Nicușor Dan anunță misiuni suplimentare ale MApN și MAI, în această vară, pe litoralul Mării Negre

Ședință pe tema incidentului din Portul Constanța și a măsurilor de consolidare a securității în zona litoralului românesc.

Publicat de Adina Sîrbu, 6 iunie 2026, 21:04

Președintele Nicușor Dan a anunțat, la finalul ședinței de analiză a incidentului provocat de drona marină explodată în Portul Constanța, că Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne își vor intensifica, pe perioada verii, misiunile de cercetare și recunoaștere a eventualelor pericole, astfel încât litoralul românesc să fie în siguranță.

El a declarat că, pentru a crește securitatea la Marea Neagră, România așteaptă o suplimentare de echipamente din partea NATO, iar pe 10 iunie, la solicitarea României, va exista în cadrul NATO o sesiune dedicată Mării Negre.

Președintele Nicușor Dan consideră că responsabilitatea pentru situația provocată de drona ucraineană care a explodat în Portul Constanța revine Rusiei, în contextul războiului declanșat împotriva Ucrainei.

După o reuniune pe această temă organizată la Constanța, liderul de la Palatul Cotroceni a precizat că investigațiile confirmă faptul că dispozitivul care a sărit în aer făcea parte dintr-un grup de patru drone ucrainene care au pierdut controlul și erau încărcate cu explozibil.

Ședința de analiză a fost organizată la sediul Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare „Calatis”, unde au fost evaluate circumstanțele incidentului și măsurile necesare pentru consolidarea securității în zona litoralului românesc.

„Este cert acum că am avut o dronă ucraineană, parte dintr-un set de patru drone care au pierdut controlul. Însă trebuie să spunem foarte clar că Ucraina este țara agresată. Pentru orice fel de evenimente care apar, responsabilul este Rusia, pentru că Rusia este țara agresoare în acest război, iar Ucraina se apără așa cum reușește să o facă”, a afirmat președintele.

Nicușor Dan a explicat că, deși drona a fost descoperită în rada Portului Constanța în jurul orei 6.00, nu s-a putut interveni mai devreme de ora 10.00 pentru neutralizarea dronei, întrucât au fost aplicate protocoalele prevăzute de cadrul legal în vigoare.

Potrivit acestuia, după informarea primită în jurul orei 06.10 privind prezența dronei în port, primele echipaje specializate au ajuns la fața locului la ora 06.46, iar toate acțiunile ulterioare au fost desfășurate conform procedurilor stabilite.

„În astfel de situații, există protocoale foarte clare. Prima etapă a fost securizarea și evacuarea zonei care putea fi afectată, inclusiv relocarea unor nave aflate în apropiere. Operațiunile s-au desfășurat conform procedurilor încă din momentul sosirii echipelor specializate”, a explicat șeful statului.

Președintele a subliniat că autoritățile civile au notificat imediat instituțiile competente, respectiv Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații, care au intervenit în paralel cu structurile de protecție civilă pentru a elimina riscurile la adresa populației.

Referitor la modul în care dronele navale au ajuns în apropierea Portului Constanța, șeful statului a arătat că investigația este în desfășurare și că un răspuns complet ar putea fi disponibil în următoarele zile.

„Probabil că, într-un interval de 7 până la 10 zile, vom avea mai multe informații și o concluzie clară privind traseul și circumstanțele care au condus la apariția acestor drone în apropierea litoralului românesc”, a afirmat Nicușor Dan.

În conferința de presă de la finalul ședinței, președintele a fost întrebat de jurnaliști cât de pregătită este România pentru astfel de incidente.

„Aşa cum suntem, într-o situaţie similară cu cea în care suntem cu dronele aeriene, ne adaptăm noi toţi la tehnologia pe care acest război a generat-o. România este în cursul unui program de înzestrare, deci suntem într-un proces, inclusiv conform graficului acestui proces de înzestrare pe partea navală. Chiar luna viitoare, vor veni nişte echipamente în România”, a precizat el

Nicuşor Dan a amintit că, în urmă cu câteva săptămâni, forţele navale române au participat la un exerciţiu NATO dedicat exact acestui tip de ameninţări.

„Suntem într-un proces de adaptare faţă de o tehnologie nouă. Vă aduc aminte că săptămâna care începe, în 10 iunie, la solicitarea României va exista în cadrul NATO o sesiune dedicată Mării Negre, în care vom discuta împreună cu aliaţii noştri contextul general al Mării Negre, ameninţările acestea noi la nivelul Mării Negre, dar şi ameninţările care vin din drone aeriene”, a subliniat şeful statului.

În opinia sa, „statul român a anticipat corect acest tip de ameninţări”.

„Vă aduc aminte că există, pe de o parte, un centru NATO cu participarea Turciei, Bulgariei şi României, iar acest centru NATO de securitate are o conducere şi o prezenţă rotaţională şi în mod rotaţional va funcţiona în România, la Constanţa. Avansăm cu acel centru european de securitate la Marea Neagră pentru care vizăm o finanţare din cadrul financiar multianual şi suntem în negociere cu Bulgaria pentru a defini cadrul juridic, însă el este prezent deja într-o strategie a Uniunii Europene”, a subliniat şeful statului.

Atât Ministerul Apărării, cât şi Ministerul de Interne și Poliţia de Frontieră vor suplimenta, în această vară, echipajele care fac misiuni de cercetare și de recunoaştere a eventualelor pericole, a mai anunțat Nicușor Dan.

Totodată, președintele a dat asigurări că dialogul cu responsabilii ucraineni în astfel de situații continuă pentru a preveni pierderea de vieți omenești, iar autoritățile române vor lua măsuri pentru ca stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre să fie sigure în această vară.

„În 10 iunie o să avem o discuție la NATO și așteptăm o suplimentare de echipamente. Atât Ministerul Apărării, Armata, cât și Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră vor suplimenta în cursul acestei veri echipajele care fac misiuni de cercetare, de recunoaștere a eventualelor pericole. Există un dialog constant cu Ucraina și era deja prevăzută o formă de protocol care să cuprindă inclusiv tipul acesta de evenimente.”

Președintele a mai menționat că urmează să discute cu omologul ucrainean despre incidentul de vineri de la Constanța, subliniind că există un dialog constant cu Ucraina.

„Ca ultimul argument, avem un război care, din nefericire, a început de mai bine de 4 ani, efectul secundar al acestui război, am avut şi mine şi drone maritime care au intrat în apele teritoriale şi au ajuns inclusiv pe ţărmul românesc şi nu au fost victime pentru că, cu echipamentele pe care le au, instituţiile statului au acţionat corect”, a subliniat preşedintele Nicuşor Dan.

Explozia de vineri dimineață a determinat mobilizarea unor importante forțe ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, au emis mesaje RO-Alert și au dispus evacuări preventive în mai multe zone de pe litoral.

Deflagrația din Portul Constanța nu s-a soldat cu victime, însă a readus în atenție riscurile generate de conflictul din regiunea Mării Negre și necesitatea consolidării capacităților de supraveghere și reacție ale României.

În același timp, șeful statului respins și speculațiile potrivit cărora dronele ucrainene ar fi urmărit o navă aparținând așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei.

„Nu este vorba despre un vas din flota fantomă. Este o navă care a efectuat și în trecut curse comerciale între portul rusesc Novorossiisk și Rompetrol. Nu figurează pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale Statelor Unite”, a precizat președintele.

De altfel, Grupul KMG International – Rompetrol a respins speculațiile privind faptul că drona ucraineană ar fi vizat nava Safena Elona, sosită recent la rafinăria Petromidia.

Compania a precizat că atât vasul, cât și operatorii săi nu figurează pe nicio listă de sancțiuni internaționale, emise de Uniunea Europeană, Statele Unite sau Marea Britanie.

Reprezentanții grupului subliniază că toate transporturile de țiței care ajung la rafinăria din Năvodari sunt verificate riguros și dețin documente oficiale de origine, puse la dispoziția autorităților, iar Rompetrol dă asigurări că respectă strict embargourile internaționale și își menține rolul de investitor strategic în securitatea energetică a României.

MApN: Avioane Eurofighter Typhoon italiene au aterizat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu

Aproximativ 180 de militari și cele 4 aeronave de luptă vor executa misiuni de Poliţie Aeriană sub comandă NATO.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 iunie 2026, 19:32

Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa, pentru a întări securitatea spaţiului aerian al României.

Potrivit unui comunicat al MApN, detaşamentul, format din aproximativ 180 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forţelor Aeriene Române, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni.

Aceasta este cea de-a şaptea rotaţie în România a Forţelor Aeriene Italiene, menţionează sursa citată.

Misiunile de Poliţie Aeriană Întărită, desfăşurate în comun cu partenerii NATO, începând cu anul 2014, contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii între Forţele Aeriene Române şi cele aliate.

NATO confirmă că drona prăbușită la Galați era rusească

Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut că Rusia să investigheze epava acesteia.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 mai 2026, 10:24

Drona căzută în noaptea de joi spre vineri peste un bloc de locuințe la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, transmite Reuters.

Ministerul român al Apărării a precizat de asemenea că drona prăbușită la Galați este una de tipul Geran-2, de proveniență rusească.

Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut că Rusia să investigheze epava acesteia.

El a amintit că drone ucrainene au pătruns recent în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. ‘Prima reacție (în aceste țări n.red) a fost aceeași care este acum în România: Vin rușii!’, a comentat liderul de la Kremlin, vorbind în fața presei la finalul unei vizite în Kazahstan.

Mai devreme, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că drone rătăcite vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt toate sunt implicate direct în războiul cu Rusia.

Sursa – Agerpres

Dronă căzută în Galați / Rutte: NATO, în solidaritate totală cu România și pregătită să apere teritoriul aliat

El a adăugat că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea pe teritoriul aliat și să își mențină sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 mai 2026, 11:25

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat vineri că Alianța este pregătită ‘să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat’, după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe din România, în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, relatează Reuters.

Rutte a precizat că a avut o convorbire cu președintele României, pe care l-a asigurat de ‘solidaritatea absolută’ a Alianței.

‘Comportamentul iresponsabil al Rusiei reprezintă un pericol pentru noi toți’, a scris Rutte pe X. ‘Evenimentele de noaptea trecută arată încă o dată că efectele războiului ilegal de agresiune nu se opresc la graniță’.

El a adăugat că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea pe teritoriul aliat și să își mențină sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.

O dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați, provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane.

Sursa – Agerpres

NATO condamnă incidentul de la Galați

Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Alianței Nord-Atlantice, Allison Hart.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 mai 2026, 09:05

Secretarul general al NATO este în legătură cu autoritățile din România, după ce o dronă rusească implicată în atacurile asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați și a provocat un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe.

Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Alianței Nord-Atlantice, Allison Hart.
„Condamnăm comportamentul iresponsabil al Rusiei, iar NATO va continua să-și consolideze apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”, se arată într-o postare publicată pe rețelele de socializare.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a transmis că drona rusească transporta explozibil și era implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina. Aparatul s-a prăbușit la Galați, provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe.

Două persoane au fost rănite ușor, iar mai mulți locatari au avut nevoie de îngrijiri medicale. Clădirea a fost evacuată.

Potrivit ministrului de Externe, două aeronave și un elicopter ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar. Acestea aveau permisiunea de a deschide focul.

Oana Țoiu a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse.

„România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, a transmis ministrul român de Externe.

Sursa – TVR.info

Mark Rutte, la Summitul B9: Conceptul NATO 3.0, „următorul pas logic” în evoluţia Alianţei

„O Europă mai puternică într-o NATO mai puternică înseamnă alături de SUA”, a declarat secretarul general al Alianței.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 mai 2026, 19:58

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este şi va fi mereu o alianţă puternică şi avem nevoie de o Europă mai puternică într-o NATO mai puternică, a declarat, miercuri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele României, Nicuşor Dan, şi preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, la finalul Summitului B9.

Şeful Alianţei a punctat că reuniunea care a avut loc la Palatul Cotroceni este „ferm ancorată în NATO şi în relaţia transatlantică”.

Referitor la Declaraţia Comună semnată de participanţii la Summitul B9, Rutte a reiterat ce a fost scris în document, anume că „Rusia rămâne cea mai mare şi cea mai directă ameninţare a NATO”.

Secretarul general al NATO a spus că în discuţia cu Volodimir Zelenski, liderii prezenţi la Summit au dezbătut ce poate fi făcut mai mult pentru susţinerea ţării care se află în război.

„O Ucraină puternică azi şi mâine este modul în care poate fi oprită agresiunea rusă (…) Securitatea Ucrainei este şi securitatea noastră”, a arătat Mark Rutte.

Totodată, a nuanţat că „o Europă mai puternică într-o NATO mai puternică înseamnă alături de SUA”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că, la cea mai recentă întâlnire cu preşedintele SUA, Donald Trump, a simţit „o dezamăgire” şi s-a referit la nevoia ca unele state aliate să contribuie mai mult în ceea ce priveşte apărarea comună.

„Trebuie să ne referim la chestiunea de securitate, care înseamnă cheltuielile pe apărare şi la faptul că ani de zile nu exista egalitate între cheltuielile SUA şi ceea ce făcea Europa. Dar trebuie să cheltuim mai mult, pentru că avem nevoie de capabilităţi, iar anul trecut, în iunie, la nivelul miniştrilor Apărării din NATO s-a discutat de ce armamente avem nevoie pentru ne a apăra 360 de grade împotriva oricărui adversar, desigur Rusia, care este un adversar special şi împotriva oricărei ameninţări din orice direcţie”, a arătat Rutte.

