Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP.
Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare.
„Ținând cont de natura și de gravitatea faptelor, nu poate fi pronunțată decât o pedeapsă severă cu închisoare”, a declarat instanța olandeză, într-un comunicat de presă.
Potrivit AFP, acest caz a creat tensiuni serioase între Țările de Jos și România, care împrumutase Muzeului Drents din Assen aceste comori arheologice ale Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
În ianuarie 2025, hoții au provocat o explozie pentru a pătrunde în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage Coiful de la Coțofenești, datând din secolul al IV-lea î.Hr., și trei brățări dacice de aur, obiecte de o valoare inestimabilă.
Acest jaf a stârnit indignare în România și a dat naștere unei ample operațiuni de căutare a poliției pentru recuperarea artefactelor.
Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful – care a suferit anumite deteriorări – și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă.
Între timp, artefactele au revenit în patrimoniul MNIR.
Locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.
Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre suspecți. Cel de-al treilea a negat orice implicare în această spargere.
Cei trei bărbați, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), erau urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului.
„Mircistii” au „biciclit” în parcul din vecinătatea colegiului din Constanța sărbătorind prin entuziasmul lor si efervescenta tinereții o zi de referință în istoria celei mai vechi unități de învățământ constănțene, la împlinirea a 130 de ani.
Colegiul Național Mircea cel Bătrân a organizat și a 25 a ediție a Concursului Național de matematică „N.N Mihăileanu”.
La eveniment, a participat și Excelența Sa, Willemijn van Haaften, Ambasador al Regatului Țărilor de Jos în România.
Programul a inclus o ceremonie aniversară, vizitarea Colegiului, întâlniri cu autoritățile locale si reprezentanți ai conducerii liceului, profesori și elevi, precum și participarea la un tur cu bicicleta.
Prin participarea la acest eveniment, Ambasada Regatului Țărilor de Jos își reafirmă sprijinul pentru inițiativele educaționale și proiectele care încurajează dialogul, cooperarea și dezvoltarea durabilă în rândul tinerilor și al comunităților locale.
”Ambasada Regatului Țărilor de Jos felicită conducerea, profesorii și elevii Colegiului Mircea cel Bătrân pentru contribuția valoroasă adusă educației de-a lungul celor 130 de ani de activitate.”
Piesele de tezaur românești furate în urma unui jaf la finele lui ianuarie 2025 din Muzeul Drents, din Assen, ar fi fost recuperate, scrie presa din Țările de Jos.
Publicația Dagblad van het Noorden scrie că artefactele celebre sustrase în ianuarie 2025, inclusiv Coiful din aur de la Coțofenești, ar fi fost găsite după mai bine de 14 luni de la spectaculosul jaf care a provocat un val de reacții internaționale.
Poliția din Nordul Olandei și Parchetul din aceeași regiune au fost solicitate pentru o reacție, însă ambele instituții refuză să comenteze. Un purtător de cuvânt al Parchetului indică doar că joi după‑amiază va avea loc o conferință de presă la Muzeul Drents din Assen.
În cadrul acestei întâlniri cu jurnaliștii vor fi „prezentate evoluții” în ancheta privind jaful de artă din muzeu. Furtul a avut loc anul trecut, în noaptea de vineri 24 spre sâmbătă 25 ianuarie.
Hoții au detonat atunci un explozibil și au sustras trei brățări dacice din aur și Coiful de aur de la Coțofenești. Piesele arheologice de mare valoare fuseseră împrumutate Muzeului Drents de către Muzeul Național de Istorie a României din București.
Mai multe surse confirmă pentru DVHN că, după mai bine de paisprezece luni, coiful de aur de la Coțofenești a fost recuperat. Nu este clar dacă piesa a fost deteriorată, unde au fost găsite comorile furate sau dacă au fost efectuate arestări. Parchetul și muzeul nu confirmă informațiile, dar Muzeul Drents anunță pe site-ul său că este închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”.
Poliția și procurorii au mobilizat resurse importante pentru recuperarea comorilor și identificarea autorilor. În total au fost arestate 7 persoane, dintre care trei se află încă în detenție: Douglas Chesley W. (37 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (21 de ani).
Tribunalul din Assen va judeca fondul dosarului jafului de artă pe 14, 16 și 17 aprilie. Trei suspecți din Heerhugowaard vor fi judecați pentru furtul artefactelor vechi de secole, producerea unei explozii și distrugerea muzeului. Un al patrulea suspect va apărea în fața judecătorului la începutul lunii mai. Ceilalți trei arestați nu vor fi urmăriți penal.
Și postul de televiziune RTV Drenthe a anunțat că, astăzi, în jurul orei 15.00, ora României, reprezentanți ai Parchetului vor susține o conferință de presă în care vor anunța informații noi în dosarul jafului de la Muzeul Drents din 2025.
„Datorită unor noi evoluții în ancheta privind furtul comorilor de artă românești de la Muzeul Drents din Assen, Parchetul organizează în această după‑amiază o conferință de presă în Assen. Dacă au fost sau nu recuperate coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări de aur, Parchetul nu dorește încă să confirme.”, scriu jurnaliștii olandezi.
„Comorile de artă românești au fost furate anul trecut, în noaptea de 25 ianuarie, în urma unei spargeri cu explozibil la Muzeul Drents. Astăzi, la ora 14.00, (ora 15.00, ora României) Parchetul va oferi explicații în cadrul unui moment de presă organizat în muzeu.
Piesele românești se aflau la Muzeul Drents în cadrul expoziției „Dacia – Regat al Aurului și Argintului”. Cu doar câteva zile înainte ca expoziția să fie returnată la Muzeul Național de Istorie din București, trei hoți au pătruns prin efracție în muzeu. Imaginile camerelor de supraveghere arătau cum aceștia au folosit un explozibil pentru a forța o ușă, iar în câteva minute au ieșit cu coiful și cele trei brățări.
Jaful a devenit o știre internațională, iar în România a avut un impact puternic. Comorile poporului dacic, un popor uitat, sunt prezente în mod obișnuit în manualele școlare românești, explica anul trecut pentru NOS jurnalistul cultural Claudia Marcu. „Când am auzit de furt, m-am gândit: pentru olandezi ar fi ca și cum ar fi fost furată „Rondul de Noapte”. Oamenii sunt devastați.”
Coiful, fabricat în secolul al V-lea î.Hr., este aproape din aur pur. Alături de faimosul coif din aur, de la muzeul olandez au fost furate și trei brățări dacice, din cele 14 care au fost recuperate de statul român până acum.
România a încasat 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Țările de Jos, a anunțat Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în luna septembrie a anului 2025. Potrivit instituției, suma integrală aferentă poliței de asigurare a fost virată de către compania de asigurări, conform contractului încheiat între părți.
O amplă anchetă a început încă din primele ore după furt, la care au participat și experți din România. Specialiști în patrimoniu, arheologi și experți în obiecte dacice au fost cooptați de autoritățile olandeze pentru a evalua valoarea pieselor, vulnerabilitățile lor și posibilele rute prin care ar fi putut fi scoase din țară. Investigația a vizat atât pista infracțională locală, cât și rețelele internaționale specializate în furtul și plasarea artefactelor de mare valoare.
Miercuri, 30 iulie, poliţiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Ostrov au oprit pentru control un autoturism, condus de un cetățean român, care transporta cu ajutorul unei autoplatforme un microbuz înmatriculat în Olanda.
În urma verificărilor, polițiștii au constatat că microbuzul transportat pe autoplatformă este semnalat ca bun căutat în vederea confiscării, alertă introdusă de autorităţile din Olanda.
Mijlocul de transport, evaluat la aproximativ 60.000 lei, a fost indisponibilizat la sediul instituției.
Polițiștii de frontieră, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de tăinuire, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun.
Ministrul Apărării: 18 aeronave F-16 vor fi achiziționate de România, la ”un euro”, până la finalul anului
Ministrul a intervenit în cadrul conferinței de presă pe care președintele Nicușor Dan o susține la Haga, în contextul participării sale la Summitul NATO.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat miercuri că 18 aeronave F-16 vor fi achiziționate de România, până la finalul anului, pentru o sumă modică de ”un euro”.
”Astăzi o să semnez împreună cu ministrul olandez acest Memorandum de Înțelegere pentru a continua procedura de transfer la centrul de pregătire F-16. Sunt 18 avioane care până la finalul anului vor intra în proprietatea statului român pentru un preț modic”, a arătat Moșteanu.
El a arătat că prețul modic este de ”un euro”.
Ministrul a intervenit în cadrul conferinței de presă pe care președintele Nicușor Dan o susține la Haga, în contextul participării sale la Summitul NATO.
Olanda: Banda de motociclişti Hardliners este implicată în furtul artefactelor dacice expuse la Muzeul Drents
Valoroasele exponate, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești, ar fi fost furate la comanda unui infractor român, pentru a-l ajuta să evite pedeapsa cu închisoarea.
Banda de motocicliști Hardliners, interzisă de justiție, este implicată în furtul artefactelor dacice expuse la Muzeul Drents din Assen, a informat miercuri RTL Nieuws.
Membrii bandei i-au recrutat pe autorii spargerii muzeului, au declarat pentru RTL Nieuws surse din lumea infracțională și surse din jurul anchetei desfășurate de poliție.
Potrivit acestora, furtul a fost comis la comanda lumii interlope românești. Valoroasele exponate, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești, au fost furate ca monedă de negociere pentru a ajuta un infractor român să evite o pedeapsă cu închisoarea, au declarat sursele bine informate.
Conform acestui scenariu, este foarte probabil ca valorosul coif de aur, cu o vechime de 2.500 de ani, să fie intact.
„Se acumulează indicii potrivit cărora coiful nu a fost topit” și este probabil să se afle pe teritoriul Olandei, conform unei surse apropiate de ancheta poliției, care a estimat că acesta ”probabil este undeva în apropiere de Heerhugowaard, învelit într-un prosop”.
În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, hoții au folosit o bombă de artificii pentru a forța deschiderea unei uși a Muzeului Drents, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.
Se pare că, într-un interval de patru minute, hoții au distrus cu ajutorul unor ciocane mari două vitrine și au fugit cu coiful de la Coțofenești și cu trei brățări de aur, pentru care valoarea totală a asigurării este de 5,8 milioane de euro. Un detaliu de remarcat, relatat de o sursă RTL Nieuws, este faptul că, în timpul jafului, autorii au scăpat coiful pe jos o dată.
Ancheta poliției s-a concentrat rapid asupra orașului Heerhugowaard din Noord-Holland și a zonei înconjurătoare, unde polițiștii au făcut descinderi în locuințe și spații de depozitare și au arestat șapte suspecți, printre care Douglas W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani).
