Comisia Europeană va susţine joi o declaraţie în faţa eurodeputaţilor pe tema restituirii tezaurului românesc, însuşit ilegal de Rusia în timpul Primului Război Mondial. Declaraţia Comisiei va fi urmată de o dezbatere, după care va fi supusă la vot o rezoluţie conexă, conform agendei sesiunii plenare a Parlamentului European, reunit la Strasbourg.
Eurodeputatul Eugen Tomac (PPE) declara săptămâna trecută pentru AGERPRES că iniţiativa se înscrie în contextul în care Uniunea Europeană şi-a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa.
”Am participat la această dezbatere (privind strategia – n.r.) în calitate de eurodeputat membru al Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) şi am constatat cu acel prilej că situaţia tezaurului nostru aflat la Moscova este aproape complet necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Atunci mi-am dat seama că este foarte greu să vii să prezinţi un subiect care este de maxim interes pentru noi, românii, dar este complet necunoscut pentru publicul european, pentru instituţiile europene”, a spus preşedintele PMP.
„În acest context, am luat decizia de a propune o serie de acţiuni prin care să facem cunoscută chestiunea tezaurului Băncii Naţionale a României şi a întregului nostru tezaur aflat la Moscova. În momentul de faţă am reuşit să prezentăm tuturor europarlamentarilor două volume complete în limba engleză, publicate de Banca Naţională a României şi, mai mult decât atât, să iniţiem chiar o rezoluţie (…) prin care să creăm mecanismele necesare pentru ca dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european”, a explicat el.
Miercuri, într-o întâlnire cu jurnalişti români în Parlamentul European la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a spus că discuţia din plenul Parlamentului European despre tezaurul României însuşit ilegal de Rusia e importantă, pentru că oferă vizibilitate unui subiect despre care partenerii europeni nu aveau cunoştinţe.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei teritoriului naţional. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi, precizează PE pe site-ul său în prezentarea acestui punct de pe ordinea de zi a sesiunii plenare.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a respins definitiv candidatura Rovanei Plumb pentru postul de comisar european
Publicat de ,
30 septembrie 2019, 12:42
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) a respins luni candidatura Rovanei Plumb pentru postul de comisar european pentru transporturi, au declarat pentru AGERPRES surse de la Bruxelles.
Împotriva candidaturii Rovanei Plumb au fost 13 voturi, iar în favoarea sa – şapte voturi. De asemenea, JURI a respins şi candidatura comisarului european desemnat pentru vecinătate şi politică de extindere, Laszlo Trocsanyi. Contra acestei candidaturi au votat 12 eurodeputaţi, iar pentru – nouă.
Preşedintele JURI, Lucy Nethsingha (grupul Renew Europe), îi va trimite o scrisoare preşedintelui Parlamentului european, David Sassoli, în care va prezenta poziţia acestei comisii faţă de candidaţii Rovana Plumb şi Laszlo Trocsanyi.
Comisia JURI recomandase joi ca procedura de validare să fie suspendată în cazul Rovanei Plumb şi al comisarului-desemnat pentru vecinătate şi politică de extindere, Laszlo Trocsanyi. În privinţa Rovanei Plumb, membrii JURI au considerat că există un conflict de interese din cauza unui împrumut pe care aceasta l-a contractat şi a lipsei de claritate privind modul în care îl va plăti fără a compromite funcţia pentru care a fost propusă.
JURI poate suspenda audierile în comisiile specializate ale Parlamentului European în cazul comisarilor desemnaţi dacă există conflicte de interese după o evaluare a declaraţiilor de avere ale acestora.
Rovana Plumb a fost desemnată comisar european pentru transporturi în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, iar audierea sa în comisiile europarlamentare Transport şi Turism (TRAN) şi Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI) era prevăzută pentru 2 octombrie, de la ora locală 09:00 (07:00 GMT).
Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană aleg, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an, transmite Reuters.
Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai.
Regatul Unit nu ar fi trebuit să participe la acest vot, dar este obligat întrucât Brexitul a fost amânat. Nu este aşteptat niciun exit-poll în Regatul Unit, dar în Olanda va fi difuzat unul la ora locală 21:00 (19:00 GMT). Rezultatele oficiale vor fi anunţate doar în seara zilei de duminică, 26 mai.
Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.
În conformitate cu practicile naţionale, celelalte 21 de state membre vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT.
Tot începând de la 18:00 GMT, Parlamentul European va trebui să publice, pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT, autorităţile naţionale din cele 28 de state membre vor putea anunţa rezultatele.
