Sâmbătă au sosit în Portul Constanța trei nave fluviale de pasageri – Treasures, Vivaldi și Viking Rinda.
Nava Treasures are la bord 84 de pasageri, majoritatea din Statele Unite ale Americii și Australia, îmbarcați la Budapesta pentru o croazieră pe Dunăre.
Vivaldi a adus la Constanța 155 turiști din Italia, Franța, Belgia, iar alți 185 pasageri americani și canadieni au sosit la bordul navei Viking Rinda. Aceștia și-au început vacanța la Viena și au vizitat porturi dunărene din Austria, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România.
Programul turistic include vizite în regiunea Dobrogei, la obiective turistice din orașul Constanța și un tur al stațiunii Mamaia.
Operatorii navelor de croazieră fluvială au găsit soluţii alternative pentru turiştii străini care ajung în România şi vor să vadă Delta Dunării, însă deocamdată niciun armator nu a stabilit vreo acostare în porturile tulcene, din cauza proximităţii cu războiul declanşat de Rusia în Ucraina.
În anii premergători pandemiei, în luna martie, operatorii turistici făceau public numărul navelor de croazieră fluvială care urmau să acosteze în porturile din judeţ, cel puţin 250 pe an, însă pandemia şi războiul din Ucraina i-au obligat să găsească soluţii alternative, iar anul acesta nicio navă nu mai acostează în judeţ, potrivit datelor furnizate de turoperatorii tulceni.
„Aş prefera să fim rezervaţi în a face o estimare cu privire la numărul de acostări (din porturile tulcene, n.red.). Ce pot să vă spun este că au fost armatori care şi-au manifestat interesul de a naviga către porturile din Delta Dunării, Tulcea, Sfântu Gheorghe sau Sulina”, a declarat managerul societăţii care operează navele de croazieră fluvială, Leontin Şerbănescu.
Numărul navelor de croazieră fluvială care au acostat anul trecut în judeţ a fost de cel puţin cinci ori mai mic decât cel din anii anteriori pandemiei şi războiului din Ucraina.
„În primăvara anului trecut, am avut un început bun, 40-50 de acostări (în porturile tulcene, n.red.), după care în urma dronelor care au căzut în porturile ucrainene, armatorii navelor de pasageri au decis să nu mai navige spre Tulcea şi atunci am folosit varianta acostării la Brăila ca cea mai bună soluţie pentru ca turiştii străini să viziteze Delta. Din Brăila, i-am transportat cu autocarele la Tulcea, unde s-au îmbarcat şi au efectuat programul turistic clasic”, a explicat managerul Leontin Şerbănescu.
Anul trecut, firma a folosit şi portul Feteşti pentru acostarea navelor de croazieră fluvială, astfel încât cele 250 de nave care ar fi urmat să se oprească în porturile tulcene s-au împărţit între cele două zone din amonte.
„Nu este o schimbare majoră care să ne ducă la concluzia că s-au înregistrat pierderi. Industria a găsit o soluţie în aşa fel încât programele planificate să se desfăşoare în condiţii speciale. Nu vorbim de pierderi, pentru că numărul de acostări este în continuare comparabil cu cel din 2017, 2018, 2019, înainte de război şi de pandemie”, a mai spus Leontin Şerbănescu.
El a apreciat lucrările derulate în ultimii ani în Portul Tulcea şi a precizat că primii turişti de pe navele de croazieră fluvială vor ajunge la Tulcea pe data de 9 aprilie pentru a vizita Delta, după ce nava se va opri în Portul Constanţa.
Primele nave de croazieră fluvială care aveau la bord turişti din Occident au ajuns în Delta Dunării la începutul anilor 2000. În baza solicitărilor primite din partea turiştilor străini, agenţii economici tulceni le oferă acestora plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiţionale sau pot vedea spectacole folclorice susţinute de ansambluri din judeţ. În oferta turiştilor de pe navele de croazieră se află şi excursiile la Mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu, la Basilica Paleocreştină din Niculiţel, precum şi vizite la muzeele de artă din municipiu.