Rutte a explicat că conceptul „NATO 3.0”, menţionat pentru prima dată în Declaraţia Comună de la Bucureşti, reprezintă „următorul pas logic” în evoluţia Alianţei. Este vorba de o parte europeană a NATO care are tot mai multă grijă şi responsabilitate pentru propria apărare convenţională şi care ar permite SUA să se îndrepte şi către alte teritorii.

„Desigur, alături de SUA vrem să prevenim un decalaj în ceea ce priveşte investiţiile în apărare. Astfel, în timp ce noi ne consolidăm, SUA să poată, pas cu pas, să se îndrepte către alte priorităţi, care sunt, desigur, şi priorităţile noastre, dar SUA au un rol clar acolo. Fix asta se întâmplă şi cred că trebuie să îi mulţumim preşedintelui Trump pentru faptul că cheltuielile (din PIB pentru apărare – n.r.) sunt la 2%, că la (Summitul NATO – n.r.) de la Haga am ajuns la 5%”, a mai spus Mark Rutte.

Secretarul general al NATO a transmis un mesaj direct către Statele Unite ale Americii. „Europenii v-au auzit, acţionează ca atare (…). Sunt prudent, dar optimist în privinţa Summitului NATO de la Ankara”, a transmis Mark Rutte.

Sursă: Agerpres

Declarație Comună a Summitului B9 şi al Aliaţilor Nordici

Semnatarii Declarației Comune subliniază că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective și reiterează obiectivul construirii unei „Europe mai puternice într-o NATO mai puternică”.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 mai 2026, 16:47 / actualizat: 13 mai 2026, 19:51

Liderii statelor din formatul București 9 și ai Aliaților Nordici au reafirmat miercuri, la summitul desfășurat la Palatul Cotroceni, angajamentul pentru consolidarea Flancului Estic al NATO și pentru creșterea investițiilor în apărare, în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor de securitate atribuite Rusiei.

În Declarația Comună adoptată la finalul reuniunii, participanții au subliniat că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective și au reiterat obiectivul construirii unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.

Semnatarii susțin, totodată, o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile, se arată în Declarația comună semnată de liderii prezenți la summitul care a avut loc la Palatul Cotroceni.

Reuniunea de la Palatul Cotroceni, transmit semnatarii declarației, reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-o NATO mai puternică.

Declarația reflectă, de asemenea, angajamentul de a contribui la apărarea colectivă, uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia.

„Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”, se menționează în Declarația comună.

Conform semnatarilor, „Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”, iar „NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul estic”, adaugă ei.

Declarația condamnă „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare”.

Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone), semnatarii menținând angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Dreptul mării.

Totodată, sunt salutate „inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica”, adaugă ei.

În document este punctată și extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, aeastă bază fiind esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate, explică semnatarii.

În declarație mai este subliniată importanța inițiativelor UE precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.

„Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, se mai transmite în Declarația comună a summitului B9.

În document este abordată și situația din Orientul Mijlociu, iar semnatarii își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

„Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO – UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova. Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, evidențiază semnatarii.

Declarația include însă și o notă separată din partea Ungaria, care a anunțat o „abținere constructivă”, precizând că nu poate susține actuala formulare a documentului drept limbaj convenit și că eventualele decizii viitoare vor aparține viitorului guvern ungar.

Volodimir Zelenski, la Summitul B9: Contăm pe sprijinul european

Nicușor Dan: „Modul în care se va încheia războiul va avea un impact asupra arhitecturii de securitate europene. Am fost de acord să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă”.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 mai 2026, 16:25

Președintele Ucrainei a cerut miercuri, la Summitul B9 desfășurat la Palatul Cotroceni, accelerarea sprijinului european pentru industria de apărare ucraineană și transmiterea unui mesaj clar privind unitatea NATO.

Volodimir Zelenski a declarat că administrația de la Kiev contează pe un pachet european de 90 de miliarde de euro pentru a începe, cel târziu din luna iunie, producția extinsă de drone necesare pe front.

Liderul ucrainean a subliniat că formatul B9 reunește state aflate direct sub presiunea amenințărilor ruse și că securitatea regiunii depinde de capacitatea aliaților de a rămâne uniți și de a continua sprijinul acordat țării sale.

„În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina, în diferite regiuni. Trebuie să colaborăm, să facem asta ca să apărăm Ucraina”, a spus Zelenski.

Liderul de la Kiev a avut și o intervenție în cadrul B9. „Trebuie să ne asigurăm că niciodată conducerea Rusiei nu va mai putea să trimită ultimatumuri vecinilor săi, să destabilizeze alte state sau să înceapă războaie fără consecințe. Acestea sunt evenimentele fundamentale ale securității noastre comune – să ne asigurăm că Rusia este împiedicată să mai declare război indiferent căruia dintre noi. Am făcut deja destul de multe pentru a-i opri și pentru a ne asigura că războiul nu le va mai aduce niciodată victoria și nu le va mai da niciodată impunitate în calitate de agresor”, a afirmat liderul ucrainean.

El le-a mulțumit țărilor europene și Statelor Unite ale Americii pentru sprijinul acordat în cei peste patru ani de război și a insistat că apărarea Ucrainei reprezintă în prezent principala barieră în fața expansiunii ruse.

„Suntem foarte recunoscători. Sprijinul dumneavoastră și modul în care lucrăm laolaltă pentru apărare și securitate, energie, cooperare în alte domenii, economic și politic, este vital și este vital să continuați sprijinirea Ucrainei, pentru că este cel mai important lucru să opriți Rusia. Cel mai important lucru care oprește Rusia în momentul de față este apărarea noastră. În această privință contăm pe sprijinul european, pachetul de sprijin de 90 de miliarde de euro, pentru a putea să începem lucrul la începutul lui iunie, cu o primă parte din finanțare care este alocată producției de drone de care avem atât de multă nevoie”, a subliniat Zelenski.

Președintele Ucrainei a completat că Summitul NATO care va avea loc în luna iulie la Ankara trebuie să transmită semnale pozitive întregii comunități transatlantice.

„Evenimentul din iulie trebuie să demonstreze că NATO este puternică, că nu se va destrăma, nu va fi slăbită sau nu va rămâne în urmă. Trebuie să nu ne temem să discutăm într-un mod mai unit și în anumite domenii să ne bazăm pe propriile forțe în ceea ce privește capabilitățile militare europene”, a punctat Volodimir Zelenski.

Președintele Nicușor Dan, la rândul său, a făcut apel la continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Lupta eroică a poporului ucrainean este extrem de importantă pentru securitatea noastră, pentru securitatea Europei, pentru securitatea NATO”, a evidențiat el. „Modul în care se va încheia războiul va avea un impact asupra arhitecturii de securitate europene. Am fost de acord să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă”, a transmis șeful statului român.

Palatul Cotroceni găzduiește, miercuri, Summitul B9 și al Țărilor Nordice

Reuniunea este dedicată securității flancului estic al NATO și cooperării transatlantice.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 mai 2026, 07:06

La Palatul Cotroceni va avea loc, miercuri, Formatul B9 şi al Țărilor Nordice, coprezidat de preşedintele României, Nicuşor Dan, şi de cel al Poloniei, Karol Nawrocki.

Reuniunea îi aduce la București pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, vor fi prezenți președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei și Finlandei, premierul Danemarcei, reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.

Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Din partea Suediei va participa ministrul Apărării, Pål Jonson, iar Norvegia va fi reprezentată de ministrul de Externe, Espen Barth Eide.

Formatul București 9, cunoscut ca B9, este o inițiativă lansată în 2015 de România și Polonia, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, ce reuneşte ţările de pe flancul estic al NATO.

Reuniunea este dedicată consolidării securităţii şi apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice și cooperării transatlantice.

Potrivit programului comunicat de Palatul Cotroceni, șefii de delegații vor fi primiți oficial la ora 10.30. Sesiunea plenară va începe la ora 11.00, cu intervenții introductive ale președintelui Nicușor Dan și ale omologului său polonez, Karol Nawrocki. La ora 17.00, Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte vor susține declarații comune de presă.

Din 2022, la reuniunile B9 s-a discutat frecvent despre impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și întâlnirile au funcționat ca platformă de consultare între aliații de pe flancul estic, NATO și Statele Unite.

Deplasări de tehnică militară, pentru exercițiul NATO Scorpions Legacy

Exercițiul militar se va desfășura în poligonul Cincu, din județul Brașov, în perioada 7-23 mai.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 mai 2026, 18:37

Peste 1.700 de soldați și 350 mijloace tehnice din 7 țări aliate (România, Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța, Bulgaria) vor participa la exercițiul multinațional SCORPIONS LEGACY, organizat pe teritoriul României.

Potrivit Ministerului Apărării, exercițiul SCLE 26 are loc în perioada 7–23 mai în județul Brașov, în poligonul Cincu, iar primele coloane de personal și tehnică se vor deplasa pe căile rutiere începând de duminică, 3 mai, preponderent pe timp de noapte.

MApN avertizează populația să nu distribuie mesaje false și alarmiste în acest context, despre declanșarea unui conflict armat în care ar fi implicată și România.

Scorpions Legacy va cuprinde exerciții de antrenament cu trupe în teren și exerciții tactice cu trageri de luptă.

Exercițiile NATO, precum SCLE 26, sunt defensive și transparente, fiind desfășurate cu respectarea deplină a obligațiilor internaționale ale României.

NATO, îngrijorată după anunțul SUA de retragere de trupe americane din Germania

Reacții la decizia lui Donald Trump de a retrage 5.000 de militari din Germania.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 mai 2026, 13:10

Anunțul președintelui Donald Trump de retragere 5.000 de militari americani din Germania trezește îngrijorare nu doar în Europa, ci și în Statele Unite.

Președintele Comisiei Forțelor Armate din Congresul American avertizează că decizia vulnerabilizează Statele Unite în raport cu Rusia.

Reacții în Congresul american

Senatorul american Roger Wicker, președinte al Comisiei Forțelor Armate din Congresul American, a declarat că decizia lui Trump transmite un semnal greșit de slăbiciune președintelui rus, Vladimir Putin.

El a spus chiar că Statele Unite ar trebui să descurajeze Rusia, mutând militari către estul Europei, în loc să fie retrași din Germania.

Avertismente din Europa și NATO

Principalul pericol pentru comunitatea transatlantică nu vine de la dușmani externi, ci din dezintegrarea alianței, a avertizat și premierul polonez, Donald Tusk, pe fondul unui alt anunț al președintelui Trump, care a spus că va crește cu 25% taxele vamale pentru mașini din Uniunea Europeană.

Trebuie să facem cu toții tot ce este necesar pentru a schimba acest parcurs dezastruos, a scris pe o rețea de socializare online prim-ministrul polonez, în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că retragerea programată a trupelor americane din Germania ar trebui să-i stimuleze pe europeni să-și consolideze propria apărare.

Deciziile SUA pot vulnerabiliza NATO

De la NATO, un purtător de cuvânt a spus că în prezent Alianța discută cu Statele Unite ca să înțeleagă detaliile deciziei de retragere a forțelor din Germania, care acum găzduiește aproape 36.000 de militari americani, cei mai mulţi din Europa.

După ce președintele s-a referit la o potențială retragere parțială și din Italia, mai mulți analiști militari au avertizat că, prin astfel de decizii, Statele Unite se vulnerabilizează din punct de vedere militar-operațional și ca proiecție de putere și descurajare.

Sursă: RRA

Prezent la Baza Militară de la Kogălniceanu, ambasadorul SUA în România a vorbit despre angajamentul față de NATO

Ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, a fost însoțit de atașatul pentru apărare al SUA, colonelul Robert Kammerer, de atașatul Armatei SUA, locotenent-colonelul Andrew Rember, și de purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA, Emily Zeeberg.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 aprilie 2026, 20:08 / actualizat: 2 aprilie 2026, 6:08

Aflat la Constanța, ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, a vizitat Baza Militară Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

În timpul vizitei, diplomatul american a fost informat cu privire la rolul strategic al bazei în securitatea regională. Acesta și-a exprimat profunda apreciere pentru profesionalismul acestora și pentru angajamentul comun față de apărarea colectivă în regiunea Mării Negre.

Diplomatul american a afirmat că acesta este printre primele lucruri pe care și-a dorit să le facă în noua sa calitate:

Excelența Sa a vorbit și despre angajamentul SUA față de NATO:

Ambasadorul a mulțumit României pentru găzduirea trupelor SUA și NATO, afirmând: „Contribuțiile active ale României la securitatea regională fac toate statele NATO mai puternice.”

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu rămâne un centru-cheie pentru instruirea comună, coordonarea operațională și pregătirea aliaților, reflectând cooperarea militară strânsă dintre Statele Unite, România și aliații NATO.

Vizita ambasadorului Nirenberg subliniază angajamentul continuu al ambelor țări de a consolida relațiile bilaterale și de a avansa obiectivele comune de securitate, în cadrul Alianței NATO.

Redactor – Adrian Băncilă / foto – U.S. Embassy Bucharest

UE își reafirmă legăturile transatlantice după ce Trump a atacat din nou NATO

Declarația Comisiei a venit după ce Trump a afirmat într-un interviu acordat ziarului britanic The Telegraph că posibilitatea de a părăsi NATO este ''dincolo de orice reconsiderare'' din cauza diferendelor dintre aliați cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 aprilie 2026, 18:56

Comisia Europeană (CE) a reafirmat miercuri importanța legăturilor de securitate ale UE cu Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a atacat din nou NATO și a amenințat că se va retrage din Alianță, informează EFE.