Reuniunea liderilor UE de la Sibiu de pe 9 mai se preconizează că va marca punctul culminant al procesului de definire a agendei strategice a UE pentru perioada 2019-2024 printr-un angajament reînnoit faţă de o Uniune Europeană care îşi respectă promisiunile faţă de cetăţeni, informează Comisia Europeană într-un comunicat dat publicităţii marţi.
Comunicatul CE reaminteşte că organizarea la Sibiu a summitului informal al şefilor de stat şi de guvern din UE a fost sugerată de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul său din 2017 privind starea Uniunii.
Liderii UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu pentru a discuta viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024, respectiv provocările şi priorităţile UE în perspectiva următorilor ani, notează comunicatul CE.
Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de Consiliul European şi a fost transpusă în cele zece priorităţi politice ale Comisiei Juncker. După cinci ani, eforturile de punere în aplicare a acestor priorităţi s-au materializat în rezultate concrete pentru cetăţeni, în pofida unor dificultăţi neprevăzute, care continuă să reprezinte provocări serioase pentru UE, consideră executivul comunitar. Plecând de la recomandările de politică privind modul în care Europa îşi poate modela viitorul prezentate săptămâna trecută, Comisia şi-a făcut marţi bilanţul ultimilor cinci ani.
„În momentul preluării mandatului, spuneam că este ultima noastră şansă de a le arăta europenilor că Uniunea acţionează pentru ei. În ultimii cinci ani am lucrat necontenit pentru a onora promisiunile pe care le-am făcut. În unele domenii, cred că am depăşit aşteptările, însă în altele, este posibil ca acestea să nu fi fost atinse. Am convingerea însă că am acţionat întotdeauna în domeniile în care miza a fost cea mai importantă. Acum UE trebuie să privească înainte, să înveţe din experienţa trecutului şi să valorifice reuşitele. Trebuie să dăm dovadă de şi mai multă ambiţie şi să ne axăm şi mai mult decât până acum pe ceea ce contează”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat în comunicat.
Cele zece priorităţi ale Comisiei Juncker s-au axat pe aspectele considerate cele mai importante pentru europeni: revigorarea pieţei locurilor de muncă, relansarea creşterii economice şi a investiţiilor, consolidarea echităţii sociale, gestionarea migraţiei, reducerea ameninţărilor la adresa securităţii, deblocarea potenţialului tranziţiei digitale şi energetice, consolidarea rolului UE pe scena internaţională şi sporirea transparenţei şi a legitimităţii democratice.
Până în vara anului 2018, Comisia Juncker a prezentat toate propunerile legislative pe care se angajase să le prezinte la începutul mandatului său. În total, Comisia a formulat 471 de noi propuneri legislative şi a preluat alte 44 de propuneri care fuseseră prezentate în cursul mandatelor anterioare ale CE. Dintre acestea, 348 de propuneri au fost adoptate sau aprobate de Parlamentul European şi de Consiliul UE în cursul actualului mandat, se notează în textul citat.
Săptămâna trecută, CE a prezentat o serie de recomandări de politică privind modul în care Europa îşi poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură şi multipolară.
Comisia a recomandat ca agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 să se concentreze asupra a cinci dimensiuni principale: O Europă care protejează; o Europă competitivă care investeşte în tehnologiile viitorului şi sprijină cele mai importante atuuri ale sale (piaţa unică, industria şi moneda comună); o Europă echitabilă care susţine principiile fundamentale ale egalităţii, statului de drept şi justiţiei sociale în lumea modernă; o Europă durabilă care îşi asumă o poziţie de lider în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi combaterea schimbărilor climatice şi o Europă influentă care urmăreşte să susţină şi să adapteze la provocările prezentului sistemul bazat pe norme, care i-a fost util atât de mult timp.
Liderii UE-27 care se reunesc la Sibiu pot acum, pe baza acestor elemente, să definească o nouă orientare politică şi noi priorităţi pentru UE înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 şi a schimbării conducerii politice a instituţiilor UE pe care o vor antrena acestea, se menţionează în comunicat.
În comunicatul său, CE mai estimează că pentru următorul ciclu politic, UE are nevoie de obiective noi, ambiţioase, realiste şi bine definite.
În martie 2017, în contextul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, Comisia a publicat Cartea albă privind viitorul Europei. Aceasta a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre. Cartea albă a constituit punctul de plecare al unei ample dezbateri cu privire la viitorul Europei, care poate servi acum drept sursă de inspiraţie pentru principalele priorităţi politice ale următoarei agende strategice. Punctele de vedere ale cetăţenilor au fost exprimate în cadrul a aproximativ 1.600 de dialoguri cu cetăţenii şi de consultări cetăţeneşti.
