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 septembrie 2024, 08:23

Doi pescari care ar fi fost luaţi de curentul Dunării, la Sfântul Gheorghe, au fost căutaţi, sâmbătă, de un echipaj din cadrul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM).

‘Sâmbătă, 31.08.2024, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenţia Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) pentru a efectua o misiune de căutare şi salvare a doi pescari luaţi de curentul Dunării, la Sfântul Gheorghe. La ora 18,30, în locul indicat de MRCC s-a deplasat nava Sar Apollo, din cadrul ARSVOM, fiind declarată coordonator al operaţiuni de căutare la faţa locului’, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a ARSVOM.

La ora 20,10, nava s-a retras din zonă, căutările urmând să fie reluate duminică, precizează sursa citată.

Sursa – Agerpres/ redactor online – Daniel Țăndăreanu

Pescarii constănțeni sunt nemulțumiți de actuala formă a Legii pescuitului, adoptată recent de Parlament și trimisă președintelui pentru promulgare

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 mai 2024, 16:35

Pescarii constănțeni sunt nemulțumiți de actuala formă a Legii pescuitului, adoptată recent de Parlament și trimisă președintelui pentru promulgare.

Atât cei care prind pește în Marea Neagră, cât și cei de la Dunăre spun că activitatea lor nu este încurajată de reglementările actuale.

Pescar din tată în fiu, Platon Zaharia, din localitatea constănțeană Ghindărești, cere să își poată vinde captura direct din barcă.

Directorul Agenției pentru Pescuit și Acvacultură Constanța, Gabriel Popescu, a explicat în ce condiții se poate realiza acest lucru.

Reprezentanții pescarilor, cei ai Ministerului Agriculturii și autoritățile locale și județene au discutat și despre necesitatea construirii unei infrastructuri necesare pentru dezvoltarea acestui sector, mai exact a unor porturi pescărești, puncte de debarcare, dar și centre de colectare și păstrare a capturilor.

Reporter – Cătălina Radu / redactor online – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Pescari sportivi, sancționați de jandarmi pentru capturi subdimensionate și încălcarea prohibiției

Publicat de Adina Sîrbu, 25 martie 2024, 10:57

Jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea au acţionat zilnic, în mod independent, dar şi în sistem integrat cu Poliţia, la sfârșit de săptămână, pentru asigurarea şi menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică.

În această perioadă, jandarmii au aplicat 26 sancţiuni contravenţionale, dintre care 10 avertismente, valoarea amenzilor fiind de peste 6.000 lei.

15 sancțiuni contravenționale, dintre care 7 avertismente au fost aplicate pentru pescuitul recreativ al oricăror specii de pești sub dimensiunile minime legale, neprezentarea permisului, încălcarea condițiilor prevăzute în permis și pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale în perioada de prohibiție și în zonele de protecție.

11 sancțiuni contravenționale, dintre care 3 avertismente au fost aplicate pentru următoarele fapte: tulburarea ordinii și liniștii publice, consum de alcool în spațiul public și provocarea la scandal în locuri publice.

De asemenea, jandarmii tulceni au constatat în mod independent o faptă de natură penală (distrugerea) și au acordat sprijin la constatarea unei infracțiuni (furtul) pe timpul misiunilor executate în cooperare cu Poliția, în sistem integrat prin patrule mixte.

Sursă: IJJ Tulcea/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: Pixabay

AUDIO | Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete: „Niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște. Riscăm să rămânem cu stuful nerecoltat, din cauza scandalului subvențiilor europene”

Publicat de Adina Sîrbu, 27 februarie 2024, 05:51 / actualizat: 27 februarie 2024, 7:45

Delta Dunării, un adevărat „muzeu” în aer liber, este cea mai reprezentativă arie naturală protejată din rețeaua națională, recunoscută internațional pentru imensul habitat al păsărilor de apă și parte a Patrimoniului Universal Cultural și Natural UNESCO. Este ținutul cel mai tânăr al Europei și cel mai bun filtru de vărsare al Dunării în mare, prin întinderile de stufăriș. Cât de responsabili suntem în păstrarea acestui „paradis natural” și cum este respectat echilibrul dintre conservarea biodiversității și dezvoltarea economică?

Guvernatorul ARBDD, Bogdan Ioachim Bulete a fost invitatul Lilianei Fustanela în emisiunea „Tema Zilei” de ieri, în care au fost dezbătute subiecte fierbinți, unele intens mediatizate, precum recoltarea stufului din Deltă.

În urma recentului scandal privind acordarea subvențiilor pentru recoltarea stufului din Deltă, ministrul Agriculturii a anunțat verificări privind legalitatea acordării acestui tip de subvenții, iar șeful APIA a fost demis. Întrebat care este situația, la momentul actual, guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete a precizat:  Stuful este mult subexploatat, deși recoltarea sa este o activitate necesară pentru echilibrul ecologic al Deltei. Niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște!

Ce pot eu să vă spun, din punct de vedere al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, este că niciun metru de apă nu a fost transformat în pajiște, toate suprafețele respective sunt suprafețe acoperite de stuf care vor fi recoltate. Pentru ca această activitate să se poate desfășura, legea a fost făcută, a trecut toate filtrele de constituționalitate, deci tot ce se putea face s-a făcut. Noi nu am avut decât posibilitatea să urmăm această nouă activitate de paludicultură și să dăm posibilitatea și celor care au aceste concesiuni, și populației locale – pentru că și populația locală poate beneficia de această subvenție, pentru că recoltează stuful. Noi, din punct de vedere al Ministerului Mediului, ne dorim ca această activitate să se desfășoare, pentru că, odată ce este blocată, este afectat echilibrul ecologic. Gândiți-vă ce înseamnă să nu poți recolta atâtea zeci de mii de hectare cu stuf, pentru că, începând cu anul 2022, s-a interzis și incendierea suprafețelor cu stufăriș, papură, a lizierelor. Acum, prin această știre intens dezbătută, s-a blocat, pentru că s-a creat o oarecare presiune și asupra tuturor instituțiilor. Stuful în continuare va rămâne nerecoltat…

Deci este în continuare subexploatat?

Absolut! Dar este important să se recolteze atât din punct de vedere al biodiversității, cât din punct de vedere al sechestrării carbonului, este o activitate necesară pentru echilibru ecologic al Deltei – am mai spus-o, o repet și îmi mențin punctul de vedere.

Unde ajunge stuful nostru, ce se întâmplă cu el?

Având această problematică, am discutat și cu agenții economici, și cu persoanele private care își doresc, cu localnicii, pentru că noi anumite suprafețe de teren le încredințăm direct localnicilor pentru a fi recoltate. Stuful nostru, din ce mi-au spus agenții economici și alții decât cei care sunt acum vedetele zilei, să spun așa, este exportat în marea lui majoritate către zona de Uniune Europeană, am înțeles, către Germania, în marea majoritate. Însă, există presiune din partea stufului venit din China, dacă vă vine să credeți, și pune presiune pe recoltatul stufului nostru bio din România, astfel că riscăm să rămânem cu suprafețele nerecoltate, din păcate.

Probleme cu renaturarea la Mahmudia

Sunt organizații neguvernamentale care cer protejarea zonelor renaturate și a celor inundate, precum și declararea lor „zone de reconstrucție ecologică de interes național”. Cea mai recentă este situația de la Mahmudia, unde o zonă umedă renaturată riscă să fie transformată din nou în teren agricol, împotriva dorinței comunității. O hotărâre judecătorească recentă, în favoarea câtorva companii agricole, contrazice dorința localnicilor din Mahmudia de a păstra zona umedă în starea ei actuală.

Guvernatorul ARBDD a precizat că astăzi, 27 februarie, este programată o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Județean Tulcea și ai Primăriei Mahmudia pe acest subiect.

Agricultură, pescuit sau turism în deltă?  

Într-o intervenție telefonică, Paresa Carpov din Sulina a ținut să semnaleze cât de greu supraviețuiesc localnicii, după anii pandemiei și războiului de la graniță, la care se adaugă modificările legislative și apariția E-factura, o cheltuială în plus pentru pescari și greu de suportat în perioada când aceștia nu au activitate, cum este cazul perioadelor de prohibiție.

Constituirea într-o asociație este o soluție, crede Paresa Carpov, fost inspector ANAF, acum angajat la Vama Sulina:

Unicul oraș din Delta Dunării se luptă să supravieţuiască după izolarea totală cauzată de COVID şi existența apăsătoare a războiului. Între frumusețea îmbietoare ce ți-o oferă natura mereu împrospătată din Deltă, plaja unică şi mereu mai generoasă, biodiversitatea de faună și floră și meşteşugurile care parcă se luptă să se păstreze autentice, diversitatea culinară și culturală ce încă se observă dacă mergi la pas prin micul oraș cosmopolit, populatia încearcă să supraviețuiască frumos și demn. Avem nevoie de sprijinul autorităților competente în vederea protejării atât a micilor întreprinzători, căci marea majoritate sunt modești, cât și a comunității de pescari, puşi la încercare de modificările legislative, şi care, sunt convinsă, îşi doresc să colaboreze în vederea sustenabilității mediului. Astfel, ar fi necesar să se reglementeze situația plajei Sulina în vederea respectării normelor de mediu şi reglementării activităţilor economice desfășurate. O asociație pentru pescari este o necessitate, în contextul modificărilor legislative actuale, întrucât aceştia cunosc foarte bine să-și facă meseria, dar nu reușesc întotdeauna să coreleze activitatea cu obligațiile fiscale, ceea ce îi face vulnerabili. Această zonă are specificitatea sa și stă în puterea noastră să o păstrăm.

Plaje turistice sau sălbatice, în Deltă? 

O soluție ar fi trecerea lor în administrarea primăriilor, a afirmat guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete.

Presiune imobiliară și în Rezervația Deltei Dunării!

Guvernatorul ARBDD a vorbit și despre controversatul proiect imobiliar de la Corbu, din Grindul Chituc, blocat de peste 10 procese.

Întreaga emisiune o puteți asculta aici:

Redactor: Liliana Fustanela/ Redactor online: Adina Sîrbu

TULCEA: Capturile de știucă din Deltă au crescut și de 14 ori

Publicat de Adina Sîrbu, 30 ianuarie 2024, 08:36

La final de sezon, pescarii tulceni au tras linie și au ajuns la concluzia că s-au înregistrat capturi importante de știucă în ultimele luni.

Deși pescuitul s-a desfăşurat în condiţii dificile, din cauza nivelului ridicat al apei, pescarii au prins și câte 70 de kilograme de barcă, față de doar 5 kilograme în alți ani, a spus Lucian Sanda, președintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării.

Sunt semnale că stocul de ştiucă s-a refăcut, iar nivelul ridicat al apelor din Deltă a avut efecte benefice, a spus el: În apele mari, peştele se prinde mai greu, dar avantajul este că vine perioada de reproducere. Se ştie că peştele se reproduce pe zona inundabilă. Câtă vreme nu găseşte frunză, plantă proaspătă pe care să depună icrele, le varsă în Dunăre şi se pierd. Deci, apele mari sunt benefice orice ar fi. Chiar dacă prindem noi mai greu, măcar peştele se reproduce bine şi vom avea în doi, trei ani producţie bună.

Joi, 1 februarie, începe prohibiția la știucă, interdicție care va dura până pe 20 martie.