”Nu vorbim în numele NATO, dar vorbim în numele UE când vine vorba de securitatea și apărarea sa. Și, evident, ne angajăm să avem legături transatlantice puternice, care rămân cruciale pentru securitatea noastră”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anitta Hipper, într-o conferință de presă.

Declarația Comisiei a venit după ce Trump a afirmat într-un interviu acordat ziarului britanic The Telegraph că posibilitatea de a părăsi NATO este ”dincolo de orice reconsiderare” din cauza diferendelor dintre aliați cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu.

”Nu am fost niciodată convins de NATO. Întotdeauna am știut că este un tigru de hârtie, iar (președintele rus Vladimir) Putin știe și el asta, apropo”, a mai declarat Trump după ce și-a reiterat nemulțumirea față de refuzul țărilor NATO de a se implica în războiul din Iran declanșat de Statele Unite și Israel.

Anitta Hipper a subliniat, de asemenea, că UE ”se angajează să investească în securitatea și apărarea sa” și a reamintit diversele inițiative lansate pentru a sprijini industria militară europeană, a consolida propriile capacități de apărare și a obține o mai mare independență strategică.

Țările UE care sunt și membre ale NATO nu au ținut cont de apelul Statelor Unite de a interveni în Strâmtoarea Ormuz pentru a încerca să garanteze trecerea în siguranță a mărfurilor, iar unele, precum Spania, au mers chiar mai departe, refuzând să le permită forțelor americane care participă la conflict să utilizeze bazele și spațiul lor aerian.

Sursa – Agerpres

Donald Trump a declarat unei publicații britanice că se gândește serios să retragă SUA din NATO

Publicat de Doina Sirbu, 1 aprilie 2026, 12:32

Președintele american Donald Trump a declarat că ia în considerare în mod serios să retragă SUA din NATO, după ce aliații nu au susținut acțiunea militară americană împotriva Iranului, potrivit unui interviu acordat publicației britanice Daily Telegraph și citat miercuri de Reuters.

Trump a descris Alianța Atlantică drept un ‘tigru de hârtie’ și a afirmat că retragerea Statelor Unite din pactul de apărare este acum ‘dincolo de orice reconsiderare’, a relatat ziarul. Președintele american a comentat totodată că avea de mult timp îndoieli cu privire la credibilitatea NATO.

‘O, da, aș spune că este dincolo de orice reconsiderare’, a declarat Trump ziarului când a fost întrebat dacă va ‘reconsidera’ calitatea de membru al SUA la alianță după conflict.

‘Nu am fost niciodată convins de NATO. Întotdeauna am știut că era un tigru de hârtie, iar (președintele rus Vladimir) Putin știe și el asta, apropo’, a mai declarat Trump.

În ajun, secretarul apărării american Pete Hegseth a refuzat să reafirme angajamentul Statelor Unite față de apărarea colectivă a NATO, spunând că decizia va depinde de președintele Donald Trump, după ce aliații europeni nu au sprijinit Washingtonul în războiul contra Iranului.

Iar secretarul de stat american, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca oricând, legătura transatlantică cu NATO, declarând marți că Statele Unite vor trebui să își ‘reexamineze’ relațiile cu alianța militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia.

Totuși, în 2023, Congresul SUA a adoptat o lege care interzice președintelui ‘să suspende, să încheie, să denunțe sau să retragă Statele Unite din Tratatul Atlanticului de Nord’ – tratatul fondator al NATO – fără avizul și consimțământul Congresului sau aprobarea a două treimi din Senat.

Sursă: AGERPRES

Trump le reproșează aliaților din NATO că ”nu au făcut absolut nimic” pentru a contribui în legătură cu Iranul

Publicat de Doina Sirbu, 26 martie 2026, 13:11

Președintele american Donald Trump le-a reproșat joi aliaților din NATO că ”nu au făcut absolut nimic” pentru a contribui în privința Iranului, relatează Reuters.

”ȚĂRILE NATO NU AU FĂCUT ABSOLUT NIMIC PENTRU A CONTRIBUI ÎN LEGĂTURĂ CU STATUL LUNATIC IRAN, ACUM DECIMAT MILITAR. SUA NU AU NEVOIE DE NIMIC DE LA NATO, DAR ‘ NU UITĂ NICIODATĂ’ ACEST MOMENT FOARTE IMPORTANT!”, a scris liderul de la Casa Albă pe rețeaua sa Truth Social.

Președintele american i-a mai criticat în ultimele zile pe aliații din NATO pentru faptul că nu au sprijinit războiul americano-israelian împotriva Iranului, vinerea trecută numindu-i lași. ”Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie!”, a scris atunci Trump, tot cu majuscule, într-o postare pe rețeaua sa socială.

Sursă: AGERPRES

Donald Trump: NATO, ”un tigru de hârtie fără SUA”; aliații din NATO, ”lași”

Președintele american este nemulțumit că țările NATO nu au vrut să se alăture luptei împotriva Iranului, dar tot se plâng asupra prețurilor mari ale petrolului.

Publicat de Doina Sirbu, 20 martie 2026, 21:14

Președintele american Donald Trump i-a criticat pe aliații din NATO vineri pentru faptul că nu au sprijinit războiul americano-israelian împotriva Iranului, numindu-i pe aliații de lungă durată ai SUA din cadrul Alianței Nord-Atlantice lași, relatează Reuters și AFP.

”Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie!”, a scris Trump cu majuscule într-o postare pe platforma sa Truth Social.

Trump a făcut apel la aliații majori ai SUA și la alte țări, cu care nu s-a consultat asupra declanșării războiului, pentru a-l ajuta să asigure siguranța navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Conflictul a provocat haos pe piețele globale, a provocat moartea a mii de oameni și strămutarea câtorva milioane după începerea loviturilor americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie.

Președintele american este nemulțumit că țările NATO nu au vrut să se alăture luptei împotriva Iranului, dar tot se plâng asupra prețurilor mari ale petrolului.

”Acum că lupta este câștigată din punct de vedere militar și mai este un pericol atât de mic pentru ei se plâng de prețurile mare ale petrolului pe care sunt nevoiți să le plătească, dar nu vor să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz, o manevră simplă care este singurul motiv pentru prețurile mari ale petrolului”, a scris el.

”Lași, ne vom aduce aminte!”, a mai postat Trump, care a scris primul și ultimul cuvânt din postare cu majuscule.

Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Olanda, Japonia și Canada s-au angajat într-o declarație comună de joi că se vor alătura ”eforturilor adecvate de a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare”.

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis însă clar că asta presupune o încetare a luptelor.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat după summitul UE de la Bruxelles că apărarea legii internaționale și promovarea dezescaladării este ”cel mai bun lucru pe care îl putem face”. ”Nu am auzit pe nimeni exprimându-și disponibilitatea de a intra în conflict, dimpotrivă”, a adăugat el.

Sursă: AGERPRES

Nicușor Dan despre punerea la dispoziția SUA a bazelor române: A fost o nevoie a aliatului

La rândul său, secretarul general al NATO a completat: 'Asta fac aliații'.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 martie 2026, 17:36

Decizia de a pune la dispoziția SUA a bazelor militare din România a venit după ce SUA și-a exprimat nevoia, iar noi ‘ne-am grăbit să o satisfacem’, a declarat, joi, președintele Nicușor Dan, la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

‘Au fost mai multe componente – două dintre aceste componente întăresc scutul de la Deveselu, este o protecție suplimentară pentru România și pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără și noi avem o discuție în curs pe mai multe planuri cu SUA, dar n-a fost vorba de o negociere. A fost o nevoie pe care aliatul a avut-o, pe care noi ne-am grăbit să o satisfacem în momentul în care a avut-o’, a explicat șeful statului.

La rândul său, secretarul general al NATO a completat: ‘Asta fac aliații’.

Nicușor Dan a adăugat că ‘totul este o negociere’, iar România a primit deja ceva – scutul antirachetă de la Deveselu.

Întrebat dacă România ‘va ieși bine’ în negocierile ulterioare cu SUA, el a răspuns: ‘A ieșit deja foarte bine’.

Sursa – Agerpres

Președintele Nicușor Dan: Securitatea la Marea Neagră, tema unei reuniuni NATO

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a confirmat o nouă vizită în România, la Summitul B9 din luna mai

Publicat de Adina Sîrbu, 19 martie 2026, 14:48

Secretarul general NATO, Mark Rutte, și președintele României, Nicuşor Dan, s-au întâlnit, joi, la sediul NATO din Bruxelles, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, în special al amenințării Iranului față de țara noastră, dar și pentru continuarea sprijinirii Ucrainei.

Cei doi au declarat, în conferința de presă comună, că, în acest moment, România se bucură de cea mai bună apărare și de cele mai bune echipamente pentru a descuraja orice potențială amenințare, iar întărirea apărării continuă.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a subliniat că România și-a dovedit valoarea ca aliat în ultimii 20 de ani și este unul dintre pilonii centrali ai apărării aliate pe Flancul Estic. Ca atare, are și cele mai bune echipamente de descurajare, de la intrarea în Alianță până în prezent. NATO a întărit capacitatea de apărare pe teritoriul țării noastre prin mai multe operațiuni și echipamente, iar acesta este un demers care continuă. Un exemplu este Santinela Estică.

Mai mult, gestul României de a permite Statelor Unite de a utiliza bazele militare pentru operațiunile din Orientul Mijlociu a venit la pachet cu dotări suplimentare pentru scutul antirachetă de la Deveselu, cel care apără România și flancul Alianței de posibile atacuri dispre est.

Nicuşor Dan: România este o țară sigură, chiar mai sigură. Am discutat despre noi capabilități în est pentru țările din Flancul Estic, deci, pentru România. Am discutat despre Marea Neagră, şi NATO va avea o întâlnire pe subiectul Mării Negre și pe proiectul nostru de hub de securitate la Marea Neagră.

Mark Rutte a confirmat o nouă vizită în România la Summitul B9 din luna mai, a doua prezență în țara noastră la un an și jumătate de la preuarea mandatului de secretar general al Alianței.

El afirmă că forțele aliate apără România pe uscat, pe mare și aerian. În ultimele șapte zile, avioanele NATO au decolat în misiuni de intervenție, alături de avioanele F-16 românești, iar aliații au cele mai noi tehnologii de combatere a dronelor.

Dotările unor aliați, precum România sau Turcia, fac parte din apărarea spre est a Alianței și vizează și Orientul Mijlociu, dovadă: interceptarea rachetelor balistice iraniene îndreptate spre Turcia, a mai spus secretarul general NATO.

Sursă: RRA

Președintele Nicuşor Dan se întâlnește cu secretarul general NATO, Mark Rutte

Vizita șefului statului la Bruxelles include și participarea la reuniunea Consiliului European.

Publicat de Adina Sîrbu, 19 martie 2026, 07:18

Preşedintele Nicuşor Dan se va afla astăzi într-o vizită oficială la Bruxelles, unde se va întâlni cu Mark Rutte, șeful Alianței Nord-Atlantice, pentru o discuție despre situaţia de securitate din plan internaţional, cu accent pe creşterea securităţii României.

„Agenda discuţiilor va include evoluţiile de securitate din mediul internaţional şi cele de pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, context în care vor fi abordate măsuri de consolidare a descurajării şi apărării colective, precum şi de creştere a securităţii României prin intermediul şi cu sprijinul NATO”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

„Preşedintele Nicuşor Dan va sublinia că România îşi respectă angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga privind creşterea cheltuielilor de apărare şi va evidenţia asistenţa multidimensională pentru Ucraina. Totodată, va reaminti necesitatea consolidării sprijinului NATO pentru parteneri, în special Republica Moldova, vizaţi de acţiunile hibride ale Rusiei”, a adăugat Palatul Cotroceni.

Întâlnirea dintre cei doi este programată la ora 10.00 (ora României) și va fi urmată de o conferință de presă comună.

Ulterior, Nicuşor Dan va participa la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins.

„Printre temele principale care vor fi dezbătute de liderii europeni se numără consolidarea competitivităţii economice a UE, conflictul din Orientul Mijlociu şi implicaţiile sale, sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget european, precum şi măsurile necesare pentru întărirea securităţii şi apărării Uniunii Europene”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

Aliaţii NATO discută despre „cel mai bun mod” de a redeschide strâmtoarea Ormuz

Suntem cu toţii de acord că trebuie reluat comerţul şi strâmtoarea trebuie redeschisă. Aliații lucrează la asta, a spus Mark Rutte.

Publicat de Adina Sîrbu, 18 martie 2026, 17:49

Aliaţii din cadrul NATO discută pentru a găsi cel mai bun mod de a redeschide strâmtoarea Ormuz, cale strategică blocată de Iran în urma loviturilor americano-israeline, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu prilejul unei vizite în Norvegia, relatează Reuters şi AFP.

„Suntem cu toţii de acord, bineînţeles, că trebuie reluat comerţul şi strâmtoarea trebuie redeschisă. Şi ceea ce ştiu este că aliaţii lucrează împreună, discutând despre cum să facă asta, despre cel mai bun mod de a face asta. Lucrează la asta în mod colectiv, pentru a găsi un mod de a merge înainte”, le-a spus Mark Rutte jurnaliştilor.

Mark Rutte se află într-o deplasare în nordul Norvegiei pentru exerciţiul Cold Response.