În anul 2017, numărul navelor de croazieră care au acostat în porturile din judeţ a fost de circa 325, potrivit datelor oficiale.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Multe din sosirile navelor de croazieră maritime şi fluviale în Portul Constanţa din 2022 ar putea fi anulate din cauza tensiunilor geopolitice din bazinul Marii Negre, a avertizat luni, într-o postare pe Facebook, Corina Martin, preşedintele de onoare al Asociaţiei Patronale RESTO Constanţa şi fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Conform unui Comunicat al Administraţiei Port Constanta, aproape 40 de nave de croazieră maritime şi fluviale şi-au anunţat până acum sosirea în acest port în anul 2022.
Cu toate acestea, susţine Corina Martin, „multe din aceste sosiri vor fi, din păcate, anulate, în urma tensionării situaţiei geopolitice în bazinul Marii Negre. Circulaţia turistică şi turismul în general reprezintă o industrie extrem de sensibila la orice tensiuni politice”.
De asemenea, Corina Martin reaminteşte că fiecare asemenea navă de pasageri aduce mii de turişti străini la Constanta, care devine astfel poarta de intrare în România, iar aceste mii de turişti consumă, în cele câteva ore de escală, servicii turistice ale judeţului Constanta.
Agenţiile de turism specializate organizează tururi şi excursii locale, care pun în valoarea, promovează şi „vând” Dobrogea turistică: Tur de Litoral, Degustări de vinuri la cramele dobrogene, Croazieră de o zi în Delta Dunării cu prânz pescăresc, Tur de mănăstiri cu prânz gătit de călugări la mănăstirile dobrogene, Tururi antice şi arheologice etc, adaugă Corina Martin.
Doar 13 din cele aproape 280 de nave de croazieră fluvială programate la începutul anului să acosteze în porturile tulcene, prin intermediul unei societăţi comerciale, au ajuns sau vor ajunge la destinaţii, a declarat directorul societăţii, Vasile Radu.
Situaţia a apărut pe fondul pandemiei cu noul coronavirus, iar directorul Radu a afirmat că în lunile iulie şi august în judeţ au ajuns nouă nave, în timp ce luna aceasta urmează să se mai înregistreze alte patru acostări.
‘Navele de croazieră au doar jumătate din oaspeţii pe care-i aveau anul trecut, astfel încât să asigure măsurile de distanţare fizică. Pe navele cu care fac excursii în Deltă, turiştii nu sunt lăsaţi decât pe puntea exterioară şi există o distanţă suficientă astfel încât prin numărul de pasageri care beneficiază de serviciul turistic se valorifică doar jumătate din capacitatea navei’, a menţionat directorul societăţii tulcene.
În acest context, firma a păstrat numărul angajaţilor din extrasezon, respectiv 60, şi în perioada sezonului estival, şomajul tehnic şi creditele bancare asigurând personalul minim necesar funcţionării complexului.
‘Pe navele de croazieră fluvială sunt dotări speciale, iar fiecare turist este testat şi înregistrat în registrele de la bordul navei. Dacă ar fi o problemă pe o navă de croazieră, turiştii nu ar mai fi preluaţi de noi, pentru că ar fi carantinaţi’, a precizat directorul Vasile Radu.
Anual, în luna septembrie operatorii turistici participau la târguri de turism în care se încheiau primele precontracte pentru anul următor, însă anul acesta nu se ştie nimic de aceste evenimente.
‘Nimeni la ora actuală, având în vedere evoluţia fenomenului COVID, nu va putea decide ca va face în sezonul următor’, a precizat directorul Radu Vasile.
Potrivit acestuia, în urmă cu 17 ani, societatea pe care o conduce a încheiat primele contracte de asigurare de servicii de turism pentru călătorii de pe navele de croazieră fluvială, iar în primul an numărul acestor nave a fost de 120.
Alte trei societăţi comerciale din judeţele Tulcea şi Constanţa mai asigurau servicii pentru navele de croazieră fluvială care ajungeau în porturile tulcene.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă revenirea în ţară a 125 de cetăţeni români aflaţi în străinătate pe vase de croazieră.
Într-un comunicat MAE informează că, în cursul serii de sâmbătă, au revenit în ţară 45 cetăţeni români şi un cetăţean al Regatului Thailandei, membru de familie al unui cetăţean român.
Cetăţenii lucrau în calitate de personal navigant pe mai multe vase de croazieră aflate în rada portului Manila, Filipine.
Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadelor României la Manila şi Belgrad, a întreprins demersurile necesare atât pe lângă compania angajatoare, cât şi pe lângă autorităţile filipineze şi sârbe pentru a permite debarcarea şi tranzitul cetăţenilor români în vederea repatrierii, precizează MAE.
