AFM: Fondurile pentru mașinile cu motoare termice din programul Rabla, epuizate în 13 minute
Sesiunea dedicată achiziției de autoturisme electrice rămâne deschisă.
Foto: AFM
Publicat de Adina Sîrbu,
30 septembrie 2025, 10:51
Programul Rabla 2025 pentru persoanele fizice a început astăzi, 30 septembrie, după ce a fost suspendat în luna iunie pentru ajustarea bugetului. Administrația Fondului de Mediu primește cereri de înscriere de la ora 10.00, iar programul se încheie pe 25 noiembrie sau când bugetul alocat este epuizat.
La Rabla Clasic, fondurile s-au epuizat, dar au rămas bani pentru Rabla Electric.
Interesul pentru achiziția de autoturisme clasice, pe banzină și motorină, a fost atât de mare încât fondurile alocate programului Rabla Clasic, de 80 de milioane de lei, s-au epuizat în doar 13 minute de la deschiderea sesiunii, fiind depuse 7.298 dosare.
În schimb, sesiunea dedicată achiziției de autoturisme electrice a rămas deschisă. Cu un buget de 120 de milioane de lei, în prima oră de la deschidere, au fost depuse 2.516 dosare, însumând peste 44 de milioane, ceea ce înseamnă că mai mult de o treime din fonduri sunt încă disponibile.
Cumpărătorii care nu au prins loc în sesiunea pentru motoare termice vor trebui să aștepte o eventuală suplimentare de fonduri sau să se orienteze către varianta electrică.
Programul Rabla Electric oferă un ecobonus de 3.700 de euro, jumătate față de cel anterior, ceea ce a dus la scăderea interesului pentru aceste vehicule în favoarea celor clasice.
Reamintim, bugetul alocat acestei sesiuni a programului a fost stabilit la 200 de milioane de lei, de peste trei ori mai mic decât cel anunțat la începutul anului.
Valoarea voucherelor este de 18.500 de lei pentru autovehiculele pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen, de 15.000 de lei pentru un autovehicul plug-in hibrid sau o motocicletă electrică, 12.000 de lei pentru un autovehicul hibrid clasic și 10.000 de lei pentru un autovehicul cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă.
SPIT Constanţa informează contribuabilii persoane fizice, care au domiciliul fiscal în municipiul Constanţa şi care deţin în proprietate sau utilizare autovehicule înregistrate în evidenţele fiscale SPIT, că, pentru anul fiscal 2025, datorează taxa pentru utilizarea domeniului public sau privat al municipiului Constanţa, în conformitate cu prevederile Anexei 6 din HCL nr. 412/2024 pentru stabilirea impozitelor şi taxelor la nivelul municipiului Constanţa în anul 2025.
Taxa pentru utilizarea domeniului public sau privat al municipiului Constanţa este taxă anuală şi se achită integral până la data de 31 martie 2025, fiind în cuantum de 200 lei/an/autovehicul.
Sunt exceptate de la plata taxei persoanele care achită taxa de rezervare loc parcare sau abonamentul anual pentru parcare în zona 2, stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a parcărilor publice din municipiul Constanţa, aprobat prin HCL nr. 123/2021, cu modificările şi completările ulterioare.
Abonamentul anual pentru parcare în zona 2 a municipiului Constanţa poate fi achitat online, pe site-ul instituţiei sau prin intermediul aplicaţiei e-Tax Mobile SPIT, cu sau fără autentificare, sau prin oricare altă modalitate de plată pusă la dispoziţie de instituţie şi este valabil timp de un an, începând cu data pe care contribuabilul o indică/completează la momentul efectuării plăţii.