Lucian Sanda a apreciat faptul că, anul acesta, ordinul de prohibiţie a fost publicat devreme, în ianuarie, la timp ca să oprească pescuitul în perioada de reproducere, față de anii trecuți, când perioada de interdicție era mult mai scurtă.

Ştiuca este un peşte cu o valoare economică foarte mare şi este apreciată pentru carnea dietetică, dar mai ales pentru icre, datorită boabelor care sunt mari şi galbene, comparabile cu cele de sturion.

Potrivit lucrării „Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, semnată de cercetătorul Vasile Oţel, capturile de ştiucă au scăzut de-a lungul timpului, de la peste 2.600 de tone în anul 1965, la 4 tone declarate de pescari în anul 1995.

Sursă: AGERPRES/ Foto: Unsplash/ Redactor: Adina Sîrbu

TULCEA: Pescarii din Delta Dunării vor să fie exceptaţi de la sistemul e-factura

Publicat de Adina Sîrbu, 27 ianuarie 2024, 08:30

Federaţia Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării va solicita Ministerului Finanţelor ca sistemul e-Factura, obligatoriu de la începutul acestui an în România, să nu fie aplicat şi pescarilor din Deltă, cu atât mai mult cu cât aceştia plătesc impozit pe norma de venit.

Preşedintele Federaţiei, Lucian Sanda, a declarat că vrea ca pescarii să nu fie obligaţi să folosească semnătura digitală, în condiţiile în care aceştia apelează rar la mijloace electronice şi la serviciile unui contabil.

Puţini din cei aproape 1.000 de pescări din Delta Dunării folosesc în mod curent calculatorul şi au un contabil. Cei mai mulţi sunt în vârstă, nu dispun de un calculator propriu şi nici nu ştiu să îl utilizeze, aşa că e-factura, obligatorie din această lună, este o problemă, spune Lucian Sanda:

Să-i mai punem şi pe calculator să facă semnătură digitală e ceva mult peste puterile lor şi niciun contabil nu vrea să ia, pentru că ei, având normă fixă, plătesc o taxă la finanţe şi sunt lăsaţi să taie facturi şi declaraţii fără niciun fel de problemă, nu necesită contabilitate. Şi atunci, dacă-i obligăm acum să meargă la un contabil să-i preia pentru o semnătură digitală şi o raportare de e-factura, nu îi ia nimeni, pentru că nu se complică. Noi am vrea ca pescarul să rămână în sistemul obişnuit de facturare, pentru că prima vânzare a peştelui se face de la cherhana. Deci, pescarul nu intră în contact cu societăţile, cu comercializarea peştelui, el nu interacţionează cu piaţa, nu intră să facă comerţ pe piaţă, şi atunci considerăm că sistemul e-factura trebuie aplicat efectiv de la cherhana către piaţă.

Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării a mai spus că un pescar din Deltă plăteşte anual statului 4.000 lei impozit pe norma de venit și, având normă fixă, nu necesită contabilitate.

Sursă: RRA/ Foto: unsplash.com/ Redactor: Adina Sîrbu

A fost reluată căutarea pescarilor din Ovidiu dispăruți în Lacul Siutghiol

Publicat de Adina Sîrbu, 16 ianuarie 2024, 10:04

Pompierii militari și scafandrii, cu două ambarcațiuni, au reluat, în această dimineață, căutările celor doi bărbați dispăruți duminică, 7 ianuarie, în apele Lacului Siutghiol – a anunțat ISU Dobrogea.

Reamintim, Panta Cristian Valentin și Sîrbu Florin, de 21 și 30 de ani, ambii din localitatea Ovidiu, ar fi dispărut, duminică seara, în Lacul Siutghiol, între localitățile Ovidiu și Palazu Mare, după ce s-ar fi răsturnat cu barca de pescuit.

Dispariția celor doi a fost anunțată la 112, aproape de miezul nopții, iar pompierii militari de la ISU Constanța, alături de scafandri, au început imediat căutările.

Misiunea a fost de mai multe ori suspendată, din cauza întunericului și a condițiilor meteorologice, fiind reluată zile la rând, dar cei doi sunt de negăsit.

Scafandrii au găsit barca și mai multe plase de pescuit, în zona unde au dispărut, iar Poliția Română a publicat, luni, pe 8 ianuarie, fotografiile și datele de identificare ale celor doi bărbați, la secțiunea persoanelor dispărute.

Sursă și foto: ISU Constanța/ Redactor: Adina Sîrbu

TULCEA: Pescarii din Deltă vor să fie implicaţi în paza resursei piscicole

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 noiembrie 2023, 11:57

Pescarii din Delta Dunării vor să se implice direct în paza resursei piscicole pentru a se proteja de braconierii care le distrug uneltele şi le iau capturile din plase, iar conducerea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) susţine că implicarea lor în activităţile de control este posibilă.

Preşedintele asociaţiei de pescari Goloviţa, Cătălin Balaban, a declarat că pagubele înregistrate de pescarii care-şi desfăşoară activitatea în complexul lagunar Razim-Sinoe ajung la mii de euro şi că nicio autoritate la care a depus plângeri nu a soluţionat vreo reclamaţie.

‘Noi, ca asociaţie, am făcut nenumărate demersuri către instituţiile statului, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Administraţia Deltei, Poliţia Deltei şi chiar Parchetul din Constanţa. Din păcate, ne-au transmis că nu au suficienţi oameni, nu au ambarcaţiuni, nu au maşini. Pe lângă faptul că pescuiesc cu unelte interzise, mai distrug şi uneltele pescarilor autorizaţi’, a afirmat preşedintele asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban.

Subiectul braconajului piscicol a fost adus şi în atenţia conducerii ARBDD, în timpul unei întâlniri pe tema ordinului de prohibiţie a pescuitului pentru anul viitor, pescarii susţinând că braconierii sunt ajutaţi de angajaţi ai instituţiilor care trebuie să protejeze resursa piscicolă.

‘Sunt anumite zone în care situaţia e scăpată de sub control, iar cei care braconează nu doar că scot în mod ilegal peştele, dar ne trec cu bărcile intenţionat peste plase, ne fură peştele din plase şi nu putem face nimic. Vin şi ne ameninţă. Ei sunt susţinuţi de oamenii din sistem. Nu putem şti care sunt aceia, dar ei ne spun în faţă asta’, a afirmat Vasile Alexe, membru al asociaţiei Goloviţa.

Alături de alţi reprezentanţi ai Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării, el a propus ca pescarii să fie implicaţi în paza resursei piscicole, iar guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov, a amintit că au existat perioade în care acest lucru s-a întâmplat.

‘Braconajul piscicol este scăpat de sub control. Pescarii sunt o resursă care poate fi exploatată în combaterea fenomenelor infracţionale pe raza rezervaţiei, dar să-i putem distinge. Eu nu aş responsabiliza pescarul ca persoană, ci aş vorbi de asociaţia respectivă, iar un regulament de pază şi control din partea asociaţiei se poate prelucra’, a declarat guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov.

În Deltă, activităţile de combatere a braconajului sunt făcute de lucrători ai mai multor instituţii, printre care ARBDD, Garda de Coastă, Poliţia Delta Dunării, ANPA şi Garda de Mediu.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Pescarii din Deltă vor secțiune dedicată lor în ordinul de prohibiție din 2024

Publicat de Adina Sîrbu, 1 noiembrie 2023, 08:41

Pescarii din Deltă şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării  vor ca ordinul de prohibiţie a pescuitului de anul viitor să includă o secţiune separată dedicată activităţii tradiţionale din rezervaţie, care să prevadă dreptul conducerii ARBDD să intervină în situaţii de excepţie.

La primele discuţii purtate, luni, de autorităţi şi organizaţiile de pescari pe tema ordinului de prohibiţie a pescuitului în România din anul 2024, reprezentanţii pescarilor au amintit problemele înregistrate anul acesta din cauza actului normativ în vigoare care a interzis, acum două săptămâni, pescuitul cu năvod în complexul Razim-Sinoe şi cu setci în derivă pe Dunăre, din cauza cotelor scăzute ale fluviului.

”În Deltă, nu toate lacurile sunt ca-n palmă. Sunt lacuri adânci, mai puţin adânci şi lacuri care sunt secate. Dunărea Veche e adâncă, dar noi nu avem voie să pescuim din cauză că la Tulcea cota e de 50 de centimetri. Ăla opreşte apa la baraj, la Cernavodă, scade Dunărea, eu nu mai pescuiesc. Ăla îşi umple buzunarele cu bani şi eu fac foamea”, a declarat Eduard Gherman, membru al Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării.

El a subliniat necesitatea unei secţiuni dedicate Deltei în ordinul de prohibiţie a pescuitului din România, în contextul în care, în rezervaţie, activităţile se desfăşoară în baza legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi a susţinut reintroducerea dreptului conducerii ARBDD de a interveni în situaţii de excepţie.

Guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov, a susţinut punctul de vedere al pescarilor: ”Este interzis pescuitul cu setci în derivă. Eu nu am autoritatea juridică să dau un act administrativ care să aibă efecte, dar cu şefii Poliţiei de frontieră, Poliţiei Deltei am avut discuţii pentru a vă lăsa să vă desfăşuraţi activitatea”.

Pescarii şi autorităţile au analizat proiectul ordinului de prohibiţie a pescuitului pe anul 2024 şi au propus modificări ale acestuia, actul normativ urmând să intre în procedura de consultare publică.

AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com

TULCEA: Producătorii de pește din Deltă cer reducerea cotelor de pescuit şi scutiri de taxe

Publicat de Adina Sîrbu, 22 octombrie 2023, 12:48 / actualizat: 25 octombrie 2023, 13:49

Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării a solicitat ARBDD reducerea cotelor de pescuit pentru anul acesta şi compensații pentru pescarii care nu înregistrează niciun venit, în contextul reducerii cotelor Dunării şi al războiului din Ucraina.

Într-o adresă semnată de preşedintele federaţiei, Dan Verbina, se face referire la pescarii care-şi desfăşoară activitatea pe braţul Chilia al Dunării, pentru care se solicită ajutor în vederea diminuării cotelor alocate anul acesta de ARBDD şi compensaţii precum scutirea de impozite şi taxe pe care trebuie să le plătească, deşi nu au activitate.

”În această situaţie sunt pescarii din Grindu, Luncaviţa, Rachelu, Isaccea, Somova, Parcheş, Tulcea, Tudor Vladimirescu, Pătlăgeanca, Ceatalchioi, Sălcieni, Plauru, Pardina, Chilia Veche, Periprava şi Sulina”, se specifică în document.

Diminuarea cotelor alocate de ARBDD pescarilor în acest an este necesară în contextul în care aceştia îşi pot pierde dreptul de a-şi desfăşura activitatea anul viitor, inclusiv din cauza cotelor scăzute ale Dunării.

”Condiţiile hidrologice şi prevederile din ordinul de prohibiţie din acest an îi fac pe pescarii din RBDD să nu îşi poată realiza cotele de pescuit, fiind chiar zone care au rămas pe uscat (partea de vest a complexului Şontea-Fortuna). În acest sens, solicităm reanalizarea acestora şi găsirea unui sistem de compensare pentru pescari care, normal, nu realizează nici un venit în această perioadă şi care au de plătit taxe şi impozite pentru o activitate ce a fost oprită. Vă rugăm să faceţi demersurile necesare pe lângă Ministerul Mediului conform legii pentru a rezolva această situaţie prin găsirea unei soluţii de compensare”, se arată în adresa semnată de preşedintele FOPPDD.