Cetăţenii români au revenit în ţară cu două zboruri charter contractate de către companie, pe ruta Manila-Belgrad, Belgrad-Bucureşti.
Cu aceleaşi curse a fost facilitată repatrierea şi a 20 de cetăţeni ai Republicii Moldova, care şi-au continuat deplasarea de la Bucureşti către destinaţie.
MAE mai informează că, în dimineaţa zilei de duminică, au revenit în ţară alţi 80 de cetăţeni români, personal navigant pe vase de croazieră aflate în Puerto Vallarta, Statele Unite Mexicane.
Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Consulatului General al României la Los Angeles, Ambasadei României la Washington, Ambasadei României la Ciudad de Mexico şi al Ambasadei României la Belgrad, a efectuat demersuri constante pe lângă autorităţile americane, mexicane şi sârbe în vederea facilitării demersurilor de debarcare, tranzit şi repatriere, menţionează sursa citată.
Cetăţenii români au revenit în ţară prin intermediul a două zboruri charter contractate de către compania angajatoare, pe ruta Puerto Vallarta-Belgrad, Belgrad-Bucureşti.
Cu aceste curse a fost facilitată şi repatrierea a 11 cetăţeni ai Republicii Moldova, care şi-au continuat deplasarea de la Bucureşti către destinaţie, iar patru cetăţeni străini rezidenţi au revenit în România – doi cetăţeni mexicani, un cetăţean indian şi un cetăţean britanic.
Este o continuare a demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în ţară a cetăţenilor români aflaţi în străinătate şi care au fost afectaţi de măsurile de protecţie sanitară şi de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul pandemiei de COVID-19, precizează MAE.
Noul sistem de iluminat din Portul Constanţa, pus în funcţiune săptămâna viitoare
Publicat de Arantxa Catană,
14 decembrie 2018, 19:13 / actualizat: 16 decembrie 2018, 7:14
Săptămâna viitoare va fi pus în funcţiune noul sistem de iluminat din Portul Constanţa a anunţat vineri, directorul APMC, Dan Tivilichi. El a mai precizat că s-a început schimbarea reţelei de apă din Portul Constanţa.
Dan Tivilichi susţine că anul acesta, în Portul Constanţa, s-au făcut investiţii de 65 de milioane de euro – fonduri europene – la care se adaugă o sumă record din partea agenţilor din port – 150 de milioane de euro.
Directorul APMC a mai anunţat că semnale sunt bune şi pentru turismul de crozieră.
„Pentru anul 2019 avem anunțate deja 21 de nave de croazieră – și sperăm ca și acest sector de activitate să crească și să contribuie la dezvoltarea atât a portului, cât și a orașului; că dacă vin aceste nave, vin și pentru oraș”, a precizat Dan Tivilichi.
Relansarea turismului de croazieră la scară mate în zonă Mării Negre pare să fie doar o chestiune de timp, conform datelor oferite astăzi de Administrația Porturilor Maritime (CN APM SA).
Directorul general al CN APM Constanța, Nicolae Dan Tivilichi, a avut, zilele acestea, o întrevedere pe această temă cu Airam Diaz Pastor, președintele MedCruise. Scopul întâlnirii a fost promovarea portului și orașului Constanța pentru creșterea numărului de nave maritime de pasageri și implicit dezvoltarea sectorului turistic.
Recent, la Valletta, Malta, a avut loc cea de-a 52-a Adunare Generală a asociației MedCruise, ocazie cu care reprezentanții CN APM SA Constanța, au vorbit despre eforturile pe care compania le face pentru revitalizarea transportului cu nave de pasageri în Marea Neagră.
Portul Constanța deține din 2017 directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și propune un plan de măsuri, împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna, astfel încât marile linii de croaziere să revină în Marea Neagră. Se propune adoptarea unor facilități fiscale, promovarea mai intensă pentru infrastructura de turism din România, Bulgaria și Ucraina, după cum informează un comunicat al CN APM Constanța.