Înainte de arestarea lui Jan B., poliția olandeză a lansat o operațiune sub acoperire. Ofițerii s-au dat drept reprezentanți ai unor cumpărătorilor străini, interesați de coiful de aur dacic. Ei au oferit 400.000 de euro, o sumă pe care B. se pare că a refuzat-o. După ce operațiunea a eșuat, B. a fost arestat în cele din urmă.
Acești bărbați ar fi fost recrutați cu ajutorul bandei interzise de motocicliști Hardliners, raportează surse bine informate. „Le-au promis 15.000 de euro de persoană”, a declarat o sursă. Se spune că unul dintre suspecți este un membru aspirant al Hardliners.
Ordinul acestui furt ar proveni din România, au mai declarat sursele pentru RTL Nieuws, independent unele de altele. Artefactele dacice ar fi fost furate la ordinul unui infractor important care dorește să evite o pedeapsă cu închisoarea. Această persoană ar vrea să returneze coiful și brățările în schimbul unei reduceri sau a anulării pedepsei sale. RTL Nieuws nu a aflat despre ce infractor este vorba.
Deși poliția păstrează deschise și alte piste de investigație, „există un interes tot mai mare pentru un client român”, spune o sursă apropiată de anchetă. Întrebată despre acest subiect și despre posibila implicare a bandei de motocicliști Hardliners, procuratura nu a dorit să facă comentarii. „Nu este nimic de spus despre întrebarea dacă a existat un client. Vă revine, așadar, exclusiv să evaluați sugestiile și afirmațiile dumneavoastră, bazate pe surse”.
Conform uneia dintre surse, procuratura păstrează în mod deliberat discreția în acest caz: „Acesta este un caz foarte sensibil. Dacă Țările de Jos ar menționa un client român, ar izbucni imediat un conflict diplomatic”.
Nu este un fapt neobișnuit ca infractorii să intre în posesia unor obiecte artistice de mare valoare cu scopul de a obține o reducere a pedepselor. De exemplu, două picturi ale lui Van Gogh furate din Muzeul Van Gogh în 2003 au fost descoperite într-o cameră ascunsă ce aparținea infractorului italian implicat în lumea drogurilor, Raffaele Imperiale, care a dorit să obțină o reducere a unei pedepse cu închisoarea. De asemenea, recent s-a aflat că o pictură de Frans Hals, furată în urmă cu cinci ani, a ajuns probabil în mâinile infractorului belgian Flor B.
Clubul de motocicliști Hardliners a fost fondat în 2019 în închisoarea din Zaanstad de membri ai clubului de motocicliști interzis Hells Angels. De-a lungul anilor, membri săi au fost condamnați pentru mai multe infracțiuni penale, precum șantaj, incendii provocate și atacuri. Liderul Hardliners, Lysander de R., se află în închisoare din 2018 sub suspiciunea de conducere a unei organizații infracționale. În martie 2024, clubul Hardliners a fost interzis de instanță.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit, în Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea, un autoturism de lux, în valoare de 30.000 de euro, căutat de autoritățile din Olanda.
Mașina era condusă de un cetățean ucrainean, care intenționa să scoată autovehiculul din țară cu documente false.
La data de 30 martie, poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Isaccea, pe sensul de ieșire din țară, au efectuat controlul asupra unui autoturism, condus de către un cetățean ucrainean.
În urma verificărilor specifice, poliţiştii de frontieră au constatat că documentele autoturismului nu îndeplinesc condițiile de fond și formă ale unor documente autentice, fiind false. Au fost efectuate verificări suplimentare, în urma cărora a fost identificată o alertă introdusă de autoritățile Olandei cu privire la faptul că autoturismul în cauză este bun căutat în vederea confiscării.
Autovehiculul, evaluat la aproximativ 30.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul instituției pentru continuarea cercetărilor.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăinuire, fals și uz de fals, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun.
Suspecții arestați în Olanda nu sunt români, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu.
Potrivit acestuia, trei persoane au fost reţinute de Poliţia din Olanda ca suspecţi în cazul furtului de la Muzeul Drents. Niciunul dintre cei trei nu este cetăţean român, a precizat Despescu.
„Vrem să vă informăm, la această oră, în referire la cazul furtului din Regatul Ţărilor de Jos, respectiv furtul unor piese din Tezaurul dacic al României de la Muzeul Drents. Aş începe prin a vă informa că, încă din 25 ianuarie, Poliţia Română a fost notificată de poliţia olandeză cu privire la acest furt. Încă de la acel moment, Poliţia Română a fost în contact permanent cu poliţia olandeză, inclusiv cu şeful echipei de anchetă, şi totodată au fost activate toate mecanismele de cooperare poliţienească internaţională”, a declarat, miercuri seară, Bogdan Despescu.
El a adăugat că „a existat un flux continuu, un flux permanent de date şi informaţii, atât cu autorităţile din Olanda, cât şi cu Agenţia Europol şi cu Interpol, precum şi cu ceilalţi parteneri din Europa, în acelaşi timp la nivel naţional, au fost activate toate mecanismele de cooperare”.
„În urma acestor activităţi, vă putem comunica faptul că, la acest moment, sunt reţinute trei persoane de către poliţia din Olanda, aceste trei persoane fiind bănuite de comiterea acestei fapte grave, acestui furt, cu impact deosebit de grav asupra tuturor românilor. Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român. Mulţumim pe această cale atât poliţiei olandeze, celorlalţi parteneri din externi, dar în acelaşi timp şi partenerilor din România”, a transmis secretarul de stat în MAI.
Şeful Poliţiei Române, Benone Marian Matei, a declarat că la nivelul Poliţiei Române au fost făcute mai multe analize privind cazuri cu moduri de operare similare.
„Aş dori să menţionez că schimbul de date s-a realizat, pe de o parte la iniţiativa autorităţilor olandeze, cât şi din propria iniţiativă. De altfel, la nivelul Poliţiei Române au fost efectuate o serie de analize privind cazuri cu moduri de operare similare cel din Muzeul Drents, iar toate datele obţinute au fost puse la dispoziţie autorităţilor olandeze de îndată. În acest context, în data de 27 ianuarie am avut o întrevedere cu ataşatul de afaceri interne olandez în România, ocazie în care au fost analizate nivelul de progres, cât şi paşii de acţiune ulteriori. În plan intern, s-a relaţionat cu Parchetul General, unde a fost înregistrat din oficiu un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de furt calificat”, a afirmat şeful Poliţiei Române.
El a adăugat că în acest dosar lucrează procurori din cadrul Parchetului General, cât şi specialişti din cadrul Poliţiei Române.
„În cadrul acestui dosar penal, în cursul zilei de astăzi, în vederea constituirii unei echipe comune de anchetă cu autorităţile olandeze, s-au deplasat în Olanda un procuror şi un poliţist pentru a discuta cu autorităţile olandeze”, a precizat Benone Marian Matei.
_________________
Poliția olandeză a anunțat că a arestat trei persoane, care ar fi fost implicate în jaful tezaurului dacic de la Muzeul din Drents din 25 ianuarie.
Suspecții au fost arestați în Heerhugowaard din Olanda de Nord. Anchetatorii au făcut arestările în urma investigației, a imaginilor de pe camerele de supraveghere, dar și a ponturilor primite de la public.
Anterior, poliția olandeză a dat publicității miercuri mai multe fotografii cu un bărbat căutat pentru chestionarea în legătură cu furtul obiectelor din tezaurul dacic al României din Muzeul Drents din Assen.
Bărbatul, care poartă ochelari și șapcă de baseball, a fost văzut într-un magazin de bricolaj din Assen joia trecută, a declarat poliția olandeză miercuri după-amiază.
La locul jafului au fost găsite mai multe unelte și un ciocan despre care polițiștii cred că ar fi fost folosite pentru a pătrunde în clădirea muzeului.
Polițiștii olandezi au mai informat, de asemenea, despre probabilitatea ca mai multe dintre persoanele implicate în jaf să fi venit din provincia Noord-Holland.
Până în prezent, poliția a primit 120 de indicii după apelul televizat făcut marți seară în timpul căruia poliția a solicitat populației informații despre unelte și articole de îmbrăcăminte abandonate și despre un ciocan care a fost găsit într-un iaz din apropiere.
Poliţia olandeză a publicat, miercuri, fotografii ale unui individ suspectat de implicare în furtul artefactelor din tezaurul românesc expuse la Muzeul Drents din Assen.
Imaginile au fost surprinse de o cameră de supraveghere dintr-un magazin.
Populația a fost îndemnată să ofere informații care pot ajuta la prindere hoților.
Poliția dispune de mai multe piste în anchetă care indică faptul că mai mulți suspecți vin din Olanda de Nord. Au fost efectuate ample cercetări tehnice și tactice în muzeu și în împrejurimile acestuia. Căutări au avut loc și în alte locuri din Alkmaar, Witmarsum, Groningen, Assen și Rolde.
În timpul spargerii, infractorii ar fi folosit ciocane, un baros și o rangă, unul dintre obiecte fiind găsit în apropiere de muzeu.
„O echipă formată din zeci de anchetatori și specialiști lucrează la caz în scopul recuperării bunurilor furate și arestării suspecților”, a precizat poliția într-un comunicat.
La București, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a deschis un dosar penal din oficiu în cazul furtului valoroaselor artefacte, iar procurori ai Parchetului General au ridicat înscrisuri de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București în dosarul deschis după furtul tezaurului.
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, luni, faptul că în cazul expoziției organizate de autoritățile române cu piese din tezaurul dacic la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos nu a existat o hotărâre de guvern, așa cum s-a întâmplat în cazul altor expoziții organizate de autoritățile române în străinătate.
Scoaterea din ţară a pieselor din tezaurul dacic pentru expoziţia din Olanda fără emiterea unei hotărâri de Guvern a intrat în vizorul procurorilor de la Parchetul General.
„Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă care să ducă la lămurirea completă a situaţiei care a generat furtul, în data de 25 ianuarie a.c., a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate la Muzeul Drents din Assen, se arată într-un răspuns al Biroului de informare şi relaţii publice din Parchetul General la întrebarea dacă este anchetat modul în care au fost scoase obiectele de tezaur din ţară, fără emiterea unei hotărâri de Guvern.
Potrivit Ordonanței privind Protejarea Patrimoniului Cultural Național, pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale, aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice.
România a mai participat la expoziții asemănătoare la Roma și Madrid în baza unor hotărâri de guvern.
Sâmbătă, Parchetul General a informat că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents, iar premierul a anunțat, ieri, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităților de recuperare a celor patru piese de tezaur furate, precum și trimiterea Corpului de Control al Guvernului la Ministerul Culturii, pentru verificarea documentelor și condițiilor în care au fost trimise obiectele de patrimoniu în Olanda.