„Având în vedere faptul că, în perioada 23 decembrie 2024 – 07 ianuarie 2025, activitatea instituţiei este suspendată pentru efectuarea procedurilor specifice închiderii/deschiderii anului fiscal, abonamentul anual pentru parcare în zona 2, taxa pentru trama stradală, amenzile sau alte taxe ce nu necesită autentificare în platforma e-Tax, pot fi achitate, pe site-ul instituţiei www.spit-ct.ro secţiunea plată amenzi/alte taxe/fără autentificare, cu excepţia zile de 31 decembrie 2024, când serviciile de plată online nu vor fi funcţionale, ca urmare a efectuării mentenanţei tehnice periodice.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, până pe data de 7 ianuarie 2025, serviciile de plată online, fără autentificare vor redeveni funcţionale, urmând ca, din data de 8 ianuarie 2025, să fie reluate toate operaţiunile fiscale, atât la ghişeele SPIT, cât şi cele online” – informează Serviciul Public de Impozite și Taxe într-un comunicat.
***
Reamintim, taxa a fost contestată în instanță de un grup de 5 avocați constănțeni, dosarul de pe rolul Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Constanța având numărul 9100/118/2024 din 17 decembrie 2024.
Pe 29 octombrie 2024, avocații au formulat o plângere prealabilă, la care, însă, Consiliul Local nu a răspuns, motiv pentru care avocații Eduard Nicolae Niță, Emil Mihail Tatu, Mirela Doicescu, Silvia Andronache și Cristina Andrei-Dumitriu au depus la Tribunalul Constanța actiunea împotriva HCL nr. 412/30.09.2024, prin care contestă taxa de utilizare a domeniului public, în cuantum de 200 de lei pe an.
„Acțiunea reprezintă un demers asumat în nume personal, pentru a proteja drepturile constănțenilor afectați de o decizie pe care o considerăm nelegală, abuzivă și discriminatorie. Ne bazăm pe un principiu simplu: taxele trebuie să fie justificate de un serviciu concret, nu de o interpretare arbitrară a legii”, spune Emil Mihail Tatu, care explică motivele contestației.
„Nelegalitatea: taxa instituie un impozit mascat asupra utilizării normale a domeniului public, fără a oferi o contraprestație concretă. Conform Legii nr. 273/2006, o taxă poate fi impusă doar în schimbul unui serviciu direct prestat.
Abuzul de putere: Majorarea generală a taxelor locale, inclusiv creșterea taxei de salubrizare cu 250%, afectează grav echilibrul socio-economic al constănțenilor.
Lipsa de transparență: Se pare că această măsură vine pentru a acoperi alte cheltuieli administrative, cum ar fi majorările salariale din cadrul SPIT. Aceasta confirmă, în opinia noastră, o utilizare abuzivă a puterii de legiferare locală.”
Avocații titulari ai acțiunii susțin că „Domeniul public este al cetățenilor, iar utilizarea sa normală nu poate fi condiționată de taxe suplimentare. Dacă permitem astfel de măsuri, nu e departe momentul în care vom fi taxați pentru simpla utilizare a trotuarelor sau a altor spații publice.”
„Acțiunea nu are conotații politice, ci este un gest de responsabilitate civică și profesională. Ne asumăm pe deplin toate consecințele, inclusiv cheltuielile judiciare, în numele constănțenilor care sunt afectați de această taxă. Mergem mai departe, în instanță, pentru a asigura respectarea principiului legalității. Nu vom permite ca abuzurile să devină reguli”, a scris avocatul Emil Mihail Tatu pe pagina sa de Facebook.
Administrația locală vine în sprijinul cetățenilor din municipiul Medgidia care nu și-au putut achita obligațiile de plată către bugetul local și a căror dată scadentă era la 31 august 2024.
În acest sens, la inițiativa primarului Valentin Vrabie, consilierii locali au aprobat procedura de acordare a facilității privind obligațiile bugetare restante la 31 august 2024 inclusiv, constând în creanțe de natură fiscală datorate bugetului local al Municipiului Medgidia.
Hotărârea nr. 211/2024 se adresează tuturor categoriilor de debitori, persoane fizice și juridice, asocieri sau entități fără personalitate juridică și are aplicabilitate până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, anularea operând pentru obligațiile fiscale bugetare aflate în sold la data de 31 august 2024.