Se are în vedere semnarea unei declarații comune, adresată liniilor de croaziere, prin care se încurajează revenirea acestora în zona Mării Negre începând cu sezonul 2019. Astfel, se evidențiază faptul că nu există evenimente cu impact negativ asupra navelor de pasageri, iar infrastructura portuară de care dispun porturile de la Marea Neagră vine în sprijinul dezvoltării acestui sector de turism. Nu în ultimul rând, se va anunța revenirea unor croaziere pentru care s-au făcut deja rezervări pentru anul 2019.
În cursul anului viitor se va organiza conferința MedCruise a porturilor de la Marea Neagră: Constanța, Odessa, Burgas și Varna, cu scopul dezvoltării până în 2021 a itinerariilor pentru navele de pasageri.
Anul viitor marile linii de croaziere vor analiza și testa toate condițiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanța. Pentru anul 2020, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey.
În prezent sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relua conform așteptărilor, deoarece nave maritime de pasageri cu capacitate mare și-au anunțat prezența în portul Constanța, în sezonul următor de croaziere.
Peste 300 de nave de croazieră vor ajunge, anul acesta, în Delta Dunării, majoritatea în portul Tucea.
Este al doilea an în care numărul navelor care ajung pe Dunăre, în Deltă, depăşeşte 300, ceea ce înseamnă că vor fi zile cu două sau chiar trei nave de croazieră ancorate în port.
Cinci nave au acostat deja în ultimele zile, dar sezonul acestora abia acum începe.
Deşi sunt foarte mari pentu căile navigabile pe care circulă, navele de croazieră nu au fost implicate până acum în evenimente pe Dunăre, fiind mai sigure decât cele care circulă pe mare – spune Dan Ichim, căpitanul Portului Tulcea.
Cele mai multe nave de croazieră cu destinaţia Delta Dunării vor veni din Germania, însă mai sunt şi altele care vor veni din Austria sau chiar din Ucraina.
Între 1.500 şi 5.000 de euro costă cele 15 zile petrecute pe o astfel de navă, însă sunt şi croaziere mai scurte de numai o săptămână, la mai puţin de 1.000 de euro.
Motivele pentru care, până acum, nicio navă de croazieră nu şi-a anunţat sosirea în Portul Constanţa
Publicat de Arantxa Catană,
15 aprilie 2018, 11:33 / actualizat: 16 aprilie 2018, 5:30
Navele de croazieră ocolesc România, în acest an, iar ţara noastră pierde sume importante, pe care turiştii le-ar fi cheltuit pe excursii, suveniruri şi mese la restaurante.
Până acum, nicio navă de croazieră nu şi-a anunţat sosirea în Portul Constanţa.
Autorităţile şi operatorii din turism spun că situaţia este generată de tensiunile geopolitice din zona Mării Negre, dar şi din cauza migranţilor.
Singurii turişti străini care fac escală în port sunt cei care vin cu nave fluviale.
Potrivit site-ului APMC, în acest an, 17 nave fluviale au anunţat că fac escale în Portul Constanţa.
Următoarea sosire va fi pe 19 aprilie, când naca River Concerto va face o escală la Constanţa.
Peste 300 de nave de croazieră sunt aşteptate anul acesta în Deltă. Primele dintre ele au sosit deja în Portul Tulcea.
În oferta turiştilor se află excursiile la mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu, la Basilica Paleocreştină din Niculiţel şi cetăţile din judeţ.
Numeroşi turişti au petrecut Paştele în Deltă, au mers la bisericile ortodoxe ale ruşilor lipoveni şi s-au bucurat de natură, ne-a spus Daniel Iluşcă, preşedintele Patronatului în Turismul din Delta Dunării.
„Pensiunile, hotelurile și casele de vacanță ale localnicilor sau ale altor proprietari din Delta Dunării au oferit un sejur complet turiștilor din Deltă. Am estimat noi peste 3.000 de turiști care au vizitat Delta în această perioadă și care au beneficiat de masa tradițională de Paști, dar și de excursiile și de pachetele pe care fiecare gospodărie”, a precizat Daniel Iluşcă.
Nivelul ridicat al Dunării din această perioadă dă posibilitatea turiştilor să exploreze zone unice, a mai precizat Daniel Iluşcă.
