Miercuri, 17 aprilie, aproape de ora 22.00, personalul aflat în serviciul de pază în cadrul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu a raportat prezența în aer, la aproximativ 4 -5 km N-NV de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”, a unui sistem aerian fără pilot, cel mai probabil de natură comercială, care a evoluat cu viteze mici și la înălțimi reduse.
Conform procedurilor, s-au luat toate măsurile de menținere a siguranței în spațiul aerian, fiind informate cu celeritate organele civile de trafic aerian cu privire la această situație. Situația produsă nu a impus aplicarea contramăsurilor de tip război electronic.
Și în acest caz, Comanda Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu a sesizat Parchetul Militar pentru aplicarea măsurilor prevăzute de lege. De asemenea, la nivelul unității militare a fost numită o comisie de cercetare a evenimentului, condusă de șeful de stat major al Bazei 57 Aeriană.
Potrivit legii pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spațiul aerian național, operarea oricărui tip de aeronavă, inclusiv cele fără pilot, în porțiunile de spațiu aerian rezervat, segregat sau în zonele restricționate se poate realiza numai în condiţiile autorizării accesului de către unitatea de trafic care efectuează controlul traficului aerian în zona respectivă. Nerespectarea acestor reguli constituie contravenție, sancționată cu amendă de la 5.000 la 9.000 de lei, informează Forțele Aeriene Române, într-un comunicat de presă.
Reamintim, o anchetă este în derulare la parchetul Militar după ce alte trei drone de mici dimensiuni au fost observate în apropierea Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, în noaptea de luni spre marţi.
Oficialii MApN spun că situaţia nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea naţională, dar fiind o zonă restricţionată, au fost luate contramăsuri de tip bruiaj, iar ulterior dronele au fost doborâte.
Comandor Nicolae Crețu, comandantul Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu:
În momentul de faţă o investigaţie se află în derulare. Nu aş dori să mă exprim în avans, însă vorbim cu siguranţă despre drone din domeniul comercial. Nu este ceva inedit, incidente similare se petrec cu o frecvenţă poate aproape săptămânală. Acest incident a fost mediatizat, însă noi ne dorim ca utilizatorii de drone să devină suficient de responsabili şi să înţeleagă prezenţa şi activitatea noastră specifică în zonă. Utilizarea dronelor trebuie să fie făcută cu mult mai mare responsabilitate.
Un gradat profesionist din cadrul Forțelor Aeriene Române a decedat, marți, 14 februarie, în Baza 57 Mihail Kogălniceanu – transmite MApN într-un comunicat.
Caporalul clasa a II-a Marian Pascu era încadrat la Centrul 70 Geniu Pantelimon și se afla în misiune în Baza 57 Mihail Kogălniceanu.
Militarul a fost găsit în patul său de către colegi, în jurul orei 16.30, în stare de inconştienţă. Personalul medical al bazei i-a acordat primul ajutor, militarul fiind ulterior preluat de către un echipaj SMURD. Cu toate eforturile echipelor medicale, caporalul nu a răspuns la manevrele de resuscitare, fiind declarat decedat.
Conform procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar Constanța, cauza exactă a decesului urmând a fi stabilită după finalizarea procedurilor medico-legale.
Comandantul unităţii de care aparţinea militarul a numit o comisie de cercetare a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.
Caporalul clasa a II-a Marian Paşcu avea 43 de ani, era angajat al MApN din anul 2006. Era căsătorit şi avea un copil de 12 ani.
Conducerea Ministerului Apărării Naționale își exprimă profundul regret pentru această pierdere și transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate.
Dosar penal pentru neglijenţă în serviciu în cazul intervenţiei pompierilor la incendiul din Constanţa
Publicat de ,
17 februarie 2021, 13:23
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări in rem pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu în legătură cu modul în care pompierii au intervenit la incendiul izbucnit marţi la un bloc din Constanţa, soldat cu decesul unei femei care a căzut în gol de la etajul 6 al imobilului.
Dosarul a fost deschis în urma unei autosesizări a Parchetului Militar, a precizat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Daniela Dediu.
Un puternic incendiu a izbucnit, marţi, într-un apartament situat la etajul 6 al unui bloc de pe bulevardul Mamaia din municipiul Constanţa. O femeie aflată în apartament a încercat să scape ieşind în exteriorul balconului şi a căzut în gol de la etaj. Iniţial, femeia şi soţul acesteia reuşiseră să iasă din apartament, însă ea s-a întors în locuinţă pentru a recupera un laptop.