Potrivit procedurii în cauză, debitorii persoane fizice care înregistrează obligații bugetare restante la data de 31 august 2024 în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv pot beneficia de anularea a 50% din obligațiile bugetare principale restante, dacă acestea sunt stinse în cuantum de 50% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024.
Debitorii care înregistrează obligații bugetare restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei, pot beneficia de anularea a 25% din obligațiile bugetare principale în situația în care 75% din acestea sunt stinse până la data depunerii cererii, cel mai târziu la data de 25 noiembrie 2024.
Debitorii persoane juridice care înregistrează obligații bugetare restante la 31 august 2024 inclusiv pot beneficia de anularea accesoriilor, cu obligația de a achita integral debitul până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024.
Întreaga procedură poate fi consultată pe site-ul Primăriei Municipiului Medgidia, secțiunea Monitorul Oficial – Hotărârile autorității deliberative.
Debitorii care intenționează să beneficieze de anularea obligațiilor bugetare prevăzute de O.U.G nr.107/2024 se pot adresa Serviciului Impozite și Taxe Locale și Executare Silită cu sediul în sediul strada Poporului 70-72.
ANAF a publicat Ghidul pentru cei care vor să beneficieze de amnistia fiscală prin care se șterg dobânzile și penalitățile, iar la persoanele fizice, chiar și o parte din impozite.
Prevederile se aplică celor care aveau datorii la stat la 31 august, persoane fizice sau juridice, precum și unităților administrativ-teritoriale sau instituțiilor publice.
Pentru a beneficia de aceste măsuri, cei interesați trebuie să depună o notificare la Fisc până pe 25 noiembrie.
Ei o pot face fie personal, la registratura ANAF, prin poștă sau prin intermediul Spațiului Privat Virtual, iar răspunsul de aprobare sau de respingere a solicitării va fi emis în cinci zile lucrătoare de la depunerea notificării.
În primele trei luni ale anului, Centrul de Soluționare a Litigiilor din domeniul Bancar – CSALB a primit de la consumatori 934 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile. Este cel mai mare număr de cereri într-un trimestru înregistrat din 2016 până acum. Față de primul trimestru din 2023 creșterea este de 7%.
Consumatorii invocă în aceste cereri dificultăți în plata ratelor la credite și solicită identificarea unor soluții de reechilibrare a obligațiilor contractuale, cu ajutorul unui conciliator CSALB.
Dosarele de negociere care s-au format până la finalul primului trimestru (cereri acceptate de bănci) sunt cu 18% mai multe față de primele trei luni din 2023.
Dintre cele 241 de dosare formate, 188 s-au încheiat deja cu împăcarea părților și doar în 7 dosare de negociere părțile nu au acceptat soluția propusă sau au renunțat la conciliere înainte de încheierea procedurii.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat, la jumătatea lunii iunie, preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente”, a declarat Heiuş la vremea respectivă.
El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute.
Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri.
„Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat”, a afirmat şeful ANAF.
Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.
Legea insolvenţei persoanelor fizice a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar nu se ştie dacă se poate aplica.
Întârzierea cu doi ani a aplicării acestei legi, iniţiată de deputata PSD Ana Birchall, este cauzată de faptul că este vorba de un act normativ foarte stufos şi care implică o mare birocraţie.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), nu a anunţat dacă această lege poate fi implementată şi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze, cei care vor să beneficieze de ea.
Pentru ca legea să poată funcţiona sunt necesare aşa-numitele Comisii de insolvenţă, constituite la nivel central şi teritorial, la care personele fizice pot depune cererile pentru intrarea în procedura de insolvenţă personală, dacă nu-şi mai pot achita datoriile către bănci sau alţi creditori.
Guvernul a aprobat normele pentru aplicarea Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.
O persoană, care nu va mai putea să-şi plătească datoriile, va trebui să depună personal, sau prin poştă o cerere la comisia de insolvenţă din judeţul în care îşi are domiciliul.