„Ca un fapt inedit, pe lângă vremea care a fost superbă, este faptul că multe din excursiile care nu se pot face vara datorită nivelului scăzut al apelor, acum apa fiind foarte ridicată, practic s-au putut și se pot face tot felul de trasee super frumoase în lacuri în care nu poți să intri decât în această perioadă a anului. Vegetația începe să iasă, păsările își fac cuiburi – este ceva frumos, este magnific, apa este limpede-lacrimă, lucru care nu îl vezi decât cel târziu până la jumătatea lunii iunie”, a punctat Daniel Iluşcă, preşedintele Patronatului în Turismul din Delta Dunării.
La bordul navelor de pasageri, oaspeţii străini pot gusta mâncăruri tradiţionale, iar seara pot vedea spectacole folclorice.
În anul 2013, navele de pasageri care au vizitat portul Constanţa au făcut 69 de escale şi au adus 54.616 de pasageri. În anul următor, traficul de croazieră a atins un vârf istoric, cu 92 de escale şi 70.000 de pasageri, arată o statistică citată de cotidianul cugetliber.ro.
Apoi, turismul de croazieră de la Marea Neagră a încasat prima lovitură. Ocuparea Crimeei de către Rusia şi prezenţa unor importante forţe navale în regiune a făcut ca 69% din croazierele maritime programate pentru 2015 să fie anulate. Astfel că anul s-a încheiat cu un bilanţ dezamăgitor: doar 36 de vizite ale navelor de croazieră cu 35.000 turişti la bord.
Dar lovitura de graţie urma să o dea terorismul. Atentatele sângeroase din Turcia au făcut ca Marea Neagră să fie ştearsă de pe listele croazierelor. Astfel că, în 2016, portul Constanţa a mai primit doar 14 vizite ale navelor de pasageri, iar numărul turiştilor a coborât la 8.632 de persoane, mai informează jurnaliștii Cuget Liber.
Declinul continuă în 2017. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a publicat lista croazierelor, din care rezultă că portul Constanţa va fi vizitat de 7 nave, care vor face 12 escale. Este vorba de navele maritime „Costa neoRiviera” (cu escală pe 7 mai), „Azamar Quest” (19 iunie, 20 iulie), „Prinsendam” (15 octombrie), „Golden Iris” (22 octombrie), „Amadea” (27 octombrie) şi navele fluviale „Treasures” (26 mai, 16 iunie, 7 iulie, 28 iulie, 18 august) şi „Swiss Jewel” (15 iunie).
Însă nu toată vina poate fi plasată pe umerii factorilor externi. O parte din vină revine și României.
Viorel Grigorenco, reprezentatul firmei Phoenix Shipping and Trading, care a agenturat numeroase nave de croazieră, comentează astfel situaţia: „De-a lungul anilor am observat că una dintre problemele reclamate de organizatorii de croaziere este preţul ridicat faţă de ceea ce li se oferă turiştilor. Ca idee, la navele de croazieră agenţiile practică cel mai mic comision, poate din cauza con-curenţei, dar şi din motive logice: staţionarea scurtă a navelor se coroborează cu servicii restrânse. Preţul escalei creşte semnificativ din cauza tarifelor portuare ridicate. Deci, o escală la Constanţa amplifică preţul excursiei pe mare atât de mult, încât faţă de oferta de a vizita Casa Poporului sau Delta în timpul staţionării navei în port (excursii opţionale) nu justifică respectiva escală. Sondajele companiilor de navigaţie, coroborate cu cele ale tur-operatorilor arată că portul Constanţa nu se mai regăseşte în preferinţele turiştilor străini.
Pe de altă parte, ce poate oferi Constanţa, care nu le asigură turiştilor nicio protecţie în faţa hoţilor de buzunare ce mişună în piaţa Ovidiu, pe pietonală sau mai ştiu eu unde? Să vadă ruinele Cazinoului, să se deplaseze din dana de pasageri, prin traficul periculos al portului, până în oraş? Mulţi turiştii nu doresc un taxi, ci o promenadă! – comentează autorul materialului publicat de Cuget Liber.
Portul preia orice navă de pasageri precum o navă de marfă, cu aceleaşi tarife. Este nevoie de o altă viziune de asamblu privind organizarea escalelor la Constanţa. Ar trebui revăzut impactul direct al turiştilor străini asupra micilor meşteşugari, asupra artei populare şi a transferului de informaţii culturale pe care turismul le produce. Sumbrul oraş al lui Mazăre a devenit un mort indecent al primarului actual”, afirmă Grigorenco, citat de Cuget Liber.