Preşedintele american critică de câteva zile refuzul principalilor aliaţi ai Washingtonului în cadrul NATO, între care Franţa şi Regatul Unit, de a ajuta SUA să redeschidă această rută prin care tranzita înainte de război 20% din ţiţeiul mondial şi din gazul natural lichefiat (GNL).

Paralizia aproape totală a strâmtorii Ormuz a dus la creşterea puternică a preţului petrolului în ultimele două săptămâni.

Donald Trump a cerut luni asistenţa marilor puteri mondiale pentru a garanta securitatea strâmtorii. El a calificat marţi drept „o greşeală cu adevărat prostească” refuzul a numeroase ţări din cadrul NATO de a acorda asistenţă SUA şi a dat asigurări că ajutorul lor nu a fost în cele din urmă necesar.

În acelaşi timp, armata americană a lovit cu bombe antibuncăr situri iraniene de rachete din apropiere de strâmtoarea Ormuz.

Sursă: Agerpres

TURCIA: O nouă rachetă balistică iraniană, distrusă de NATO

Este al doilea incident de acest fel în mai puțin de o săptămână.

Publicat de Adina Sîrbu, 9 martie 2026, 14:59

Sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat și distrus o nouă rachetă balistică iraniană pe teritoriul Turciei.

Ministerul apărării din Turcia a declarat că o a doua rachetă balistică lansată din Iran a fost distrusă de sistemele de apărare aeriană şi antirachetă ale NATO după ce a intrat în spaţiul aerian turc.

Într-o declaraţie, ministerul adaugă că resturile au căzut pe un teren viran din oraşul Gaziantep, din sudul ţării, dar nu au existat răniţi sau victime.

Este al doilea incident de acest fel, după ce, săptămâna trecută, ministerul turc al Apărării a declarat că o rachetă trasă din Iran care se îndrepta spre spaţiul său aerian a fost distrusă de sistemele de apărare ale NATO.

SUA suspendă serviciile consulare în sudul Turciei

În ultimele zece zile, Iranul a lansat rachete şi drone pe o arie extinsă în Orientul Mijlociu, vizând numeroase ţări din regiune cu scopul de a lovi interesele americane.

Astăzi, SUA au suspendat serviciile consulare în sudul Turciei și au cerut personalului diplomatic neesențial să părăsească zona „din cauza riscurilor de securitate”.

Baza aeriană de la Incirlik, utilizată de forțele americane din cadrul NATO, se află în apropierea Consulatului american din Adana, americanii cu reședința  în această zonă fiind încurajați să plece din regiune cât mai urgent.

Surse: Reuters, BBC, Agerpres

NATO ‘urmăreşte îndeaproape’ evenimentele din Orientul Mijlociu

Statele Unite sunt membre NATO.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 martie 2026, 10:12

NATO a comunicat că monitorizează evenimentele din Orientul Mijlociu după ce Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri de amploare asupra Iranului, relatează dpa.

‘NATO urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Iran şi din regiune’, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart.

Statele Unite sunt membre NATO.

Iranul a lansat atacuri de represalii asupra Israelului şi asupra forţelor militare ale SUA aflate în baze din Orientul Mijlociu.

Escaladarea a survenit după săptămâni de ameninţări privind programul nuclear al Iranului şi eforturi eşuate de a găsi o soluţie diplomatică, scrie dpa.

Sursa – Agerpres

FOTO: Activitate intensă în poligonul Capu Midia. Exercițiul multinațional „Dynamic Front 26”

Demonstrație impresionantă de forță și coordonare între partenerii și aliații României din Italia, Franța, Germania și USA.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 februarie 2026, 10:39

Vineri, 06.02, au început tragerile cu artilerie și rachete în cadrul exercițiului multinațional „Dynamic Front 26”.

Conform MApN, este o demonstrație impresionantă de forță și coordonare între partenerii și aliații României din Italia, Franța, Germania și USA.

”În următoarea perioadă, militarii se antrenează cot la cot pentru a-și perfecționa coordonarea și pentru a reconfirma capacitatea NATO de a răspunde rapid și eficient oricărei provocări” – au informat reprezentanții Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigada Ion Bungescu”.

Foto – cpt. Anca Medrea

Secretarul general NATO: Europa nu se poate apăra fără SUA

„Dacă europenii ar dori să construiască o nouă alianţă defensivă, i-ar costa 10% din PIB și i-ar obliga să-şi construiască propria capacitate de descurajare nucleară”, a spus Mark Rutte în Parlamentul European.

Publicat de Adina Sîrbu, 26 ianuarie 2026, 19:36

Europa nu se poate apăra singură fără ajutorul Statelor Unite, a declarat luni, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Parlamentul European, relatează AFP.

„Şi dacă cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană, sau Europa în ansamblu, se poate apăra fără Statele Unite, continuă să viseze. Voi nu puteţi. Noi nu putem, avem nevoie unii de alţii”, a subliniat el în faţa europarlamentarilor.

Rutte a explicat că, dacă europenii ar dori cu adevărat să construiască o nouă alianţă defensivă, fără Statele Unite, acest lucru i-ar costa nu 5%, ci 10% din produsul lor intern brut (PIB), şi i-ar obliga, de asemenea, să-şi construiască propria capacitate de descurajare nucleară.

„Asta costă miliarde şi miliarde de euro. Şi în acest scenariu, aţi pierde garantul suprem al libertăţii noastre, şi anume umbrela nucleară americană. Aşadar, mult succes!”, le-a spus el parlamentarilor europeni, în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri.

Cele 32 de ţări NATO s-au angajat să aloce cel puţin 5% din PIB-ul lor cheltuielilor de securitate până în 2035, inclusiv 3,5% pentru cheltuieli strict militare.

Acesta este deja un efort considerabil pentru multe dintre aceste ţări, care abia au reuşit să aloce 2% din PIB cheltuielilor militare până la sfârşitul anului 2025, conform unui angajament luat în urmă cu zece ani.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul american al apărării, Pete Hegseth, i-au avertizat în repetate rânduri pe aliaţii europeni că ar trebui să se bazeze de acum mai mult pe propriile forţe pentru securitatea lor. De atunci, aceștia au încercat să consolideze pilonul european în cadrul NATO, în special prin dezvoltarea propriilor industrii de apărare.

Sursă: AGERPRES

Trump spune că ar fi trebuit să pună NATO la încercare prin invocarea articolul 5 la granița de sud a SUA

Relațiile dintre NATO și principalul său membru, SUA, s-au complicat în ultimele zile din cauza declarațiilor insistente ale președintelui Trump privind dorința sa de a anexă Groenlanda.

Publicat de Doina Sirbu, 23 ianuarie 2026, 12:43

Președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite ar fi trebuit să testeze NATO, invocând articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, pentru a proteja granița de sud a țării de ‘noi invazii de imigranți’, transmite vineri EFE.

Trump a făcut referire la articol 5, care stipulează că un atac armat împotriva unui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor membrilor, într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social, preluat de contul Casei Albe pe rețeaua X.

‘Poate ar fi trebuit să punem la încercare NATO: să invocăm articolul 5 și să o obligăm să vină aici și să ne protejeze granița de sud de noi invazii de imigranți ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenți ai patrulei de frontieră pentru alte sarcini’, a precizat liderul american.

Relațiile dintre NATO și principalul său membru, SUA, s-au complicat în ultimele zile din cauza declarațiilor insistente ale președintelui Trump privind dorința sa de a anexă Groenlanda, o insulă arctică aflată sub suveranitatea daneză, care face, de asemenea, parte din Tratatul Atlanticului de Nord.

Cu toate acestea, Trump a ajuns la un acord de principiu cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în încercarea de a garanta securitatea în zonă și de a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra acestei insule strategice, dar fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză asupra Groenlandei.

În același timp, liderul american dezvoltă în plan intern o politică de imigrație dură în care au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), o politică foarte controversată din cauza virulenței cu care acționează agenții săi.

Acest mesaj apare, de asemenea, după o intervenție controversată la Forumul Economic Mondial desfășurat recent în orașul elvețian Davos, unde președintele Donald Trump s-a plâns că Washingtonul contribuie mult la NATO, afirmând că nu este sigur că aliații săi vor fi întotdeauna, în aceeași măsură, alături de SUA.

Sursă: AGERPRES

Turcia va desfășura avioane de vânătoare în Estonia și ROMÂNIA în cadrul misiunilor NATO de poliție aeriană

Anterior, Turcia a efectuat misiuni de poliție aeriană în Polonia (iulie-septembrie 2021) și România (noiembrie 2023 - aprilie 2024).

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 11:43

Turcia intenționează să desfășoare avioane de vânătoare în Estonia și România în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO, a anunțat joi Ministerul Apărării turc, informează Reuters.

Ankara intenționează să desfășoare avioane de vânătoare în Estonia între august și noiembrie acest an, urmată de o altă rotație în România în perioada decembrie 2026 – martie 2027, a precizat ministerul citat, în conferința sa de presă săptămânală.

Turcia a contribuit semnificativ la operațiunile de poliție aeriană ale NATO menite să protejeze spațiul aerian aliat pe timp de pace, a adăugat Ministerul Apărării turc.

Anterior, Turcia a efectuat misiuni de poliție aeriană în Polonia (iulie-septembrie 2021) și România (noiembrie 2023 – aprilie 2024).

În urmă cu două zile, surse aliate citate de Bloomberg au relatat că NATO i-a cerut Turciei să trimită avioane militare F-16 pentru a patrula spațiul aerian de deasupra țărilor baltice cu câteva luni mai devreme decât era prevăzut. Conform acelorași surse, NATO intenționează să folosească aceste avioane ca parte a misiunii baltice de poliție aeriană și să efectueze rotația în Estonia în perioada august – decembrie 2026. Alianța Nord-Atlantică își consolidează apărarea ca urmare a acțiunilor Rusiei.

Spațiul aerian deasupra țărilor baltice, care nu au propriile forțe aeriene, este controlat de aliații lor din NATO. Începând din 2004, avioane de vânătoare ale NATO au fost desfășurate, prin rotație, la baza Zokniai din Lituania, iar din 2014 la baza aeriană Amari din Estonia.

În decembrie, un avion F-16 al forțelor aeriene turce a doborât o dronă deasupra Mării Negre în timp ce aceasta se apropia de spațiul aerian turc. Câteva zile mai târziu, o dronă distrusă, despre care se crede că era de origine rusă, a fost descoperită în nord-vestul Turciei.

Sursa – Agerpres

În fața amenințării lui Trump, Groenlanda și NATO promit consolidarea securității în Arctica

Publicat de Doina Sirbu, 12 ianuarie 2026, 21:25

NATO ca organizație și Groenlanda și-au anunțat luni voința de a colabora pentru a consolida apărarea acestui vast teritoriu danez autonom, sperând să-l descurajeze astfel pe președintele american Donald Trump, care dorește ca Statele Unite, principalul membru al NATO, să preia cu orice preț controlul asupra acestui teritoriu, relatează AFP.

Trump susține că SUA trebuie să preia Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe poziții strategice pe această insulă arctică bogată în resurse minerale. Trump mai susține că prezența militară americană stabilită acolo încă din perioada Războiului Rece nu ar mai fi suficientă. El a amplificat duminică și mai mult îngrijorările, după ce a declarat că Statele Unite vor prelua Groenlanda, ‘într-un fel sau altul’. ‘Avem nevoie de un titlu de proprietate’, a indicat liderul de la Casa Albă.

Confruntat cu posibilitatea tot mai credibilă a anexării insulei prin forță, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen își pune speranțele apărării acestui teritoriu tocmai în NATO, deși Statele Unite sunt principalul membru al organizației.

‘Securitatea și apărarea noastră țin de NATO. Aceasta este o linie fundamentală și de neclintit’, a scris Nielsen pe Facebook. Prin urmare, guvernul groenlandez ‘se va strădui să facă în așa fel încât dezvoltarea apărării în Groenlanda și în jurul acesteia să se realizeze în strânsă colaborare cu NATO. Aceasta prin dialog cu aliații noștri, inclusiv cu Statele Unite. Și în colaborare cu Danemarca’, a adăugat el.

Această pledoarie menită să-l convingă pe Trump pare să se înscrie în cadrul unei acțiuni comune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a declarat că lucrează ‘la următoarele etape’ în vederea consolidării securității Groenlandei.

Statele membre NATO au discutat această abordare săptămâna trecută la Bruxelles. Mai multe căi de acțiune au fost dezbătute, inclusiv creșterea numărului de nave de război în regiunea arctică, dar nu s-a decis nimic concret.

Nu este însă sigur că acest efort îl va convinge pe Trump, care săptămâna trecută a sugerat că probabil aliații vor trebui să aleagă între păstrarea integrității NATO și preluarea de către SUA a controlului asupra Groenlandei.

Atât guvernul local din Groenlanda cât și cel danez au declarat în mod repetat că insula nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus preluarea ei prin forță. Aceasta ar însemna însă sfârșitul NATO, a avertizat săptămâna trecută șefa guvernului danez, Mette Frederiksen. ‘Dacă Statele Unite decid să atace o altă țară NATO, atunci totul se va sfârși, iar aceasta include NATO și implicit securitatea postbelică’, a remarcat ea.

Tratatul UE obligă țările membre ale blocului comunitar să ofere asistență în cazul unei agresiuni militare împotriva vreuneia dintre ele, a amintit luni comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, care s-a declarat de acord cu punctul de vedere al lui Mette Frederiksen referitor la sfârșitul NATO în cazul unei invazii americane în Groenlanda, invazie pe care același comisar european o consideră totuși improbabilă.