În termen de 5 zile de la data primirii cererii, va avea loc o şedinţă de ascultare a debitorului, după care administratorul procedurii va verifica creanţele acestuia.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu, a anunţat care sunt criteriile de care va trebui să ţină cont administratorul procedurii de insolvenţă atunci când va întocmi planul de rambursare a datoriilor.
După elaborare, planul de rambursare va fi transmis comisiei de insolvenţă de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluat în termen de 15 zile.
Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice ar urma să intre în vigoare la 1 august 2017, după o amânare decisă de fostul guvern în decembrie anul trecut.
Agenția Națională de Administrare Fiscală continuă publicarea listelor cu restanțierii. În această seară, ANAF a publicat lista persoanelor fizice care au restanțe mai mari de 1500 de lei la 31 martie 2016.
Lista conţine numele persoanelor fizice care totalizează obligaţii fiscale restante de 3,4 miliarde lei, rezultate inclusiv din activităţi economice independente sau profesii libere.
Din total, ANAF poate recupera la aceasta dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.
Conform Codului de procedură fiscală, „obligaţii fiscale restante” înseamnă:
a) obligaţiile fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată;
b) diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.
Fac obiectul publicării doar creanţele fiscale, prevăzute de art. 162 din Codul de procedură fiscală. Nu fac obiectul publicării confiscările dispuse prin sentinţe civile sau penale, atragerea răspunderii în procese civile de insolvenţă sau în faza penală, alte creanţe bugetare etc. Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată şi cele a căror executare este suspendată.
Ministerul Finanțelor Publice propune modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal astfel încât persoanele fără venituri pot alege între plata lunară a contribuției de sănătate sau plata la momentul accesării serviciilor medicale.
Proiectul Ordonanței de urgență reglementează condițiile privind modul de declarare și de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de către persoanele care nu realizează venituri, pentru a putea beneficia de serviciile oferite de sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Schimbările propuse vizează următoarele aspecte:
1. Persoanele fizice, indiferent de cetăţenie, care au domiciliul ori reşedinţa într-un stat cu care România nu are încheiate acorduri privind sistemele de securitate socială sau care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, şi care nu se află în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive, nu au calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate.
2. Au fost introduse în categoria contribuabililor unitățile trimițătoare care au obligația plății contribuțiilor pentru personalul român militar şi civil trimis în misiune permanentă în străinătate.
3. În cazul veniturilor din investiții și/sau din alte surse, realizate în anul 2016, ale căror baze lunare de calcul se situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară, nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
4. Persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate putând opta între plata lunară sau sau la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii.
Aceeași regulă se aplică și în cazul persoanelor care realizează venituri lunare exclusiv din investiții și/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară.
Persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. b) își vor păstra calitatea de asigurat, în condițiile Legii nr. 95/2006, republicată, privind reforma în domeniul sănătății, respectiv 3 luni de la data efectuării ultimei plăți.
Neadoptarea în regim de urgență a măsurilor de reglementare prevăzute în prezentul act normativ ar conduce la:
– neasigurarea în sistemul de asigurări sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor pentru șomaj a personalului militar și civil trimis în misiune permanentă în străinătate,
– creșterea sarcinii fiscale suportate de persoanele fără venituri sau persoane care realizează în exclusivitate venituri din investiții sau alte surse mai mici decât salariul minim brut pe țară, sub forma contribuției sociale de asigurări sociale de sănătate,
– obligarea la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice indiferent de cetățenie, care au domiciliul ori reședința într-un stat cu care România nu are încheiate acorduri privind sistemele de securitate socială sau care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, deși acestea nu beneficiază de serviciile acordate de sistemul de asigurări sociale de sănătate, dacă nu se află în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive.
Găsiți detalii despre proiectul de Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la rubrica Transparență decizională.
