Dobrogenii pot răsufla ușurați! În urma apariției în spațiul public a imaginilor despre identificarea unor presupuse urme de urs în Parcul Național Munții Măcinului, au fost făcute ample verificări. După 24 de ore de supraveghere, nu a fost confirmată prezența vreunui urs în zonă.
Directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca, a declarat pentru RC:
Am procedat la stabilirea unor echipe de câte 3 persoane – ranger, biolog, directorul parcului – și am terminat acțiunea din teren. Răspunsul este fără a avea dubii, după măsurători la milimetru ale urmelor, la picioarele dinainte, la picioarele dinapoi, a morfologiei, a distanțelor dintre acestea, plus patrulare pe o rază de 6 km față de locația din care au fost postate aceste urme, mai exact pe Culmea Pricopanului, vreau să vă spun că în Măcin nu avem urs.
În acest caz, vizitele organizate în cadrul programului Școala Altfel se pot desfășura conform programării, mai spune Viorel Roșca:
Săptămâna aceasta începe programul „Școala Altfel” și avem anunțate grupuri. Vă dați seama, de aceea am stat 24 de ore din 24 și am verificat de zeci de ori, pentru că nu putem risca. Chiar dacă probabilitatea era mică, a trebuit să verificăm în detaliu.
AUDIO | Munții Măcinului – între protejarea naturii pe hârtie și realitățile de la firul ierbii
Apel al directorului Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca, pentru revizuirea siturilor Natura 2000 pe fundamente științifice și analize în teren.
Dobrogea de Nord, cunoscută pentru ecosistemele sale unice în Europa, se află în mijlocul unei dileme care pune față în față protecția mediului și nevoile comunităților locale.
În graba de a respecta angajamentele europene, în 2007, Ministerul Mediului a inclus suprafețe întinse din Dobrogea de Nord în siturile Natura 2000, fără a face însă cercetări riguroase în teren și fără consultarea comunităților locale.
Astfel, terenuri agricole, cariere de piatră și chiar zone intravilane de pe raza a 6 localități au fost încadrate drept arii protejate, măsură ce a atras după sine restricții severe și situații absurde, în care autorizațiile de mediu sunt solicitate chiar și pentru terenuri care, în realitate, nu prezintă elementele de biodiversitate prevăzute pe hârtie.
Detalii pe această temă aflați din interviul cu directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca, realizat de Andreea Dorobăț:
TULCEA: La Luncavița va fi amenajată o grădină botanică, cu 27 de specii de plante periclitate care se găsesc doar în Dobrogea
Publicat de Adina Sîrbu,
9 ianuarie 2024, 07:27 / actualizat: 9 ianuarie 2024, 8:53
Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului va începe anul acesta lucrările de amenajare a unei mini-grădini botanice cu 27 de specii de plante care se regăsesc doar în Dobrogea, în cadrul proiectului urmând să se reconstruiască ecologic suprafeţe din vecinătatea parcului gestionate de instituţia statului.
Directorul Administrației Parcului, Viorel Roşca, a declarat că mini-grădina botanică va fi amenajată în apropierea punctului de informare turistică Cetăţuia: Ţara noastră are paleta cea mai bogată de specii rare, vulnerabile sau periclitate, iar din România, Dobrogea excelează. Sunt 27 de specii endemice la nivel local sau regional şi noi vrem să punem petice de culoare în care să punem Migdalul pitic sau Măslinul dobrogean, de exemplu.
În Dobrogea există peste 200 de specii de plante rare și periclitate, unele ocrotite la nivel european. De pildă, Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus) se găsește doar în județul Tulcea. Tot aici s-a adaptat și Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), caracteristic fiind numărul mai mic de petale. La Jurilovca, se regăsește, în flora spontană, Măslinul dobrogean, cunoscut ca și Curmalul chinezesc (Ziziphus jujuba), ale cărui fructe sunt utilizate în medicina naturistă, pentru proprietățile antioxidante, antiinflamatorii și antimicrobiene. Iar Migdalul pitic (Prunus tenella) este un arbust ornamental bogat în flori roz sau albe și folosit în scop decorativ.