Tot ieri, conducerea Muzeului Național de Istorie și reprezentanții Ministerul Culturii au explicat că piesele de tezaur unice au fost exportate la Muzeul din Drents dat fiind faptul că este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și dispune de cele mai moderne dotări pentru asigurarea securității.
Piesele dacice furate au fost asigurate de o firmă olandeză, în contractul de împrumut al pieselor, semnat de reprezentanții celor două muzee, roman și olandez, figurând sume între 450.000 și 500.000 de euro pentru fiecare dintre brățările dacice, iar pentru Coiful din aur, de aproximativ 4,3 milioane de euro. În total, cele peste 600 de artefacte au fost asigurate pentru o sumă ce trece de 30 de milioane de euro.
Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania și nu exclude posibilitatea ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Obiectele de mare valoare pot fi folosite uneori ca mijloc de schimb de către infractori sau pentru a cere o răscumpărare.
O echipă formată din 35 de detectivi tactici, specialiști criminaliști, membri ai echipei naționale de artă a Unității Naționale de Expertiză și Operațiuni, lucrează la acest caz. Li se alătură și criminaliști români, este implicat și Interpolul, iar zeci de persoane au sunat deja la poliția locală să ofere ponturi pentru prinderea infractorilor.
Cunoscutul detectiv de artă Arthur Brand și-a exprimat speranța că hoții vor face alegerea corectă și coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice vor fi recuperate.
Într-un interviu acordat jurnalistei Claudia Marcu, el a spus că „Poliția olandeză, care este foarte profesionistă, lucrează din greu, iar hoții vor fi prinși. Poate că va dura o săptămână, poate un an, dar vor fi prinși, fără îndoială.”
AUDIO | Investigatorul Arthur Brand, despre furtul pieselor de tezaur din Muzeul Drents: Ancheta poate dura, dar hoții vor fi prinși!
Renumitul detectiv de artă și-a exprimat speranța că hoții vor face alegerea corectă și coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice vor fi recuperate.
Poliţia olandeză este pe urmele hoților tezaurului dacic aflat în Muzeul Drents, din Assen (Olanda), şi nu exclude existenţa unui al patrulea făptuitor. Totodată, este luată în calcul posibilitatea ca în furtul pieselor să fi fost implicați români.
Hoții au furat coifului de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi cele trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, ce datează din a doua parte a secolului I î.Hr., adevărate comori naționale ale României, expuse la Muzeul Drents, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
„Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele, pentru a depista autorii jafului şi pentru a se asigura că aceştia sunt aduşi în faţa justiţiei”, a declarat ministrul olandez al Culturii, Eppo Bruins.
Analiza imaginilor surprinse de camerele video din muzeu şi cercetarea suplimentară a mişcărilor suspecte ale unor vizitatori în sala în care erau expuse artefactele le-au furnizat detectivilor olandezi noi informații.
Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania și nu exclude posibilitatea ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Obiectele de mare valoare pot fi folosite uneori ca mijloc de schimb de către infractori sau pentru a cere o răscumpărare.
O echipă de polițiști, formată din 35 de detectivi tactici, specialiști criminaliști, membri ai echipei naționale de artă a Unității Naționale de Expertiză și Operațiuni, lucrează la acest caz. Iar o echipă de criminaliști români va fi trimisă în Olanda pentru a participa direct la anchetă.
Cunoscutul detectiv de artă Arthur Brand a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio România Cultural, despre jaful artefactelor dacice din Muzeul olandez Drents.
Renumitul investigator, intervievat de jurnalista Claudia Marcu, și-a exprimat speranța că hoții vor face alegerea corectă și coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice vor fi recuperate.
Poliția olandeză, care este foarte profesionistă, lucrează din greu, iar hoții vor fi prinși. Poate că va dura o săptămână, poate un an, dar vor fi prinși, fără îndoială. Acum polițiștii analizează filmările de pe camerele de supraveghere din ultima săptămână, pentru că hoții trebuie să fi fost acolo înainte pentru a vedea unde era aurul. Căutările sunt abia la început, dar este o operațiune amplă. Zeci de polițiști lucrează la acest caz și speram că hoții vor fi prinși curând. Aceasta este cea mai bună opțiune.
Cea mai mare temere a lui Arthur Brand este că artefactele vor fi topite.
În realitate, pe piața neagră nu se fac comenzi, așa cum vezi în filme. În cazul de față, au furat coiful poate cu ideea că îl pot vinde. Dar nu vor reusi, pentru că vorbim de un obiect atât de cunoscut la nivel mondial, o piesă foarte frumoasă și importantă. Nimeni nu va dori să o cumpere, pentru că dacă o cumperi, nu o poți arăta prietenilor, nu o poți vinde, nu o poți lăsa copiilor tăi. Nu cred că vor găsi un cumpărător.
Expertul subliniază că, dacă aurul este topit, pedeapsa ar crește semnificativ. Prin intermediul presei, transmite un mesaj hoților, îndemnându-i să returneze obiectele furate pentru a evita închisoarea pe termen lung.
S-ar putea ca hoții să vrea să topească aurul, dar vreau să le spun – și asta spun și în interviurile pe care le dau în Olanda – că ieri am văzut că sunt cel puțin trei hoți implicați. Dacă topesc aurul, vor obține poate 60.000 de euro. Dar dacă sunt prinși – și vor fi prinși de poliția olandeză – vor primi doi sau trei ani de închisoare pentru jaf, iar dacă aurul este topit, vor primi încă trei sau patru ani suplimentari.
Și vreau să le explic: pentru 20.000 de euro fiecare, pentru că sunt trei, merită să petreacă șase sau șapte ani în închisoare? Nu merită. Așa că încerc să transmit acest mesaj prin intermediul presei: Ați făcut o greșeală. Nu topiți aurul, lăsați-l undeva, abandonați-l acolo, astfel încât să poată fi recuperat, pentru că nu vreți să petreceți 6 sau 7 ani în închisoare pentru 20.000 de euro.
Expoziția „Dacia, imperiul aurului și al argintului” era asigurată pentru mai mult de 30 de milioane de euro de o firma de asigurări olandeză.
Nu poți înlocui astfel de obiecte, nici măcar cu bani, dar poate compania de asigurări va oferi o recompensă, poate vor spune: Uite, dacă ai informații, îți oferim 100.000 de euro. Cred că ar fi o idee bună, pentru că atunci poate cineva va vorbi.
Interviul integral poate fi ascultat aici:
Jurnalista Claudia Marcu, născută la Constanța și care locuieşte în Olanda de peste 20 de ani, realizatoarea „Ilustratei de Amsterdam”, a comparat impactul dispariției pieselor de tezaur cu ceea ce ar însemna pentru olandezi furtul „Rondului de noapte”: „Imaginați-vă că cineva fură Rondul de noapte? Cum vor reacționa olandezii? Cam așa resimt și românii furtul coifului de la Coțofenești”, a scris jurnalista pe Facebook.
Poliţia olandeză a făcut publice primele imagini surprinse de camerele de supraveghere în timpul jafului de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost furate artefacte dacice.
Mai mulți indivizi necunoscuți au forţat o uşă exterioară a clădirii și au provocat o explozie, pătrunzând în muzeu, de unde au furat mai multe artefacte româneşti, printre care Coiful de aur de la Cotofenesti şi trei brăţări dacice de aur.
Comunicatul Poliției olandeze
Sâmbătă, în jurul orei 03.45 , poliția olandeză a primit un raport despre o explozie la Muzeul Drents, situat pe Brink în Assen. La fața locului, s-a constatat că s-a pătruns în clădire forțând o ușă cu ajutorul explozibililor. Din interior au fost furate mai multe artefacte arheologice de mare valoare, inclusiv casca de aur de la Coțofenești.
Explozia a cauzat, de asemenea, daune muzeului. Nu au fost raportate victime, iar până acum nu s-au efectuat arestări. Autoritățile suspectează implicarea mai multor persoane.
O investigație de amploare a fost lansată, iar poliția efectuează astăzi cercetări suplimentare la fața locului. Acestea includ o investigație de vecinătate, examinări criminalistice și analizarea imaginilor surprinse de camerele de securitate. Poliția se concentrează pe identificarea suspecților și a artefactelor furate. Echipa de investigație a decis să implice și Interpolul, o organizație internațională care asistă forțele de poliție în prevenirea și combaterea infracțiunilor.
Poliția investighează, de asemenea, un vehicul suspect. În jurul orei 04.15, s-a primit un raport despre un incendiu de mașină la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolde. La fața locului nu se afla nicio persoană. Autoritățile suspectează că acest vehicul ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu. O posibilă ipoteză este că suspecții au schimbat vehiculul în apropierea locului incendiului.
Apel către populație pentru ajutor
Locuitorii din apropierea muzeului, ai locului unde a fost incendiat vehiculul sau ai posibilei rute de evadare pot să fi observat persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. De asemenea, oricine are imagini surprinse de camerele de sonerie sau de bord între orele 03.00 și 04.30 ar putea furniza informații valoroase pentru investigație.
„Aveți informații? Contactați-ne! Dețineți informații despre explozie și spargere? Aveți vreo idee despre cine ar putea fi suspecții? Ați observat persoane suspecte în ultimele zile în preajma Muzeului Drents, poate în apropierea artefactelor de valoare? Dețineți imagini sau detalii despre mașina suspectă sau alte vehicule suspecte? Sau cunoașteți informații despre artefactele furate, care ar putea circula în lumea interlopă? Vă rugăm să ne contactați!
Puteți apela linia de informare la 0800-6070, utilizați formularul online de pe site-ul poliției sau oferiți informații anonim prin intermediul Meld Misdaad Anoniem la 0800-7000. În plus, Echipa de Informații Criminale a poliției poate primi sfaturi anonime protejând identitatea surselor. Aceștia pot fi contactați la 088-6617734. În caz de urgență, sunați la 112″, scrie Poliția olandeză pe site-ul său.
Potrivit MNIR, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locală.
Cooperare internațională pentru recuperarea pieselor din tezaurul dacic furate în Olanda
Anchetă internațională în cazul jafului de la Muzeul Drents, în urma căruia au fost sustrase Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, artefacte emblematice ale patrimoniului național.
Muzeul Naţional de Istorie a României organizează, duminică, o conferinţă de presă pe tema furtului pieselor din tezaurul dacic.
„Având în vedere cumplitul eveniment care a avut loc în data de 25 ianuarie la Muzeul Drents din Assen, Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) – furtul a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, care făceau parte din expoziţia internaţională Dacia! Empire of Gold and Silver – anunţăm organizarea unei conferinţe de presă care va avea loc astăzi, 26 ianuarie, ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12”, se precizează într-un anunţ transmis de MNIR.
Parchetul General a informat, ieri, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive. Cercetările vor fi efectuate de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ofițeri de poliție și specialiști din Inspectoratul General al Poliției Române.
„Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională”, se menționează în comunicatul PÎCCJ.
Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui jaf de câteva minute, comis de făptuitori încă neidentificați, care a avut loc ieri dimineața, în jurul orei 3.45, la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda.
Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Hoții au intrat prin efracție în clădirea muzeului, unde erau expuse 673 de piese dacice din aur și argint, din colecțiile a 18 muzee din România, în cadrul expoziției „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României și care urma să se închidă astăzi.
Conform autorităților olandeze, au fost implicați „mai mulți hoți”, care pot fi văzuți pe înregistrările camerelor de luat vederi, iar jaful a fost planificat meticulos. Poliția olandeză, care investighează incidentul cu ajutorul Interpolului, a identificat un vehicul suspect, incendiat în cursul nopții, care ar putea avea legătură cu jaful. Ocupanții ar fi putut urca într-un alt vehicul.
MAE a transmis că Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate sâmbătă dimineață în legătură cu acest incident. Au fost informate, totodată, Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române, fiind alertate și ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente, iar poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpolul.
Toate piesele furate erau asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.
Experții de artă vorbesc despre un jaf la comandă, care are legătură cu piaţa neagră a obiectelor de patrimoniu în care sunt implicaţi şi colecţionari foarte bogaţi. Marea temere este, însă, că piesele, bunuri de patrimoniu cultural național cu o valoare inestimabilă, ar putea fi topite, întrucât nu pot fi comercializate și orice tranzacție cu astfel de artefacte unice ar fi ilegală.
Fostul procuror general al României Augustin Lazăr a comentat pentru site-ul Radio România, furtul artefactelor expuse în Olanda de Muzeul Național de Istorie a României.
„Spiralele furate sunt 3 din primele 4 brățări regale dacice, de aur, recuperate de autoritățile române în ianuarie 2007. Ele sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României. Există imaginile lor în bazele noastre de date. Sunt convins că se vor lua toate măsurile pentru a fi urmărite prin INTERPOL și vor fi recuperate”, a spus magistratul, care s-a ocupat de recuperarea brățărilor dacice.
Traficate din România printr-o largă şi profesionistă reţea de intermediari sârbi, brățările dacice au ajuns pe pieţele europene şi americane de antichităţi şi, în cele din urmă, la magazine de antichităţi şi case faimoase de licitaţii, precum Christie’s. Anchetatorul Augustin Lazăr a reușit recuperara a 13 din cele 24 de spirale din aur masiv, expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României în 2011.
Coiful dacic de la Coțofenești este o piesă de patrimoniu național excepțională. Datează din secolul IV î.Hr., din perioada clasică a civilizației traco-getice, iar faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României, scriehistoria.ro.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR, fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate la Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența sau Lisabona.
Coiful a fost descoperit întâmplător, în 1928, în satul Coţofeneşti din judeţul Prahova, de un copil din zonă. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Este o piesă din aur masiv, aproape intactă, și cântărește 770 grame. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, dar niciun detaliu de decor nu este deteriorat.
Calota conică din foaie de aur este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic.
Pe obrăzarele, fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Se remarcă influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală. A fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰, potrivit Wikipedia.
MINISTERUL CULTURII: Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor
Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.
Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr. și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’ care a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, anunță Ministerul Culturii.
‘În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția ‘Dacia! Kingdom of Gold and Silver’. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României’, informează, sâmbătă, Ministerul Culturii.
Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.
Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.
Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate.
Totodată, Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național.
Expoziția ‘Dacia! Kingdom of Gold and Silver’, deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele.
O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, în noaptea de vineri spre sâmbătă, unde se află și tezaurul dacic românesc.
Au fost furate patru piese din expoziție, 3 brățări dacice și Coful dacic de la Coțofenești.
Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis că a fost notificat cu privire la o explozie și ce un număr de exponate au fost furate.
„Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie. Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, a precizat MAE în comunicat.
MAE a informat Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, dar și tuturor ambasadelor României din țările vecine pentru a oferi sprijin.
„Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România.
Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol
Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente”, a încheiat MAE.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit în zona de competență un autoturism căutat de către autoritățile din Olanda, aflat în posesia unui cetăţean român.
În data de 23.10.2024, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Cernavodă au oprit în trafic, pentru control, un autoturism înmatriculat în Olanda, condus de către un cetățean român.
În urma verificărilor efectuate în aplicaţia eDAC, polițiștii au constatat că autoturismul figurează ca bun căutat în vederea confiscării, alertă introdusă de autorităţile din Olanda.
Autoturismul, evaluat la aproximativ 150.000 lei, a fost indisponibilizat la sediul instituției pentru continuarea cercetărilor.
În acest caz, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun.
Sursă și foto: Garda de Coastă/ Redactor: Adina Sîrbu
FOTO | Primele arestări în cazul drogurilor descoperite în Portul Constanța
Publicat de Adina Sîrbu,
25 septembrie 2024, 13:25
Două persoane au fost arestate preventiv, astăzi, de Tribunalul Constanţa în dosarul în care sunt acuzate de trafic internaţional de droguri, după ce procurorii şi poliţiştii au descoperit în Portul Constanţa cocaină ascunsă în aproximativ 15 tone de pulpă de fructe congelată provenită din Ecuador.
Această prezentare necesită JavaScript.
Marți, DIICOT preciza într-un comunicat că procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Constanţa, Biroul de Combatere a Traficului de Droguri au dispus reţinerea a 2 persoane, de 33 şi 36 de ani, cercetate într-o cauză penală privind săvârşirea infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc.
Astăzi, cei doi au fost arestați preventiv pentru 30 de zile.
„Din materialul probator administrat a rezultat că, în ziua de 18 septembrie, în cadrul unei operaţiuni de import din Ecuador, efectuată de o societate comercială din România, un container conţinând, conform documentelor, butoaie şi cutii cu pulpă de fructe a fost descărcat într-un terminal din Portul Constanţa. Având în vedere anumite date şi indicii potrivit cărora în încărcătura alimentară sunt disimulate droguri de mare risc, respectiv cocaină, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanţa, Biroul de Combatere a Traficului de Droguri, poliţiştii DCCO Serviciul Antidrog, BCCO Constanţa-SCCO Porturi Maritime şi DOS au efectuat activităţi specifice de investigare pentru strângerea probelor necesare în cauză. Pe parcursul cercetărilor au fost identificaţi doi cetăţeni români, inculpaţi în dosarul penal, implicaţi în activitatea infracţională”, se menţionează în comunicat.
Conform DIICOT, pe 18 septembrie, după realizarea formalităţilor vamale, containerul a fost preluat şi transportat în municipiul Aiud, iar 71 de butoaie conţinând pulpă de fructe congelate au fost mutate într-un autocamion frigorific, transbordarea fiind efectuată din containerul maritim care conţinea circa 16 tone de produs încărcat în 75 de butoaie din material plastic, fiecare având o cantitate netă de circa 200 kilograme.
DIICOT spune că transportul avea ca destinaţie finală Olanda, unde ar fi trebuit să ajungă miercuri.
În cursul zilei de luni, cu sprijinul Poliţiei de Frontieră, autocamionul a fost oprit la Punctul de trecere Nădlac 1, iar în urma controlului a fost descoperită cocaină în butoaiele care conţineau aproximativ 15 tone de pulpă de fructe, informează anchetatorii, care adaugă că, ulterior capturării drogurilor, s-a intervenit pentru prinderea persoanelor şi pentru punerea în executare a mai multor mandate de percheziţie domiciliară, inclusiv în municipiul Aiud, unde acestea ar fi amenajat un depozit pentru a plasa o parte din marfa transportată, respectiv patru butoaie din material plastic şi 88 de cutii ce conţineau aproximativ 880 kilograme fructe congelate.
La data de 29 februarie a.c., polițiști din cadrul Poliției Municipiului Constanța – Secția 3 Poliție au fost sesizați cu privire la plecarea voluntară a numitei RAICU ANDRA DIANA, de 39 ani, din municipiul Constanța, județul Constanța.
În luna octombrie 2023, aceasta a plecat în Olanda, iar, din data de 7 februarie a.c., nu a mai putut fi contactată telefonic.
RAICU ANDRA DIANA are 1,80 m înălțime, 65 de kilograme, ochi căprui, păr șaten, lung.
Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze numărul unic pentru apeluri de urgență 112 sau Dispeceratul I.P.J. Constanța, tel. 0241.611.364.
La data de 12 februarie a.c., în jurul orei 16.50, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Constanța-Serviciul Municipal de Ordine și Siguranță Publică au fost sesizați cu privire la plecarea voluntară a numitului GOGU ILIE ADRIAN, de 38 ani, din comuna Agigea, județul Constanța.
La data de 1 februarie a.c., în jurul orei 11.00, acesta a plecat în mod voluntar de la locul de muncă din Olanda.
GOGU ILIE ADRIAN are 1,62 m înălțime, 70 de kilograme și ochi căprui.
La data plecării purta o geacă neagră, pantaloni albaștri și adidași negri.
Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze numărul unic pentru apeluri de urgență 112 sau Dispeceratul I.P.J. Constanța, tel. 0241.611.364.
Sursă și foto: IPJ Constanța/ Redactor: Adina Sîrbu
fregata HNLMS Evertsen, cea mai performantă și puternică navă aflată în uzul Marinei Olandeze, se află în vizită în Portul Constanța.
Nava HNLMS Evertsen se află în apele teritoriale românești pentru a participa la cel mai important exercițiu NATO din acest an – Sea Breeze 2021, la care sunt prezente 32 de state de pe şase continente, 5.000 de militari, 32 de nave, 40 de avioane și 18 echipe de operațiuni speciale și scufundări. Exercițiile vor avea loc în partea de nord-vest a Mării Negre și în regiunile ucrainene Mikolaiv, Herson şi Odesa.
Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, contraamiral Mihai Panait
efectuează o vizită oficială luni, 28 iunie, la bordul fregatei Marinei
Regale a Țărilor de Jos HNLMS „Evertsen” acostată în Portul Constanța.
Nava neerlandeză a sosit sâmbătă, 26 iunie, în Portul Constanța, pentru
o escală de patru zile în România, după ce a executat o serie de misiuni
în apele internaționale ale Mării Negre.
HNLMS Evertsen este a patra unitate din clasa De Zeven Provinciën și a fost lansată la apă pe 19 aprilie 2003.
Nava are un deplasament de 6,050 de tone, o lungime de 144 de metri și aproape 19 metri lățime.
Nava atinge viteza de 28 noduri – 52 km/h și are un echipaj de 202 marinari.
Armamentul de la bord este de ultimă generație, nava având un tun de 127 mm, precum și multiple lansatoare de rachete AA și anti-navă. La bordul fregatei se află îmbarcat și un elicopter.
Amsterdam şi Rotterdam vor fi primele două oraşe din Olanda unde purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie, potrivit unui regulament care intră în vigoare miercuri, relatează dpa.
