AUDIO | La noapte, trecem la ora de vară și dormim mai puțin

Dr. Ruxandra Delcă, despre efectele schimbării orei asupra sănătății și sfaturi pentru o adaptare mai ușoară.

Publicat de Adina Sîrbu, 29 martie 2025, 10:20

România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 martie, la ora de vară, astfel că ora 03.00 devine ora 04.00, orar care se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

Ora de vară ne aduce avantaje, dar și dezavantaje. Ne vom bucura de lumina naturală a zilei timp mai îndelungat, dar vom dormi mai puțin noaptea, iar specialiștii spun că, în prima săptămână, este posibil să ne confruntăm cu oboseală, anxietate, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.

Despre efectele schimbării orei asupra sănătății, dar și cum putem face adaptarea mai ușoară aflăm de la dr. Ruxandra Delcă din cadrul Direcției de Sănătate Publică din Constanța, într-un interviu semnat de Cătălina Radu:

Ora oficială de vară a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, iar din 1979, în urma semnării Convenţiei fusurilor orare, în România a fost stabilită ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00.

Conform legislaţiei UE actuale, ora de vară începe în ultima duminică a lunii martie şi se încheie în ultima duminică a lunii octombrie. Ţările participante sunt Uniunea Europeană (UE), inclusiv Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Spania, precum şi majoritatea celorlalte state, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii, Norvegia şi Elveţia. Cea mai mare parte a Ucrainei şi-a avansat ceasurile pentru DST, cu excepţia zonelor ocupate de Rusia. Ţările europene care nu schimbă ora sunt Rusia, Islanda şi Belarus. Unele ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit sursei menţionate. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. În general nu se aplică pe continentele America de Sud, Africa, Asia şi Australia. În 2024, un număr de 177 de state nu aplică „ora de vară”.

Pacienții din valurile pandemice anterioare se luptă și acum cu sechelele post-COVID

Publicat de Adina Sîrbu, 31 martie 2023, 11:56

Suntem în al treilea an al pandemiei, formele de COVID sunt acum mai ușoare, dar încă sunt pacienți care au de suferit din cauza sechelelor lăsate de boală. Medicii spun că acestea pot dura săptămâni, luni și chiar ani. Există și o veste bună – unele leziuni provocate de fibroza post-COVID, dispar – spune Ariadna Petronela Fildan, directorul medical al Spitalului de Pneumoftiziologie Constanța.

Doctorul Ariadna Petronela Fildan: Mulți pacienți cu sechele post-COVID s-au înregistrat după cel mai grav val al pandemiei, valul 4 Delta, din toamna anului 2021. Au fost pacienți care au rămas cu sechele atât la nivel pulmonar, leziuni de fibroză, dar și cu simptome care au afectat întreg organism și pacienții au dezvoltat ulterior simptome care s-au întins pe perioade de săptămâni, de luni și chiar de ani de zile, și unele, să le spunem nu foarte importante privit din afară, dar o stare de oboseală permanentă sau dificultăți în respirație, tuse, simptome neurologice. Mulți dintre pacienți au avut dificultăți în a se concentra, dureri de cap, simptome digestive, deci foarte multe organe pot fi afectate și pot suferi perioade lungi.

Și acum sunt pacienți care au nevoie de recuperare post-COVID. Medicul primar pneumolog Ariadna Petronela Filtan spune că în cazul celor cu fibroză pulmonară a fost constatată o particularitate: Sunt și pacienți cu sechele pulmonare. Ei beneficiază de tratament și de reabilitare pulmonară. Odată instalată fibroza, teoretic cel puțin, sunt leziuni ireversibile. Însă în mod particular pentru fibroza post-COVID, am observat că odată cu trecerea timpului, o parte din aceste leziuni pot să se șteargă, să dispară, spre deosebire de fibroza din alte afecțiuni.

Medicii mai spun că pentru o recuperare rapidă este important ca pacienții să respecte recomandările specialiștilor, să nu fumeze și să facă exerciții fizice.

***

Numărul cazurilor de COVID continuă să crească. Zilnic, sunt  1.000 – 1.200 de cazuri confirmate oficial şi 10-20 de decese, potrivit ministrului Sănătăţii. Săptămâna trecută s-au înregistrat peste 8.000 de cazuri noi, cu o rată de pozitivare a testelor de 10%. Peste 1.500 de pacienţi sunt internaţi, unul din 10 la ATI, ar 37 de oameni au murit, dintre care o persoană de 20 de ani. Vaccinarea bate și ea pasul pe loc: în ultima săptămână, doar 400 de români s-au vaccinat, majoritatea cu vaccinul adaptat variantei Omicron.

”Dacă faceţi COVID, luaţi infecţia foarte în serios, odihniţi-vă, pentru că acest Long COVID poate fi foarte foarte debilitant!” a spus, într-un interviu, Hans Kluge, directorul OMS Europa.

În privinţa vaccinării anti-COVID, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a revizuit recomandările pentru noua fază a pandemiei. Vârstnicilor şi tinerilor cu comorbidităţi li se recomandă o doză suplimentară la şase sau la 12 luni de la ultimul vaccin primit, în funcţie de vârstă şi de afecţiunile care afectează imunitatea. Copiii şi adolescenţii sănătoşi sunt consideraţi „o prioritate scăzută” pentru imunizarea anti-SARS-CoV-2.