La finele acesteia, Dan Verbina solicită autorităţilor începerea consultărilor pe tema ordinului de prohibiţie a pescuitului de anul viitor şi a regulamentului de pescuit al Rezervaţiei.

Reamintim, pescarii din judeţul Tulcea au contestat măsura din Ordinul de prohibiţie a pescuitului în România din acest an care prevede interzicerea utilizării năvoadelor în complexul Razim-Sinoe, atunci când nivelul Dunării la Tulcea scade sub cota de 50 de centimetri.

Cei aproape 100 de pescari din zona Razim-Sinoe spun că interzicerea năvoadelor îi lasă fără venituri, dar și fără posibilitatea de a îndeplini condițiile pentru obținerea permiselor pentru 2024.

Guvernatorul Gabriel Marinov a spus că ordinul de prohibiție nu îi permite să intervină, întrucât după 2016 s-a scos din document specificația care îi permitea o astfel de intervenție, prin decizie, în situații excepționale.

Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: RRA

TULCEA/FOTO: Controale la pescarii comerciali din Deltă. Amenzi de 18.000 de lei

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 septembrie 2023, 12:12

Din dispoziția Comisarului General, Andrei Corlan, sub coordonarea Comisarului General Adjunct, Marius Nită, 13 echipe de comisari din cadrul Comisariatului General și din cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu au controlat, ieri, 25 septembrie 2023, activitatea de pescuit comercial desfășurată pe întreg teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

În cele 13 ore de control, echipele de comisari GNM au verificat punctele de prima vânzare al peștelui și 52 de ambarcațiuni ale pescarilor comerciali, conform informațiilor publicate de Garda Naţională de Mediu.

În urma activităților de control au fost identificate și extrase din abandon 45 unelte de pescuit comercial (o parte din acestea fiind montate în zone de strictă protecție) iar pentru neconformitățile constatate au fost aplicate amenzi în valoare de 18.000 lei.

FOTO | După canalul din Satul de Vacanță, Lacul Tăbăcărie este sufocat de gunoaie. Garda de Mediu promite controale

Publicat de Adina Sîrbu, 14 august 2023, 14:04

Primăria Constanța anunța săptămâna trecută că, împreună cu ANPA, a reușit curățarea canalului din Satul de Vacanță, ce face legătura între Lacurile Tăbăcărie și Siutghiol. Potrivit reprezentantului ANPA, dr. Adrian Bîlbă, pentru a putea fi realizată ecologizarea canalului, anterior a fost reparat stăvilarul care face legătura între Lacul Tăbăcărie și mare.

Dr. Adrian Bîlbă a semnalat atunci că în canal, dar și în Lacul Tăbăcărie ajung tot felul de poluanți, de la ulei de palmier și detergenți, până la trotinete electrice:

Ar fi fost normal ca proprietarii de restaurante din Satul de Vacanță să înțeleagă beneficiul canalului de legătură cu Lacul Siutghiol, decorul natural deosebit, dar mulți dintre aceștia îl consideră pubelă pentru uleiul provenit din bucătării și alte resturi alimentare.

Ar fi fost normal ca cei care trec pe poduri să se bucure de priveliște, nu de o pubelă acvatică.

Jumătate din trotinetele Constanței au ajuns în lac, parcările au devenit zone de socializare, consum de alimente și băuturi – altă sursă de gunoaie în lac.

Primăria curăță malul, dar nu face față lipsei de respect pentru natură a miilor de viteji care cred că lumea se va termina odată cu ei, iar gunoiul ajunge în lac, unde Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură are în gestiune deocamdată doar resursa piscicolă.

M-aș fi așteptat ca pescarii care mănâncă de aici să fie mai responsabili, dar ei sunt cei mai mari poluatori.

Din păcate acest lac frumos, unic pentru un parc urban, nu este respectat de nimeni – a conchis dr. Adrian Bîlbă.

Câteva fotografii recente dezvăluie dimensiunea dezastrului de pe Lacul Tăbăcărie, unde mizeria se întinde pe întreaga suprafață a luciului de apă. Garda de Mediu Constanța a promis controale după minivacanță.

Dr. Adrian Bîlbă a propus și un Regulament pentru activitățile desfășurate în Parcul Tăbăcărie și care să conțină prevederi precum:

Este interzis accesul vehiculelor cu motoare termice, poluante. Pentru biciclete sau trotinete inclusiv cu propulsie electrică, este permisă circulația doar pe alei, cu viteza maximă de 15 km/h, cu condiția evitării zonelor aglomerate.

Consumul de alimente și băuturi răcoritoare, precum și fumatul se fac doar cu condiția păstrării în vederea depozitarii ambalajelor sau resturilor în recipiente de gunoi adecvate.

Nu este permis consumul băuturilor alcoolice.

Pescuitul în scop recreativ se face în condițiile legii, doar cu undița și numai din zonele igienizate, iar peștele obținut nu poate fi comercializat și se consumă doar pe propria răspundere.

Pescuitul din zonele devenite insalubre prin acumularea deșeurilor este periculos și în consecință interzis.

Pescarii pot contribui la salubrizarea zonelor de mal, dacă vor să beneficieze de acest bun natural oferit gratuit.

Cei interesați pot veni cu propuneri pentru completarea regulamentului, care ar trebui întocmit de ANPA și Primăria Constanța – a mai scris pe Facebook dr. Adrian Bîlbă.

Redactor online: Adina Sîrbu

TULCEA: Noul port de la Jurilovca, benefic pentru turism, dar și pentru pescarii din zonă

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 iunie 2023, 13:35

Situată pe malul lacului Golovița, Jurilovca a resimțit nevoia de a investi într-un nou port turistic, iar el a fost deja inaugurat în urmă cu câteva zile.

Pentru comunitatea locală noile facilități pe care le oferă se pot traduce printr-un ajutor dat pescarilor din zonă, dar și dezvoltării turismului deltaic, Jurilovca fiind o destinație accesată tot mai mult în ultimii ani. Laurențiu Despina a dialogat cu doi oameni de-ai locului despre noul port turistic și despre beneficiile de natură economică pe care acesta le oferă.

Vorbim de noul port pentru că aici, în urmă cu 8 ani, au fost deja create unele facilități portuare, dar localitatea a resimțit nevoia de a satisface mai multe solicitări ale pescarilor, precum și ale turiștilor care se arată interesați de a vizita zona. De altfel, pescuitul și turismul sunt cele două componente de natură economică pe care comunitatea locală mizează. Dar ce înseamnă pentru Jurilovca noua investiție? Ne detaliază Galina Teleucă, viceprimarul comunei:

Portul nou este făcut pe un alt amplasament față de cel vechi, cel vechi, în ghilimele, pentru că nu este el foarte vechi. Din 2013 a fost dat în exploatare, având o capacitate de 70 de locuri. El există și la ora actuală. Este făcut alături, pe un alt amplasament. Va avea o capacitate finală de 180 de locuri, dar cu posibilitatea de extindere. Ce înseamnă pentru Jurilovca? Pe lângă faptul că este o investiție majoră, vorbim de o investiție de peste 19 milioane de lei, vorbim de un aflux mare de ambarcațiuni. La ora actuală avem solicitări și înseamnă o dezvoltare în zona turistică, dezvoltare pe care comuna noastră și-o dorește foarte mult.

La rândul lor, pescarii din zonă privesc noile amenajări ca fiind un lucru benefic pentru activitatea lor cotidiană, poate și ca un nou restart al acestei tradiționale îndeletniciri a celor aflați în perimetrul deltaic.

Cătălin Balaban este președintele unei asociații de pescari din zona Jurilovca:

Este un lucru extraordinar pentru noi, pentru cei din sectorul pescuitului, pentru că vom avea niște condiții bune de acostare, de a putea ajunge mai ușor la ambarcațiunea de pescuit și totodată și pentru partea turistică, pentru că noi, pe lângă pescuitul pe care îl facem în clasic, mai facem și turism, adică ne dorim cumva ca turiștii care vizitează să aibă parte de experiențe noi și atuncea avem posibilitatea să-i luăm în ambarcațiune, să mergem pe lac, unde putem să ne arătăm cum pescuim. Peștele pe care îl capturăm îl pregătim acasă, în punctele gastronomice, adică este un lucru extraordinar care ni se întâmplă și ne bucurăm că a reușit cumva primăria să creeze aceste facilități pentru pescari și totodată pentru cei care ne vizitează. Jurilovca a reprezentat și a fost o comunitate foarte mare de pescari din Delta Dunării. La un moment dat erau undeva la 600 de pescari, dar din păcate, vremurile actuale nu au mai încurajat ca tinerii să practice această meserie de pescuit tradițional și în momentul de față sunt undeva la 60-70 de de pescari din Jurilovca.

Jurilovca a devenit în ultimii ani o destinație turistică foarte căutată, dar gazdele se așteaptă ca noul port să fie vizitat de un număr și mai mare de turiști ce vor avea parte de relaxare și experiențe gastronomice despre care nu se poate spune că sunt povești pescărești.

Galina Teleucă:

În primul rând, acest port, așa cum este conceput, pe lângă zona de acostare de principiu inițial 180 de locuri pentru tot felul de ambarcațiuni, are și o zonă de promenadă, ceea ce aduce turiști în zonă și sunt foarte mulți oameni care vin la Jurilovca să vadă acest port, să se plimbe prin acest port, să mănânce la pensiunile din zonă, să se cazeze în Jurilovca. Asta înseamnă o valoare economică pe care o dăm în plus Jurolovcăi. În viitor, în port vor fi și locuri unde vor se va putea lua masa, vor va fi o zonă de terasă, de restaurante.

De asemenea, revigorarea activității piscicole ar putea genera și crearea unei piețe a peștelui care să fie alimentată constant cu pește proaspăt și la un preț corect. Acum există deja create premisele pentru a materializa un astfel de proiect.

Cătălin Balaban:

Sperăm noi pe viitor să avem posibilitatea să creăm o piață de pește locală, unde peștele capturat să aibă o valoare corectă de piață și unde să aibă o legătură directă între pescari și consumatori.

În prezent se fac ultimele acte administrative, dar activitatea portuară se poate spune că deja a început, vorbim la timpul prezent, astfel încât există deja așteptări ca din punct de vedere economic localitatea să beneficieze din plin de facilitățile oferite de noul port turistic de la Jurilovca.

Galina Teleucă:

Lucrăm acum pe partea de avizare, de ultimele detalii de stabilit. În foarte scurt timp vom proceda la acordarea acestor locuri de acostare, după aceea urmând să vorbim de celelalte aspecte, așa cum v-am zis, de partea de restaurante, terase ș.a.m.d. Anul acesta, cu siguranță portul este deja exploatat, deci nu vorbim la timpul viitor. Vorbim la timpul prezent. Va fi într-o continuă schimbare și într-o continuă dezvoltare zona aceasta portuară.