Tragedia a avut loc în contextul în care primele echipaje de pompieri venite la faţa locului nu aveau nici autoscară şi nici o saltea pe care femeia să poată sări.
ISU Constanţa a transmis că la faţa locului a fost adusă o autoscară, la două minute după ce femeia a căzut de la etaj, însă în spaţiul public au apărut imagini care arată că autoscara ar fi ajuns cu o întârziere de 14 minute.
„Referitor la incendiul produs în această dimineaţă în municipiul Constanţa, care s-a manifestat într-un apartament situat la etajul 6 al unui bloc de locuinţe, facem următoarele precizări: Apelul la numărul unic de urgenţă 112 a fost preluat de dispecerul ISU Constanţa la ora 09.14; La ora 09.15 au fost alertate simultan următoarele echipaje: 1 ambulanţă SMURD tip B2, 2 autospeciale de stingere şi 1 autoscară; Ambulanţa SMURD tip B2 şi cele 2 autospeciale de stingere au fost alertate din cadrul Detaşamentului de Pompieri Sublocotenent Fripis Marius Daniel Constanţa Oraş, care se află la aproximativ 2 km faţă de locul producerii incendiului. Primul echipaj care a ajuns la locul intervenţiei a fost ambulanţa SMURD tip B2, la ora 09.21 (…) Autoscara a ajuns la locul intervenţiei la ora 09.27, distanţa parcursă fiind de 8 km. Ora la care femeia s-a desprins de la balcon a fost 09.25. Forţele aflate la locul intervenţiei în momentul sosirii autoscării erau 2 autospeciale de stingere, 1 ambulanţă SMURD tip B, precum şi 2 ambulanţe ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă“, se arăta într-un comunicat transmis marţi de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea.
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv, joi, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Mineriadei din 1990, în care au fost trimişi în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.
Instanţa supremă a respins joi toate contestaţiile depuse la dosar de Parchetul General şi părţile vătămare, fiind menţinută o decizie din 8 mai 2019 a unui judecător de cameră preliminară, prin care s-a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi s-a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În mai 2019, judecătorul de cameră preliminară a admis cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii din acest dosar, printre care şi fostul preşedinte Ion Iliescu, de partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne, precum şi excepţiile ridicate din oficiu de magistrat.
„Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte: sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990; sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane (art. 439 alin. (1) lit. a); în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arăta în decizia magistratului, menţinută joi de un alt complet de la ÎCCJ.
De asemenea, instanţa a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală, respectiv rezoluţii ale Parchetului Militar, printre care şi cea din 9 iunie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu.
„Dispune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare”, se menţionează în decizia judecătorului.
Practic, prin această decizie, procurorii trebuie să refacă de la zero ancheta în acest dosar.
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis miercuri retrimiterea la Parchetul General a dosarului Mineriadei din 1990, în vederea refacerii rechizitoriului.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi a dispus restituirea dosarului la Parchet.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
Vineri – 11 ianuarie, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, a prezentat ministrului apărării naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect.
Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”.
Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa S.A., ca parte la „Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa S.A.”, solicită „anularea în tot a HG nr. 48 / 2018”, act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie, până la clarificarea aspectelor semnalate.
Prim-procurorul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Ionel Corbu, a declarat luni că arma sustrasă de la femeia jandarm în timpul protestelor de vineri nu a fost găsită.
„Din câte ştiu, la acest moment, arma jandarmeriţei nu a fost găsită”, a precizat procurorul.
Ionel Corbu a spus că până în prezent au fost depuse în jur de 30 de plângeri de către persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor în Piaţa Victoriei.
Procurorii militari fac un apel la persoanele care au fost rănite la protestul de vineri din Piaţa Victoriei, în urma intervenţiei jandarmilor, să se prezinte, luni şi marţi, la sediul Parchetului Militar Bucureşti.
„Procurorii militari îi invită pe toţi care au participat la protestul Diasporei de vineri şi au fost răniţi sau pot furniza informaţii importante să se prezinte la Parchetul Militar Bucureşti, luni şi marţi, pe Strada George Georgescu 2, sector 4”, se arată într-un comunicat al Parchetului Militar.
Potrivit unor oficiali din Parchet, până acum au fost depuse 19 plângeri.
Procurorii militari s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar penal cu privire la modul de intervenţie al jandarmilor şi incidentele petrecute la manifestaţia de vineri seara din Piaţa Victoriei.