Viorel Roșca a mai spus că a identificat surse de finanţare pentru realizarea mini-grădinii botanice, iar prin proiectul iniţiat de asociaţia ProPark se doreşte reconstrucţia ecologică a unor zone afectate atât de schimbările climatice, cât şi de activităţile umane intensive: Au fost zone în care omul a ţinut să are inclusiv acel mic talveg pe care de multe ori se scurgea un firişor de apă unde se adăpau vieţuitoarele sălbatice şi cele domestice. Era acolo un bun al tuturor, iar pentru păsărele era un coridor ecologic cu adevărat. Acum, trebuie să-l reconstruim.
Potrivit acestuia, reconstrucţia ecologică va viza circa 30.000 de hectare, suprafeţe degradate aflate în siturile Natura 2000 Podişul nord-dobrogean şi Munţii Măcinului, iar proiectul pentru care au început deja discuţiile va fi realizat într-un parteneriat format din şapte state.
Munţii Măcinului din judeţul Tulcea îi atrag pe alpinişti, în ciuda faptului că cel mai înalt punct al acestora atinge 467 de metri, în Vârful Ţuţuiatu, însă directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM), Viorel Roşca, atrage atenţia că alpinismul nu este un sport adecvat pentru această rezervaţie.
El a afirmat că alpiniştii sunt atraşi de zonă datorită alternanţei dintre crestele ascuţite şi văile adânci şi că unii dintre ei au renunţat la activitatea după ce au fost atenţionaţi asupra faptului că afectează biodiversitatea.
‘I-am atras atenţia unui alpinist asupra unei plante pe care a pus piciorul. Mi-a spus că va creşte din nou, dar planta aceea a crescut pe o rocă în dezagregare, acolo nu-şi mai revine, pentru că el va călca, va pune rucsacul pe postament, iar natura poate peste o sută de ani va recrea acele zone’, a declarat, directorul APNMM, Viorel Roşca.
El a mai spus că alpiniştii vor în acelaşi timp să observe şi cuiburile celor 13 specii de păsări răpitoare din zonă, acestea putând fi însă văzute fără a fi deranjate de pe cele 18 trasee omologate din parc.
‘Mergând de la Greci spre locul de campare de la Cozluk, vezi cu un binoclu nu neapărat performant colivia cu locul de hrană al şoimului dunărean’, a afirmat Roşca.
În opinia lui, alpinismul nu este un sport adecvat pentru Munţii Măcinului, iar în aceste condiţii îi aşteaptă pe cei care doresc să practice alpinismul pentru a discuta un traseu special amenajat într-o carieră de piatră dezafectată.
Potrivit sursei citate, anul trecut, în Parcul Naţional Munţii Măcinului au fost 22.000 de vizitatori, un număr record pentru rezervaţie, 17.500 dintre aceştia fiind din afara judeţului Tulcea.
Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998 şi numără peste 3.450 de specii de floră şi faună, include suprafeţe importante de vegetaţie stepică, fiind singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi dintre aceştia.
Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM) a început procedura de omologare a celor 27 de trasee turistice montane din cei mai vechi munţi din România, primul act oficial necesar în acest sens fiind acordul primit din partea consilierilor judeţeni.
Directorul APNMM, Viorel Roşca, a declarat că omologarea traseelor este necesară inclusiv pentru comunităţile locale, ca alternativă de dezvoltare.
‘Aceste trasee turistice sunt unice din punct de vedere ştiinţific şi peisagistic şi sperăm să fie folosite şi de comunităţile locale, ca alternativă de dezvoltare. Traseele includ cetăţile Dinogeţia şi Troesmis şi consider că pot fi introduse în Strategia de dezvoltare a judeţului’, a afirmat Roşca.
El a spus că, anul trecut, aproape 15.000 de persoane au vizitat cei mai bătrâni munţi din România, iar în ultimele şase săptămâni, numărul turiştilor a fost de circa 1.000 pe săptămână.
‘Munţii Măcinului sunt mai aparte din punctul de vedere al practicării turismului. Chiar dacă nu sunt diferenţe mari de forme de relief, turismul se face doar la pas sau cu bicicleta, iar confortul turismului modern lipseşte’, a precizat directorul APNMM.