Redactor: Cătălina Radu/ Redactor online: Adina Sîrbu

România a trecut la ora de iarnă. Cum resimte organismul această schimbare

Publicat de Arantxa Catană, 29 octombrie 2017, 10:14

România a trecut la ora de iarnă, ziua de astăzi fiind cea mai lungă din an. Organismul uman percepe ca pe o schimbare nedorită modificarea orei, fie că e vară sau iarnă.

Schimbarea creează oboseală, irascibilitate, accentuează stările de depresie sau creşte anxietatea din cauza întunericului şi a frigului.

În plus, ne putem confrunta cu dereglări de somn, scăderea poftei de mâncare şi a capacităţii de muncă.

Pentru o adaptare mai uşoară la ora de iarnă, medicii recomandă ca în următoarele săptămâni somnul să înceapă cu o oră mai devreme.

Psihologul Elena Harbur ne oferă şi alte sfaturi.

„Putem să ne concentrăm pe partea de relaxare, pe partea de reîntoarcere la ceea ce avem nevoie, la nevoile noastre, la trăirile noastre, la emoțiile noastre. Să avem grijă pe parte de alimentație, pe parte de somn – pentru că schimbarea orei, de cele mai multe ori, produce insomnie. Schimbarea orei ne obligă cumva să ne întoarcem în realitate și să ne întoarcem la noi – să avem și timp liber să ne putem și odihni, să putem face și activități plăcute pe lângă cele de muncă”, a precizat psihologul Elena Harbur.

Schimbarea orei este subiect de dezbateri serioase în Europa.

Ţări precum Polonia şi Finlanda vor să renunţe la ora de vară, iar Rusia a renunţat deja de 6 ani, după ce studiile au arătat că imediat după schimbarea orei, riscul de infarct crescuse cu 75%, iar numărul accidentelor cu 29%.

Potrivit legislaţiei comunitare, ar fi nevoie de un milion de semnături strânse de la europenii care doresc renunţarea la schimbarea bianuală a orei.

Revine canicula în toată ţara. Cum puteți face faţă temperaturilor extreme

Publicat de Arantxa Catană, 9 iulie 2017, 18:36

Meteorologii au vești proaste – revine canicula în toată ţara. Temperaturile vor atinge săptămâna viitoare şi 37 de grade, iar indicele de confort termic va depăşi pragul critic.

Pentru a face faţă temperaturilor extreme, medicii au reluat sfaturile privind evitarea expunerii la soare, mai ales la orele prânzului.

Oboseala, obezitatea, bolile cronice, alimentaţia necorespunzătoare sau hidratarea insuficientă pot predispune organismul uman la afecţiuni provocate de căldura excesivă.

Regula cea mai simplă de prevenire a afecţiunilor date de temperaturile ridicate este evitarea plimbărilor şi a activităţilor care presupun efort fizic în miezul zilei.

O altă regulă de bază este hidratarea, ceea ce înseamnă  un pahar de apă la 15-20 de minute, dar şi consumul de fructe şi legume proaspete.

Revoluţionarii contestă la Parchetul General clasarea Dosarului Revoluţiei

Publicat de Bogdan Comșa, 20 noiembrie 2015, 20:43

Membrii Asociaţiei „21 Decembrie 1989” vor fi prezenţi luni, 23 noiembrie 2015, începând cu orele 11.00, la Parchetul General, pentru a depune plângere împotriva rezoluţiei de clasare a Dosarului Revoluţiei.

Vă reamintim că procurorii militari din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis pe 23 octombrie clasarea dosarului privind Revoluția de la 1989.

Magistrații și-au motivat hotărârea invocând împlinirea termenului de prescriptie a răspunderii penale, autoritatea lucrului judecat, inexistența faptelor sau nesancționarea lor în legea penala, prevcum și intervenția amnistiei. PICCJa precizat că, pentru unele fapte, există condamnări în alte cauze.

Pe baza acestor considerente, procurorii militari Marian Tudor, Codrut Mihalache si Claudiu Culea au decis clasarea dosarului Revoluției, susțin surse judiciare, citate de Agerpres.

Ordonanța de clasare poate fi contestată la procurorul-șef al Parchetului Militar și apoi în instanță.

Anchetatorii au făcut cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi şi 924 de reţinuţi.

În ordonanţa de clasare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la militarii s-au împușcat între ei, iar oamenii din dispozitivele militare, civile sau mixte au deschis „cu uşurinţă” focul spre imobile sau spre maşini care nu opreau la filtre.

Dosarul Revoluției, CLASAT. Oboseala și stresul, vinovate pentru morți

Publicat de Bogdan Comșa, 23 octombrie 2015, 17:06 / actualizat: 20 noiembrie 2015, 20:39

Procurorii militari din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, vineri, clasarea dosarului privind Revoluția de la 1989.

Magistrații și-au motivat hotărârea invocând împlinirea termenului de prescriptie a răspunderii penale, autoritatea lucrului judecat, inexistența faptelor sau nesancționarea lor în legea penala, prevcum și intervenția amnistiei. PICCJa precizat că, pentru unele fapte, există condamnări în alte cauze.

Pe baza acestor considerente, procurorii militari Marian Tudor, Codrut Mihalache si Claudiu Culea au decis clasarea dosarului Revoluției, susțin surse judiciare, citate de Agerpres.

Ordonanța de clasare poate fi contestată la procurorul-șef al Parchetului Militar și apoi în instanță.

Anchetatorii au făcut cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi şi 924 de reţinuţi.

În ordonanţa de clasare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la militarii s-au împușcat între ei, iar oamenii din dispozitivele militare, civile sau mixte au deschis „cu uşurinţă” focul spre imobile sau spre maşini care nu opreau la filtre.