Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat luni că procurorii europeni investighează achiziţia microbuzelor electrice şcolare prin PNRR în România.
„Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigaţia în cazul achiziţiei microbuzelor electrice şcolare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a scris Dragoş Pîslaru pe Facebook.
„Sper ca ancheta să se desfăşoare cât mai rapid şi, dacă se dovedeşte că legea a fost încălcată, toţi vinovaţii să plătească”, a adăugat el.
În decembrie 2025, Dragoş Pîslaru sesiza Parchetul European în această cauză, „ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, după ce, în august 2025, vara anului trecut, ministrul acuza suspiciuni că prețurile microbuzelor au fost, în unele cazuri, supraevaluate. Printre consiliile județene care au achiziționat microbuze electrice la preț aproape dublu se numără și CJ Constanța, cu 25 de unități cumpărate.
„Nu putem vorbi despre modernizarea României și investiții pentru viitorul copiilor noștri dacă banii europeni sunt folosiți incorect sau chiar furați”, a transmis la acel moment Dragoș Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, va sesiza Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi și va trimite Departamentului pentru Lupta Antifraudă și Consiliului Concurenței rezultatele verificărilor realizate de Corpul său de Control.
În urma suspiciunilor de supraevaluare a prețurilor, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat, în august, că va trimite Corpul de Control pentru a verifica în detaliu achizițiile de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR. Printre Consiliile Județene care au achiziționat microbuze electrice la preț aproape dublu se numără și CJ Constanța cu 25 de bucăți.
„Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni”, a scris Pîslaru, luni, pe pagina sa de Facebook.
Acesta spune că apelul de proiecte „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul.
„Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare”, explică Pîslaru.
Au fost constatate diferente de preț majore și nejustificate pentru același tip de microbuz, a adăugat ministrul.
„Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele”, a remarcat ministrul.
Potrivit acestuia, au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
El consideră că nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost și că diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.
„Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării/cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent”, a mai scris ministrul.
Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze în conformitate cu procesele verbale de predare/primire.
Dragoș Pîslaru susține că instituțiile abilitate, Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței, au rolul să verifice dacă diferențele de preț au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.
„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii. Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții”, a subliniat Pîslaru.
În opinia sa, România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil.
„Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”, a transmis ministrul.
BULGARIA: Firma de midii din Marea Neagră, finanțată de UE, nu există
La solicitarea Parchetului European, anchetatori şi scafandri bulgari au inspectat o zona din mare unde ar fi trebuit să fie ferma de acvacultură, dar au găsit doar nisip.
Investigaţiile subacvatice, dispuse recent de biroul Parchetului European de la Sofia, au indicat că ferma de midii finanţată de Uniunea Europeană în Marea Neagră ar putea să nu conţină nimic altceva decât nisip.
Potrivit Parchetului European, ancheta în curs se referă la un proiect pentru o fermă inovatoare de creştere a midiilor negre (Mytilus galloprovincialis), finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020.
Ferma este situată în Marea Neagră, la sud-est de Capul Emine, în oraşul Nessebar, iar proiectul de amenajare a fermei de midii a fost aprobat în iulie 2020, printr-un acord de grant cu termen de implementare septembrie 2021. Autorul proiectului este indicat ca fiind un expert de la Institutul de Oceanologie din Varna, însă ancheta a arătat că expertul nici nu l-a pregătit şi nici nu l-a semnat.
După solicitarea plăţii finale, o verificare la faţa locului, efectuată în august 2021 de Fondul de Stat pentru Agricultură, a stabilit discrepanţe între ceea ce fusese declarat şi implementarea efectivă a proiectului. Astfel, inspectorii au găsit doar patru balize de delimitare a locului respectiv, iar instalaţiile subacvatice nu au putut fi verificate, din cauza lipsei de echipamente.
La solicitarea Parchetului European, pe 1 octombrie 2025, anchetatori şi scafandri de la Direcţia Generală a Poliţiei de Frontieră – Burgas au efectuat o inspecţie a fundului mării pe o suprafaţă de 240.000 de metri pătraţi, folosind drone subacvatice şi aeriene. Au fost descoperite trei balize de suprafaţă la coordonatele stabilite, una lipsea, iar balizele nu erau legate între ele.
Înregistrările video subacvatice nu arată nicio urmă de infrastructură legată de vreo fermă de midii, cum ar fi frânghii, lanţuri sau conducte, pe fundul mării fiind găsit doar nisip.
Pentru implementarea proiectului, beneficiarul a primit suma de 280.230 de euro, din care 210.160 de euro proveneau din Fondul European pentru Afaceri Maritime şi Pescuit, iar restul, din bugetul naţional.
Ancheta continuă cu sprijinul Direcţiei Generale a Poliţiei Naţionale a Bulgariei.
Parchetul European subliniază că toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate, până când vinovăţia lor va fi dovedită de instanţele competente din Bulgaria.
Contractul de modernizare a Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu, în atenția Parchetului European
Clarificări ale Ministerului Transporturilor, conducerii AIMK și șefului Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, cu privire la suspiciunile de fraudare a licitației.
Publicat de Adina Sîrbu,
5 august 2025, 12:25 / actualizat: 5 august 2025, 13:46
Contractul pentru efectuarea lucrărilor de modernizare de la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” ar fi fost câștigat de o firmă turcă, pe baza unor documente false, motiv pentru care a fost sesizat Parchetul European.
Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) face următoarele precizări:
MTI a avut un rol exclusiv în semnarea contractului de finanțare, contract care a fost semnat de către directorul general Felix Ardelean (conducătorul structurii care gestioneză fondurile europene) și ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, în calitate de reprezentanți ai ministerului.