Persoanele în vârstă de 13 ani şi mai mari trebuie să poarte măşti de protecţie în pieţe, pe străzi aglomerate precum şi în magazine aglomerate şi în centre comerciale acoperite.
Semne de avertizare galbene care atenţionează oamenii despre noul regulament au fost amplasate marţi în tot centrul Amsterdamului, inclusiv în Districtul Roşu.
Oricine nu poartă mască riscă o amendă de 95 de euro (111, 8 dolari), conform anunţurilor făcute de consiliile celor două oraşe.
Decizia survine ca răspuns la o creştere a numărului de infecţii cu coronavirus şi ca urmare a îngrijorărilor faţă de respectarea distanţei sociale în contextul prezenţei unui număr mare de turişti în centrul istoric al Amsterdamului.
Până acum, numai persoanele care călătoreau în transportul public erau obligate să poarte măşti.
Săptămâna trecută, ţara a înregistrat 2.600 de noi cazuri de infecţii, aproape dublu faţă de săptămâna precedentă, o evoluţie pe care institutul olandez de sănătate a calificat-o drept ”îngrijorătoare”.
Olanda este țara care are mai multe biciclete decât locuitori și care deține cea mai impresionantă rețea de piste de biciclete din lume: se întinde pe nu mai puțin de 35.000 de kilometri, pe tot teritoriul țării.
Iar reputația cea mai bună în acest sens o are Utrecht. Orașul aflat la 20 de minute de mers cu trenul de Amsterdam deține cea mai mare parcare de biciclete din lume și reduce constant numărul străzilor pe care se poate circula cu mașina, în favoarea bicicletelor.
Iar planurile viitoate ale orașului includ și construția unei zone prin care să nu circule nicio mașină. În cartierul Merwede vor locui 12.000 de rezidenți, iar cele mai importante facilități, înclusiv Gara Centrală, vor fi la distanțe care vor putea fi parcurse pe jos sau cu bicicleta.
Orăşelul a fost inițial un parc de afaceri, dar acesta va fi transformat în următorii ani într-o zonă verde a orașului, în care oamenii se pot relaxa, pot munci și pot locui într-un mediu prietenos și sănătos. De aceea, mașinile vor fi interzise în zonă.
Cartierul va găzdui și o serie de locuri în care oamenii să-și poată petrece timpul împreună și să socializeze. Va exista o zonă pentru skateboarding, multe restaurant și cafenele și un spațiu unde rezidenții pot face cățărări.
Limitare de viteză la 100 de km/h pe autostrăzile olandeze
Publicat de ,
27 decembrie 2019, 13:38
Lupta pentru un aer mai curat, mai puțin poluat de gazele de eșapament ale mașinilor, duce uneori la măsuri cu care cu greu ne-am putea obișnui.
Guvernul olandez a luat decizia de a limita viteza maximă legală, la nivel național, la 100 de km/h pe timp de zi, inclusiv pe autostrăzi. Aceasta măsură ar urma sa reducă emisiile de oxid de azot.
Chiar dacă bicicleta si mijloacele de transport prietenoase cu mediul înconjurător sunt foarte populare în Olanda, măsuratorile au arătat că emisiile de oxid de azot din această țară depășesc cu mult normele stabilite de Uniunea Europeană.
De vină pentru asta ar fi industria auto și cea a construcțiilor, tocmai de aceea justiția olandeză a blocat toate proiectele de construcție de locuințe din țară, crescând în același timp și prețul locuințelor, dar și chiriile.
Guvernul olandez a decis, așadar, să ia încă o măsură radicală pentru a reduce emisiile: limitarea vitezei maxime legale la 100 de km/h, în toată țara, în intervalul orar 06:00 – 19:00, inclusiv pe autostrăzi. Cel mai probabil, această masura se va aplica de anul viitor.
Premierul Țării Lalelelor nu este în favoarea limitării vitezei, însă recunoaște că este necesară mai ales pentru a relua lucrările de construcții si astfel de a nu pierde locuri de muncă.
Redactor – Daniel Haralambie / Foto – unsplash.com
Temperaturile, deja ridicate, vor continua să urce miercuri în vestul Europei, unde acest nou val de căldură a determinat autorităţile din mai multe ţări să declanşeze cod roşu de caniculă, relatează AFP.
În Franţa, aproape toate regiunile sunt sub alertă de caniculă. Un nou record de temperatură a fost atins marţi la Bordeaux, cu 41,2 grade Celsius, iar Meteo France prezice temperaturi care nu au fost înregistrate de peste 70 de ani la Paris – mercurul termometrelor urmând să atingă joi 41 de grade Celsius. Recordul actual datează din 1947, cu 40,4 grade Celsius.
În schimb, recordul de temperatură la nivelul întregii ţări, de 46 de grade Celsius înregistrat în sud, nu va fi depăşit.
Belgia a declanşat pentru prima dată alertă roşie de caniculă.
Miercuri, „temperaturile vor urca până aproape de recordurile absolute”, a anunţat Meteo Belgique, care se aşteaptă, spre exemplu, la 38 de grade Celsius la Seraing, în nord-estul ţării. Recordul istoric datează din 27 iunie 1947, când s-au înregistrat 38,8 grade Celsius, corectat la 36,6 grade Celsius în momentul introducerii unor noi metode de măsurare a temperaturilor.
Astfel, majoritatea serviciilor din oraşul Bruxelles se vor închide începând cu ora 13:00 miercuri, joi şi vineri, au anunţat autorităţile locale. În Flandra de Vest, guvernatorul a decretat marţi interdicţia de a fuma şi de a face focul în spaţii deschise pentru a evita incendiile.
Italia este la rândul său afectată de caniculă, iar autorităţile au ridicat alerta la nivelul 3 pentru miercuri în cinci oraşe – la Bolzano, Brescia, Florenţa, Perugia şi Torino.
Alerta de nivel 3 este declanşată în condiţiile unor „situaţii de urgenţă care pot afecta sănătatea persoanelor active şi sănătoase, nu doar a subgrupurilor cu risc, precum vârstnicii, copiii foarte mici şi persoanele cu boli cronice”, au afirmat autorităţile italiene.
Circa zece oraşe, inclusiv Roma, sunt vizate de alerta roşie de caniculă joi, care se aşteaptă a fi ziua cea mai fierbinte.
La rândul său, Marea Britanie ar putea avea şi ea cea mai fierbinte zi din istoria sa: „Probabil vom depăşi recordul de căldură pentru luna iulie, de 36,7 grade Celsius, şi există chiar posibilitatea de a depăşi recordul absolut de 38,5 grade Celsius”, a anunţat serviciul de meteorologie britanic (Met Office).
Olanda se află, de asemenea, sub alertă „portocalie”, cu excepţia insulelor din nord, iar în Germania mercurul va ajunge în zilele următoare la 41 de grade Celsius în regiunea Köln. În landul Saarland se aşteaptă să fie depăşit recordul absolut de 40,3 grade Celsius, datând din 2015, a anunţat agenţia meteo germană DWD.
În cele din urmă, jumătate din Elveţia se află sub alertă portocalie de caniculă, iar serviciul naţional de meteorologie anunţă o „dezgheţare majoră în munţii înalţi”, urmând să se înregistreze miercuri 0 grade Celsius la altitudinea de 4.800 de metri.
Sursa: Agerpres / Redactor: Daniel Țăndăreanu / Foto: Arhivă
Reprezentantul Olandei, Duncan Laurence, a câştigat Eurovision 2019, cu piesa „Arcade” , în urma finalei ce a avut loc sâmbătă noaptea la Tel Aviv.
Olanda s-a clasat, astfel, pe primul loc, cu 492 de puncte, urmată de Italia, cu 465 de puncte şi Rusia, cu 369 de puncte.
Ordinea de intrare în finală a fost: Malta – Michela, cu „Chameleon”, Albania – Jonida Maliqi, cu „Ktheju tokes”, Republica Cehă – Lake Malawi, cu „Friend of a Friend”, Germania – S!sters, cu „Sister”, Rusia – Sergey Lazarev, cu „Scream”, Danemarca – Leonora, cu „Love Is Forever”, San Marino – Serhat, cu „Say Na Na Na”, Macedonia de Nord – Tamara Todevska, cu „Proud”, Suedia – John Lundvik, cu „Too Late for Love”, Slovenia – Zala Kralj & Gaper Santl, cu „Sebi”, Cipru – Tamta, cu „Replay”, Olanda – Duncan Laurence, cu „Arcade”, Grecia – Katerine Duska, cu „Better Love”, Israel – Kobi Marimi, cu „Home”, Norvegia – KEiiNO, cu „Spirit in The Sky”, Marea Britanie – Michael Rice, cu „Bigger Than Us”, Islanda – Hatari, cu „Hatrio mun sigra”, Estonia – Victor Crone, cu „Storm”, Belarus – ZENA, cu „Like It”, Azerbaidjan – Chingiz, cu „Truth”, Franţa – Bilal Hassani, cu „Roi”, Italia – Mahmood, cu „Soldi”, Serbia – Nevena Bozovic, cu „Kruna”, Elveţia – Luca Hanni, cu „She Got Me”, Australia – Kate Miller-Heidke, cu „Zero Gravity”, Spania – Miki, cu „La Venda”.
Câştigătorul a fost ales în urma voturilor juriilor de specialitate şi fanilor din ţările participante, aceştia din urmă exprimându-şi opţiunea prin SMS sau prin intermediul aplicaţiei mobile dedicate Eurovision.
Cea care a deschis show-ul finalei de la Tel Aviv a fost Netta Barzilai, câştigătoarea de anul trecut a concursului cântecului european. De altfel, spectacolul de la Tel Aviv a reunit foşti câştigători sau vedete Eurovision precum Dana International, Conchita, Mans Zelmerlow, Eleni Foureira, Verka Serduchka şi Gali Atari.
Madonna a fost invitatul special al finalei Eurovision şi a cântat sâmbătă, pe scena de la Tel Aviv, hitul „Like a Prayer” şi noul său single, „Future”, acesta din urmă alături de rapperul Quavo.
„Sunteţi toţi câştigători”, le-a spus Madonna artiştilor de la Eurovision, înainte de a urca pe scena concursului. „Să nu subestimaţi niciodată puterea muzicii!”, a exclamat ea.
Desfăşurat sub sloganul „Dare to Dream”, concursul Eurovision de la Tel Aviv a fost prezentat de Bar Rafaeli, Erez Tal, Assi Azar şi Lucy Ayoub.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu
Circa 200 de persoane au fost evacuate miercuri de pe o navă de croazieră, după ciocnirea cu un cargou, pe râul Waal din Olanda, în apropiere de Nijmegen, relatează DPA.