Dar dacă o astfel de invazie chiar ar avea loc, a explicat el, articolul 42.7 din Tratatul Uniunii Europene obligă statele membre să ofere asistență militară Danemarcei. ‘Va depinde foarte mult de Danemarca, cum va reacționa, care va fi poziția sa, dar categoric există o astfel de obligație a statelor membre de a oferi asistență reciprocă dacă un alt stat membru se confruntă cu o agresiune militară’, a subliniat comisarul european.

Danemarca încearcă în acest timp să joace cartea diplomației. În cadrul unor demersuri de acest fel va avea loc o întâlnire săptămâna aceasta între oficiali danezi și groenlandezi și o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio, discuții care, conform presei americane și daneze, se vor desfășura miercuri la Washington.

În acest timp, potrivit ziarului britanic The Telegraph, responsabili militari europeni elaborează planuri preliminare pentru o posibilă misiune aliată, care ar putea include trupe, nave și avioane, cu participarea mai multor țări europene, inclusiv a Regatului Unit.

Sursă: AGERPRES

Zelenski, susținut de aliați înaintea întâlnirii cu Trump

Ţările europene, Canada, UE şi NATO l-au asigurat pe liderul de la Kiev de „sprijinul lor deplin” înaintea discuţiilor de astăzi cu preşedintele american.

Publicat de Adina Sîrbu, 28 decembrie 2025, 09:31

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a făcut o escală sâmbătă în oraşul canadian Halifax în drum spre Florida, a primit un sprijin puternic din partea europenilor şi a Canadei în ajunul unei întâlniri cruciale cu omologul său american Donald Trump, notează AFP.

În cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, cu puţin timp înainte de călătoria preşedintelui ucrainean spre SUA, atacuri aeriene ruseşti masive au vizat capitala Kiev şi regiunea înconjurătoare, făcând doi morţi, aproximativ 40 de răniţi şi lăsând peste un milion de locuinţe fără electricitate.

Aceste noi bombardamente arată că Rusia „nu vrea să pună capăt războiului şi încearcă să profite de fiecare ocazie pentru a provoca suferinţe şi mai mari Ucrainei şi a-şi spori presiunea asupra altora din întreaga lume”, a declarat Zelenski, după atacul cu aproape 500 de drone şi 40 de rachete, vizând infrastructura energetică şi civilă din capitala ucraineană.

„Dacă Rusia transformă chiar şi perioada Crăciunului şi a Anului Nou într-o perioadă cu case deteriorate şi apartamente arse, cu centrale electrice distruse, atunci această activitate bolnavă poate fi abordată doar cu măsuri cu adevărat ferme”, a scris Zelenski pe platforma X, cerând SUA şi Europei să preseze mai tare Moscova, potrivit Reuters.

Sâmbătă, în timpul unei videoconferinţe între şeful statului ucrainean şi principalii lideri europeni, preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că aceste atacuri ilustrează „contrastul dintre dorinţa Ucrainei de a construi o pace durabilă şi hotărârea Rusiei de a prelungi războiul pe care l-a început acum aproape patru ani”.

Ţările europene, Canada, UE şi NATO l-au asigurat pe Zelenski de „sprijinul lor deplin” înainte de discuţiile sale programate duminică, în Florida, cu preşedintele american, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.

Premierul canadian Mark Carney a declarat că orice „pace dreaptă şi durabilă” în Ucraina poate fi stabilită doar dacă „Rusia este dispusă să coopereze”.

„Trebuie să punem capăt acestui război şi, pentru asta, avem nevoie de două lucruri: să punem presiune asupra Rusiei şi să oferim un sprijin suficient de puternic Ucrainei”, a spus Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean urmează să se întâlnească cu Donald Trump pentru a discuta „chestiuni sensibile” cum sunt soarta regiunii miniere Donbas din estul Ucrainei şi garanţiile de securitate occidentale pentru Kiev, în cadrul negocierilor privind planul american de a pune capăt conflictului.

Volodimir Zelenski şi Donald Trump vor discuta în Florida despre planul american prezentat de Washington în urmă cu aproape o lună. Preşedintele ucrainean a dezvăluit săptămâna aceasta versiunea revizuită a acestui document, după negocieri dure cu Kievul.

Această nouă versiune propune îngheţarea frontului pe poziţiile actuale, fără a oferi o soluţie imediată la revendicările teritoriale ale Rusiei, având în vedere că Rusia controlează aproximativ 19% din Ucraina.

Noul document abandonează două cerinţe cheie ale Kremlinului: retragerea trupelor ucrainene din regiunea Doneţk şi un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic din partea Ucrainei de a nu adera la NATO.

În aceste condiţii, aprobarea acestui acord de către Moscova pare puţin probabilă. Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a acuzat vineri Kievul şi aliaţii săi europeni că încearcă să „torpileze” negocierile şi a cerut o revenire la acordurile anterioare, deoarece în caz contrar „nu se poate ajunge la niciun acord”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat, sâmbătă că, „dacă autorităţile de la Kiev nu doresc să rezolve această problemă pe cale paşnică, atunci Moscova va rezolva toate obiectivele <operaţiunii militare speciale> prin forţă”.

Volodimir Zelenski „nu are nimic până când nu-mi dau acordul” a spus, la rândul său, Donald Trump cu o zi înainte, adăugând „Cred că va merge bine cu Putin”, cu care plănuieşte să vorbească „în curând”.

Sursă: AGERPRES

Kremlinul susține că Putin nu vrea să restabilească URSS sau să atace NATO

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că Putin doreşte să readucă 'vechea Uniune Sovietică'.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 decembrie 2025, 17:45

Kremlinul a declarat marţi că afirmaţiile europene conform cărora Vladimir Putin ar vrea să restabilească Uniunea Sovietică sunt greşite, iar acuzaţiile că preşedintele rus intenţionează să invadeze un stat membru al NATO sunt o ‘prostie totală’, relatează Reuters.

Putin, care s-a născut în Uniunea Sovietică, a afirmat în 2005 că prăbuşirea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX, deoarece zeci de milioane de ruşi erau sărăciţi, iar Rusia însăşi se confrunta cu ameninţarea dezintegrării.

Oponenţii spun că Rusia lui Putin se degradează într-un amestec puternic de absurditate şi represiune, comparabil cu epoca Leonid Brejnev din Uniunea Sovietică. Lideri occidentali susţin că Putin, dacă va câştiga în Ucraina, va ataca într-o zi NATO.

Putin a negat în repetate rânduri că are vreun plan de a ataca NATO şi a spus că un astfel de pas ar fi o prostie pentru Rusia, având în vedere superioritatea militară convenţională a Alianţei Nord-Atlantice asupra Moscovei.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că Putin doreşte să readucă ‘vechea Uniune Sovietică’ şi că Europa trebuie să se apere împotriva a ceea ce el a numit a fi intenţii clare ale Rusiei, stabilite în doctrinele statului rus, de a ataca NATO.

‘Acest lucru nu este adevărat’, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare despre despre remarcile lui Merz. ‘Vladimir Putin nu vrea să restaureze URSS, pentru că este imposibil, şi el însuşi a spus acest lucru în repetate rânduri’, a adăugat el.

‘A vorbi despre asta nu este o dovadă de respect faţă de partenerii noştri’, a spus Peskov. ‘Se pare că domnul Merz nu ştie acest lucru’, a adăugat el.

‘Cât despre pregătirea unui atac asupra NATO, aceasta este o prostie totală’, a mai afirmat Peskov.

Sursa – Agerpres

Baza Aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita secretarului de stat în ministerul german al Apărării, Nils Schmid

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 decembrie 2025, 18:47

Baza Aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita secretarului de stat în ministerul german al Apărării, Nils Schmid, întâmpinat de omologul său român, Sorin Dan Moldovan.

Schmid a subliniat importanța alianței NATO:

Redactor – Adrian Băncilă

Germania mută avioane de luptă în Polonia după recentele incursiuni ale Rusiei în spațiul aerian NATO

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat dislocarea la mijlocul lunii octombrie.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 decembrie 2025, 08:30

Mai multe avioane de luptă germane Eurofighter Typhoon au decolat joi de la baza aeriană Nörvenich, lângă Köln, îndreptându-se către baza aeriană poloneză Malbork, la sud-est de Gdansk, pentru a consolida flancul estic al NATO, relatează joi dpa.

Forțele aeriene germane au declarat că relocarea reprezintă o reacție la cele mai recente încălcări de către Rusia ale spațiului aerian NATO în regiunea baltică, pe lângă incursiunile dronelor kamikaze.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat dislocarea la mijlocul lunii octombrie. Aceasta este planificată să dureze până în luna martie.

‘Cu această misiune, trupele noastre aduc o contribuție valoroasă la protejarea regiunii estice a NATO, alături de aripa noastră de reacție rapidă staționată în România din august’, a declarat comandantul forțelor aeriene germane, general-locotenentul Holger Neumann.

Germania dorește să transmită astfel sprijinul său pentru Polonia și NATO în ansamblu, a adăugat Neumann.

Avioane germane au fost staționate la Malbork, la circa 60 de kilometri sud-est de Gdansk și 80 de kilometri vest de enclava rusă Kaliningrad, în august și septembrie.

Avioanele sunt însoțite de aproximativ 150 de persoane, inclusiv piloți, tehnicieni, gărzi și polițiști militari.

Sursa – Agerpres

Grecia, Bulgaria și România își consolidează cooperarea în domeniul infrastructurii de transport

„Autostrada Constanța - Varna - Alexandropulis este un deziderat asupra căruia ne vom concentra în perioada imediat următoare”, a transmis ministrul Transporturilor.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 decembrie 2025, 18:58

Grecia, Bulgaria și România au semnat un memorandum de înțelegere pentru a stimula cooperarea transfrontalieră în domeniul infrastructurii de transport, informează un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Memorandumul semnalează o hotărâre comună de a accelera modernizarea și interoperabilitatea legăturilor strategice feroviare, rutiere și pe căile navigabile interioare. Această cooperare aprofundată va sprijini mobilitatea, fluxurile comerciale, coeziunea economică și securitatea în întreaga regiune.

Acordul a instituit o Platformă a coridorului Marea Neagră-Marea Egee (BACP), care reunește miniștrii transporturilor din cele trei state membre pentru a oferi orientări strategice și coordonare politică în vederea punerii sale în aplicare. Această activitate va fi sprijinită de coordonatorii europeni și de instituțiile UE și se va desfășura la nivel tehnic.

„Acest angajament al Greciei, Bulgariei și României marchează un pas decisiv în consolidarea celui mai strategic coridor nord-sud din Europa de Sud-Est. Prin aprofundarea cooperării, consolidăm conectivitatea pentru cetățeni și întreprinderi și întărim securitatea, competitivitatea și reziliența Europei în Marea Egee, Marea Neagră și Dunăre. Comisia Europeană le va fi alături în fiecare etapă”, a declarat comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.

Acordul a fost semnat miercuri seara la Bruxelles de comisarul Tzitzikostas, ministrul supleant al infrastructurii și transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, vicepremierul bulgar și ministrul Transporturilor, Grozdan Karadzov, și secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț-Cristian Săvoiu, marcând consolidarea cooperării transfrontaliere și lansarea unui proiect de mare importanță geopolitică și economică pentru regiune.

Potrivit lui Tzitzikostas, un rol central în acest nou cadru îl are axa Salonic-Alexandroupolis-București, care „va constitui una dintre cele mai importante artere strategice din Europa”, atât pentru conectivitatea, cât și pentru mobilitatea militară a UE și NATO.

„România, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a demonstrat că este capabilă să pună în practică mari proiecte de infrastructură, iar autostrada Constanța – Varna – Alexandropulis este un deziderat asupra căruia ne vom concentra în perioada imediat următoare”, a transmis ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.

Inițiativa se înscrie în noul cadru al rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și urmărește dezvoltarea unei infrastructuri moderne, durabile și interoperabile, precum și consolidarea rezilienței regionale, necesară pentru a răspunde noilor provocări de securitate și necesităților legate de mobilitatea militară.

Comisarul pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a subliniat că angajamentul din partea celor trei state-membre „marchează un pas decisiv în întărirea unui coridor strategic esențial care asigură conexiunile nord-sud și sud-est ale Europei”.

„Prin întărirea cooperării, întărim conectivitatea pentru cetățeni, mediul de afaceri și întărim siguranța, conectivitatea și reziliența între Marea Egee, Marea Neagră și Bulgaria”, a spus el.

În context, au fost menționate atât rutele Thessaloniki – Promachonas – Kulata și Alexandroupolis – Varna – Constanța, cât și Dunărea, ca factor de conectivitate între state.

Sursă: AGERPRES

POLONIA: Sisteme Patriot activate, după detectarea unor avioane rusești în apropierea spațiului aerian

Germania are două sisteme Patriot operaţionale în sud-estul Poloniei, în apropiere de graniţa cu Ucraina.

Publicat de Adina Sîrbu, 30 noiembrie 2025, 12:27

Unităţi ale armatei germane prezente în Polonia pentru a opera sistemele Patriot au fost activate, vineri, după ce au detectat, în apropierea spaţiului aerian polonez, prezenţa unor avioane de vânătoare ruseşti care operau în vestul Ucrainei, informează duminică EFE.

Potrivit ediţiei de duminică a ziarului „Bild”, avioane de vânătoare ruseşti model MiG-31 au zburat vineri în direcţia Poloniei şi au provocat reacţia apărării aeriene poloneze şi a militarilor germani care operează sisteme Patriot pe teritoriul acestei ţări.