31 martie, data limită pentru depunerea unei declarații fiscale importante
Publicat de ,
18 martie 2016, 14:54
Serviciul Public de Impozite și Taxe Constanța reamintește persoanelor fizice care dețin în proprietate clădiri cu destinație nerezidențială sau mixtă că au obligația depunerii „Declarației fiscale pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri rezidențiale/nerezidențiale/cu destinație mixtă aflate în proprietatea PF”, până la data de 31.03.2016.
Formularul sus-menționat se poate descărca de pe site-ul instituţiei www.spit-ct.ro, secṭiunea Persoane fizice-Documente declarare-Impozitul pe cădiri și se poate depune, împreună cu documentele justificative, prin următoarele modalități:
1. On-line pe site-ul www.spit-ct.ro accesând butonul ,,Depune declaraṭiile online”;
2. Prin e-mail (ag1@spit-ct.ro, ag2@spit-ct.ro, ag3@spit-ct.ro, ag5@spit-ct.ro, ag6@spit-ct.ro);
3. Pe site-ul www.spit-ct.ro, secţiunea „Servicii online/ Plata online a impozitelor“ sau link-ul https://etax.spit-ct.ro, în urma autentificării cu nume utilizator şi parolă emise de către SPIT în urma unei cereri depuse online;
4. Prin fax (0241 488566; 0241 488536; 0241488543; 0241 488545; 0241 488531) ;
5. Prin postă cu confirmare de primire;
6. La ghiṣeele agenṭiilor fiscale ale SPIT.
Constanța: Dacă ai de plătit doar dobânzi şi penalităţi de întârziere, grăbește-te să le achiți
Publicat de ,
17 martie 2016, 10:32
Administraţia Finanţelor Publice Constanţa aduce la cunoştinţă contribuabililor persoane fizice și juridice care doresc să beneficieze de prevederile OUG 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi care şi-au exprimat intenţia de a beneficia de prevederile acestui act normativ că, în situaţia în care figurează în evidenţa organului fiscal doar cu accesorii, respectiv dobânzi şi penalităţi de întârziere, fără a avea debite restante la data de 30.09.2015, termenul de plată pentru cota de 45,8% din dobânzi este 31.03.2016.
În cazul în care aceste dobânzi nu vor fi stinse până la 31.03.2016, contribuabilul pierde posibilitatea de a beneficia de prevederile ordonanţei anterior menţionată.
Serviciul Public de Impozite și Taxe Constanṭa informează constănțenii, persoane fizice și persoane juridice care dețin în proprietate clădiri rezidențiale, nerezidențiale și mixte, că impozitele ṣi taxele locale datorate în anul fiscal 2016 nu se majorează faţă de anul 2015 și, mai mult decât atât, acestea se diminuează cu 45-50% în cazul persoanelor fizice rezidențiale, cu 85% în cazul persoanelor juridice rezidențiale și cu 40% în cazul persoanelor fizice nerezidențiale și mixte.
I. Simularea modului de calcul al impozitelor/taxelor pe care le datorează un contribuabil persoană fizică/juridică pentru o clădire rezidențială (locuință) în anul 2016.
Exemplu: Calcul efectuat pentru un apartament de 2 camere, proprietarea a unei personae fizice cu destinație rezidențială (adică de locuinţă), având suprafața utilă de 50 mp, teren aferent în suprafaṭă indiviză de 15 mp, în care locuiesc 3 persoane, în funcție de zona unde este situată clădirea (A, B, C, D):
Exemplu: Calcul efectuat pentru un apartament de 2 camere, proprietarea a unei personae fizice cu destinație rezidențială având suprafața utilă de 50 mp, teren aferent în suprafaṭă indiviză de 15 mp, deținut de o persoană juridică rezidențial:
Și în cazul celorlalți proprietari, persoane fizice/juridice care dețin imobile rezidențiale – apartamente compuse din 2, 3, 4 camere sau case, modalitatea de calcul va fi similară exemplului de mai sus, și pe cale de consecință, vor avea o diminuare față de 2015.