Potrivit sursei citate, în APNMM există, anul acesta, aproape 240 de locuri de cazare.
Hotărârea CJ Tulcea adoptată vineri, prin care se aprobă cele 27 de trasee montane, este unul din actele necesare omologării acestora de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de hectare, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Rezervaţie a Biosferei din anul 1998, este singura regiune din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice.
Sezonul turistic se deschide oficial, astăzi, în Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Cele 15 trasee amenajate, dar şi Centrul de Informare din localitatea Greci îşi aşteaptă vizitatorii.
Centrul va fi deschis zilnic, de marţi până duminică, în perioada 15 aprilie – 15 octrombrie.
Dintre activităţile organizate pentru turişti amintim: birdwaching, cicloturism, călărie, observarea unor formaţiuni geologice, precum Sfinxul Dobrogean sau excursii cu ghid şi drumeţii într-un cadru natural unic în Europa.
TULCEA: Un nou tarif de acces în Parcul Național Munții Măcinului
Publicat de ,
27 martie 2019, 20:10
Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM) a introdus, din acest an, un nou tarif de acces în rezervaţie şi a majorat preţurile practicate pentru turism ecvestru.
Noul tarif este perceput persoanelor care doresc să petreacă trei zile în această zonă şi este de 12 lei, turiştii putând economisi astfel 6 lei, sumă echivalentă cu taxa percepută de mai mulţi ani de APNMM pentru o zi de vizitare a zonei.
„Ne-am gândit să introducem acest pachet pentru a-i încuraja pe turişti să petreacă mai multe zile în Munţii Măcinului“, a declarat pentru AGERPRES directorul APNMM, Viorel Roşca.
Administraţia Parcului a decis ca, începând din acest an, să majoreze tariful perceput pentru turismul ecvestru, vizitatorii urmând să plătească 100 de lei, cu 30 de lei mai mult decât până în prezent, pentru parcurgerea traseului de cinci ore, sau 30 de lei pe oră, cu 10 lei mai mult decât până în prezent.
„Aceste majorări vin pe fondul investiţiilor făcute în manejul pe care-l administrăm“, a menţionat directorul Roşca.
De asemenea, persoanele care doresc ghid vor plăti 110 lei, personalul instruit al APNMM urmând să fie disponibil unui grup de maximum 15 vizitatori.
Potrivit sursei, solicitările pentru excursii cu ghid şi turism ecvestru se fac cu cel puţin două zile înainte în perioada 15 aprilie-10 octombrie şi cu cel puţin 5 zile înainte în perioada 11 octombrie-14 aprilie.
Cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de hectare, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Rezervaţie a Biosferei din anul 1998, este singura regiune din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice.
Restricţiile impuse pentru protejarea biodiversităţii în perimetrul Parcului Naţional Munţii Măcinului au dat roade.
Cel mai mare şarpe din România, Balaurul dobrogean, şi-a extins populaţia şi habitatele, cu 25% în ultimii 10 ani.
Monitorizarea evoluţiei exemplarelor din 15 specii a relevat, de asemenea, o creştere cu 20% a populaţiei de ţestoasă dobrogeană şi cu 50% a exemplarelor din specia şoimul dunărean, aflată pe „Lista roşie a speciilor pe cale de dispariţie”.
Balaurul dobrogean este un şarpe neveninos, care muşcă doar atunci când este atacat şi poate atinge lungimi de 2,5 metri, transmite Agerpres.
În curând! 15 trasee turistice în Parcul Naţional Munţii Măcinului
Foto: Stitched Panorama
Publicat de ,
20 martie 2017, 18:00
Prima rezervaţie naturală din judeţul Tulcea a fost atestată în 1927, înaintea Deltei Dunării sau Pădurii Letea. Este vorba despre un traseu care începe pe Dealul Consul, din Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Vorbim despre un deal cu o istorie de 500 de milioane de ani, care păstrează o grădină botanică în care se regăseste jumătate din flora României.
15 trasee turistice se vor afla de luna viitoare la dispoziţia celor care vor să descopere frumuseţile locului, a declarat Viorel Roşca, directorul Parcului Naţional Munţii Măcinului.