Pasagerii de pe nava elveţiană MS Edelweiss erau ‘şocaţi, dar nevătămaţi’, a anunţat pe Twitter biroul local pentru urgenţe Veiligheidsregio Gelderland-Zuid.
Presa locală preluată de DPA informează că pe vasul de croazieră se aflau 160 de pasageri şi 80 de membri ai echipajului. Cealaltă navă implicată în coliziune transporta automobile spre Rotterdam şi avea la bord doar doi oameni.
În urma ciocnirii, vasul de croazieră a fost împins în pilonul unui pod de cale ferată peste râu şi a suferit avarii importante. Un incendiu declanşat după impact a fost stins rapid.
Cauza accidentului nu a putut fi stabilită imediat.
Autorităţile olandeze bănuiesc că cel puţin o persoană a fost ucisă în timpul unui incident armat produs luni într-un tramvai în oraşul Utrecht, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei olandeze, citată de Reuters.
Separat, postul de televiziune public olandez NOS a informat că un aşternut alb a fost pus peste corpul unei persoane lângă tramvaiul în care a avut loc incidentul.
Agenţia de presă naţională olandeză ANP, preluată de France Presse, a relatat că în incidentul armat de la Utrecht a fost omorâtă cel puţin o persoană. Victima se află pe sol, între cele două vagoane ale tramvaiului, conform unui jurnalist al ANP prezent la locul incidentului.
Informaţia nu a fost deocamdată confirmată oficial de poliţie, care a indicat că nu exclude pista teroristă.
În urma acestui incident, autorităţile olandeze din provincia Utrecht au decis ridicarea alertei antiteroriste la nivelul maxim. Coordonatorul Naţional Antiterorism a anunţat că s-a decis ridicarea nivelului de alertă în provincie deoarece suspectul este încă în libertate.
Totodată, autorităţile au sporit securitatea în şcoli, moschei şi nodurile de transport.
Mai multe persoane au fost rănite astăzi într-un incident armat în oraşul olandez Utrecht, a anunţat poliţia locală, relatează Reuters.
Potrivit poliţiei din Utrecht, o piaţă din apropierea unei staţii de tramvai situată în afara centrului oraşului a fost încercuită, echipe de intervenţie sosind la faţa locului.
Guvernul olandez a anunţat sâmbătă că este în discuţii cu 250 de companii despre mutarea operaţiunilor din Marea Britanie în Olanda înaintea ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, programată la 29 martie, relatează Reuters.
Ministerul Economiei a precizat într-un raport că un program de recrutare a adus 42 de companii sau filiale şi 1.923 de locuri de muncă din Marea Britanie în Olanda în 2018.
În raport sunt incluse banca japoneză de investiţii Norinchukin, compania de presă TVT Media, furnizorii de servicii financiare MarketAxess şi Azimo, precum şi asiguratorul maritim UK P&I Club printre companiile care au decis mutarea şi care nu fuseseră menţionate până acum.
„În 2019, mai multe companii, printre care Discovery şi Bloomberg, şi-au anunţat deja intenţia de a investi în Olanda din cauza Brexit-ului“, a adăugat Ministerul Economiei.
„În plus, Agenţia olandeză pentru investiţii străine discută cu peste 250 de companii străine care iau în considerare mutarea operaţiunilor în Olanda după Brexit“, a mai precizat Ministerul Economiei, adăugând că majoritatea dintre acestea sunt olandeze, dar că unele sunt şi firme americane sau asiatice care îşi reconsideră filialele europene.
„Printre ele sunt companii din sectorul financiar, din media şi publicitate, ştiinţele vieţii şi sănătate, dar şi logistică“, a explicat Ministerul Economiei din Olanda.
O camionetă a lovit patru pietoni în noaptea de duminică spre luni în apropierea festivalului Pinkpop din Olanda, ucigând o persoană şi rănind grav alte trei, informează poliţia olandeză, citată de AFP.
Incidentul a avut loc în jurul orei locale 04:00 (02:00 GMT) în apropierea unui camping al festivalului, în Mensheggerweg din Landgraaf (sud), la câţiva kilometri de frontiera germană.
„Camioneta implicată este căutată în continuare”, a precizat poliţia locală pe contul său Twitter.
Un elicopter al serviciilor de urgenţă a intervenit la faţa locului.
Şoseaua este provizoriu închisă circulaţiei din cauza „anchetei tehnice a poliţiei” în curs de desfăşurare, precizează comunicatul.
Nu se ştie deocamdată dacă a fost un accident sau un act terorist.
Cu Pearl Jam, Foo Fighters şi Bruno Mars drept capete de afiş, cea de-a 49-a ediţie a festivalului Pinkpop a atras circa 67.000 de vizitatori zilnic vineri, sâmbătă şi duminică, potrivit directorului Jan Smeets, citat de agenţia de presă olandeză ANP.
Cinci cetăţeni români şi-au pierdut viaţa şi alte patru persoane, dintre care 3 români, au fost grav rănite într-un grav accident auto produs luni, pe drumul N270, la est de Helmond, Noord-Brabant, în Olanda. Autorităţile din România au fost informate în legătură cu acest accident, iar Ambasada României la Haga se află în contact cu familiile victimelor, a declarat marţi pentru Agerpres o sursă din cadrul reprezentanţei diplomatice.
Conform presei olandeze, accidentul s-a produs în urma coliziunii dintre un microbuz cu 9 locuri pentru transportul persoanelor şi un camion cisternă. Românii se aflau în microbuzul marca Ford Transit. Şoferul camionului cisternă a fost rănit şi a avut nevoie de intervenţia echipelor de descarcerare pentru a fi scos din cabină, conform poliţiei olandeze. Publicaţia olandeză de limba engleză NL Times precizează că o femeie şi patru bărbaţi şi-au pierdut viaţa.
NL Times publică informaţia că pasagerii microbuzului se întorceau spre casă după ce lucraseră în Helmond. Femeia care şi-a pierdut viaţa avea 27 de ani, iar cei patru bărbaţi aveau vârste cuprinse între 27 şi 37 de ani. O femeie în vârstă de 39 de ani, doi bărbaţi de 36 de ani şi şoferul camionului în vârstă de 48 de ani au fost grav răniţi.
Victimele lucrau pentru compania Horizon Groep care are mai multe filiale în Europa de Vest şi este specializată în plasarea şi supravegherea personalului de producţie provenit din Orientul Mijlociu şi ţările din Europa de Est, la producători şi în cadrul industriei alimentare.
La doar câteva minute după accident, două elicoptere ambulanţă au sosit la faţa locului, precum şi mai multe echipe de paramedici şi pompieri.
Fotografiile publicate de presa olandeză prezintă epava complet distrusă a microbuzului Ford Transit după impactul cu camionul cisternă aparţinând unei companii de canalizare din Mierlo denumită Adriaans.
Autorităţile olandeze au anunţat că oferă consiliere psihologică martorilor accidentului.
Proprietarul companiei care deţine camionul, Harold Adriaans, s-a prezentat la poliţie pentru a discuta despre accident. Şoferul camionului era singur în cabină.
Secţiunea drumului N270 unde s-a produs accidentul este considerată deosebit de periculoasă. Între 2014 şi 2016 pe această secţiune s-au produs şapte accidente soldate cu morţi şi 12 soldate cu răniţi, conform RTL Nieuws. În total, 170 de accidente auto s-au înregistrat pe acest drum între anii 2014 şi 2016.
Cel puţin doi oameni au fost ucişi şi mai mulţi au fost răniţi în atacuri cu cuţitul, joi seara, la Maastricht, în sudul Olandei, a precizat poliţia, citată de Reuters.
Într-un comunicat, poliţiştii au indicat că au existat două incidente, petrecute la câteva sute de metri unul de celălalt, într-un cartier rezidenţial din nordul Maastrichtului, oraş între Germania şi Belgia.
Potrivit Xinhua, poliţia nu a aflat încă dacă există o legătură între cele două incidente, ambele locuri unde s-au produs atacurile fiind în curs de cercetare.
Zboruri spre mai multe destinații europene de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu
Publicat de Arantxa Catană,
29 august 2017, 18:35 / actualizat: 30 august 2017, 8:45
Litoralul românesc ar putea fi legat anul viitor, pe calea aerului de Olanda, Estonia şi Lituania, dar exista şi mai multe curse interne, a declarat directorul aeroportului Mihail Kogălniceanu, Bogdan Artagea.
Directorii aeroporturilor din Romania, oficiali din Ministerul Transporturilor şi reprezentanţi ai asociaţiilor din turism se întâlnesc zilele acestea la Venus pentru o analiză completă a zborurilor şi destinatiilor din România.
Cu această ocazie, Bogdan Artagea a declarat că urmăreşte dublarea traficului pe aeroportul constănţean.
„Am avut un trafic foarte intens pe Cluj, Timișoara, Oradea și Iașul s-a mișcat mai bine; cred că se cere deja o a doua frecvență pe Iași pentru a avea posibilitatea turiștii să stea pe litoral două-trei zile pe weekend. Se cer și alte destinații interne. Încercăm la anul să introducem în orarul nostru și Satu Mare, poate și Sibiu, poate reușim și Craiova. Suntem în discuții avansate și cu alte companii pentru chartere pentru destinații străine din alte zone – Olanda, și mai sunt niște discuții pe Estonia, Lituania”, a precizat directorul aeroportului Mihail Kogălniceanu.
Poliția olandeză a arestat un al doilea suspect în legătură cu un concert programat pentru miercuri seară (23 august) la Rotterdam și care a fost anulat de teama comiterii unui atac, a anunțat joi postul de televiziune olandez NOS, citat de Reuters.
Arestarea a avut loc joi dimineață în sudul Olandei.
Poliția îl interoga joi dimineață pe cetățeanul spaniol care conducea o dubă încărcată cu butelii cu gaz reținut miercuri seară la Rotterdam. Bărbatul a fost dus în arestul poliției din Rotterdam, unde fusese arestat în timp ce se afla la volanul unei dube de culoare albă cu numere de înmatriculare spaniole.
Potrivit AFP, informațiile privind amenințarea teroristă au provenit de la poliția spaniolă, iar poliția olandeză a decis anularea concertului de la sala Maassilo unde urma să cânte trupa californiană Allah-Las. O sursă judiciară din Spania a declarat pentru Reuters că nu există nicio legătură între acest caz și atacurile teroriste comise săptămâna trecută la Barcelona și Cambrils (nord-estul Spaniei).
„Ancheta este în desfășurare și îl anchetăm pe bărbatul reținut. Încercăm să îi aflăm identitatea“, a afirmat purtătorul de cuvânt al poliției olandeze Gijs van Nimwegen.
Sursa judiciară spaniolă citată a explicat că informațiile transmise autorităților olandeze au rezultat dintr-o anchetă a Gărzii Civile începută cu ceva timp în urmă.