În aceste situații se află 97,2% din cei 321.000 de contribuabili persoane fizice proprietari de clădiri rezidențiale (locuință) și numai 9.000, respectiv 2,8% din acest număr, reprezintă contribuabili persoane fizice care dețin imobile cu destinație nerezidențială sau mixtă.
II. Conform SPIT, din totalul de 9.000 de persoane fizice care dețin imobile cu destinație nerezidențială sau mixtă, din analiza datelor existente în evidențele fiscale la data de 31.12.2015, rezultă că aproximativ 3.500 de persoane fizice desfășoară activități economice, 500 de persoane fizice desfășoară activități economice din profesii liberale (notari, executori judecătorești, avocați, medici – cabinete medicale, experți contabili ș.a) și 5.000 de contribuabili au declarate sedii de firmă unde nu decontează cheltuieli cu utilitățile și nu desfășoară activități economice.
Aceștia din urmă (cei 5.000 de contribuabili), vor plăti impozit ca persoane fizice deținătoare de clădiri rezidențiale conform exemplului de la punctul I.
Ceilalți 4.000 de contribuabili, deși vor plăti impozitul calculat la aceeași cotă de 1,5% ca persoanele juridice deținătoare de clădiri nerezidențiale sau mixte, vor avea sume calculate mai mici decât aceștia din urmă, cu aproximativ 40%.
Cota de impozitare aplicată pentru clădirile nerezidențiale este identică, indiferent dacă imobilul este deținut de o persoană fizică sau de o persoană juridică, instiuirea fiind făcută conform Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și, măcar din egalitatea acestei cote de impozitare, contribuabilii persoane fizice și juridice care dețin clădiri nerezidențiale sau mixte să aibă același tratament fiscal în pofida faptului că obligația fiscală finală diferă substanțial.
Exemplu: Calcul efectuat pentru o clădire nerezidențială cu elemente similare având suprafața utilă cuprinsă între 50 și 100 mp, deținută de o persoană fizică și o persoană juridică, în anul 2016, prin aplicarea cotei de 1,5% la valoarea de impunere.
Datele menționate în tabelul anterior sunt preluate din evidențele fiscale, iar pentru valoarea impozabilă a clădirilor deținute de persoanele fizice a fost aproximată având în vedere ghidul GEV 500 aprobat de ANEVAR în luna decembrie 2015, ghid obligatoriu pentru toți evaluatorii autorizați care vor efectua evaluări în vederea determinării valorii de impozitare pentru clădirile nerezidențiale și cele cu destinație mixtă.
SPIT Constanţa precizează faptul că, potrivit standardelor ANEVAR, valoarea impozabilă a clădirii se raportează la valoarea obținută prin metoda costului menționată într-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (art. 460 alin. (5) din Legea nr. 227/2015).
Nivelurile de impozitare au fost stabilite astfel încât sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să reflecte mărimea proprietăților acestuia, și să asigure un nivel similar al veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul, se mai menţionează într-un comunicat al SPIT.
Străzile Românei scapă de zeci de mii de rable poluante
Publicat de Bogdan Comșa,
23 octombrie 2015, 14:39
Anul acesta, în cadrul programului Rabla, au fost emise 20.000 de tichete pentru persoane fizice şi 5.000 pentru persoane juridice.
În schimbul casării unei maşini mai vechi de 8 ani, se obţine o reducere de 6.500 de lei la cumpărarea uneia noi.
Dacă tichetele pentru persoanele fizice s-au bucurat de un real succes, peste 19.500 fiind deja rezervate, persoanele juridice au optat până acum pentru doar 57% din voucherele puse la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu.
Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 30 octombrie.
Aveţi datorii la stat? Cum puteţi fi iertat de ele
Publicat de Bogdan Comșa,
15 octombrie 2015, 19:32
Guvernul a aprobat proiectul de ordonanţă privind amnistia fiscală pentru persoanele fizice şi juridice.