Parchetul Militar urmează să colecteze sesizările depuse la secţiile de Poliţie, iar toate plângerile penale depuse vor fi înregistrate sub număr unic.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a solicitat sâmbătă procurorului general, Augustin Lazăr, demararea de urgenţă a cercetărilor în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi elucidării modului concret în care s-a produs intervenţia Jandarmeriei, pentru restabilirea ordinii publice, la protestele de vineri seara din Piaţa Victoriei din Bucureşti, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi ucidere din culpă în dosarul accidentului aviatic de la Baza Aeriană Borcea.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, procurorii militari ai Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au efectuat în cauză cercetarea la faţa locului împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul IPJ Călăraşi – Serviciul Investigaţii Criminale şi criminalişti din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, dispunând în continuare efectuarea expertizelor specifice.
Un avion MiG 21 LanceR, care participa sâmbătă la un miting aerian organizat cu prilejul Zilei Porţilor Deschise de la Baza Aeriană Borcea, s-a prăbuşit în apropierea staţiei de taxare de la Feteşti, iar pilotul aeronavei, Florin Rotaru, a murit.
„Locotenent-comandorul Florin Rotaru, pilotul aeronavei MiG 21 LanceR prăbuşită la Feteşti, şi-a pierdut viaţa. Ofiţerul era în vârstă de 36 de ani şi îndeplinea funcţia de pilot-şef în cadrul Escadrilei 861 Aviaţie Luptă, Baza 86 Aeriană Feteşti. Aeronava pilotată de locotenent-comandorul Florin Rotaru s-a prăbuşit sâmbătă, 7 iulie, în jurul orei 13,30, după un zbor executat în cadrul unui miting aerian organizat pe aerodromul militar Borcea“, a anunţat MApN.
MINERIADA 13-15 iunie: Fotografiile a peste o sută de victime, publicate pe site-ul Ministerului Public
Publicat de ,
20 ianuarie 2017, 18:42
Fotografiile a peste 100 de persoane reţinute în 13 iunie 1990, la Mineriadă, au fost publicate, vineri, pe site-ul Ministerul Public, astfel încât acestea să poată fi găsite cu ajutorul populaţiei. Ministerul Public spune că nu are date suficiente care să poată duce la identificarea acestora întrucât au fost indicate în albumele foto realizate în incinta U.M. Măgurele numai cu nume şi prenume, fără alte date suplimentare.
„Procurori ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus prin ordonanţă, în temeiul art.196 alin. 2 din Codul de procedură penală, autorizarea publicării pe site-ul instituţiei a fotografiilor existente la dosarul cauzei, în scopul identificării tuturor persoanelor vătămate. Până în acest moment, în urma verificării datelor menţionate în evidenţele constituite la nivelul unităţilor unde aceste persoane au fost reţinute, cât şi a fotografiilor realizate la momentul reţinerii, nu în toate cazurile identificarea a fost posibilă, întrucât unele din aceste persoane au declarat date de stare civilă care nu le aparţineau sau care nu au corespondent în baza de date Centrală de Evidenţă a Persoanelor”, spune Ministerul Public.
Instituţia precizează că în cazul a aproximativ 100 de persoane din Piaţa Universităţii reţinute în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 nu există date suficiente care să poată conduce la identificarea lor întrucât au fost indicate în albumele foto realizate în incinta U.M. Măgurele numai cu nume şi prenume, fără alte date suplimentare.
„Astfel, cu toate că au fost efectuate de către procurorii militari o serie de verificări, acestea nu au condus la identificarea tuturor persoanelor vătămate în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 petrecute în municipiul Bucureşti, acesta fiind, dealtfel, unul dintre obiectivele stabilite în sarcina procurorilor prin hotărârea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost confirmată măsura infirmării dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai arată Ministerul Public.
Astfel, instituţia publică pe site fotografiile următoarelor persoane, menţionând că datele care pot conduce la identificarea victimelor urmează să fie furnizate într-un interval de 30 de zile de la data postării pe site-ul instituţiei a fotografiilor publicate, după care acestea vor fi retrase. De asemenea, Ministerul Public pune la dispoziţie şi două numere de telefon la care pot fi furnizate informaţii despre victimele neidentificate de la mineriada din 13 – 15 iunie 1990: 021 319 38 33 (interior 1244), fax – 021 319 38 89.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 23 decembrie, că în dosarul cunoscut sub numele de „Mineriada 13 – 15 iunie 1990” s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”.
De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.
În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