„Armata poloneză şi forţele NATO staţionate acolo au reacţionat rapid şi au pus sistemele de apărare aeriană Patriot în stare de alertă”, a menţionat publicația germană.

„Sistemele ar fi putut lansa imediat rachete pentru a doborî obiectele zburătoare inamice”, a adăugat ziarul citat.

Germania are două sisteme Patriot operaţionale pe aerodromul din Rzeszów, în sud-estul Poloniei, în apropiere de graniţa Poloniei cu Ucraina.

Sursă: AGERPRES

Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România

România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea parteneriatului strategic cu Germania, consideră Ionela Ciortan, expertă în securitatea și apărarea UE.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 noiembrie 2025, 14:26

Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România, țara noastră rămânând integrată în postura aliată Enhanced Forward Presence, redenumită recent Forward Land Presence (FLP), a declarat Ionela Ciolan, cercetătoare în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.

Ea a răspuns unei întrebări referitoare la compensarea descurajării amenințărilor de pe flancul estic al NATO prin suplimentarea de echipament militar și prin creșterea prezenței forțelor europene.

„Forțele terestre avansate ale NATO reprezintă un element central al prezenței aliate pe Flancul Estic, fiind organizate în 8 grupuri de luptă multinaționale desfășurate pe teritoriul statelor membre. În România, Franța este națiunea-cadru, iar în prezent avem trupe rotaționale din Spania, Belgia și Luxemburg. Trupele americane retrase făceau parte din rotații efectuate în cadrul relației bilaterale SUA-România, suplimentar față de postura NATO. Prin urmare, plecarea lor nu diminuează postura de securitate și apărare a NATO în regiune”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.

Totuși, a adăugat Ionela Ciolan, această mișcare reflectă ajustarea globală a poziționării militare americane, scăderea prioritizării Europei de către Washington și transmiterea mesajului clar că administrația Trump dorește ca europenii să devină capabili să-și asume independent apărarea continentului.

În acest context, inițiativele europene în domeniul apărării devin cu atât mai importante cu cât ele pot consolida pilonul european al NATO, pot acoperi eventualele goluri rezultate din reducerea implicării americane și pot menține credibilitatea posturii europene de descurajare în fața Rusiei.

În opinia sa, în ceea ce privește România, este esențial ca viitoarea Strategie Națională de Apărare să includă Uniunea Europeană ca pilon al garanțiilor de securitate ale țării noastre, alături de apartenența la NATO și de parteneriatul strategic cu Statele Unite.

„În completarea acestei triade strategice, România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele bilaterale în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea recentului parteneriat strategic cu Germania. Întărirea acestor relații poate avea un impact pozitiv asupra consolidării posturii strategice a României pe Flancul Sud-Estic al NATO și al UE. Așadar, pentru a răspunde la întrebare: da, o integrare mai profundă a României în inițiativele europene de dezvoltare a capabilităților militare și de apărare, alături de o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni, inclusiv prin încurajarea unor noi rotații de contingente militare aliate în România, poate contribui substanțial la întărirea posturii noastre de descurajare”, a accentuat ea.

Dincolo de aceste aspecte, însă, elementul realmente decisiv rămâne angajamentul politic intern de a respecta obligațiile asumate în cadrul NATO, în special atingerea nivelului de 3,5% din PIB pentru investiții în capabilități militare în anii următori.

„La fel de importantă este și capacitatea României de a nu rata termenele pentru finanțările europene destinate achizițiilor comune, fie că vorbim de granturi sau de împrumuturi oferite de Comisia Europeană prin SAFE sau alte mecanisme, și de a ne asigura că vom avea o absorbție eficientă a acestor fonduri. Realizarea acestor obiective depinde exclusiv de voința politică de la București, precum și de capacitatea instituțiilor de a acționa rapid și coerent”, a ținut să evidențieze Ionela Ciolan.

Ea s-a referit și la principalele priorități pe care Uniunea Europeană ar trebui să le aibă în domeniul apărării și securității, atât pentru următorii 2-3 ani, cât și pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

„Pe fondul unei ordini internaționale tot mai instabile, al reducerii angajamentului american față de securitatea europeană și al intensificării amenințărilor venite din partea Federației Ruse, în Europa s-a conturat un consens: este necesară o postură de apărare robustă și credibilă, capabilă să descurajeze orice formă de agresiune. Se estimează că dispunem de o fereastră de aproximativ cinci ani, până în 2030, pentru a construi acest nivel de descurajare. În acest context, Comisia Europeană a lansat Carta Albă a Apărării Europene, planul Readiness 2030 (programul de finanțare a dezvoltării capabilităților de apărare europene) și, recent, Foaia de parcurs pentru pregătirea apărării Europei – 2030, planul prin care viziunea politică a UE este transformată în acțiuni concrete”, a amintit cercetătoarea în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens.

În următorii ani, Uniunea Europeană trebuie să investească în nouă domenii prioritare pentru a dispune de capabilitățile necesare protejării frontierelor terestre, aeriene și maritime, precum și a infrastructurilor critice din spațiul cibernetic și cosmic: apărarea aeriană și antirachetă; capabilitățile strategice („strategic enablers”, astăzi furnizate în mare parte de SUA); mobilitatea militară; sistemele de artilerie; capabilitățile în spațiul cibernetic, inteligența artificială și războiul electronic; rachetele și munițiile; dronele și sistemele anti-drone; lupta terestră; capabilitățile de securitate maritimă.

Pe lângă dezvoltarea acestor capacități militare, tehnologice și cu dublu uz, Uniunea Europeană va trebui să construiască o industrie europeană comună de apărare capabilă să remedieze deficiențele critice actuale, să reducă fragmentarea și competiția industrială dintre statele membre și să asigure o interoperabilitate reală în cadrul pieței europene de apărare.

Abordarea acestor provocări – a continuat Ionela Ciolan – va permite construirea unei coloane vertebrale solide pentru o apărare europeană coerentă și credibilă, capabilă să ofere o descurajare eficientă împotriva oricărei amenințări externe (convenționale sau hibride) într-un mod cât mai puțin dependent de sprijinul Statelor Unite ale Americii.

În ceea ce privește finanțarea tuturor acestor capabilități, Comisia Europeană a propus planul Readiness 2030/ReArm Europe prin care se mobilizează 800 de miliarde de euro în cadrul planului pentru a finanța o creștere masivă a cheltuielilor de apărare prin activarea clauzei de derogare națională în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, instrumentul de împrumut în valoare de 150 de miliarde euro Acțiunea pentru securitatea Europei SAFE, dar și flexibilizarea instrumentelor UE existente pentru a permite investiții mai mari în domeniul apărării și contribuții din partea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI).

În plus, în negocierile actuale pentru viitorul cadrul financiar multianual 2028-2034, executivul UE a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu. „Prin urmare, va fi important ca statele membre să folosească instrumentele de finanțare propuse de Comisie pentru a-și dezvolta industriile de apărare naționale, într-o mai bună cooperare și coordonare la nivel european, ținând cont de standardele NATO”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.

Un alt subiect abordat a fost reprezentat de două proiecte emblematice, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și Eastern Flank Watch. Bruxelles-ul și-a fixat drept obiectiv ca ambele proiecte să dispună de o capacitate inițială până la sfârșitul anului viitor, cel de apărare anti-dronă să fie deplin operațional un an mai târziu, iar cel de supraveghere a flancului estic la sfârșitul anului 2028.

Din informațiile disponibile până în prezent, proiectul-fanion Eastern Flank Watch își propune să integreze sistemele de apărare aeriană și antidrone cu capabilități de apărare terestră și securitate maritimă în regiunile Mării Baltice și Mării Negre. Acest ansamblu va fi completat de capacități avansate de „situational awareness”, precum și de instrumente dedicate securității interne și managementului frontierelor. Conform Foii de parcurs, proiectul-fanion Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor va fi integrat în cadrul Eastern Flank Watch, urmând să furnizeze un sistem interoperabil și multistratificat pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor ostile. Conceptul presupune o rețea integrată de senzori, soluții de bruiaj electronic și capabilități cinetice, desfășurate de la statele baltice până la Marea Neagră.

„Calendarul propus pentru implementare este fezabil, cu condiția ca statele de pe Flancul Estic să își asume angajamentul de a avansa aceste propuneri în ritmul recomandat de Comisia Europeană. Totuși, ambele proiecte-fanion se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, iar unele informații esențiale privind operaționalizarea lor lipsesc. În cazul Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, rămân neclare tipurile de infrastructuri critice vizate și modalitatea concretă de implementare a acestui <zid antidrone> ”, a explicat Ionela Ciolan.

În ceea ce privește Eastern Flank Watch, nu este încă evident modul în care acesta va funcționa în arhitectura de securitate a Flancului Estic, alături de noua inițiativă NATO lansată în această toamnă, Santinela Estică, care presupune mobilizarea unor resurse aliate și îmbină capacități tradiționale cu tehnologii emergente, inclusiv instrumente dedicate contracarării dronelor.

„Prin urmare, este esențial să ne asigurăm că există coerență, complementaritate și coordonare între inițiativele UE și cele ale NATO. În acest sens, proiectul Eastern Flank Watch trebuie să fie pe deplin sincronizat cu activitatea viitorului Hub de securitate maritimă al UE pentru Marea Neagră, pe care România își propune să îl găzduiască, precum și cu planurile și inițiativele regionale de apărare ale NATO. Totodată, având statutul de unul dintre actorii-cheie ai Flancului Estic, România ar trebui să își asume un rol de co-inițiator în dezvoltarea și implementarea acestui proiect”, a accentuat experta în securitatea și apărarea Uniunii Europene.

O altă temă abordată a fost conflictul din Ucraina. Potrivit Ionelei Ciolan, asocierea Ucrainei la Fondul european de apărare, în valoare de 8 miliarde euro, va permite companiilor ucrainene să participe la programe europene de cercetare-dezvoltare, accelerând integrarea sa în baza tehnologică și industrială de apărare a UE (EDTIB). Acest lucru nu înlocuiește ajutorul militar direct, dar îl completează, oferindu-i Kievului capacitatea de a-și întări industria de apărare, de a produce local și în parteneriat cu state europene și de a contribui la competitivitatea Europei.

În ultimii trei ani, UE și statele sale membre au mobilizat deja 63,2 miliarde euro în sprijin militar pentru Ucraina, inclusiv 6,1 miliarde euro prin Mecanismul european pentru pace și peste 80.000 de militari ucraineni au fost instruiți prin Misiunea de asistență militară a UE. Conform expertei citate, sprijinul european evoluează acum spre o etapă mai structurată: integrarea Ucrainei în ecosistemul european de inovare și în industria comună europeană de apărare, obiectiv care a fost inclus în Carta Albă a Apărării Europene.

„Industria ucraineană de apărare s-a dovedit extrem de inovatoare, în special în tehnologii precum inteligența artificială și drone, ceea ce o face un partener valoros pentru proiectele europene de cercetare-dezvoltare. Iar deciziile recente luate la nivel european – deschiderea Biroului UE pentru inovare în apărare la Kiev, lansarea BraveTech EU sau crearea unui instrument dedicat de sprijin industrial pentru Ucraina – arată că UE vede potențialul Ucrainei nu doar ca beneficiar, ci și ca generator de tehnologie și inovare în apărare care să ajute dezvoltarea industrială, tehnologică și de inovare din cadrul Uniunii. Pe termen lung, această integrare va spori reziliența Ucrainei și va consolida securitatea colectivă europeană. Pe termen scurt, însă, Kievul va continua să aibă nevoie de sprijin militar și financiar imediat iar această asociere trebuie privită ca parte a unui pachet mai amplu de angajamente europene”, a încheiat Ionela Ciolan.

Sursă: AGERPRES

Nicuşor Dan: Traversăm cea mai gravă criză de securitate în Europa după al Doilea Război Mondial

Ne exprimăm recunoştinţa pentru veteranii din cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi pentru toţi ostaşii români care cu hotărâre, devotament şi eroism au luptat în Războiul pentru Independenţa României şi în Primul Război Mondial.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 noiembrie 2025, 14:03

Continuăm să traversăm cea mai gravă criză de securitate din Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.

El a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Veteranilor din Teatrele de Operaţii, prilej de omagiere a tuturor militarilor care au participat la misiuni în zone unde România a fost şi este prezentă alături de aliaţi şi parteneri.

Şeful statului a menţionat că 11 noiembrie are o simbolistică deosebită – în 1918 s-a încheiat Primul Război Mondial prin semnarea armistiţiului dintre Puterile Antantei şi Germania. De asemenea, în România comemorăm momentul când, în urmă cu 22 de ani, a căzut la datorie primul militar român în teatrul de operaţii din Afganistan, sublocotenentul (post-mortem) Iosif Silviu Fogoraşi.

„Faptul că, în prezent, ţara noastră este un stat independent şi suveran, respectat la nivel internaţional şi parte a marii familii euroatlantice, se datorează în mare măsură sacrificiilor şi, de multe ori, jertfei supreme pe care ostaşii români le-au făcut de-a lungul timpului pe câmpurile de luptă ale conflagraţiilor la care România a participat sau, recent, în teatrele de operaţii. Ne exprimăm recunoştinţa pentru veteranii din cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi pentru toţi ostaşii români care cu hotărâre, devotament şi eroism au luptat în Războiul pentru Independenţa României şi în Primul Război Mondial, pentru reîntregirea neamului”, a transmis Nicuşor Dan, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Șeful statului a subliniat că România este un pilon de stabilitate în regiune.