În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, preşedintele Juncker a prezentat o foaie de parcurs care detaliază principalele etape către o Uniune mai unită, mai puternică şi mai democratică. Pe această bază, liderii naţionali s-au întâlnit la Tallinn, în Estonia, şi au convenit asupra unei „agende a liderilor”, care cuprinde lista celor mai presante probleme şi provocări pentru care ar trebui identificate soluţii înaintea alegerilor europene din 2019.
La 9 mai 2019, liderii UE se vor reuni la Sibiu, în România, şi se preconizează că vor marca punctul culminant al acestui proces printr-un angajament reînnoit faţă de o Uniune Europeană care îşi ţine promisiunile în ceea ce priveşte aspectele cu adevărat importante pentru cetăţeni, se mai notează în textul citat.
Preşedintele Juncker va reprezenta executivul comunitar la reuniunea informală a şefilor de stat sau de guvern ai UE-27 care va avea loc la Sibiu, în data de 9 mai. Înaintea summitului, va participa, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, la un dialog cu cetăţenii care se va desfăşura la ora 18:00, în data de 8 mai 2019.
Comisarii Marianne Thyssen şi Tibor Navracsics se vor afla, de asemenea, la Sibiu, în România, pentru a inaugura evenimentul pentru tineret intitulat „Să modelăm împreună viitorul Europei” şi pentru a participa la ceremonia de decernare a premiilor pentru concursul de fotografie #MySocialEurope. De asemenea, comisarul Navracsics va înmâna premii câştigătorilor concursului lunar de fotografie având ca temă „My magical European Solidarity Corps moment”.
Președintele PE propune înlocuirea Comisiei Europene cu un guvern european
Publicat de ,
4 iulie 2016, 07:29
Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, propune, într-un articol care va fi publicat luni de cotidianul Frankfurter Allgemeine, înlocuirea actualei Comisii Europene (CE) cu un guvern european autentic, care să fie controlat de un parlament bicameral, consemnează agenția EFE.
Conform propunerii avansate de Schulz, una dintre cele două camere ar urma să fie actualul Parlament European, iar cealaltă ar fi alcătuită din reprezentanți ai guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene.
Președintele PE își justifică inițiativa prin faptul că o asemenea schemă este cunoscută de cetățeni prin prisma experienței din propriile lor țări și astfel deciziile luate în interiorul UE ar deveni în opinia sa mai transparente.
Schulz mai consideră că în acest mod nemulțumirile cetățenilor nu vor mai fi îndreptate către Uniunea Europeană în ansamblul ei, întrucât li s-ar oferi posibilitatea să înlocuiască la urne guvernul european.
El menționează în articol că una dintre problemele UE în prezent este că cetățenii nu știu exact ce face această Uniune și uneori ea este acuzată de probleme care își au originea în deciziile luate de statele membre.
Schulz susține că prin propunerea sa nu cere ‘mai multă Europă’, ci o definire clară ‘a ceea ce pot cetățenii să aștepte de la UE’.
Uniunea Europeană, mai notează președintele PE, trebuie să se concentreze pe problemele ce nu pot fi rezolvate individual de statele membre și în același timp să nu se amestece în acele chestiuni care pot fi soluționate la nivel regional sau național.
Începând cu data de 30 aprilie 2016, toți cetățenii UE vor beneficia de noi reduceri ale tarifelor de roaming atunci când se află într-un stat din UE diferit de cel în care își are sediul operatorul de telefonie mobilă ale cărui servicii le utilizează.
Astfel, noile tarife maxime la serviciile de roaming pe care un operator de telefonie mobilă le poate adăuga celor aplicate în țara de origine sunt:
• 5 eurocenți/minut pentru apel efectuat
• 2 eurocenți/SMS trimis
• 5 eurocenți/MB de date utilizat
Măsura intră în vigoare ca urmare a adoptării de către Parlamentul European a pachetului legislativ pentru telecomunicații în octombrie 2015.
Aceeași legislație prevede eliminarea completă a tarifelor de roaming începând cu 15 iunie 2017.
Publicat de Bogdan Comșa,
12 noiembrie 2015, 13:09
Parlamentul European a deschis sesiunea plenară de la Bruxelles, de miercuri, cu un omagiu adus victimelor din incendiul care s-a produs în clubul Colectiv de la Bucureşti.