Redactor – Laurențiu Despina / redactor online – Daniel Țăndăreanu / foto – Eugen Ion

Uciderea cormoranilor din Deltă nu va duce la creșterea resursei piscicole, dar va afecta populația de pelicani

Publicat de Adina Sîrbu, 10 iunie 2023, 14:43

Deși cercetătorii susțin că sacrificarea păsărilor ihtiofage nu va avea ca rezultat creşterea resursei piscicole,  pescarii şi autorităţile din Delta Dunării apreciază actul normativ în baza căruia cormoranii din amenajările piscicole private vor putea fi extraşi controlat.

Mihai Marinov, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a declarat pentru AGERPRES că reducerea numărului cormoranilor va afecta şi populaţia de pelicani, pasăre simbol a Deltei, pentru care turiştii vizitează Rezervaţia.

”În anii ’70, s-au omorât pelicani mai puţin, dar în schimb cormorani şi alte specii – stârci, egrete, inclusiv specii de păsări care nu mâncau peşte – au fost sacrificate aproape două milioane de exemplare, conform unei anumite lucrări, şi peştele, dimpotrivă, în loc să crească, cum toţi aşteptau, a scăzut şi mai tare. Deci, omorârea păsărilor ihtiofage nu va duce la creşterea resursei piscicole, ci dimpotrivă. Asta spun studiile care se bazează pe date din teren”, a afirmat reprezentantul INCDDD.

Mihai Marinov a amintit că principala cauză a scăderii resursei piscicole este sistematizarea Rezervaţiei, care a presupus transformarea luciului de apă în amenajări stuficole iniţial, apoi în amenajări agricole, schimbările făcute în Deltă de-a lungul timpului afectând resursa acvatică.

”Sunt date care sugerează că omorârea cormoranilor ar afecta probabil foarte mult şi pelicanii comuni, pentru că există o simbioză. Ştie toată lumea că cele două specii pescuiesc împreună, iar fără cormorani pelicanii nu ar mai avea acces la resursă. După cum ştiţi, în Delta Dunării avem zeci şi sute de mii de turişti care vin să vadă aceste păsări, nu altceva. Cine ar veni să vadă o deltă pustiită, fără păsări?” a remarcat cercetătorul Mihai Marinov.

El a atras atenţia că existenţa cormoranilor este o dovadă a faptului că în Deltă există peşte, aşa încât această activitate poate fi declarată una durabilă.

”Prin simpla prezenţă a pelicanilor şi cormoranilor avem dovada că încă există peşte, o dovadă ştiinţifică ce permite desfăşurarea în continuare a pescuitului comercial şi celui sportiv în Delta Dunării. E simplu: avem păsări ihtiofage, avem peşte, înseamnă că nu există nicio dovadă care să permită interzicerea pescuitului în Deltă”, a menţionat cercetătorul INCDDD.

Pescarii şi localnicii cunosc egătura dintre cormorani, pelicani şi peşte.

”Păsările formează un cerc larg în jurul unui banc de peşte, apoi cormoranii intră în apă şi mână  peştele spre centru, iar cercul se restrânge. Pelicanii la suprafaţă bat din aripi şi se duc şi ei spre centru simultan. Când îi îngrămădesc, toţi se reped şi înghit peştele”, a declarat Costel B., din Sulina. El a explicat și de ce sunt nemuțumiți pescarii:  ”Cormoranii iau peştele din plasele pescarilor. Ciocul lor este zimţat şi rup plasele”.

Modificările Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic permit extragerea controlată a cormoranilor din amenajările piscicole private din Deltă şi complexul Razim-Sinoe, tot anul, în baza unei cote de recoltă, în condiţiile în care în Rezervaţie nu este permisă vânătoarea. Schimbările legislative vor intra în vigoare după promulgarea legii şi sunt aşteptate de pescari.

”În ultimii ani, cormoranii s-au înmulţit, au fost găsiţi în talienele pescarilor, ceea ce înseamnă că peştele din zona respectivă e ori mâncat, ori speriat. Aceste păsări pot cauza foarte mult prin distrugerea plaselor şi alungarea peştelui din zona respectivă. S-au înmulţit atât de mult şi în zona de lac, şi în zona de mare. Practic, oriunde ai arunca unealta de pescuit regăseşti cormorani. Orice măsură care vine în sprijinul limitării numărului de cormorani e binevenită”, a declarat preşedintele Asociaţiei Goloviţa din complexul Razim-Sinoe, Cătălin Balaban.

Proprietarii de incinte piscicole din Deltă susţin că pagubele provocate de cormorani ajung şi la 80% din producţia anuală, potrivit guvernatorului Rezervaţiei, Gabriel Marinov.

”În cazul amenajărilor piscicole, cormoranul reprezintă unul dintre principalii factori de pierderi materiale, iar lucrul acesta impietează în cascadă asupra altor elemente, inclusiv cele de mediu. O presiune mare în ceea ce priveşte pescuitul în apele naturale nu poate fi decât dăunătoare ecosistemului. Sunt 539 de pensiuni cu peste 12.000 de paturi. Vă daţi seama că şi cererea de peşte e una însemnată”, a afirmat guvernatorul.

El a atras atenţia asupra faptului că extragerea controlată a cormoranilor din Rezervaţie va avea un traseu similar cu cel al extragerii controlate a şacalilor din Deltă.

”Această legislaţie nu face referire la apele naturale, ci doar la piscicultură şi acvacultură.  (…) Extragerea controlată presupune o cotă, un număr de exemplare alocate, care are la bază un studiu care propune ministerului (Mediului – n.r.) numărul de exemplare ce trebuie extrase, iar pentru a se ajunge la acest moment trebuie să existe dovezi clare şi indubitabile cu privire la pagubele pe care le provoacă aceste animale”.

Potrivit INCDDD, în Rezervaţie, trăiesc trei specii:  cormoranul mic, specie strict protejată  – aici se află aproape 60% din populaţia mondială,  cormoranul mare şi cormoranul moţat, această ultimă specie fiind foarte rară. Anul trecut, în Deltă au fost număraţi circa 40.000 – 50.000 de cormorani, respectiv aproximativ 10.000 de perechi.

AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: pixabay.com

TULCEA: Pescuitul comercial pe braţul Chilia, imposibil ca urmare a creşterii numărului navelor care tranzitează zona

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 iunie 2023, 12:39

Pescuitul comercial pe braţul Chilia al Dunării este imposibil de peste un an, ca urmare a creşterii numărului navelor care tranzitează zona pe fondul războiului din Ucraina, iar asociaţiile de pescari din Delta Dunării se tem să ceară statului român compensaţii financiare similare cu cele acordate în Bulgaria, din cauză că ar putea să le fie cerute înapoi, aşa cum se întâmplă în această perioadă cu despăgubirile acordate pescarilor de la Marea Neagră pentru perioada de pandemie.

Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, a declarat, pentru AGERPRES, că deşi teoretic pescuitul este deschis pe braţul Chilia al Dunării de o săptămână, practic activitatea nu se poate desfăşura din cauza numărului mare de nave, această situaţie înregistrându-se de peste un an, de la declanşarea războiului din Ucraina.

„Cu toate că normal ar fi (ca navele – n.r.) să fie ancorate pe malul ucrainean, ele sunt ancorate oriunde, să-şi aştepte rândul la încărcare sau descărcare. E dificil pentru pescar să trăiască din activitate în condiţiile astea. Cu toate că de anul trecut am semnalat această problemă şi există posibilitatea acordării unor compensaţii pentru întreruperea pescuitului din cauza războiului, nu am avut nicio reacţie din partea statului român. Dimpotrivă, ni s-a spus că nu s-ar putea deconta compensaţii, deoarece nu am putea demonstra pierderile suferite de pescari”, a afirmat preşedintele FOPPDD.

Dan Verbina a mai spus că pescarii bulgari primesc sume forfetare drept compensaţii din cauza războiului din Ucraina, în funcţie de mărimea ambarcaţiunilor cu care-şi desfăşoară activitatea, în timp ce statul român le cere acum banii înapoi crescătoriilor de peşte şi pescarilor de la Marea Neagră care au primit compensaţii pentru pandemie.

„Acum, pescarii ar sufla şi în iaurt să nu se întâmple asta (returnarea compensaţiilor – n.r.)”, a menţionat Verbina.

Potrivit sursei, din cei 1.200 de pescari din Deltă, 300 nu-şi pot desfăşura activitatea din cauza aglomerării de nave din zona de frontieră a României cu Ucraina.

„Mulţi sunt în Grindu, Isaccea. Cei din Somova nu mai pot pescui în complex cu setci şi au fost nevoiţi să pescuiască pe Dunăre. Ne aglomerăm pe Dunăre şi nu avem ce să prindem. O să prindem vapoare până la urmă. O să mâncăm fier”, a conchis preşedintele FOPPDD.

Pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe Dunăre în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, precum şi în sectorul care constituie frontieră cu Bulgaria, s-a reluat începând de joi, 1 iunie, potrivit ordinului de prohibiţie a pescuitului din acest an emis de Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului.

Pescuitul în toate apele naturale din România a fost reluat joi, 8 iunie, cu excepţiile prevăzute în actul normativ amintit.

De la declanşarea războiului din Ucraina, tranzitul cerealelor din ţara aflată în război a creat mai multe probleme, atât la nivelul transportului rutier, cât şi la nivelul celui naval. Astfel, vama din Isaccea a fost aglomerată de camioanele care transportă cereale, iar şoferii au fost obligaţi să aştepte în apropierea oraşului tulcean de pe malul Dunării chiar şi o săptămână. Timpi mari au înregistrat şi navele maritime, care au aşteptat chiar şi o săptămână în Marea Neagră să intre pe braţul Sulina al Dunării şi să ajungă în porturile ucrainene.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Capturile de știucă din Deltă au scăzut drastic

Publicat de Adina Sîrbu, 3 iunie 2023, 12:22 / actualizat: 4 iunie 2023, 9:11

Pescarii sportivi reclamă scăderea accentuată a speciilor de ştiucă şi biban din Delta Dunării înregistrată în perioada 2019-2023. Din acest motiv,  concursurile pe care le organizează în Rezervaţie nu mai au ca obiect ştiuca, specie importantă din punct de vedere economic, ci avatul, o specie cu valoare scăzută.

Braconajul şi lipsa unui control eficient al autorităţilor sunt cauzele declinului sever al resursei piscicole – spun pescarii sportivi.

Preşedintele clubului Delta Spinning din Tulcea, Leontin Rusu, a declarat pentru AGERPRES că şalăul şi ştiuca trag tot mai rar în undiţele pescarilor.

”În anul 2019, am organizat o etapă de campionat naţional în Deltă, împreună cu Liga română de spinning, în care au punctat peste 2.000 de ştiuci. Au punctat, adică ştiucile mai mici erau eliberate. Estimativ, atunci s-au prins peste 5.000 de ştiuci, în două zile, de către 60 de echipe de pescari. Anul trecut, în două zile, au fost concursuri cu trei sau patru ştiuci prinse de 50 de echipe” –  a menţionat Rusu.

La concursul organizat anul acesta, în urmă cu câteva luni, în Delta Dunării, pescarii sportivi au prins doar avat. O singură echipă a găsit nişte biban, că nici bibanul nu se mai prinde în Deltă –  a mai spus preşedintele clubului Delta Spinning.

Leontin Rusu a adăugat că pescarii sportivi sunt nemulţumiţi din cauză că, deşi eliberează capturile, ei sunt lăsaţi de ARBDD să-şi desfăşoare activitatea doar în anumite zone, în timp ce plasele de pescuit umplu Delta chiar şi în prohibiţie.