„Continuăm să traversăm cea mai gravă criză de securitate din Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. România se află în vecinătatea imediată a războiului de agresiune dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În pofida efectelor negative ale acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse la nivel european, ţara noastră rămâne un pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO, cu o contribuţie substanţială la securitatea regională şi euroatlantică”, a subliniat Nicuşor Dan.

Sursă: AGERPRES

Nicușor Dan: Reînarmarea nu este o alegere, ci o necesitate

Publicat de Doina Sirbu, 6 noiembrie 2025, 09:13

Toate amenințările și provocările din prezent arată că pacea și securitatea nu sunt garantate, de aceea reînarmarea nu este o alegere, ci o necesitate, a afirmat președintele Nicușor Dan.

‘Toate amenințările și provocările cu care ne confruntăm în prezent – de la războiul din Ucraina până la amenințările cibernetice și războiul hibrid – ne amintesc că pacea și securitatea nu sunt niciodată garantate. De aceea, reînarmarea nu este o alegere, ci o necesitate. Nu este o alegere a NATO sau a României, ci o necesitate’, a declarat Nicușor Dan la NATO Industry Forum – Forumul Industriei de Apărare a NATO.

Sursă: AGERPRES

Secretarul general al NATO, în România; miercuri și joi – întâlniri cu președintele, premierul, șefii Parlamentului

Vizita înaltului oficial al Alianței Nord-Atlantice are loc în contextul participării acestuia la NATO Industry Forum, care se desfășoară miercuri și joi la București, un eveniment destinat dialogului strategic cu industriile de apărare din statele aliate.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 noiembrie 2025, 08:36

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, se va afla la București miercuri și joi, context în care se va întâlni cu președintele Nicușor Dan, cu premierul Ilie Bolojan, cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, și cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Conform site-ului oficial al Alianței, Mark Rutte va participa la NATO Industry Forum, unde ‘va vorbi despre importanța creșterii producției în domeniul Apărării și valoarea pe care o aduc legăturile apropiate cu această industrie’.

De asemenea, șeful NATO ar urma să discute și cu studenți de la Universitatea București.

Administrația Prezidențială a anunțat că secretarul general al NATO va fi întâmpinat de șeful statului român la ora 13:30, la Palatul Cotroceni, cei doi urmând să aibă convorbiri tete-a-tete și convorbiri oficiale, după care vor susține și declarații de presă comune.

Ulterior, șeful NATO va avea o întrevedere cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, și se va întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, și, ulterior, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, la Palatul Parlamentului.

Vizita înaltului oficial al Alianței Nord-Atlantice are loc în contextul participării acestuia la NATO Industry Forum, care se desfășoară miercuri și joi la București, un eveniment destinat dialogului strategic cu industriile de apărare din statele aliate.

Președintele României și secretarul general al NATO vor participa împreună la acest forum în dimineața zilei de joi.

Conform Administrației Prezidențiale, pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu secretarul general al NATO se vor afla amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare.

Sursa – Agerpres / foto – Facebook

BELGIA: Drone observate deasupra unei baze militare utilizate de NATO

Belgia a deschis deja o anchetă după ce drone au fost observate duminica şi marţea trecute deasupra unei alte baze militare din sud-estul ţării, la Marche-en-Famenne.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 noiembrie 2025, 17:20

Mai multe drone au fost observate deasupra bazei militare belgiene Kleine-Brogel, utilizată de NATO, informează sâmbătă dpa.

‘Sistemul de detectare funcţionează’, a scris sâmbătă ministrul belgian al apărării, Theo Francken, pe platforma X. ‘Au loc investigaţii’.

El a declarat că se va întâlni cu poliţia săptămâna viitoare pentru a analiza ameninţarea şi a lua măsurile necesare pentru a-i găsi şi aresta pe piloţii de drone.

Baza militară din Kleine-Brogel, în regiunea Flandra, a participat la manevrele anuale ale NATO din octombrie pentru apărarea teritoriului Alianţei cu arme nucleare, la care au luat parte aproximativ 2.000 de militari.

Conform unor informaţii neconfirmate, baza aeriană este una dintre locaţiile din Europa unde sunt stocate arme nucleare americane, mai menţionează dpa.

Belgia a deschis deja o anchetă după ce drone au fost observate duminica şi marţea trecute deasupra unei alte baze militare din sud-estul ţării, la Marche-en-Famenne.

Ţările NATO sunt în alertă maximă de mai multe săptămâni după ce drone au pătruns în spaţiul aerian al mai multor state europene, inclusiv deasupra unei alte baze militare belgiene, în zona aeroporturilor din Copenhaga şi München şi în regiunea baltică.

Sursa – Agerpres

Nicușor Dan: Șeful NATO vine la București

Exercițiu NATO pe teritoriul României, peste 5.000 de soldați.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 noiembrie 2025, 16:36

Președintele Nicușor Dan a anunțat că șeful NATO, Mark Rutte, va veni în România, săptămâna viitoare.

”Știți că vine domnul Rutte la București, miercuri, joi deschidem forumul NATO pe industrie. Un eveniment important pentru România și ne mai întâlnim”, a spus președintele Dan.

„Chiar zilele acestea avem un mare exercițiu NATO pe teritoriul României, peste 5.000 de soldați. Forumul de Industrie NATO, care se ține o dată la doi ani, este acum la București”, a mai precizat președintele.

Ambasadorul SUA la NATO: Statele Unite rămân angajate faţă de România

Armata Statelor Unite ale Americii a declarat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care pleacă din România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 octombrie 2025, 15:40

Armata Statelor Unite ale Americii a declarat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care pleacă din România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa, transmite Reuters.

‘Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfăşura aşa cum era programat în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită’, a anunţat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat de presă.

‘Aceasta nu este o retragere americană din Europa sau semnalul unui angajament mai redus faţă de NATO şi Articolul 5’, a precizat armata SUA, adăugând că ‘această ajustare a posturii forţelor nu va schimba mediul de securitate din Europa’.

Ambasadorul SUA la NATO: Statele Unite rămân angajate faţă de România

La rândul său, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că Statele Unite rămân angajate faţă de România.

‘Prezenţa noastră puternică şi angajamentul nostru de durată faţă de Europa rămân de neclintit’, a declarat înaltul oficial american.

Ministrul apărării naţionale Ionuţ Moşteanu a anunţat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu şi Câmpia Turzii, singura modificare urmând a se produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotaţională.

Anunţul ministrului român a survenit după ce publicaţia ucraineană Kyiv Post a relatat marţi noapte că administraţia preşedintelui american Donald Trump este pregătită să retragă mii de soldaţi americani din România şi şi-a notificat aliaţii occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele.

Sursa – Agerpres

Ministerul Apărării: „Alianțele sunt solide, articolul 5 ne protejează. Nu se discută despre armată obligatorie”

După anunțul Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a făcut declarații de presă.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 octombrie 2025, 15:11

După anunțul Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a făcut declarații de presă în care a subliniat că România rămâne pe deplin angajată în cadrul alianței NATO, iar strategia de apărare a țării nu se schimbă.

Ministerul Apărării a transmis anterior că România și ceilalți aliați NATO au fost informați oficial despre decizia Statelor Unite de a ajusta o parte din prezența militară americană pe flancul estic.

Întrebat dacă în actualul context geopolitic, România ar putea lua în calcul modificarea strategiei naționale de apărare sau reintroducerea serviciului militar obligatoriu, după modelul unor țări precum Croația.

În răspunsul său, Ionuț Moșteanu a precizat că România nu intenționează să revină la armata obligatorie, iar strategia de apărare este una comună, consolidată prin alianțele existente.

„Au fost mai multe întrebări. În primul rând, alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, această alianță, cum spuneam, este cea mai mare forță militară din lume și acel articol 5 ne protejează pe fiecare dintre noi, membrii acestei alianțe, ca să fie foarte clar. Strategia unei țări, strategia de apărare, nu se schimbă în funcție de… poate dacă ai o armată de o mie de soldați, da, o mie de soldați pot însemna schimbarea strategiei. Noi avem multe zeci de mii de militari în armata română. Aș fi vrut să rămână în continuare, sau să vină mai mulți, vreau în continuare să avem mai mulți militari aliaților în România, dar asta nu va schimba strategia noastră. Strategia noastră de apărare este făcută împreună cu aliații, nu suntem singuri, suntem parte din această alianță și asta vom face în continuare. Și cu armata – avem acel proiect de armată voluntară. Armata României este una de profesioniști și vom crește și vom întineri rezerva prin acel proiect de armată voluntară care este acum în Parlament. Nu se discută despre armată obligatorie.”

Cu privire la noua lege a rezerviștilor, care ar putea afecta contractele actuale ale celor deja încadrați în sistem, ministrul a explicat că acele contracte vor continua până la finalizarea lor, iar noul proiect legislativ are ca scop întinerirea rezervei operaționale.

„Contractele acelea curg până la finalizarea lor și, cum spuneam, noul proiect va înlocui nevoia rezervei operaționale și o va întineri.”

Referitor la o posibilă revizuire a strategiei naționale de apărare, Moșteanu a precizat că România rămâne ferm ancorată în cadrul NATO, iar decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

„Nu o să se întâmple asta. Vor fi, de-a lungul viitorului mai apropiat sau mai îndepărtat, modificări – plus sau minus – în funcție de prioritățile aliaților. Însă rămânem în această mare armată NATO, în această mare familie NATO. Nu este niciun dezastru, cum încearcă să-l portretizeze unii sau alții. Este o decizie a aliaților noștri cu care rămânem în continuare. Am spus că ne-au dat un echipament nou, continuăm exercițiile, urmează exerciții mari la Smârdan, în poligonul de la Smârdan, și ei rămân în cele trei puncte din România, așa cum erau și înainte de Ucraina. Armata sau apărarea are o apărare bună, o armată bună. Ține de capabilitățile pe care le are – armamentul, dispozitivele, armele – și de soldați. Aici putem investi noi și asta trebuie să facem. Trebuie să investim în continuare, să creștem dotarea armatei române și pregătirea, efectivele armatei române și pregătirea militarilor noștri. Asta putem controla 100%. Restul, prin relații bilaterale cu aliații și partenerii noștri, mergem înainte și ținem aproape de ei.”

Sursa – TVR.info

Reuniunea miniștrilor apărării din NATO: Îndemnuri de creștere a cheltuielilor militare și a ajutorului pentru Ucraina

Publicat de Doina Sirbu, 15 octombrie 2025, 19:55

Miniștrii apărării olandez și finlandez au îndemnat miercuri toate țările membre ale NATO să-și crească cheltuielile pentru apărare și să-și arate ‘solidaritatea’ față de Ucraina prin sporirea ajutorului militar oferit Kievului în războiul cu Rusia, în urma amenințărilor președintelui american Donald Trump la adresa Spaniei după refuzul acesteia de a-și crește bugetul apărării la 5% din PIB, relatează agenția EFE.

În declarații date presei înaintea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată la Bruxelles, ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, a încurajat ‘pe toată lumea să-și intensifice’ efortul militar, răspunzând unei întrebări despre contribuția redusă a unor țări europene din partea de sud a Alianței, precum Franța, Italia sau Spania, la cheltuielile militare sau la sprijinul militar pentru Ucraina.

‘Cu cât așteptăm mai mult și nu acționăm, costul nu va face decât să crească. Cea mai bună și cea mai eficientă investiție pentru securitatea noastră este să sprijinim Ucraina acum și nu să așteptăm ca situația să se înrăutățească’, a susținut ministrul olandez.

La rândul său, ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a asigurat că România, ca țară membră de pe flancul estic, se simte sprijinită, consemnează agenția EFE. ‘Da, suntem sprijiniți, avem trupe aliate, aproximativ 5.000 de soldați, în special din SUA, Franța, Portugalia, Spania și Polonia’, a subliniat Moșteanu.

De partea sa, ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a vorbit despre ‘solidaritatea pe care toată lumea în Europa’ trebuie să o arate prin asumarea ‘unei părți juste din prețul ajutorării Ucrainei’ și a anunțat că țara sa se va alătura programului PURL (acronimul din engleză pentru ‘Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina’), prin care susținătorii europeni ai Kievului cumpără din SUA arme și muniții pentru Ucraina.

‘Știm că aceste arme sunt esențiale pentru Ucraina. Toate țările europene ar trebui să poată participa la acest program’, a indicat ministrul finlandez, fără a avansa vreo estimare cu privire la contribuția financiară a Finlandei în inițiativa PURL, menționând că detaliile vor fi stabilite în săptămânile următoare.

Omologul său lituanian s-a arătat și mai insistent. ‘Angajamentele de la (summitul NATO de la) Haga au semnificație numai dacă sunt actualizate. Nu avem nevoie cu adevărat de 5% (din PIB) pentru apărare în 10 sau 15 ani, ci acum’, consideră ministrul lituanian, făcând referire la angajamentul prin care, în urma presiunilor lui Trump, statele europene membre ale NATO, cu excepția Spaniei, au acceptat să-și crească eșalonat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul de 5% din PIB până în anul 2035, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.

Trump a amenințat marți din nou Spania cu represalii comerciale în urma refuzului de a se alinia acestui obiectiv. În replică, mai mulți membri ai guvernului de la Madrid au precizat că țara lor nu va ceda acestor presiuni.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat presei la finalul reuniunii de miercuri a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței că mai mult de jumătatea dintre acestea s-au angajat să finanțeze achiziții militare din SUA pentru Ucraina prin inițiativa PURL, relatează agenția DPA.