Agenția de presă spaniolă Europa Press, care a citat surse din forțele antiteroriste spaniole, a relatat că cetățeanul spaniol arestat la Rotterdam nu are, în principiu, nicio legătură cu terorismul jihadist. Buteliile cu gaz din vehiculul pe care îl conducea erau, din câte se pare, pentru uz casnic.
Poliția olandeză a anunțat că decizia de anulare a concertului a fost luată în jurul orei locale 19:00 (17:00 GMT), cu puțin timp înainte ca porțile arenei Maassilo să se deschidă pentru accesul spectatorilor. Biroul coordonatorului național pentru securitate și contraterorism din Olanda a declarat că nivelul amenințării teroriste în această țară a rămas neschimbat începând din 2013, respectiv „substanțial“.
Luxemburg a devenit joi cel mai recent stat din Uniunea Europeană afectat de scandalul ouălor contaminate cu insecticid, după ce lanțul de magazine Aldi a decis retragerea acestor produse de pe rafturi, dar și alte unități comerciale sunt afectate, au anunțat joi autoritățile, transmite RTE News.
Micul ducat devine al optulea stat afectat, după ce ouă contaminate cu o substanță toxică denumită fipronil au fost găsite în Belgia, Olanda, Germania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și Franța.
Polițiștii belgieni și olandezi au efectuat joi percheziții la sedii ale Chickfriends, o societate specializată în eradicarea paraziților, precum și la potențiali furnizori.
Luxemburg a informat Comisia Europeană, care gestionează Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje (RASFF) — instrumentul prin care se realizează un schimb de informatii între autoritățile naționale privind riscurile la adresa sănătății legate de alimente și furaje. Un stat membru al rețelei care identifică o problemă de sănătate informează restul rețelei RASFF privind produsul respectiv și măsurile luate pentru a ține situația sub control
Lanțul de magazine Aldi a retras produsele suspecte vândute în Luxemburg, dar „ouă contaminat au ajuns pe piața din Luxemburg”, a anunțat Guvernul.
Luna aceasta, Aldi a informat că va retrage toate ouăle provenite din Olanda din magazinele sale din Germania.
De asemenea, testele au arătat „o cantitate redusă” de fipronil în ouăle vândute în lanțul de magazine Cactus din Luxemburg, ouă care proveneau din Olanda, a anunțat Guvernul.
Doi furnizori luxemburghezi de mâncare preparată, Caterman și Carnesa, au informat că au primit ouă de la o sursă contaminată din Belgia, dar produsele în care s-au folosit ouăle au fost retrase.
„Prin urmare, nu mai sunt produse contaminate pe piață”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Executivului.
La originea acestei crize sunt crescătorii de păsări din Olanda, care au recurs la Chickfriends, o societate specializată în eradicarea paraziților. Această societate ar fi utilizat un produs pe bază de plante, Dega 16, contaminat cu substanța activă din mai multe insecticide, fipronil, produs și de firma germană BASF. Această moleculă, utilizată în mod obișnuit la produsele veterinare împotriva puricilor, acarienilor și căpușelor, este interzisă în tratarea animalelor destinate consumului, precum păsările. Conform analizelor publicate, ferma olandeză Chickfriends a folosit această substanță pe care a achiziționat-o de la societatea belgiană Poultry-Vision.
Potrivit presei, aceasta din urmă ar fi cumpărat cantități mari de fipronil din România.
Un incendiu a izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică în rafinăria Shell din Rotterdam, în Olanda, cea mai mare din Europa, determinând închiderea unei părți a complexului.
„Un incendiu a izbucnit în această noapte la o centrală electrică de înaltă tensiune a rafinăriei Shell Pernis din Rotterdam”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Shell.
Incendiul a fost stins de pompieri în zori, însă în cursul dimineții încă se vedeau flăcări uriașe de la distanță deasupra rafinăriei.
„Mai multe unități au fost oprite și, din motive de securitate, ardem gazul rămas în interior”, a explicat purtătorul de cuvânt, adăugând că acest proces este „total sub control” și că firma „încearcă să limiteze procesul de ardere pentru a nu-i deranja prea mult pe locuitorii din împrejurimi”.
Shell Pernis de la Rotterdam este, cu cele 60 de uzine ale sale, cea mai mare rafinărie din Europa.
Incendiul ar fi putut fi cauzat de un scurtcircuit, conform presei locale. Informația nu a fost confirmată de Shell, care „încearcă să afle mai multe despre circumstanțele incidentului”.
Atenţie la roşiile pe care le cumpăraţi în această perioadă de la tarabe! Multe dintre legume au fost forţate chimic să crească mai repede, astfel încât producătorii să le poată scoate la vânzare şi să nu piardă ajutorul de 3.000 de euro de la Guvern.
Specialiştii spun că şi tomatele timpurii au ieşit prea devreme pe piaţă ţinând cont de vremea neobişnuit de rece din aprilie.
În România, soiurile autohtone de roşii aproape au dispărut, iar cei care le folosesc, le cultivă mai mult pentru consumul individual.
Majoritatea roşiilor de pe piaţă sunt soiuri şi hibrizi cu seminţă adusă din Olanda.
O clinică de fertilitate din Olanda a deschis o anchetă după ce a descoperit că este posibil ca ovulele a 26 de femei să fi fost fertilizate cu sperma aceluiași bărbat. Jumătate din aceste femei fie au născut, fie sunt însărcinate, relatează The Guardian, citat de Digi24.
Centrul Medical Universitar din Utrecht a transmis că a lansat o investigație și că a avut loc o „eroare de procedură” între jumătatea lunii aprilie 2015 și jumătatea lunii 2016 în timpul fertilizării in-vitro. Clinica a precizat că sperma unui bărbat a ajuns lângă ovulele a 26 de femei.
„Există o șansă ca acele ovule să fi fost fertilizate cu altă spermă decât cea a partenerilor femeilor în cauză”, a transmis Centrul Medical.
Chiar dacă șansa ca acest lucru să se fi întâmplat este destul de mică posibilitatea totuși există, a precizat clinica. Jumătate dintre aceste femei sunt deja însărcinate sau chiar au născut. Cuplurile în cauză au fost informate de această situație.
„Pentru unele dintre aceste 26 de cupluri încă mai există embrioni înghețați, însă există posibilitatea ca și aceștia să fi fost fertilizați cu sperma de la un alt bărbat decât de la tatăl dorit”, a precizat CMU.
Toate aceste femei făceau un tratament de fertilitate numit injecție intracitoplasmatică cu spermă (ICSI), un tratament complementar fertilizării in vitro. Cuplurile care folosesc acest gen de tratament se confruntă cel mai des cu infertilitatea masculină. Tratamentul implică injectarea directă a spermatozoizilor în ovulul maturizat în prealabil prin proceduri de fertilizare in vitro. Odată ce fecundarea a avut loc cu succes, are loc procedura de transfer a embrionului cu ajutorul unui cateter special in uter, conform MedicalDaily.
Centrul din Utrecht bănuiește că aceeași pipetă a fost folosită în mai multe procese de fertilizare și, în consecință, conținea urme de spermă de la un alt bărbat, conform EuroNews. Și acel bărbat urma un tratament de fertilitate la acea clinică împreună cu partenera lui.
Nu este prima dată când se fac greșeli în timpul unui tratament de fertilitate. În 2012, o femeie din Singapore a dat în judecată o clinică de fertilitate după ce spermatozoizii soțului ei au fost încurcați cu cei ai unui străin. Femeie și-a dat seama de greșeală după ce copilul, care s-a născut în 2010, avea culoarea pielii și a părului diferită de cea a soțului ei caucazian.
De asemenea, în 2014 la o clinică de fertilitate din Roma doi embrioni gemeni au fost transferați în femei greșită. Eroarea a fost depistată abia când femeia era deja însărcinată în trei luni.
Pentru un alt cuplu greșeala a fost depistată mult mai târziu. Doi britanici și-au dat seama de eroarea făcută când copilul lor s-a născut mulatru, deși ambii erau albi.
Tot ieri în Grupa Principală II au avut loc partidele: Ungaria – Norvegia încheiată cu scorul 23-24 (9-11) şi Danemarca – Rusia încheiată la egalitate, 26-26 (13-11).
În afara partidei România -Danemarca de la ora 19.30, astăzi de la ora 17.15 Ungaria va înfrunta Rusia, iar de la ora 21.45, Cehia va juca împotriva Norvegiei.
Trei elevi de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” din Eforie Sud vor participa, în perioada 29 mai – 3 iunie, la INESPO, Olimpiada Internaţională pentru proiecte durabile de mediu, ajunsă la a VIII-a ediţie, care se desfăşoară în fiecare an în Olanda.
Proiectul elevilor se numeşte “Haine biometrice”.
Copiii au creeat articole vestimentare inteligente care monitorizează parametrii corpului uman în timpul efortului fizic și transmit datele monitorizate către o persoană sau la sistemul medical de urgenţă .
Autorii proiectului sunt elevii, Ioana Bărbuliceanu, Andreea Ghena, Alexandru Mîndră, din clasa a 10-a, coordonaţi de profesorul de fizică, Florin Șerbu.
„Concursul la care participă este unul dintre cele mai mari târguri din Europa și vor avea ocazia să vadă care sunt preocupările colegilor lor din alte țări din Europa și să învețe. Pe de altă parte, au ocazia să își prezinte proiectul, să convingă juriul și publicul că este un priect interesant și, sperăm noi, să obțină rezultate bune.“
Unul dintre elevi, Ioana Bărbulicean, spune că vor participa cu „proiect mai complex care constă în mai multe dispozitive cu aplicații în diverse domenii, precum medicină sau biomedicină sau chiar modă. Ideea a pornit de la un body care ar trebui să monitorizeze starea persoanei care îl poartă în timp ce face mișcare. Dacă persoana are probleme cu inima, acest body ar monitoriza pulsul inimii, temperatura și umiditatea, iar în momentul în care persoana este la risc, pulsul este prea mare ar fi anunțată și poate să sune la un număr presetat sau chiar la 112, în caz de urgență. De aici am făcut proiectul și am deics să facem dispozitive precum cura, care se poate modifica, poate fi controlată cu un senzor de mușchi, poate fi aplicată și ca un dispozitiv tot în situații de urgență, pentru că, la 6 secunde de încordare de mușchi, senzorul va transmite semnalul și va suna la un număr presetat.“
Acesta nu este singurul obiect. „Mai avem și o cască, senumește electroencefalogramă (…) și un EKG. aceste lucruri ne ajută să studiem starea oamenilor“, ne-a mai spus Ioana Bărbulicean.
Peste 200 de persoane au participat la acțiunea organizată de Comunitatea Regională Penticostală Constanța împreună cu Bisericile Evanghelice din județul Constanța, în fața Prefecturii. Acțiunea are la bază dorința de a susține familia Botnariu Marius și Rut din Norvegia, cărora statul norvegian le-a confiscat cei 5 copii, cu vârste între 3 luni și 9 ani.