„Dealul Consul răsare ca o rămășiță a ceea ce s-a întâmplat acum 500 de milioane de ani. Este una dintre ariile protejate declarate de Regina Maria ca rezervațiuni în anul 1927”, a precizat Viorel Roşca.
Aproximativ 50 la sută din flora României se găsește în Parcul Național Munții Măcinului (PNMM), spune directorul său, Viorel Roșca.
Pentru că ghiocelul este vedeta acestei perioade, directorul PNMM, Viorel Roșca, a precizat într-un interviu la Radio Constanța, că în Dobrogea există două specii unice în România. Se remarcă ghiocelul cu frunze îndoite (galanthus plicatus). Este o plantă rară, erbacee, perenă, înaltă de 12-25 de centimetri, având în partea subterană un bulb mic, globulos, tunicat de culoare brună. Se deosebește de ghiocelul comun prin frunzele bazale mai late, care au tendința de a se apleca pe dos, formând două cute longitudinale, de aici rezultând și denumirea sa, de ghiocel cu frunze îndoite. Floarea ghiocelului cu frunze îndoite este albă, solitară, așezată în vârful tulpinii, aplecată în formă de clopot și frumos mirositoare. Înflorește foarte devreme în lunile februarie –martie, uneori în iernile blânde, chiar și în ianuarie, iar perioada de vegetație este una scurtă, de doar câteva săptămâni. Crește în pădure, prin poieni și pajiști și este răspândită din estul României până în Crimeea. În România, ghiocelul cu frunze îndoite a fost semnalat doar în județul Tulcea și este o specie amenințată cu dispariția.
Brândușa aurie (crocus chrysanthus) este o altă raritate înflorită în aceste zile în Munții Măcin. Este o plantă ierboasă cu bulbi ce înflorește primăvara timpuriu, este originară din Turcia, la noi în țară fiind semnalată, doar în județele Constanța și Tulcea. Este o plantă gingașă cu petalele florii, în formă de cupă de culoare aurie, de unde vine și denumirea populară a speciei. Planta are o înălțime mică (7-12 cm), tulpina ei dezvoltându-se la suprafața solului, iar cele 3-5 frunze ale sale sunt lungi și înguste.
Brândușa aurie vegetează în tufărișurile de cărpiniță și în pajiștile de pe culmile pietroase ale dealurilor.
În Parcul Național Munții Măcinului, specia este inclusă în Lista Roșie a Plantelor din România. În alte țări, specia este încrucișată cu alte soiuri și cultivată, fiind folosită ca plantă ornamentală.
Brândușa vărgată de stepă sau Șofrănel reticulat (crocus reticulatus) este puțin mai înaltă decât cea aurie, atingând în perioada de înflorire, 18 cm. Crește în pajiștile stepice de pe culmile Munților Măcinului, pe marginea pâlcurilor de pădure și tufărișuri. Este întâlnită în sud-estul Europei, cu extindere spre centrul Rusiei, Ungariei și nord-estul Italiei. În România se găsește sporadic în județele Bihor, Arad, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Buzău, Constanța, Tulcea, Galați, Vrancea, Vaslui și Iași.
De la baza tulpinii pornesc 3-6 frunze lineare și înguste, late de 2 mm și lungi de 2-4 cm, în perioada de înflorire. Florile sunt de obicei solitare, în formă de cupă atunci când sunt deschise, cu șase petale albe sau alb-violet pe interior, iar la exterior prezintă dungi maro închis. Înflorește în lunile februarie-martie.
Primăvara în Munții Măcinului este anotimpul prielnic și pentru talpa leului (gymnospermiu altaicum),
pribolnic (orchis simia), bujorul românesc (paeonia peregrina), clopoțelul dobrogean (campanula romanica), ciucușoara de stâncă (alyssum saxatile), merinana (moehringia grisebachii).
Nici orhideea nu lipsește din Rezervația Naturală Munții Măcinului. Se numește popular, pribolnic, face parte din Familia Orchidaceae și înflorește în perioada mai-iunie. Specia este răspândită în sudul și vestul Europei, cu extindere spre nord, până în sudul Angliei și sud-vestul Ungariei, Caucaz, Asia Mică, Iran, Africa de Nord. În România, o putem întâlni în județele Caraș-Severin, Mehedinți, Constanța și Tulcea.