Mai exact, datornicii la stat care au datorii până la data de 30 septembrie 2015, vor fi scutiţi de penalităţi, dacă îşi achită datoriile până la 31 martie 2016, spune expertul financiar – bancar Cristian Vanghele:
Există și posibilitatea ștergerii de la plată a unei părți din dobânzile aferente datoriilor. Condiția principală este să plătească până la 30 iunie 2016 o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligațiilor principale restante comunicate de instituțiile fiscale teritoriale, mai spune Cristian Vanghele.
Luni – termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de către pesoanele fizice
Publicat de Bogdan Comșa,
24 mai 2015, 21:41 / actualizat: 25 mai 2015, 9:44
Luni, 25 mai 2015, reprezintă termenul limită pentru depunerea declaraţiilor pentru pesoane fizice:
– 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”
– 201 „Declarație privind veniturile realizate din străinătate”
– 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit”,
precum şi a formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor.”
Formularul 200 „Declarație privind veniturile realizate din România” se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, provenind din :
– activităţi independente
– cedarea folosinţei bunurilor
– activităţi agricole
– silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real
– transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise
– operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
De luna viitoare, plăţile si încasarile în numerar efectuate de firme sau persoane fizice vor fi limitate drastic.
În 9 mai, intră în vigoare legea referitoare la disciplina fiscala, ce urmăreşte reducerea evaziunii, dar ajută şi băncile pentru că acum majoritatea tranzacţiilor se fac cu banii în mână. Tema a fost analizată şi la RRA.
Cinci mii de lei pe zi vor putea încasa şi plăti în numerar firmele de la sau către o persoană fizică, iar 50.000 de lei va fi limita pentru încasările şi plăţile cash între persoane fizice.
Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a explicat că România stă foarte prost la capitolul plăţi cu cardul faţă de celelalte ţări europene.
Florin Dănescu: „Pentru ţările Europei de Est, să spunem aşa, Polonia, România, Cehia, ponderea tranzacţiilor cu cardul ar reprezenta 5%, faţă de ţările mai dezvoltate să spunem aşa, unde tranzacţiile prin instrumentul cardului reprezintă 22%”.
Potrivit BNR, sumele care circulau în numerar în România se ridicau în luna februarie a acestui an la 9 miliarde de euro.
Banii plătiţi cash sunt mult mai greu de urmărit din punct de vedere fiscal, a explicat Cristian Pavel, senior editor la Piaţa Financiară.
Cristian Pavel: „Numerarul aflat în circulaţie este mai greu de controlat comparativ cu preţurile în mediul electronic şi de aceea contribuie în mod direct la dezvoltarea economiei subterane, care este estimată undeva între 25-28% din PIB”.
Din 2016, toţi comercianţii vor fi obligaţi să aibă case de marcat cu jurnal electronic şi eventual cu POS încorporat pentru plata cu cardul.
Persoanele fizice care vor să achiziționeze o mașină nouă pot aplica, începând de luni, în cadrul programului „Rabla” la cei 104 dealeri autorizați din întreaga țară, potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În cadrul Programului cu o valoare totală de 200 milioane lei, au fost alocate 20.000 de tichete pentru persoane fizice și 5.000 de tichete pentru persoane juridice și instituții publice. Tichetele vor fi alocate electronic, în sistemul informatic gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu.
Inițiativa legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, depusă de un deputat PSD, a fost avizată favorabil de Guvern, în condiţiile în care în ultimii doi ani s-a angajat constant faţă de FMI, în scrisorile de intenţie, să facă toate eforturile pentru a evita adoptarea unor astfel de iniţiative.
Avizul favorabil este acordat după ce premierul Victor Ponta a declarat, în vară, că România nu va avea nevoie să reînnoiasca acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ajunge la final anul viitor.
Scopul actului normativ este de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activităţi antreprenoriale, aflate în insolvenţă, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan, ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.
„Executarea silita trebuie sa fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului”, se arată în proiect.