Vicepreşedinta Parlamentului European, Mairead McGuinness, a amintit plenului de incendiul din clubul de la Bucureşti. Ea a transmis condoleanţe Parlamentului European, prietenilor şi familiilor victimelor din această tragedie, precum şi cetăţenilor români.
Eurodeputatul Victor Negrescu a transmis şi un mesaj: „Zeci de persoane, în general tineri din generaţia mea, se zbat în continuare între viaţă şi moarte, iar un mesaj din partea dumneavoastră este un semn de solidaritate pentru societatea românească, în acest context extrem de tragic pentru ţara mea. Vreau să mulţumesc tuturor statelor membre care şi-au oferit asistenţa pentru a ne sprijini în aceste momente extrem de dificile”.
Victor Negrescu a spus că, împreună cu alţi eurodepuaţi români, au solicitat comemorarea în Parlament a victimelor incendiului de la Bucureşti.
Parlamentul European a aprobat cotele de repartizare a refugiaţilor
Publicat de Bogdan Comșa,
10 septembrie 2015, 20:35
Parlamentul European a aprobat, astăzi, cotele de repartizare a refugiaţilor în statele membre ale Uniunii, propuse de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Într-o rezoluţie adoptată la Strasbourg, cu o largă majoritate a eurodeputaţilor, este criticată – după cum citează France Presse – „regretabila lipsă de solidaritate a guvernelor faţă de cei care cer azil”.
Parlamentul European sprijină crearea unui sistem de alocare corect şi obligatoriu care să ţină seama de integrarea refugiaţilor şi vrea ca, în viitor, Uniunea să aibă o politică solidă de imigraţie şi azil.
Eurodeputaţii spun că doresc să lucreze în baza unei legislaţii prin care să se asigure că statele membre nu vor întârzia schema permanentă de relocare propusă de către Comisia Europeană.
Parlamentul se pronunţă pentru ca statele membre să accepte refugiaţi din ţări terţe, prin intermediul unui program obligatoriu de reinstalare, considerând o prioritate ca Uniunea Europeană şi statele membre să creeze coridoare sigure şi legale pentru refugiaţi, cum ar fi coridoare umanitare şi pentru vize.
Eurodeputaţii cred că sunt necesare amendamente la codul de vize al Uniunii Europene, incluzând mai multe prevederi specifice comune privind vizele umanitare şi cer statelor membre ale Uniunii Europene să creeze posibilitatea de a cere azil în cadrul ambasadelor şi consulatelor lor.
Vă reamintim că preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a exprimat nemulţumirea, joi, faţă de anunţul Comisiei Europene referitor la introducerea unor cote obligatorii pentru statele membre.
„Am luat act cu oarece nemulţumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European, faptul că din partea Comisiei s-a lucrat pe un proiect destul de birocratic care a fost prezentat”.
„Luni, în 14 septembrie, se va reuni în şedinţă extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuţie această chestiune. Din partea României va participa ministrul de interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii”, a precizat şeful statului, la Palatul Cotroceni.
În opinia sa, nu cifrele sunt importante, ci principiile.
„Aici nu vorbim de cifre. E vorba de oameni şi nu de piese care trebuie numărate, vorbim de imigranţii care vin în Europa. În al doilea rând, vorbim de o solidaritate pe care România şi-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci şi prin oferte de a primi un număr mare pentru noi de refugiaţi, ceea ce nu considerăm că este o soluţie. Şi nu cred că este oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte aş putea spune, fără a consulta statele membre”, susţine preşedintele Iohannis.
România ar urma să găzduiască 6.351 de imigranţi, potrivit planului Comisiei Europene.
Conchita Wurst, travestitul din Austria care a câştigat Eurovision 2014, a susţinut un concert în faţa parlamentarilor europeni.
Artistul a profitat de ocazie pentru a milita împotriva homofobiei.
Sute de fani ai Conchitei Wurst au înfruntat ploaia pentru a asista la concert. Artistul a cântat la invitaţia parlamentarilor europeni, printre care ecologista austriacă Ulrike Lunacek. Ea a reuşit să convingă Parlamentul European să adopte un raport împotriva homofobiei şi discriminărilor în bază de orientare sexuală.
Cultura tradițională a apei a fost tema întâlnirii Culture Meet & Greet, din cadrul proiectului „Datina Vie: Viziuni, Identități, Eco-Tradiții”, desfășurat la Constanța
Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” a organizat astăzi evenimentul Culture Meet & Greet, în cadrul celei de-a doua ediții a...