Pastorul Vasilică Croitor, Președintele Comunității, spune că „încercările de reconfigurare a Familiei nu sunt de bun augur și nu pot fi susținute”.
„Prin aceste acțiuni se dorește acordarea unei șanse familiei Botnariu din Norvegia, de a îndrepta ceea ce nu a făcut bine, dacă sunt astfel de lucruri, să li se dea șansa de a fi consiliați, monitorizați, ajutați astfel încât să reintre în drepturile părintești”, a mai spus pastorul.
El afirmă că dacă acest lucru nu se va întâmpla, „există riscul ca statul să devină proprietar peste familie”.
Astfel de manifestații au fost organizate și în Bucureşti, Timişoara și Cluj , dar şi în străinătate, în Olanda, la Bruxelles, la Roma şi Torino.
Mai mult state europene sunt afectate de vremea extremă.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află pe teritoriul Sloveniei că prognozele meteorologice indică o răcire accentuată a vremii, ninsori abundente şi vânt puternic, dar şi ploi îngheţate şi polei.
Şi în Bulgaria sunt valabile atenţionări de zăpadă şi polei pentru mai multe regiuni, unde drumurile şi şcolile au fost închise.
În centrul, sudul şi vestul Ungariei este cod portocaliu de ploaie îngheţată, dar şi de zăpadă abundentă, într-un strat de 20 de cm, şi vânt puternic.
Probleme sunt şi în Croaţia, iar de trei zile în Olanda este cod roşu de polei.
La Amsterdam şi în aproape toată jumătatea de nord a Olandei , pentru a treia zi, drumurile şi autostrăzile au devenit patinoare, motiv pentru care şcolile au fost închise, activitatea spitalelor a fost grav perturbată, la fel ca şi alimentarea cu energie electrică, din cauza cablurilor pline cu gheaţă şi a vântului puternic.
Mai mult, probleme sunt şi cu aprovizionarea cu alimente, iar laptele nu a mai fost colectat de la producători, aceştia fiind nevoiţi să arunce mii de litri.
Un marş paşnic în memoria victimelor incendiului de la clubul Colectiv este anunţat pentru această după-amiază la Haga, în Olanda.
450 de persoane au răspuns deja apelului pe Facebook, iar alte peste 400 şi-au exprimat intenţia de a se alătura grupului care va parcurge traseul de patru km, dintre gara centrală şi Ambasada României.
Este o manifestare din solidaritate şi compasiune, după cum a declarat una dintre organizatoare, Cristina Dumitrache.
Cristina Dumitrache: „Susţinem un moment de reculegere cu lumânări şi flori în faţa Amabasadei pentru fetele care nu mai sunt printre noi. Iar al doilea lucru este să arătăm că suntem solidari cu toţi cei care ies acum în stradă în Bucureşti, în celelalte oraşe şi în alte ţări. Ne dorim schimbarea pentru ţara în care am crescut, pentru ţara în care avem familii, pentru ţara în care avem părinţi, fraţi”.
În Olanda, comunitatea românilor s-a mobilizat şi pentru a sprijini familiile pacienţilor transferaţi la trei centre medicale pentru arşi, oferind cazare şi ajutor psihologic.
Opt răniţi din România au fost transportaţi ieri în Olanda, dar doi au decedat la scurt timp după aterizare.
Ceilalţi şase sunt în stare stabilă, însă rănile sunt grave, după cum spun medicii olandezi, iar recuperarea lor va dura mai multe luni.
Bilanţul persoanelor decedate în incendiul de vineri de la clubul Colectiv a ajuns, astfel, la 41.
Tinerele care şi-au pierdut viaţa sâmbătă seară aveau 25, respectiv 30 de ani şi suferiseră arsuri pe suprafeţe mari ale corpului, inclusiv la căile respiratorii.
VIDEO – Occidentul ne ajută să îi vindecăm pe răniţii grav de la Colectiv
Publicat de Bogdan Comșa,
6 noiembrie 2015, 22:59 / actualizat: 7 noiembrie 2015, 8:33
Două aeronave ale Forţelor Aeriene Române configurate pentru misiuni de evacuare medicală vor transporta în Olanda şi Belgia 17 pacienţi răniţi foarte grav în incendiul din urmă cu o săptămână. Alte state europene şi-au arătat dorinţa de a ajuta victimele rănite în tragedie.
Nouă pacienţi vor fi transferaţi la Rotterdam, opt la Bruxelles. Răniţii vor fi asistaţi pe timpul zborurilor de echipe medicale coordonată de SMURD şi sprijinită de medici şi personal de specialitate din Ministerul Apărării.
Misiunile sunt executate la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne.
Mai multe echipe de câte doi medici voluntari vor veni duminică din Franţa, pentru a asigura, pentru următoarele 8 – 10 săptămâni, prin rotaţie, alături de echipele de medici români, îngrijirea victimelor incendiului de la clubul Colectiv.
Fiecare echipă va rămâne în România pentru o perioadă de 10 zile. Ambasada Franţei şi Societatea Franceză de Studiere şi Tratare a Arsurilor spun că dacă medicii vor recomanda, se va lua în considerare asigurarea unor terapii în Franţa.
Alte două state europene – Portugalia şi Cehia – şi-au anunţat dorinţa de a ajuta victimele incendiului de la clubul Colectiv, cele două ţări au răspuns astfel apelului făcut de Comisia Europeană, prin intermediul reţelei autorităţilor naţionale de sănătate.
În fine, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a reafirmat, vineri seară, că ţara sa este alături de România în tragedia de la Colectiv, iar o doctoriţă engleză, specilistă în chirurgie plastică şi arsuri, venită în România special pentru a-şi oferi ajutorul, a declarat că ţara sa poate prelua 12 dintre răniţi.
O şansă care poate schimba destine: tinerii constănţeni, la studiu în străinătate
Publicat de Bogdan Comșa,
24 septembrie 2015, 16:54
La Constanţa va începe, pe 1 octombrie, World Education Fair, considerat cel mai mare târg de consultanță educațională.
În acest cadru, universitățile de elită din străinătate le vor prezenta tinerilor constănţeni programele de studiu.
World Education Fair va avea loc la Hotelul Ibis din Constanţa, iar atât elevii, cât şi părinţii aceastora vor avea ocazia să discute direct cu reprezentanții unora dintre cele mai bune universități din Marea Britanie, Olanda, Danemarca și Elveția.
Cei interesaţi pot să obţină, astfel, toate informațiile necesare despre studiile universitare de licență, master și MBA, precum și informații despre cum pot obține finanțări la aceste instituții.
Sculpturi uriaşe din flori în Olanda, în memoria lui Vincent van Gogh
Publicat de Bogdan Comșa,
16 septembrie 2015, 20:57
Parada florală din Zundert este o tradiţie în Olanda, iar anul acesta sculpturile uriaşe din flori realizate pentru a-l celebra pe Vincent Van Gogh au captat atenţia publicului.
Pictorul impresionist s-a născut în Zundert, Olanda acum 162 de ani. Parada este organizată numai de voluntari, iar coroanele sunt făcute exclusiv din dalii.
Imaginile sunt absolut superbe, iar sculpturile sunt adevărate opere de artă.
Modul în care oamenii au grijă de sănătatea lor reprezintă o marte parte din cultura lor. Oameni din ţări diferite pot învăţa obiceiuri sănătoase unii de la alţii, astfel încât să trăiască o viaţă mult mai echilibrată.
Iată şase trucuri de sănătate de prin lume adunate:
1. Nord europenii – sauna: Sauna este o parte importantă a culturii ţărilor nordice în care vremea este, de obicei, mai rece. În Finlanda, spre exemplu, aproape fiecare casă care se respectă are propria saună. Este locul în care oamenii scapă de stres, se relaxează si chiar stau de vorbă cu prietenii ori membrii familiei.
2. Olandezii – biciclete pretutindeni: În Olanda sunt cei mai mulţi proprietari de biciclete şi biciclişti – 1 din 4 locuitori ajung la serviciu pedalând. În oraşele mari precum Amsterdam şi Haga, aproximativ 70% din locuitori merg pe bicicletă. Mesul pe bicicletă este excelent când vorbim de starea de sănătate ori de greutate. Studiile au arătat că bicicliştii au un risc mai mic de a suferi un atac de cord, au un nivel al colesterolului mai scăzut şi, în general, o condiţie fizică execelentă.
3. Argentina – băutura mate: În Argentina yerba mate este un stil de viaţă. Acest sortiment de ceai este destul de cafeinizat şi are mai multe beneficii nutriţionale decât ceaiul verde. Însă, beneficiile sale sociale îl transformă într-un obicei bun: în Argentina, mate este o băutură care se bea alături de prieteni şi/sau de partenerul de viaţă.
4. Spania şi America Latină – somnul de după-amiază: Adulţii nord-americani nu dau prea multă atenţie somnului de după-amiază, însă obiceiul este comun în Spania şi în alte locuri în care se vorbeşte spaniola. Puiul de somn de după-amiază îi ajută pe oameni sa fie mai alerţi şi să aibă performanţe mai bune. În plus, este excelent pentru a îmbunătăţi starea de spirit, te poate ajuta să ai o inimă mai sănătoasă, să nu iei în greutate şi, în acelaşi timp, te apăra de diabet şi depresie.
5. Thailanda – masaj în fiecare zi: Masajul în Thailanda este un stil de viaţă şi nu un lux. Specialiştii consideră că masajul este excelent din toate punctele de vedere: de la durerile fizice până la anxietate. Şi, da, te scapă şi de stres.
6. India – condimente: Despre indieni se ştie că mănâncă picant şi diversificat. Alimentaţia condimentată previne cancerul, îmbunătăţeşte tensiunea arterială şi te ajută să scapi de kilogramele în plus
Aproape 250 de noi locuri de muncă sunt disponibile pe portalul european al mobilităţii forţei de muncă Eures, potrivit datelor de pe site-ul ANOFM.
Cele mai multe job-uri pentru persoane necalificate sunt oferite în Marea Britanie şi Irlanda, ţări care recrutează îngrijitori pentru persoane sau muncitori pentru culegerea manuală a ciupercilor.
Salariul este de 9 euro pe oră pentru un program de 45 de ore săptămânal.
Sunt şi câteva locuri de muncă pentru specialişti cu înaltă calificare, în domeniul IT, în Austria sau Danemarca, cu salarii de la 2.800 de euro pe lună, până la aproape 60.000 pe an.
Un spital din Danemarca angajează un medic specialist în patologie chirurgicală, iar în Olanda se caută tehnicieni auto, sudori sau operatori chimişti.
Detalii găsiţi pe pagina eures.anofm.ro/jobseekers.