”Nu ştiu dacă acolo, la pescuitul comercial, este problema. Braconajul, curentul electric, monofilamentele sunt problemele. Şi acum sunt plase, în plină prohibiţie. Cât timp nu sunt mai mulţi oameni pentru control, nu se va întâmpla nimic”, a precizat Rusu.

În opinia lui, pescarii sportivi sunt de acord cu impunerea unei taxe pentru desfăşurarea activităţii în Deltă, dacă sumele strânse ar fi destinate exclusiv repopulării.

În Delta Dunării, pescuitul comercial şi sportiv/recreativ este interzis până pe data de 7 iunie, inclusiv, activitatea fiind permisă doar pe fluviu, pe segmentul care constituie frontiera de stat cu Ucraina, inclusiv în golful Musura.

AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash

A început prohibiția generală a pescuitului în România. Ce prevede Ordinul din 2023

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 aprilie 2023, 09:24

De astăzi, 9 aprilie, a început prohibiția generală a pescuitului în România.

Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor cu nr. 10/235 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2023 instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

Potrivit ordinului, se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv.

De asemenea, se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie – 30 mai 2023 inclusiv.

Totodată, se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv.

Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), următoarele:

– Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 și până la confluența cu Canalul Răducu, tot timpul anului;

– Lacul Gâsca din Complexul Somova – Parcheș, tot timpul anului;

– Lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului;

– Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea);

– Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada 7 iunie – 1 noiembrie, pentru pescuitul recreativ-sportiv;

– Cursul vechi al Brațului Sf. Gheorghe, în zonele cuprinse între km 16-20, 29-44, 49-58, 64-84, tot timpul anului.

– Brațul Sf. Gheorghe de la Km 22 – 25, pe o durată de 60 de zile în perioada 1 martie-30 martie 2023 și 15 octombrie – 13 noiembrie 2023, cu excepția pescuitului scrumbiei fără a aduce atingere art. 7 lit. a);

– Canalul dintre lacul Puiu și lacul Roșu de pe teritoriul RBDD, tot timpul anului;

– Pe brațul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie – 18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

– Fluviul Dunărea, zonele Mm 53 – 54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67 – 68,5 (Groapa Catargului și Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

– se interzice pescuitul cu setci în perioada 9 aprilie – 30 noiembrie inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare – zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal Periteașca – limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):

440 38`13.67” N ; 290 11`29.11”E

440 40`35.49”N; 290 20`30.49” E

440 48`21.83”N; 290 19`27.84” E

440 46`12.25”N; 290 08`20.08” E

– Zonele cu regim de protecție integrală din perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării” (RBDD), inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, tot timpul anului.
Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial, al următoarelor speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

– știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului Ordin până la data de 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. (1);

– șalăul și bibanul în perioada 20 martie -7 iunie inclusiv;

– racul (Astacus leptodactylus) pentru femele, în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv și 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul RBDD;

– linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie – 6 iulie inclusiv, pe teritoriul RBDD;

– sturionii tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific.
Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3 kg, dintr-o singură specie.
Din prevederile Ordinului privind prohibiția pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv al speciilor de rizeafcă și scrumbie de Dunăre, aceasta se stabilește pe sectoare, astfel (Art. 7):

– pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 20 martie – 29 martie 2023 inclusiv;

– pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada 24 martie – 7 aprilie 2023 inclusiv;

– pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km socotit câte 1 km de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

– în sezonul de pescuit al scrumbiei, capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.
Potrivit Art. 8., în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 5 aprilie – 14 aprilie 2023 inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

Potrivit Art. 10 din prezentul Ordin, caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale.

Ordinul privind prohibiția pescuitului în anul 2023 interzice:

– utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N).

– folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, complexul Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv și când cota Dunării la Tulcea este sub 100 cm și a setcilor când cota fluviului Dunărea, în dreptul localității Tulcea, este sub 50 cm;

– folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 7 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a=70/100 mm, 2a= 140/200 mm;

– folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Somova Parcheș, Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului;

– pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate.
– pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul RBDD nu pot transporta o cantitate mai mare de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

Redactor – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Pescarii din Delta Dunării, modernizați cu coduri QR

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 ianuarie 2023, 11:01

Singurele dispozitive inteligente folosite în pescuitul din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) sunt talienele submersibile care deţin sisteme de urmărire, iar proprietara acestora, Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), doreşte să-i modernizeze pe pescarii comerciali cu dispozitive inteligente recunoscute de autorităţi.

Cele 12 taliene submersibile achiziţionate în anul 2015 prin două proiecte europene, în valoare totală de circa 4 milioane de lei, au 24 de balize inteligente care semnalizează care pot fi găsite oriunde şi oricând, datorită emiţătoarelor pe care le încorporează.

‘Balizele emit un semnal care apare pe ecranul pe care sunt urmărite navele. Şi Poliţia de Frontieră, şi Agenţia de Pescuit, Administraţia Rezervaţiei ştiu unde se află scula şi a cui este. Sunt foarte bune pentru perioadele în care nu e vizibilitate, fiindcă poţi ajunge direct la talian (semnalizat de baliză, n.red.), fără să ai probleme’, a declarat preşedintele FOPPDD, Dan Verbina.

El a mai spus că aceste sisteme sunt utilizate de pescarii din toată Europa, mai puţin însă în România.

Odată cu proiectele europene derulate acum şapte ani, FOPPDD a început şi o investiţie prin care dorea înlocuirea tuturor autorizaţiilor deţinute de pescari cu un cod QR recunoscut de autorităţi şi de centrele de preluare a peştelui, proiect care ar urma să fie reluat.

‘Intenţionăm să schimbăm sistemul de înregistrare şi de gestiune a fiecărui punct de colectare, astfel încât pescarul să nu mai aibă nevoie de atâtea hârtii, să aibă doar un telefon în care să existe autorizaţia de pescuit, licenţa, un cod QR pentru toate controalele. La punctul de colectare, pune codul QR la cântar, pune codul peştelui, iar capturile se înregistrează în sistemul punctului de colectare, dar şi la autorităţi. (…) Se pot monitoriza în timp real cantităţile de peşte de pe tot arealul rezervaţiei’, a menţionat preşedintele Verbina.

Liderul FOPPDD a amintit că în 2015, pentru derularea proiectului prin care se dorea reformarea sistemului de colectare a peştelui, organizaţia a primit din partea Comisiei Europene o recunoaştere specială.

‘Acum avem recunoaşterea, avem proiectul şi încercăm să vedem dacă ne putem încadra în noul termen’, a mai spus Dan Verbina.

În opinia sa, viitorul cod QR al pescarilor ar putea fi recunoscut inclusiv de cumpărători, astfel încât pe piaţa din România peştele adus din alte state să nu mai fie vândut ca fiind din Delta Dunării.

De-a lungul timpului, pescarii comerciali din Deltă au criticat în mod repetat autorităţile din cauza numărului mare al hârtiilor pe care trebuie să le aibă la ei pentru a le dovedi autorităţilor care-i controlează că-şi desfăşoară legal activitatea.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

TUCEA: Discuţii la Ministerul Mediului pentru despăgubirea pescarilor afectaţi de restricţii

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 18 noiembrie 2022, 12:58

Ministerul Mediului a început discuţiile cu specialiştii din domeniul pisciculturii privind acordarea compensaţiilor financiare pentru persoanele ale căror venituri depind în exclusivitate de resursa piscicolă şi care nu-şi pot desfăşura activitatea în anumite perioade ale anului.

Informaţia a fost făcută publică joi, în timpul şedinţei Consiliul consultativ de administrare al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), de guvernatorul Deltei, Gabriel Marinov, după ce atât autorităţile locale, cât şi reprezentanţii pescarilor au criticat faptul că de-a lungul timpului comunităţilor locale li s-au impus restricţii, pentru protejarea biodiversităţii, dar acestea nu au fost însoţite şi de compensaţii.

‘Am avut o discuţie cu ministrul Mediului, Tanczos Barna, pe tema compensaţiilor financiare şi am convingerea că rezultatele vor fi vizibile. De ce? Pentru că discută deja de un nivel al compensaţiei. Amănuntele acestea cred că deja ne depăşesc pe noi şi sunt de natură să-i intereseze pe colegii de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură’, a declarat guvernatorul Marinov.

Conducerea Administraţiei RBDD a mai spus că modalitatea de acordare a compensaţiilor va respecta normele europene în domeniu.

‘Există nişte modalităţi de calcul la nivel european. Nu le vom născoci noi acum. Nu ştiu în ce măsură vom avea rezultatele dorite de dumneavoastră, dar cel puţin nu stăm degeaba’, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, a declarat pentru AGERPRES că pescarii ar trebui să primească compensaţii inclusiv pentru perioadele de secetă, cu atât mai mult cu cât anul acesta 16 lacuri au secat.

‘În alte zone ale Uniunii Europene, statul sau programul operaţional de pescuit pentru ţara respectivă acordă compensaţii pentru lipsa de activitate. La noi, pentru că seceta ne-a afectat foarte mult, întrucât 16 lacuri au fost uscate complet, şi acum sunt la fel, nu s-au obţinut compensaţii, iar veniturile au scăzut la 50% faţă de anul trecut, pe total capturi’, a menţionat preşedintele FOPPDD.

De altfel, în timpul şedinţei, guvernatorul Deltei a menţionat că în momentul de faţă în rezervaţie există 120 de kilometri de canale pe care autorităţile trebuie să intervină pentru a readuce apă, unele dintre ele fiind secate.

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului consultativ al RBDD s-au aflat două puncte care au vizat revizuirea Planului de management al Rezervaţiei şi tarifele de acces în Deltă care vor fi aplicate cel mai probabil de anul viitor.

Printre cele mai importante restricţii impuse în RBDD este cea privind interzicerea pescuitului sturionilor, măsura aplicată din anul 2006 nefiind însoţită de compensaţii financiare pentru persoanele care şi-au încetat activitatea pentru a proteja biodiversitatea.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

TULCEA/FOTO: Pescari salvați de pe o ambarcațiune care se scufunda

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 noiembrie 2022, 08:45 / actualizat: 5 noiembrie 2022, 15:04

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au intervenit vineri seară, pentru salvarea a trei turiști aflați pe o ambarcațiune care se scufunda.

În jurul orei 19.00, cei trei turiști, aflaţi într-o ambarcațiune pe braţul Chilia, zona canalul Bâstroe, au solicitat ajutor prin 112, sesizând faptul că barca pe care se aflau se scufundă.

În ciuda condiţiilor de navigaţie pe timp de noapte, în cel mai scurt timp (aproximativ 15 minute), în zonă a ajuns un echipaj al Gărzii de Coastă cu nava MAI 4066, care a găsit ambarcațiunea pe jumătate scufundată, intervenind pentru recuperarea persoanelor.

Acestea au vârste cuprinse intre 70 şi 75 de ani și se aflau la pescuit sportiv în momentul în care au constatat că barca a început să ia apă și să se scufunde.

Cei trei bărbați au fost transportați in conditii de siguranță la sediul Punctului de Lucru Periprava, apoi au fost cazaţi în localitate, nefiind solicitate îngrijiri medicale.