Este o plantă ierboasă perenă cu tuberculi întregi, globuloși și cu rădăcini fibroase. Tulpina este aeriană, cilindrică, înaltă de 30-40 cm, de culoare verde deschis ce prezintă la bază trei frunze lucioase în formă de teacă. Florile au culori de la cenușiu deschis violaceu, până la cenușiu deschis purpuriu și înfloresc dinspre vârf în jos. Toate speciile de orhidee din țara noastră sunt ocrotite de lege ,pentru că sunt taxoni rari și vulnerabili.
Cei care doresc să viziteze PNMM au la dispoziție 6 trasee turistice (Culmea Pricpopanului, Țuțuiatu, Dealul cu drum, Cozluk, Valea Vinului, Vârful Crapcea), 3 poteci tematice (Poveștile Măcinului, Valea Jijilei și Fântâna de Leac) și un traseu ecvestru (ruta: Padoc PNMM –Valea Arsu-Vf.Arsu –Vf.Șaua Mare-Vf.Arheuziu-Vf.Archizei –Vf.Lifante-Vf.Pietrele Albe-Vf.Mangina-Valea Puturoasa-Padoc PNMM) .
Pe jos, călare dar și cu bicicleta pot fi vizitați Munții Măcin. Traseele de cicloturism au dificultate medie și fac legătura între localitățile limitrofe parcului, pe drumurile existente.
În jurul parcului trăiesc 19 comunități locale , aproape 30.000 de locuitori cu ocupații tradiționale dobrogene și ale minorităților ce trăiesc în acest ținut dintre Dunăre și mare.
Pe creste și la poalele munților sunt cetăți antice și mânăstiri ce constituie puncte de interes pentru ecoturism și turism religios, pe lângă cel peisagistic. Prima manifestare importantă din acest an, va avea loc pe 27 mai și se va desfășura sub genericul ”Tradiții , oameni și natură”, de Ziua Națională a PNMM.
Până la localitatea Greci, unde există un Centru de informare turistică sunt din Constanța, 148 de km.
De aici, se ajunge cel mai repede pe Vf .Țuțuiatu (467 m). Traseul deși scurt este destul de solicitant și e de preferat a fi parcus primăvara sau toamna când nu este foarte cald. Până la pisc veți întâlni două izvoare să vă potoliți setea, dar atenție, debitul lor e scăzut în zilele toride ale verii. Camparea și focul sunt permise doar în locuri special amenajate care sunt semnalizate corespunzător.
Trebuie să mai știți că sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel, în vederea aprinderii focului. Turiștii au obligația de a colecta deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului. Mai multe informații găsiți pe site-ul http://www.parcmacin.ro/
UPDATE – Defrișări ilegale, dosare penale și bătăi cu topoare în comuna tulceană Cerna
Publicat de Bogdan Comșa,
15 februarie 2016, 18:04 / actualizat: 10 martie 2016, 13:01
Polițiștii tulceni și conducerea Parcului Național Munții Măcinului anchetează un caz petrecut la sfârșitul anului trecut în comuna tulceană Cerna, o poveste cu ingrediente de western, dar și de telenovelă.
Filmul a început în luna noiembrie a anului trecut, când George Berca, un localnic din comuna Cerna, a reclamat la Garda Forestieră că cineva taie ilegal arbori dintr-o pădure de lângă localitate, care ar face parte din rezervația Parcul Național Muncii Măcinului.
Cel incriminat era chiar vărul reclamantului, Cosmin Berca, al cărui tată, Marian Berca, este ranger în Parcul Național Muncii Măcinului. Termenul, împrumutat din vestul Statelor Unite ale Americii, unde desemneză un polițist local, înseamnă, la Tulcea, un fel de pădurar.
La prima vedere, pare că am avea parte de o situație clasică tip ”Lupul, paznic la oi”, în care Marian Berca le ”ține de șase” hoților de lemne.