Nu a existat în niciun moment o legătură directă între contractul de finanțare semnat de către MTI și contractul de execuție semnat de reprezentanții Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu. MTI a asigurat doar finanțarea. Derularea procedurii de achiziție publică și semnarea contractului de lucrări au intrat exclusiv în atribuțiile autorității contractante, respectiv Aeroportul.
Responsabilitatea, în ceea ce privește relația contractuală cu executantul lucrărilor, revine în întregime Aeroportului, în calitate de autoritate contractantă. Orice discuție privind derularea contractului de execuție privește această autoritate și asocierea de firme contractante.
Aeroportul are obligația legală de a verifica dacă documentele prezentate în cadrul procedurii sunt complete și conforme. Nu intră în atribuțiile experților în achiziții de la nivelul Aeroportului să efectueze cercetări de fond privind veridicitatea absolută a conținutului documentelor, dacă acestea au aparență de legalitate.
Sesizarea referitoare la posibile nereguli a fost transmisă chiar de către reprezentanții Aeroportului, cei care au semnat contractul de execuție, ceea ce demonstrează reacția responsabilă a autorității contractante în fața unor posibile suspiciuni.
În baza procedurilor legale în curs, inclusiv a unor acțiuni în instanță, dacă se constată prejudicii aduse autorității contractante, există mecanisme legale de recuperare a acestora.
Reamintim că firmele participante la procedurile de achiziție publică au obligația legală de a depune declarații pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor și conformitatea acestora cu legislația în vigoare.
În caz de nerespectare a prevederilor legale, răspunderea aparține în totalitate operatorilor economici, care pot fi trași la răspundere civilă sau penală, în funcție de gravitatea faptelor constatate.
Clarificări din partea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu
Conducerea AIMK a transmis, astăzi, la rândul său, un comunicat, în urma informațiilor apărute în spațiul public privind posibila falsificare a unor documente depuse la licitația pentru proiectul de modernizare a aeroportului.
Prin Raportul de audit de conformitate din 24 februarie 2025, Curtea de Conturi a ridicat o suspiciune de fals în ceea ce privește documentele depuse de o firmă turcă, parte a unui consorțiu de firme participante la licitația „Dezvoltare terminal, turn de control și parcare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, motiv pentru care SN AIMKC SA a formulat o plângere penală către DNA București. Cauza a fost declinată către DNA Constanța, care, la rândul său, a declinat soluționarea plângerii penale către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. Având în vedere disp. din Legea 544/2001, coroborate cu dispoziții din Codul de Procedură Penală, nu putem oferi informații cu privire la detaliile cauzei, se arată în comunicatul AIMK, semnat de directorul Bogdan Artagea.
Punct de vedere al prim-procurorului Mihai Stanciu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța
În dosarul înregistrat în martie 2025, întocmit în urma plângerii penale depuse de Aeroportul Mihail Kogălniceanu, se desfășoară cercetări pentru infracțiuni de fals, a confirmat pentru Radio Constanța Mihai Stanciu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecatoria Constanța.
Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, există înregistrat un dosar penal în cursul lunii martie anului curent, declinat la unitatea noastră de parchet de către DNA Constanța, ce privește plângerea penală formulată de Societatea Națională Aeroportului Internațional Mihai Kogălniceanu Constanța S.A., care reclamă comiterea infracțiunilor de fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, us de fals și înșelăciune, infracțiuni, pentru care s-a și început urmărea penală in rem și se desfășoară cercetări specifice. A fost înregistrat și a fost trimis pentru cercetări la Serviciul de Investigare a Criminalității Economico-Financiare din cadrul IPG Constanța. Noi avem un dosar care vizează, după cum v-am spus, plângerea formulată de Aeroportul Internațional împotriva asocierii de firme care au participat la licitația de atribuire a contractului de proiectare și execuție lucrări pentru dezvoltarea terminalului, modernizare. Acesta este obiectul dosarului care s-a înregistrat la noi, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. Urmează să se facă cercetări specifice – ridicare de documente, audieri de persoane – pentru a stabili dacă, într-adevăr, cele sesizate se confirmă.
***
Potrivit unei investigații jurnalistice publicate de Snoop.ro, modernizarea Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța ar fi fost realizată pe baza unor documente false.
O firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câștige contractul de modernizare a Aeroportului Kogălniceanu, începută în mai 2023. Finanțarea a fost semnată de ministrul Transporturilor de la acea dată, Sorin Grindeanu, iar execuția, de reprezentanții Aeroportului și de o asociere de firme din România și Turcia. Cazul a ajuns la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, dar și în atenția DNA, în urma plângerii depuse de AIMK.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat pentru Snoop.ro că „există anchete în derulare atât la Parchetul European (EPPO), cât și la DNA, pentru mai multe contracte în România ale unui operator turc”. El recunoaște că România ar putea să piardă finanțarea europeană dacă sunt confirmate acuzațiile că au fost folosite documente false.
Lucrările scoase la licitație în 2023 au constat în dezvoltare terminal la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”, turnul de control și parcarea. Valoarea inițială a proiectului a fost de peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), iar peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) urmau să provină din fonduri europene prin „Programul Operațional Infrastructură Mare” (POIM).
Ultima informare din partea Aeroportului, din 4 august 2025, spune că valoarea totală a contractului este de 278 de milioane de lei (55,9 mil. euro), se arată în ancheta jurnaliștilor de la Snoop.