TULCEA: Capturile de peşte din această lună – mai mici cu 70% faţă de cele de anul trecut

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 martie 2022, 11:19

Capturile de peşte înregistrate în această lună în Delta Dunării sunt cu 70% mai mici decât cele din aceeaşi lună a anului trecut, din cauza condiţiilor meteorologice, a declarat preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării (FOPDD), Lucian Sanda.

El a amintit că în fiecare an capturile pescarilor scad cu până la 15% faţă de cele din anul precedent şi a precizat că luna aceasta a fost una dificilă.

‘Luna martie este la 30% din producţia din aceeaşi lună a anului trecut, din cauza vremii. Au fost gheaţă pe lacuri şi canale şi vânturi puternice şi nu s-a putut ieşi la pescuit. În plasele pescarilor a predominat carasul, dar surprinzător timp de două săptămâni am avut producţii foarte bune de crap, în condiţiile în care este o criză de crap în Deltă’, a afirmat preşedintele FOPDD.

Lucian Sanda a mai spus că nici capturile de scrumbie nu sunt foarte bune în momentul de faţă.

‘La Sfântu Gheorghe, se prind cam 30 de kilograme de scrumbie de barcă. Sper ca vremea caldă să ţină cu noi şi scrumbia să urce pe Dunăre. E o captură mică. Acolo producţia ar trebui să fie de 100 de kilograme de barcă’, a menţionat el.

Acesta a explicat preţurile mari practicate în pescăriile din oraşul Tulcea inclusiv prin creşterea tarifelor la combustibil.

‘Şi preţul combustibilului a crescut, iar în cazul pescuitului vorbim de două tipuri de transport, cel al pescarului, pe apă, şi cel al transportatorilor de pe uscat’, a precizat Sanda.

La Tulcea, babuşca, cea mai ieftină specie de peşte, costă 5 lei kilogramul, plătica, bibanul şi carasul mic costă 7 lei kilogramul, sângerul şi carasul mare ajung la 14 lei pe kilogram, ştiuca costă 23 de lei pe kilogram, iar somnul şi şalăul – 35 de lei.

Sursa – Agerpres

TULCEA: Pescarii îşi pot desfăşura activitatea pe braţul Chilia doar în timpul zilei

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 martie 2022, 11:08

Căpitănia Zonală Tulcea a decis, marţi, că îşi pot relua activitatea acei pescari din judeţ care îşi desfăşoară activitatea pe braţul Chilia al Dunării şi care de la începutul lunii nu şi-au putut exercita profesia din cauza restricţiei de navigaţie impusă de autorităţile judeţului.

Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, a declarat că doar unii din cei circa 100 de pescari care-şi desfăşurau activitatea în mod principal în apele teritoriale româneşti ale fluviului au fost nevoiţi ca de la 1 martie să străbată distanţe mai lungi pentru a ajunge în zonele suplimentare alocate de autorităţi pentru a pescui, în timp ce alţii nu au avut practic cum să ajungă în alte zone de pescuit alocate de autorităţi.

‘Nu există nicio procedură de compensare a pescarilor care nu şi-au mai putut desfăşura activitatea. Este drept că unii dintre ei au putut ajunge în complexul Şontea-Fortuna, dar situaţia nu a fost aceeaşi pentru toţi cei 100 de pescari. Cum credeţi că s-au descurcat oamenii aceştia? Ei au plătit taxe şi impozite, chiar dacă nu au putut să-şi desfăşoare activitatea. Autorităţile trebuie să stabilească măsuri de compensare a pescarilor atât în legea Rezervaţiei, cât şi în cea care stabileşte zonele incluse în reţeaua Natura 2000’, a precizat preşedintele FOPPDD.

Decizia emisă marţi de Căpitănia Zonală Tulcea le permite pescarilor să-şi desfăşoare activitatea doar pe timpul zilei.

‘Ambarcaţiunile de pescuit sub pavilion român pot fi utilizate doar pentru pescuit în apele teritoriale româneşti, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, numai pe timpul zilei. (…) În sensul Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre, perioada de zi este cuprinsă între răsăritul şi apusul soarelui’, se specifică în hotărârea Căpităniei Zonale Tulcea.

Potrivit acesteia, traficul ambarcaţiunilor de agrement în apele teritoriale româneşti ale braţului Chilia al Dunării este în continuare interzis.

Traficul navelor fluviale pe braţul Chilia este suspendat, începând de marţi, 1 martie, din cauza războiului din Ucraina, pentru a preveni orice eveniment în care ar putea fi implicate nave, având în vedere faptul că o unitate militară din apropierea oraşului ucrainean Ismail a fost bombardată.

Sursa – Agerpres

Dezbatere publică online pentru Ordinul de prohibiție a pescuitului în anul 2022

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 ianuarie 2022, 12:47

Pescarii din Delta Dunării nemulțumiți de noul proiect al Ordinului de prohibiție la pescuit pe acest an, pot participa pe data de 17 ianuarie, la o dezbatere publică organizată online de Administrația Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

„Anunț privind dezbaterea publică a proiectului de Ordin privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022

În temeiul Legii nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în comun cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a elaborat proiectul de Ordin privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022, pe care l-a supus consultării publice.

În temeiul art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în comun cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, organizează în format ONLINE, în data de 17 ianuarie 2022, între orele 12:00 – 14:00, dezbatere publică având ca obiect proiectul de Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului, apelor și pădurilor privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022.

Înscrierile pentru luarea cuvântului şi recomandările cu privire la propunerile de completare sau modificare a actului normativ supus dezbaterii publice se vor transmite la adresa de e-mail: kety.balaci@anpa.ro, până la data de 14 ianuarie 2022, ora 12.00.”

TULCEA: Pescarii de pe lacul Razim își suspendă temporar activitatea

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 ianuarie 2022, 11:35

Circa 80% din suprafaţa lacului Razim a îngheţat, din cauza temperaturilor scăzute, iar pescarii îşi vor suspenda activitatea în următoarele două săptămâni.

Preşedintele asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban, a declarat joi, că pescuitul este imposibil în complexul lagunar, în condiţiile în care doar din loc în loc mai sunt ochiuri de apă.

„În următoarele două săptămâni, nimeni nu va mai pescui, iar veniturile familiilor vor fi afectate. Nu ştiu ce funcţionar care decide din biroul cald poate să stea fără venituri două săptămâni, cum fac pescarii în fiecare an”, a afirmat Balaban.

Asociaţia Goloviţa numără circa 60 de pescari comerciali din comunele Jurilovca şi Sarichioi.

Sursa – Agerpres

TULCEA: Regulamentul de transport călători în Deltă îi nemulţumeşte pe pescari

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 iulie 2021, 10:36

Zeci de persoane şi-au asumat deja Regulamentul de transport călători în rezervaţie adoptat săptămâna trecută printr-o decizie a guvernatorului Deltei, iar autorităţile au început demersurile pentru modificarea legislaţiei, astfel încât acesta să fie pus în practică, dar şi pentru schimbarea unor prevederi ale acestuia, la cererea unor pescari.

Directorul executiv al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Viorica Bîscă, a declarat
că majoritatea transportatorilor autorizaţi şi-au asumat deja regulamentul întocmit alături de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), după ce o barcă cu mai mulţi turişti a intrat într-o aglomerare de pelicani, specie protejată.

‘Este un regulament foarte bun. Toată lumea trebuie să aibă autorizaţie. Toţi barcagiii trebuie să aibă carte de muncă pe tot anul şi să lucreze legal’, a afirmat Vanea Serbov, din Tulcea, barcagiu de 16 ani.

El a semnalat faptul că cel puţin o prevedere a regulamentului nu poate fi sancţionată de ARBDD, iar directoarea executivă a instituţiei statului a confirmat acest lucru şi a menţionat că au început demersurile pentru modificarea legislaţiei în vigoare.

‘Noi nu putem sancţiona consumul de alcool, iar Căpitănia o poate face doar pe braţele Dunării. O modificare legislativă care să permită atribuţii de acelaşi gen şi pe canalele din Deltă este absolut necesară. Sunt discuţii incipiente, dar sunt discuţii pentru o asemenea modificare legislativă’, a precizat Viorica Bîscă.

O altă prevedere a regulamentului contestată este interzicerea transportului călătorilor în Deltă cu bărcile folosite pentru pescuit, iar pescarii din Mahmudia s-au întâlnit, marţi, la sediul ARBDD, cu iniţiatorii deciziei şi le-au cerut suspendarea acestei interdicţii.

‘Pescarii au plecat mulţumiţi de la întâlnire. Unii au spus că vor desfăşura doar activitate turistică, sens în care în perioada respectivă vor depune permisul de pescuit la comisariatul din zonă. Alţii au rămas la ideea că, desfăşurând activitatea de pescaturism, vor face şi pescuit comercial’, a declarat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.

El a mai spus că pescarii care doresc să transporte călători în Deltă trebuie să fiscalizeze această activitate, să aibă o autorizaţie cu cod CAEN Transport de turişti, trebuie să aibă bărcile curate pentru călători, să aibă o evidenţă a deplasărilor, iar ambarcaţiunile să deţină veste de salvare.

Potrivit sursei citate, AMDTDD va monitoriza reclamaţiile turiştilor pe tema transportului de călători în rezervaţie.

Sursa – Agerpres

Pescador dispărut în Marea Neagră. Trei membri ai echipajului au fost găsiți decedați

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 17 mai 2021, 12:26

Un pescador care avea un echipaj de cinci persoane a fost dat dispărut pe mare.

La căutările navei dispărute s-a intervenit o ambarcațiune ARSVOM, o ambarcațiune a Gărzii de Coastă, un elicopter și cu un scafandru.

La solicitarea Gărzii de Coastă, a intervenit și un avion.

Din primele informații, s-ar părea că la bordul ambarcațiunii ar fi fost cinci persoane.

În jurul orei 10:56 reprezentanții ISU au fost anunțați că ar fi găsit pe mal, în zona Gura Portiței, o persoană decedată, confirmată ca fiind din echipajul pescadorului.

O oră și jumătate mai târziu, ar mai fi găsit încă 2 persoane, la mal, decedate, una tot în zona Gura Portiței și una în zona Vadu.

Vom reveni cu detalii.

TULCEA: 30 de pescari din Sfântu Gheorghe vor să acţioneze statul în judecată pentru interzicerea capturării sturionilor

Publicat de , 27 aprilie 2021, 08:29

Un număr de 30 de pescari din comuna Sfântu Gheorghe vor să dea în judecată statul român şi să ceară compensaţii, din cauza interzicerii capturării sturionilor în apele teritoriale româneşti, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei, Valentin Sidorencu.

El a postat, luni dimineaţa, pe Facebook, un anunţ potrivit căruia pescarii care doresc să fie reprezentaţi în instanţă sunt rugaţi să se prezinte la primărie cu buletinul.

‘Până acum, avem deja 30 de pescari care vor să fie reprezentaţi în instanţă. În anul 2006, atunci când s-a interzis activitatea, în comună aveam 80 de pescari nemulţumiţi de decizia luată ad-hoc de statul român’, a afirmat primarul Sidorencu.

Autoritatea locală nu a menţionat cât timp îi va aştepta pe pescari la primărie cu buletinul.

Anunţul făcut public pe Facebook este însoţit de imagini cu textul ordinului nr. 85/662/2021 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturion din habitatele piscicole naturale emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii.