Cel care a tras semnalul de alarmă ne-a relatat că, în felul acesta, a fost furată o remorcă de lemne. La câteva zile, ne-a spus că a fost vizitat acasă de cei doi – tată și fiu, care, supărați că le-ar strica afacerile, l-au luat la bătaie.
Așa cum s-a întâmplat de multe ori, uneltele de lucru au ajuns, până la urmă, și arme: ”Berca Marian mă ținea, iar fiul său m-a lovit cu muchia toporului cu care tăiase copacii. Au îmbâncit-o și pe mama, care a încercat să mă apere și a trebuit să o duc pe brațe în casă!”, ne-a povestit George Berca.
De altfel, pădurarul este acuzat de nepotul său că este un tip violent și că amenințat-o cu arma pe soția sa dar și pe mai mulți săteni, iar unora chiar le-a împușcat câinii.
George Berca mai susține că, anterior, fusese vizitat de rudele sale, împreună cu agentul de Poliție Cătălin Burlacu. Acesta le-ar fi luat partea presupușilor agresori, care îl presau să renunțe la reclameții, însă episodul s-a terminat doar cu amenințări, nu și cu violențe.
Cei doi, tată și fiu, nu au putut fi contactați. Am discutat, însă, cu reprezentanții Poliției tulcene. Purtătorul de cuvânt al IPJ Tulcea, Dorin Visterneanu, ne-a informat că, imediat ce a fost sesizat, pe 11 noiembrie 2015, polițistul le-a întocmit celor doi actele premergătoare pe baza cărora procurorii din Măcin au deschis dosare penale pentru loviri și alte violențe. Conform certificatului medico-legal, victima agresiunii ar avea nevoie de aproximativ 5 zile de îngrijiri medicale.
Ulterior, tată și fiul l-au reclamat, și ei, pe George Berca, iar cele trei dosare penale apărute, în acest fel, au fost conexate de procurori.
Zilele trecute, rangerul Marian Berca a fost amendat de polițistul din comună pentru că, în cursul confruntării cu cealaltă parte din dosar, a proferat injurii.
Ca urmare, agentul Cătălin Burlacu nu poate fi acuzat că nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu, a conchis reprezentantul IPJ Tulcea, care a menționat că împotriva acestuia nu a fost depusă nici o reclamație.
Întâmplarea cu iz de telenovelă trebuie completată de precizarea că reclamantul locuia într-o casă a unchiului său, Berca Marian, care îl somase să părăsească imobilul, deoarece urma să fie vândut.
Povestea a fost nuanțată semnificativ și de către directorul Parcului Național Munții Măcinului.
Viorel Roșca ne-a confirmat că există o anchetă în curs de derulare, care a fost îngreunată de căderile masive de zăpadă. Cercetările încă nu s-au terminat, dar a fost efectuată, deja, o recunoaștere pe teren.
Cu acest prilej, agenții instituției au constatat că, într-adevăr, au avut loc tăieri ilegale de arbori, însă nu pe teritoriul Parcului Național Munții Măcinului, ci pe un islaz împădurit din apropiere, de interes avifaunistic, aflat în responsabilitatea comunei Cerna.
Situația nu este deloc una singulară și este des întâlnită în toată țara, în ariile împădurite aflate în responsabilitatea administrației locale.
În plus, la Cerna nu ar fi vorba de sute de arbori doborâți, așa cum suna reclamația, ci de numai câteva zeci. Specialiștii cred că defrișările au avut loc de-a lungul mai multor ani, inclusiv în luna noiembrie 2015, fapt care aduce un element de credibilitate sesizării.
De altfel, imaginile puse la dispoziție de George Berca arată clar că în zonă au fost efectuate tăieri.
Directorul Viorel Roșca ne-a spus că ancheta va continua și în zilele următoare.
Vestea bună, în tot acest scandal, este că pădurea de la Cerna, de 400 de hectare, chiar și cu aceste defrișări ilegale, este în stare foarte bună, după cum au constatat agenții Gărzii Forestiere, cu ocazia controlului pe teren.
–––––-
UPDATE – Marian Berca a respins acuzaţiile, susţinând că acestea sunt motivate nu de fapte reale, ci de răfuieli în familie sau de antipatia persoanelor pe care le împiedică să fure lemne din zonă.