Portul Constanța va reveni pe agenda marilor companii de CROAZIERE abia în 2018
Publicat de ,
29 iunie 2016, 14:30
Astăzi a sosit avizarea oficială pentru două sosiri ale navei Silver Whisper în sezonul 2018 în Portul Constanţa, ca urmare a discuţiilor dintre reprezentantul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa şi reprezentantul companiei de croaziere Silversea Cruises, din cadrul recentei Adunări Generale MedCruise de la Odessa.
Companiile de croazieră îşi planifică itinerariile cu 2 ani în avans şi, luând în considerare stabilitatea regiunii din care face parte, Portul Constanţa va reveni pe agenda marilor companii de croazieră din sezonul 2018. Marile companii au părăsit traseele din Marea Neagră după instabilitatea provocată de anexarea Crimeei de către Rusia.
Doar 22 nave de croazieră, dintre care 7 fluviale fac escale în Portul Constanța în anul 2016. În 2015, la terminalul de pasageri al Portului Constanța au sosit 36 nave de croazieră cu 35.000 turiști la bord. Cu aceste rezultate, Constanța se afla în top în Marea Neagră, având cele mai multe nave de croazieră și cei mai mulți pasageri din regiune.
INTERVIU | Pe urmele orhideelor sălbatice din Dobrogea, alături de Nora de Angelli, cercetătoarea care dezvăluie lumii unicitatea și fragilitatea acestor flori uimitoare
România adăpostește aproape 80 de specii de orhidee sălbatice, iar cel puțin 10 dintre ele se află în Dobrogea, ținutul dintre Dunăre și...
Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, pregătit pentru turiștii care se îmbarcă pe nave de croazieră
Publicat de ,
10 iunie 2016, 15:49
Autorizația de deschidere a pistei Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea a fost obținută astăzi.
De săptamâna viitoare, vor ateriza primele curse charter care vor face schimbul de turistii pentru navele de croazieră.
Aeroportul Tulcea a încheiat implementarea proiectului Modernizarea suprafețelor de mișcare, extinderea pistei și a platformei de îmbarcare – debarcare pentru Aeroportul «Delta Dunării» Tulcea care a asigurat infrastructura necesară efectuării zborurilor în siguranța.
Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea mai face obiectul a două proiecte incluse în Masterplanul de Transport 2014-2020.
O primă inițiativă vizează siguranța și securitatea în cadrul Aeroportului Tulcea, urmând a fi achiziționate echipamente și utilaje pentru creșterea calității activității de deservire a pasagerilor.
Este vorba despre utilaje de degivrare, stingerea incendiilor, întreținerea suprafeței de mișcare pe timp de iarnă și multe altele.
Un alt proiect finanțat din fonduri europene prevede pentru aeroportul tulcean construirea unui nou terminal de pasageri, prevăzut să asigure fluxul a 300 de pasageri pe oră, la ore de vârf.
Ambele proiecte se află la ora actuală la stadiul întocmirii studiilor de fezabilitate.
Peste 70.000 de turişti sunt aşteptaţi să ajungă în portul Constanţa până la toamnă, pe diferite nave de croazieră.
Până acum, şi-au anunţat sosirea 83 de nave de croazieră.
Atracţia numărul unu pentru turiştii străini este municipiul Constanţa, cu zona istorică, a explicat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării. Zona a fost amenajată recent, însă faţadele deteriorate şi ruinele din zonă reuşesc să strice estetica acestui punct simbolic al oraşului.
Corina Martin a mai spus că se organizează însă şi croaziere în Delta Dunării, degustări de vin la Murfatlar, turul mănăstirilor din Dobrogea sau turul capitalei şi vizite la Muzeul Satului.
Sezonul croazierelor este în toi, iar în aceasta lună se aşteaptă în portul Constanţa apaope în fiecare zi sosirea unei nave de pasageri.
Bilanţul acestui an arată deja o creştere a numărului de turişti sosiţi cu vasele de croazieră, ne-a spus Teodor Patrichi, directorul Terminalului de Pasageri din portul Constanţa.
Pe fondul situaţiei tensionate din Ucraina, portul Constanţa a câştigat sosirea a 10 nave de croazieră despre care se speră că vor reveni anul viitor.
Turiştii străini veniţi cu navele de croazieră sunt încântaţi, în special, de ospitalitatea românilor.