Prin ordin se interzice pescuitul sturionilor pe o perioadă nedeterminată, comercializarea produselor şi subproduselor din aceste specii, precum şi folosirea uneltelor sau echipamentelor de capturat sturionii, inclusiv ohanele şi carmacele.

‘Orice acţiune sau decizie privind redeschiderea pescuitului la sturion va fi documentată de date de monitorizare periodică şi obligatoriu va fi precedată de un studiu, aprobat de instituţiile competente în domeniu, care să arate că starea populaţiei este favorabilă şi poate suporta un pescuit sustenabil’, se arată în ordinul celor două ministere.

Declinul sturionilor a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în anul 1998, includerea acestor specii în anexele I şi II ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate (CITES), iar România s-a raliat acestor măsuri în anul 2006, atunci când a impus, pentru prima dată, prohibiţia pescuitului sturionilor.

Zece ani mai târziu, interdicţia a fost prelungită pentru încă cinci ani, iar prin ordinul actual ea se va prelungi pe o perioadă nedeterminată.

În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea – şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul – regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării.

Sursa – Agerpres / Foto – unsplash.com

TULCEA: Capturi mici de scrumbie, cu o săptămână înainte de Florii

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 17 aprilie 2021, 15:23

Pescarii tulceni de pe braţul Sfântu Gheorghe al Dunării susţin că în primele două zile de pescuit la scrumbie au prins foarte puţine exemplare din această specie, situaţia fiind explicată inclusiv prin temperaturile scăzute care nu favorizează migraţia scrumbiei pe fluviu.

Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Pescarilor din Delta Dunării (FOPDD), Lucian Sanda, a declarat că începutul sezonului de pescuit la scrumbie nu este promiţător.

‘Nu sunt semne că ar fi foarte multă producţie anul acesta, dar zicem că este frig deocamdată şi aşteptăm să vină căldura. La Murighiol, Dunavăţu, pescarii au prins vreo 30 de bucăţi pe zi, adică vreo zece kilograme’, a afirmat preşedintele FOPDD.

El a mai spus că anul trecut cantităţile de scrumbie capturate de pescari erau mult mai mari şi a menţionat că o scădere a capturilor ar putea fi cauzată şi de lipsa lucrărilor de decolmatare.

‘Scrumbia s-ar putea să o ia din mare pe Bîstroe, că e mai adânc acolo’, a menţionat preşedintele Lucian Sanda.

Pescuitul la scrumbie a fost reluat, joi, în Delta Dunării, după ce a fost suspendat de la începutul săptămânii trecute, conform Ordinului de prohibiţie generală a pescuitului în România adoptat de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii.

Prohibiţia pescuitului la scrumbie în România se desfăşoară pe sectoare ale Dunării, astfel încât începând de joi capturarea exemplarelor acestei specii este interzisă până pe data de 23 aprilie pe segmentul de la Ceatal Chilia până la Vadul Oii.

De asemenea, în perioada 19 aprilie-3 mai, pescuitul scrumbiei va fi interzis de la Vadul Oii până la Chiciu, iar în intervalul 29 aprilie-13 mai, capturarea speciei va fi prohibită pe Dunăre şi braţele fluviului, de la Chiciu până la barajul Porţile de Fier II.

Una dintre cele mai importante specii pentru pescuitul comercial din Delta Dunării, scrumbia de Dunăre migrează pe fluviu în perioada de reproducere, aceasta fiind influenţată în mod decisiv de temperatura apei, potrivit specialiştilor Institutului Naţional Delta Dunării.

În perioada aceasta este una dintre cele mai căutate specii de peşte, în mod tradiţional de Florii fiind mâncate preparate din scrumbie.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

TULCEA: Capturile pescarilor comerciali, în scădere cu 30% faţă de anul trecut

Publicat de Doina Sirbu, 19 octombrie 2020, 11:26

Capturile pescarilor comerciali din Delta Dunării au scăzut, luna aceasta, cu aproape o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Federaţia Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării (FOPDD) susţine necesitatea populării cu diferite specii de peşti a rezervaţiei.

Preşedintele FOPDD, Lucian Sanda, a declarat, pentru AGERPRES, că, în ultimii ani, capturile pescarilor au scăzut continuu, însă situaţia din acest an este şi mai îngrijorătoare cu atât mai mult cu cât nivelul scăzut al apei care se înregistrează acum ar trebui să aducă mai mult peşte în plasele pescarilor.

„Capturile au scăzut cu aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Populaţia piscicolă din Deltă trebuie refăcută. Este nevoie de o strategie, iar Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Consiliul Judeţean şi Institutul Naţional Delta Dunării ar trebui să stea la aceeaşi masă şi să stabilească măsurile care trebuie luate în viitor”, a menţionat preşedintele FOPDD.

Lucian Sanda a amintit că, de-a lungul timpului, a mai făcut demersuri pentru repopularea Deltei cu diferite specii, însă acestea nu s-au concretizat.

„Toate unităţile de cazare din Deltă au o cerinţă foarte mare de peşte, iar turiştii vin aici pentru a mânca peşte din Deltă. Din păcate, se apelează la peşte din Italia, Spania, ceea ce nu este normal”, a afirmat Sanda.

El a mai spus că va solicita în scris autorităţilor să intervină cu măsuri pentru revigorarea resursei piscicole.

„La cotele astea, ar trebui să fie peşte. Faptul că sunt cote mici este rău pentru resursa piscicolă, fiindcă se prinde şi ultima rămăşiţă de peşte. Cred că era bună o amânare a pescuitului cu setci”, a menţionat preşedintele FOPDD.

Lucian Sanda a solicitat, de asemenea, decolmatarea canalelor din Deltă, în contextul în care şi resursa piscicolă este afectată de cotele scăzute ale apei.

„Peştele are trei tipuri de migraţii în timpul anului, o migraţie de hrănire, una de reproducere şi alta de iernare. Dacă nu poate face una din aceste trei migraţii, peştele rămâne captiv într-un mediu şi se pierde”, a mai spus preşedintele FOPDD.

La rândul său, guvernatorul Rezervaţiei, Ion Munteanu, şi-a exprimat deschiderea faţă de propunerile pescarilor.

„Noi avem o colaborare foarte bună cu federaţiile şi asociaţiile de pescari. Discutăm toate deciziile cu reprezentanţii acestora şi încercăm să găsim o soluţie de mijloc ca să protejăm şi natura, şi pescarii”, a precizat Munteanu.

În luna octombrie, pescarii comerciali din Deltă şi-au reluat activitatea cu setci şi năvoade, după ce în sezonul cald folosirea acestor unelte a fost interzisă.

În anii trecuţi, pescarii îşi suspendau activitatea în această perioadă, din cauza cotelor mici ale apei, astfel încât să protejeze resursa piscicolă.

FOPDD numără circa 400 de pescari, iar în Deltă există circa 1.000 de pescari comerciali.

Sursă – AGERPRES / Foto – unsplash.com

TULCEA: Numărul pescarilor a scăzut masiv în ultimii 40 de ani, susţin cherhanagii Deltei

Publicat de Doina Sirbu, 11 august 2020, 11:46

Proprietarii de cherhanale din judeţul Tulcea atrag atenţia asupra reducerii numărului pescarilor, pe fondul scăderii resursei acvatice, ei criticând autorităţile române din cauză că nu sprijină piscicultura şi nu îi protejează pe pescari.

Unii dintre ei spun că au renunţat la afacerile din domeniul piscicol din cauza legislaţiei incoerente şi a numărului mare de controale ale instituţiilor statului şi susţin că singura soluţie pentru revigorarea pescuitului în Deltă este o legislaţie specifică zonei.

Reprezentantul cherhanalei din satul Jurilovca, Radu Manolache, a declarat pentru AGERPRES că unitatea pe care o conduce a avut în urmă cu aproape 40 de ani circa 640 de pescari, dar la ora actuală numărul celor autorizaţi este de doar 46.

„Principala cauză a acestei situaţii este lipsa resursei piscicole. Pe nimeni nu interesează. Nu se fac decolmatări şi nimeni nu a reuşit să facă un plan de dezvoltare”, a afirmat Manolache.

El a criticat legislaţia din domeniul pescuitului şi a apreciat ca pescarul, o tipologie afiscală în orice stat european, ar trebui scutit de la plata taxelor şi impozitelor la stat.

„De peste 20-30 de ani, în satele limitrofe Dunării există centre de vânzare la negru a peştelui ocrotite de cei care ar trebui să le desfiinţeze. Ştiu, o să mai am 64 de controale, dar asta este”, a menţionat cherhanagiul tulcean.

În opinia lui, statul român trebuie să sprijine domeniul prin subvenţii pentru agenţii economici care fac acvacultură, prin execuţia lucrărilor de decolmatare a unor canale care să îmbunătăţească circulaţia apei, prin populări cu puiet de peşte, compensaţii pentru pescari atunci când aceştia nu-şi pot desfăşura activitatea şi prin scutirea lor de la plata unor taxe.

„Pescuitul costier la Marea Neagră este jale. Nu cred că există pe litoral vreo maşină de gheaţă. Singurul lucru care s-a făcut până acum este că s-au dat compensaţii la motorină, dar toate motoarele de ambarcaţiuni merg pe benzină. Există un singur motor de ambarcaţiune care merge cu motorină, dar costă 40.000 de euro şi nu-l cumpără nimeni”, a afirmat Radu Manolache.

Unii investitori din Delta Dunării susţin că numărul mare al controalelor efectuate de autorităţile statului i-au făcut să renunţe la cherhanalele deţinute.

„Am avut cherhana în perioada 2010-2018, dar am închis-o din cauza lipsei sprijinului din partea statului. Legislaţia este foarte încurcată şi nu vorbim doar de un singur act. Să vă dau un exemplu, am avut la un moment dat un control încrucişat de la cinci instituţii. N-au fost două autorităţi care să aibă o legislaţie asemănătoare”, a menţionat Liviu Feodorof.

El a mai spus că singura soluţie pentru revigorarea pisciculturii în Deltă este o legislaţie dedicată exclusiv zonei.

„Au fost atât de multe greşeli făcute pe fiecare legislaţie în parte, încât nu cred că se poate salva ceva încercând să modifici fiecare legislaţie în parte. Din punctul meu de vedere, este nevoie de o legislaţie aparte pentru Delta Dunării. Una este să pescuieşti la Cernavodă, la Dunăre, şi alta este să pescuieşti în Deltă. Zonele sunt total diferite”, a mai spus Feodorof.

În Delta Dunării există aproape 1.100 de pescari autorizaţi, potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

Instituţia din subordinea Ministerului Mediului a anunţat luna trecută că mai multe entităţi cu atribuţii de control în domeniul braconajului piscicol au efectuat în primele şase luni ale anului 1.841 de verificări, în timpul cărora au controlat 126 de obiective şi 1.216 mijloace de transport.

În urma controalelor au fost întocmite 131 de dosare penale, s-au constatat 186 de infracţiuni, au fost aplicate 2.685 de contravenţii în valoare totală de 2.155.731 lei şi au fost confiscate 16,5 tone de peşte, 80,2 kilograme de icre, 4.226 de unelte de pescuit, 38 de bărci, un dispozitiv electric de pescuit, 33 de motoare de bărci şi 17 autovehicule.