Directorul Parcului Naţional Munţii Măcin ne-a declarat că Marian Berca este unul dintre cei mai buni angajaţi ai săi şi a aplicat cele mai multe sancţiuni.
Viorel Roşca apreciază că tocmai eficienţa acestuia în stoparea braconajului şi a tăierilor ilegale de lemne ar putea să explice acuzaţiile care i se aduc.
Cosmin Berca este plecat din ţară şi nu a putut fi contactat. I-am solicitat un punct de vedere, pe care îl vom publica îm momentul în care îl vom obţine.
Din punct de vedere jurnalistic, cazul rămâne deschis, pentru că investigaţia noastră a dus la descoperirea unor indicii susţinute de mărturii şi relatări înregistrate privind posibila săvârşire a unor fapte extrem de grave.
Printre acestea, muşamalizarea sau tergiversarea unor dosare, bătăi crunte şi ameninţări cu arma, accidentări intenţionate cu maşina şi chiar sclavie – adică muncă neplătită şi forţată, în condiţiile în care victimele se temeau să părăsească locul de desfăşurare a activităţii.
Considerăm că este sarcina presei, în general, şi a Radioului Public, în special, să sprijine, prin mijloacele specifice mass-media, clarificarea situaţiilor în care membrii unei comunităţi, cetăţeni simpli, sunt supuşi unor posibile abuzuri. Ne declarăm disponibilitatea de a pune materialele menţionate la dispoziţia autorităţilor.
Mai multe locuri de campare au fost deschise în Parcul Naţional Munţii Măcinului, cele mai multe pe traseele turistice principale.
Directorul Administraţiei Parcului, Viorel Roşca, spune că acestea se adaugă unor spaţii amenajate în anii anteriori, dar de această dată sunt mai practice pentru turişti.
El a mai spus că noile locuri de campare nu sunt foarte dotate dar le oferă turiştilor strictul necesar.
A fi turist în Munții Măcinului înseamnă la pas, cu bicicleta sau călare. Doar așa poți admira cele 24 de habitate prioritare, din care unul este unic în lume : pădurea de fag dobrogeană.
Rezervaţia Naturală Valea Fagilor se remarcă prin prezenţa unică şi viguroasă a fagului tauric ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton şi fagul oriental şi a florei de subarboret, unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea.
Pentru iubitorii sportului ecvestru, Parcul Național Munții Măcinului(PNMM) dispune de 4 cai și de echipamentul necesar. Punctul de plecare se află la 4 km de localitatea Cerna,o așezare, în care trăiește o reprezentativă comunitate de meglenoromâni și care la început de mai,organizează o întrecere de cai,cu premii,” Coșia”.
Bătrânii povestesc că aceste întreceri se făceau cu mare fast pe vremea când Dobrogea era sub stăpinirea turcilor și se bucură că tradiția reînvie.
Se implică în redescoperirea obicieiurilor și tradițiilor și Administrația Parcului Național Munții Măcinului. În jurul parcului, trăiesc 15 comunități locale. Sunt aproape 30.000 de locuitori, distribuiți în 6 comune și un oraș și având ca activități tradiționale : cioplitul pietrei, apicultura, creșterea animalelor și viticultura.
În curând, va fi dat în folosință Centrul de informare-vizitare din comuna tulceană Greci. Va fi unul dintre cele mai moderne din țară si ar putea deveni un proiect pilot pentru celelate parcuri naturale din România.
Potrivit directorului Administrației Parcului Național Munții Măcin,Viorel Roșca, vizitatorii vor putea vedea aici elemente ce țin de tradițiile zonei, cât și elemente de biodiversitate sau de geologie.
Alături de peisajul unic,turiștii au ocazia să oberve pe lungimea traseului specii protejate precum:Clopoțelul dobrogean,Garofița pitică,Dediței,Țestoasa dobrogeană,Gușterul dobrogean,Șopârla de frunszar,Șopârla de stepă,Șorecarul mare.
Parcul Național Munții Măcinului(PNMM) este cel mai important punct nodal de migrație de pe teritoriul României al păsărilor răpitoare. Din luna noiembrie 2014,în Administrația PNMM există o suprafață de 68.756,24 ha, preluate de la ROSCI 0123 Munții Măcinului,ROSPA 0073 Măcin Niculițel și ROSCI 0201 Podișul Nord Dobrogean.
Traseul este un circuit de 13 km cu urcuşuri şi coborâşuri domoale ce străbate piscurile de pe latura sudică a parcului presărată cu poieni de stepă cu stâncării, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Cernei şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni de pădure şi rarişte,iar turiştii sunt însoţiţi de ghid specializat.
Echipamentul de protecţie este inclus în tariful pentru turism ecvestru: hățuri, căşti, mănuşi, iar traseul cu grad mediu de dificultate,poate fi străbătut pe tot parcusul anului.
Persoană de contact:ranger Marian Berca -tel.0746 760 196
Publicat de Liliana Fustanela,
14 aprilie 2015, 22:19 / actualizat: 15 aprilie 2015, 22:48
O invitație la ,,Coșia din Cerna”, de 1 Mai !
Curse de cai, produse tradiționale, cântece și dansuri într-un spectacol interetnic pe Valea Cernei,la poalele Munților Măcin !
”Coșia” este un vechi obicei de întrecere între cai , ce se organiza anual, în comuna tulceană Cerna, în perioada interbelică. Locuitorii de aici, creșteau cai special pentru aceste curse. Era un eveniment la care participau concurenți și din satele vecine. Bătrânii satului susțin că obiceiul coșiei, era ținut încă de când, Dobrogea era sub stăpânirea turcilor. Coșia se organiza pe distanța Cerna – Mircea Vodă (7km) . Premiile constau atunci, în stupi de albine, viței, oi, capre, potcoave, hamuri, hățuri,căpestre.
Meglenoromânii și aromânii folosesc acest cuvânt, coșia sau cușia cu sensul de repede, rapid, fuga-fuga. De aici și denumirea întrecerii de cai.
Propunerea de a reînvia acest obicei aparține: ”Asociației Altona Cerna” și Primăriei Cerna . Prima ediție a avut loc astfel, la 1 Mai 2013 . Asociația Altona Cerna a fost înființată în anul 2011 și alături de Biblioteca Dumitru Cerna și Primăria comunei Cerna își propune să reînvie vechile obiceiuri, să conserve tradițiile meglenoromâne, bulgărești și nord-dobrogene și să dezvolte turismul, prin colaborarea cu Parcul Național Munții Măcinului(PNMM).
Evenimentul de anul acesta, va cuprinde – întrecerea între cai, parada portului și dansului popular, Târg de produse tradiționale, precum și un spectacol interetnic.
Ediția se desfășoară sub genericul: ,,Șezătoare interetnică – datini, joc și voie bună”,cu contribuția Revistei InfoZone – revistă regională de informare urbană și rurală .
Organizatori : Primăria comunei Cerna, Asociația Altona, Biblioteca Dumitru Cerna,Parcul Natural Munții Măcinului
Invitați: Ansamblul Alegria al comunității italiene din comuna tulceană Greci, Ansamblul Odyseea al tineretului elen din Tulcea, Ansamblul Rușilor Lipoveni Ciaika, din comuna tulceană Sarichioi, Grupul vocal Ionul din satul Dedulești,județul Brăila, Grupul de instrumentiști armonici, comuna tulceană Pecineaga, Ansamblul Folcloric Cununița Satului, comuna Liești,județul Galați și Ansamblul Altona din Cerna,județul Tulcea.
Program:
9.30 -primirea formațiilor artistice la Primăria Cerna
10.00 -Parada portului și dansului popular de la Primăria Cerna până la noul stadion
10.30 -deschiderea Târgului de produse tradiționale;hora prieteniei pe pământ nord-dobrogean
11.00 – Coșia- întrecere între cai
11.30 -spectacol multietnic ”Drag îmi e cântul și jocul”!
Înscrierile pentru Coșie, se fac până pe 29.04.2015, la Biblioteca Dumitru Cerna sau la rangerul Parcului Național Munții Măcinului -Marian Berca.
Anul acesta pe lângă premiile tradiționale vor fi și premii în bani.