Potrivit ARBDD, controalele au fost efectuate de Serviciul Poliţie Delta Dunării, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Garda Naţională de Mediu, Poliţia Transporturi, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Poliţia de Frontieră şi de Comisariatele regionale de control ale ARBDD.

Sursă – AGERPRES / Foto – unsplash.com

Noi proceduri operaționale de eliberare/vizare a permiselor de pescuit familial/comercial în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Publicat de Doina Sirbu, 7 februarie 2020, 13:45

Pentru a veni în ajutorul celor domiciliați în localitățile situate pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) și care doresc să solicite permise de pescuit familial sau comercial, începând cu anul acesta, preluarea documentelor necesare emiterii și eliberării permiselor se va derula și la sediul Comisariatelor Regionale ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), în colaborare cu Primăriile UAT-urilor din zonă.

Astfel, la sediul Primăriilor din Murighiol, Sulina, Jurilovca, Crișan, Pardina, Ceatalchioi și Chilia Veche va fi afișată perioada și intervalul orar în care persoanele fizice (pescarii comerciali) sau juridice interesate se pot prezenta la sediul Comisariatului ARBDD aferent pentru depunerea actelor. Documentația completă va fi primită, verificată și înregistrată într-un tabel tipizat de către inspectorul ecolog de serviciu, după încasarea taxei legale și eliberarea chitanței.

Tot conform perioadei și intervalului orar afișat la Primăria din zonă, la sediul Comisariatului respectiv se va efectua și eliberarea actelor necesare desfășurării activității de pescuit familial/comercial în RBDD.

Despre ARBDD

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este instituția publică înființată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale și al refacerii habitatelor degradate, în corelație cu activitățile economice ale populației locale sau limitrofe, atribuții conferite prin Legea 82/1993, modificată și completată ulterior.

Redactor online – Doina Sîrbu / Foto – unsplash.com

Pescarii comerciali din Deltă vor putea captura legal mai mult peşte decât până acum

Publicat de , 8 mai 2019, 14:34 / actualizat: 8 mai 2019, 17:52

Pescarii comerciali din Deltă vor putea captura legal mai mult peşte decât până acum şi nu vor fi sancţionaţi, dacă vor depăşi capturile pe care le vor primi anul acesta de la autorităţi, însă îşi vor înceta activitatea dacă se va depăşi cota alocată pentru zona în care pescuiesc, a declarat, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Mălin Muşetescu.

„Cota minimă individuală nu poate acoperi într-un an nici măcar salariul minim şi toţi pescarii mi-au confirmat că dintr-o tonă şi jumătate de peşte nu poţi să trăieşti. Pentru a nu duce acest fariseism la nesfârşit, am decis să mărim cota de la 1,5 tone de peşte la 3,5 tone“, a afirmat Muşetescu.

Cantitatea maximă de 3,5 tone de pescar variază în funcţie de zonă, potrivit sursei.

Anul acesta, nu se va impune o cotă maximă individuală, astfel încât cantităţile de peşte să fie fiscalizate, iar datele oficiale strânse de autorităţile de pe piaţa legală a peştelui să fie cât mai apropiate de realitate, potrivit sursei.

„Lipsa cotei maxime nu înseamnă că va fi liber la devastarea fondului piscicol, pentru că în fiecare zonă este o cotă generală. Dacă se atinge cota maximă a zonei, oprim pescuitul în locul respectiv“, a precizat Muşetescu.

În ceea ce priveşte cota minimă, aceasta va scădea de la 75% la 50% din cea alocată de autorităţi fiecărui pescar. ‘Când pescarii vin cu documente legale că au desfăşurat şi alte activităţi, se va accepta şi îndeplinirea a 50% din cota minimă’, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.

Potrivit acestuia, Administraţia RBDD nu poate emite permisele de pescuit, din cauză că autorităţile naţionale nu au adoptat actul normativ privind efortul de pescuit în acest an.

„În fiecare an a fost aşa“, a precizat guvernatorul Muşetescu.

Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii adoptă anual un ordin privind măsurile de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pe specii şi zone, care are la bază studii efectuate de cercetători.

În baza acestuia, autorităţile locale stabilesc noi cote pe fiecare zonă cuprinsă în ordin, acest cote fiind împărţite la rândul lor în cote pentru fiecare pescar.

Noi proiecte pescărești la Mangalia

Publicat de Doina Sirbu, 30 aprilie 2019, 12:57

Asociația FLAG Mangalia Litoral va deschide joi, o nouă sesiune de depunere de proiecte în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală pentru zona pescărească de Sud-Est a județului Constanța (Mangalia Litoral). Prioritatea Uniunii Europene la această a patra alocare, în valoare totală de 1.600.000 euro, are în vedere crearea de locuri de muncă, atragerea tinerilor și promovarea inovării în toate etapele lanțului de aprovizionare cu produse pescărești și din acvacultură, dar se pot depune proiecte și pe scheme de ajutor de minimis.

Mai multe detalii are managerul Asociației Flag Mangalia Litoral,  Marian Sorinel Mănăilă.

Marian Sorinel Mănăilă – Începând cu data de 2 mai, la sesiunea de depunere proiecte, atât în programul operațional de pescuit al României, în tura de programare 2014 – 2020, pe Strategia Dezvoltare Locală a zonei, comuna 23 August, Pecineaga, Albești, Mangalia, Limanu, 2Mai, Vama Veche, suma este de aproximativ 1.400.000 de euro. Se pot depune proiecte pe tot lanțul de dezvoltare a infrastructurii de pescuit și acvacultură, de la pescarul care prinde peștele din apă, până la cel care vinde peștele într-un restaurant pescăresc. Se pot dezvolta proiecte și pe ajutor de minimis, adică pe activități care nu au legătură cu pescuitul și acvacultură. O societate comercială poate să facă orice proiect pentru dezvoltarea locală a zonei, de exemplu, să facă o făbricuță de confecționat geamuri termopan.

Carmen Secuiu – Unde se depun proiectele?

Marian Sorinel Mănăilă – Într-un portal care se numește MySmis. E un portal al Guvernului României. Toate proiectele se încarcă acolo de către consultanți. Avem un site, afml.ro, unde este trecut și numărul meu de telefon, toți oamenii interesați pot cere informații referitoare la proiectele pe care ar dori să le depună. Oamenii au acces mult mai facil la fondurile europene, nu trebuie să mai meargă la București. Aceste fonduri se vor analiza de către Flag-ul Mangalia Litoral. Așteptăm potențialii beneficiari să depună proiecte viabile, ca să le aprobăm și să absorbim bani europeni.

Carmen Secuiu – De-a lungul timpului câte proiecte au fost?

Marian Sorinel Mănăilă – În perioada de programare 2007 – 2013, România a avut în fondul european de pescuit 310 milioane de euro și au fost absorbite 70 – 80 de procente din sumă.

Carmen Secuiu – Și pe 2014 – 2020?

Marian Sorinel Mănăilă – În jur de 50%. Urmează sesiunea de proiecte ca să facem absorbție cât mai mare, până se termină perioada de programare.

Carmen Secuiu – Cele mai multe cereri de programare pentru ce activități au fost?

Marian Sorinel Mănăilă – La nivelul României, cele mai multe cereri au fost pentru sectorul de acvacultură, de creștere a peștelui.

Carmen Secuiu – Și în zona noastră?

Marian Sorinel Mănăilă – Dezvoltarea ambarcațiunilor de pescuit, dezvoltarea infrastructurii de pescuit pentru dezvoltarea de restaurante pescărești.

realizator interviu – Carmen Secuiu / redactor online – Liviu Predescu

Delta Dunării, prezentă la cel mai mare târg pentru pescari – FOTO

Publicat de Doina Sirbu, 29 martie 2019, 13:50

În perioada 28-31 martie are loc, la București, în cadrul complexului expoziional Romexpo, a IV-a ediție a Fishing & Hunting Expo, cel mai mare târg dedicat pescarilor, vânătorilor și pasionaților de ambarcațiuni din România.

Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării este prezentă la Fishing & Hunting Expo 2019 cu un stand la care pescarii pot găsi cele mai bune oferte de cazare în județul Tulcea și în Delta Dunării, precum și pachete turistice dedicate în incintele de pescuit din zona județului. Vizitatorii Fishing & Hunting Expo pot lua contact, tot la standul AMDTDD, cu unii dintre meșteșugarii treadiționali din județul Tulcea, care-și prezintă cu această ocazie produsele muncii lor, specifice Dobrogei de Nord.

Incintele de pescuit care prezintă la F&S Expo pachete speicale dedicate pescarilor sunt Cormoran, Holbina Trei BIbani și Lunca1, Lunca 2, Lunca 3 din Jurilovca. De asemeni, sunt prezente cu oferte de cazare resortul Green Village din Sfântu Gheorghe, complexul Egreta Delta Dunării și comuna Jurilovca.

HOLBINA TREI BIBANI: Cea mai bună locatie din România unde poți prinde știuci de peste 1 metru! Holbina este amplasată la marginea golfului cu același nume, lânga lacul Razelm.

GREEN VILLAGE RESORT: Situat în Sfântu Gheorghe, unde Dunărea întâlnește Marea Neagră, Green Village Resort 4* înseamnă atât o vacanță pe litoral, cât și o evadare în inima Deltei.

Fiind situat într-un tărâm unic, a fost construit în deplină armonie cu natura: arhitectura păstrează caracterul local, iar materialele sunt durabile și 100% ecologice.

COMUNA JURILOVCA: Oricine ajunge la Jurilovca pentru o vacanță scurtă sau un concediu complet, descoperă că o sesiune de pescuit recreativ este una dintre activitățile care nu pot fi ratate în regiune. Destinație turistică foarte apreciată în ultimii ani, considerată a fi una dintre porțile de intrare în Delta Dunării, Jurilovca oferă diverse posibilități de cazare și de transport pe apă.

Pasionații de pescuit au la dispoziție bunul natural – Complexul Lagunar Razim-Sinoe – sau incintele private Lunca1, Lunca 2, Lunca 3 (care însumează peste 800 ha) pentru pescuit staționar sau spinning la știucă, biban, șalău, crap, caras sau somn.

COMPLEX EGRETA DELTA DUNARII: Egreta Hidroturism se află într-o zonă retrasă din inima Deltei Dunării, integrat perfect in natura, la 20 de minute de mers cu barca de cel mai apropiat sat, Murighiol. Proprietatea oferă conditiile ideale pentru relaxare si recreere, un teren de tenis cu instalaţie de nocturnă, un restaurant şi servicii de calitate si confort in camere spatioase si elegante cu mobilier nou, cu balcon sau terasă.

Daca petreceti o vacanta, sau cel putin un weekend in Delta Dunarii la Egreta Hidroturism, nu ratati o plimbare cu barca cu motor pe canalele si lacurile din zona. Veti avea parte de adrenalina si minunatul spectacol al naturii.

HOTEL PLUTITOR DELTA – MARINE DELTA DUNARII: La începutul anului 2009 pontonul dormitor a fost complet reabilitat,iarîn luna septembrie a aceluiași an a fost dat în folosințăși lansat în circuitul turistic, devenind Hotelul Plutitor Hidroconstrucția/Delta-Marine.

Pontonul poate fi amplasat pe canale greu accesibile și are la dispoziție ambarcațiuni rapide, ambarcațiuni cu vâsle, unelte și scule de pescuit.