Potrivit lui Rutte, mai multe țări au anunțat la această reuniune că se alătură respectivei inițiative, fără a le preciza. Totuși, în marja reuniunii, în afară de ministrul finlandez al apărării, omologii din Belgia și din cele trei state baltice (Lituania, Letonia și Estonia) au declarat că țările lor vor participa la programul PURL.

Șase state membre ale NATO, respectiv Germania, Canada, Olanda (Țările de Jos), Suedia, Danemarca și Norvegia au anunțat anterior astfel de angajamente financiare care însumează aproximativ două miliarde de dolari. Rămâne de văzut dacă alte mari țări europene, precum Franța, Italia sau Spania, se vor alătura în cele din urmă inițiativei de cumpărare de echipamente militare americane destinate Ucrainei.

Sursă: AGERPRES

La sediul central NATO de la Bruxelles are loc Consiliul Nord-Atlantic

Creșterea bugetelor pentru apărare, Santinela Estică și sprijinul pentru Ucraina, pe agenda discuțiilor.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 octombrie 2025, 08:37

La sediul central NATO de la Bruxelles are loc astăzi Consiliul Nord-Atlantic, la care participă miniştrii apărării din statele membre, ce vor avea o primă discuţie spre planurile alianţei stabilite la summitul de la Haga şi resursele care trebuie alocate acestora.

Un alt subiect va viza stadiul noii operaţiuni de descurajare şi apărare pe flancul răsăritean, Eastern Sentry, special concepută pentru a descuraja şi respinge incursiunile dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian NATO.

Statele NATO au început să aplice deciziile luate la summitul de la Haga, în special creşterea treptată a bugetelor pentru apărare la 5% şi noile planuri de apărare. Discuţiile miniştrilor vizează acești pași, însă există o problemă cu Spania, care refuză să se angajeze la creşterea bugetului apărării în termenii de la Haga. Este motivul pentru care preşedintele american Donald Trump a ieșit din nou în spaţiul public cu declaraţii privind eliminarea Spaniei din Alianţă, iar la Consiliul NATO ar putea exista şi alte declaraţii pe acelaşi ton din partea secretarului american al apărării, Pete Hegseth.

Discuţiile sau negocierile de acum despre cheltuielile de apărare se referă la termene intermediare până în 2035, când trebuie atinsă ţinta de 5%, ce componente sunt considerate de apărare versus activităţi conexe, precum şi metodologia de verificare a acestor investiţii.

Sprijinul pentru Ucraina şi situaţia de pe front este un alt subiect, ministrul ucrainean al apărării fiind invitat la discuții.

Conform oficialilor NATO, nu se prevede nicio acţiune în forţă cu şanse de reuşită a Rusiei în teren, dar este previzibil ca Moscova să continue şi să intensifice atacurile aeriene asupra infrastructurii critice ucrainene odată cu venirea iernii.

Sursă: RRA

Trump: Spania merită să fie ‘dată afară’ din NATO din cauza cheltuielilor militare insuficiente

Publicat de Doina Sirbu, 10 octombrie 2025, 07:29

Președintele american Donald Trump a declarat joi că Spania merită să fie ‘dată afară’ din NATO din cauza cheltuielilor militare insuficiente, relatează AFP.

‘Am avut un participant întârziat, acela a fost Spania’, a declarat președintele SUA în Biroul Oval, referindu-se la acordul din cadrul Alianței Atlantice de a se aloca 5% din PIB-ul țărilor membre cheltuielilor de apărare.

‘Nu au nicio scuză să nu o facă, dar nu este grav. Sincer, poate ar trebui să-i dați afară din NATO’, a spus el.

În iunie, țările NATO s-au angajat în cursul unui summit la Haga să își crească substanțial cheltuielile militare, o ‘mare victorie’ revendicată de Donald Trump.

În detaliu, aliații au anunțat că vor aloca ‘cel puțin 3,5% din PIB’ cheltuielilor militare și încă 1,5% securității în sens larg, cum ar fi ‘protecția infrastructurii critice’ și apărarea ‘rețelelor’.

Aceste niveluri ar fi dificil de atins, au avertizat atunci mai mulți lideri europeni, inclusiv premierul spaniol Pedro Sanchez. Acesta a invocat ‘flexibilități’ pentru a evita atingerea obiectivului de 5%, o țintă pe care a considerat-o ‘nerezonabilă’.

Sursă: AGERPRES

Forțele Navale Române organizează exercițiul multinațional POSEIDON 25, de instruire în Marea Neagră

Participă 800 de militari din România și alte 12 state aliate, cu zeci de nave și aparate de zbor.

Publicat de Adina Sîrbu, 6 octombrie 2025, 08:08

În perioada 6 – 10 octombrie, Forțele Navale Române vor desfășura, în zona maritimă de responsabilitate, exercițiul multinațional POSEIDON 25, conceput pentru a îmbunătăți interoperabilitatea în domeniul luptei împotriva minelor marine.

La ediția din acest an a exercițiului, vor participa 800 militari din România și din alte 12 state partenere (Belgia, Bulgaria, Canada, Franța, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Statele Unite ale Americii, Suedia și Turcia), precum și din cadrul a două structuri NATO, MARCOM – Comandamentul Maritim Aliat și NATO NMW COE – Centrul de Excelență pentru Lupta Contra Minelor.

Totodată, pentru asigurarea libertății de navigație și pentru instruirea în siguranță pe mare, va lua parte la exercițiu și Grupul operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră MCM BS TG, condus de România pentru o perioadă de șase luni, și din care fac parte 4 nave, două ale Forțelor Navale Române și câte una ale partenerilor din Bulgaria și Turcia.

Forțele Navale Române vor participa la exercițiu cu peste 500 militari, 8 nave de luptă și diferite structuri care acoperă gama de misiuni specifice luptei împotriva dispozitivelor explozive. Celelalte categorii de forțe din Armata României vor lua parte la secvențele de instruire în comun cu aproximativ 70 de militari și 3 aparate de zbor, iar partenerii străini, cu peste 200 de militari și cu cele două nave militare din Bulgaria și Turcia.

În cadrul exercițiului POSEIDON 25, este planificată și o secvență interinstituțională, ce are ca scop optimizarea efortului comun al instituțiilor din județul Constanța cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Organizarea și desfășurarea Exercițiului multinațional POSEIDON 25 reflectă angajamentul Forțelor Navale Române pentru consolidarea securității regionale și pentru dezvoltarea parteneriatelor internaționale, prin instruire în comun, schimb de experiență și creșterea capacității de reacție.

Ceremonia de deschidere a Exercițiului multinațional POSEIDON 25 se va desfășura luni, 6 octombrie, în intervalul orar 09.50 – 11.00, în Portul Constanța, la Terminalul Pasageri, unde vor fi prezentate scopul, obiectivele și forțele participante la secvențele de instruire.

Sursă: comunicat de presă FNR

Putin afirmă că monitorizează ‘militarizarea Europei’ și promite un ‘răspuns la amenințări’

Publicat de Doina Sirbu, 3 octombrie 2025, 07:25

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape ‘militarizarea crescândă a Europei’, promițând un ‘răspuns la amenințări’, în contextul în care țările europene își intensifică investițiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează AFP.

‘Răspunsul la amenințări va fi, ca să spunem așa, foarte convingător. Mă refer la răspuns. Noi înșine nu am inițiat niciodată o confruntare militară’, a declarat Putin la un forum din Soci, sud-vestul Rusiei.

Liderul de la Kremlin a acuzat, de asemenea, Europa că împiedică o soluționare a războiului din Ucraina și că ‘escaladează permanent’ conflictul.

El a spus că Rusia luptă împotriva ‘întregului bloc NATO’ în Ucraina și că armata rusă avansează pe linia frontului.

‘Deci NATO este tigrul de hârtie?’, a adăugat el, o sintagmă folosită recent de președintele american Donald Trump pentru a descrie puterea militară rusă.

Putin a acuzat, de asemenea, armata Kievului că efectuează atacuri în jurul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, care se află sub control rusesc și este fără alimentare electrică externa de peste o săptămâna, amenințând că va ataca în replică infrastructuri energetice ucrainene.

Sursă: AGERPRES

Proiectul de lege privind pregătirea militară voluntară, aprobat de Guvern

Tinerii vor putea face instrucție timp de patru luni și vor primi aproximativ 27.000 de lei, pe lângă soldă.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 octombrie 2025, 15:00

Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Apărării ca tinerii români cu vârste între 18 și 35 de ani să poată solicita participarea voluntară la un program de pregătire militară de bază.

Înscrierea în program se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere. Solicitantul, declarat apt în urma unui proces de selecţie, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară, pentru o perioadă de 4 luni.

Proiectul voluntariatul militar prevede că tinerii, femei sau bărbați, care nu au îndeplinit serviciu militar activ, vor putea face pregătire militară de bază, iar pe durata programului, vor beneficia gratuit de cazare, asistență medicală și de o indemnizație lunară similară soldaților, adică 3.000 de lei. La finalul stagiului, voluntarul va primi un bonus financiar în cuantum de trei salarii medii, ceea ce înseamnă acum 27.000 de lei.

De asemenea, recruții voluntari care sunt angajați nu își vor pierde locul de muncă pe durata instrucției, iar angajatorii sunt obligați să le suspende temporar contractele de muncă.

Pe timpul derulării programului, recruții voluntari se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare, iar la final, centrele militare îi iau în evidenţă şi îi introduc în rezerva operaţională. Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă anual, prin ordin al ministrului apărării naţionale, în funcţie de fondurile aprobate.

Executivul a aprobat, tot în ședința de astăzi, și proiectul de lege a apărării naţionale a României, necesar pentru armonizarea cadrului normativ din domeniu, dar și pentru abordarea în contextul apărării colective în cadrul NATO şi al Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.

Prin proiectul de lege, au fost introduse măsuri care simplifică lanţul decizional din teatrul de operații, astfel încât să fie redus timpul de reacție în situații critice, precum interceptarea dronelor.

„În caz de ameninţări sau pericole care pot afecta suveranitatea, independenţa sau caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, până la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a stării de război, autorităţile şi instituţiile publice pun în aplicare, gradual, măsuri corespunzătoare conform domeniilor de competenţă stabilite prin legislaţia de organizare şi funcţionare.”.

„Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilităţi militare şi nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea ameninţărilor hibride, la propunerea Preşedintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se mai arată în proiect.

Ambele proiecte de legi vor fi trimise parlamentului despre dezbatere și aprobare.

Surse: RRA, AGERPRES

Oana Țoiu: România intenţionează să producă drone defensive împreună cu Ucraina, pentru a proteja flancul estic al NATO

Ministrul a mai spus că România a aprobat o creştere a prezenţei trupelor SUA pe teritoriul său pentru a sprijini operaţiunile de realimentare din Orientul Mijlociu.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 octombrie 2025, 11:18

Ministrul de externe Oana Ţoiu a declarat într-un interviu că România speră să înfiinţeze rapid pe teritoriul său o producţie de drone defensive împreună cu Ucraina pentru uz intern, precum şi pentru aliaţi din Uniunea Europeană şi NATO, informează miercuri Reuters.

Ţoiu a declarat pentru Reuters că negocierile cu Ucraina au început înainte să aibă loc o serie de incursiuni în spaţiul aerian pe care regiunea le-a atribuit în ultimele săptămâni Rusiei.

„Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în ceea ce priveşte apărarea aeriană. Aşadar, ceea ce facem în această direcţie este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina pentru a construi drone defensive pentru viitor. Credem în capacitatea noastră de a transforma rapid acest lucru în realitate”, a afirmat Oana Ţoiu în marja reuniunii anuale a Adunării Generale a ONU, care s-a încheiat luni.

Tensiunile cu Moscova au crescut în ultimele săptămâni, pe măsură ce Estonia a acuzat Rusia că a trimis avioane de luptă în spaţiul său aerian, iar avioanele NATO au doborât drone peste Polonia.

Declaraţiile şefei diplomaţiei române despre producţia comună de drone survin în contextul în care Ucraina a decis să relaxeze restricţiile privind exportul armelor sale, pe care le-a folosit şi le-a perfecţionat pe câmpul de luptă împotriva Rusiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promovat aceste arme în intervenţia sa la Adunarea Generală a ONU săptămâna trecută, într-un efort de a consolida sprijinul aliat şi de a arăta că susţinerea legăturilor strânse cu Kievul este o stradă cu două sensuri.

Uniunea Europeană a sprijinit ideea de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea.

Ministrul de Externe a mai spus că România a aprobat o creştere a prezenţei SUA pe teritoriul său, cu trupe, aeronave de realimentare în aer și aparate de supraveghere și recunoaștere, pentru a sprijini operaţiunile de realimentare din Orientul Mijlociu, deşi a refuzat să ofere cifre.

De la revenirea preşedintelui Donald Trump la putere, aliaţii europeni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile reduceri ale nivelului trupelor SUA în Europa, în prezent circa 80.000, în contextul în care preocupările europenilor privind ameninţarea din partea Rusiei cresc.

Reuters aminteşte că România găzduieşte trupe americane şi planifică să investească în anii următori peste 2,5 miliarde de euro în baza aeriană Mihail Kogălniceanu, extinzându-i capacitatea pentru a găzdui 10.000 de militari români şi aliaţi.

Un oficial american al apărării a declarat că nu este în măsură să discute cronologii operaţionale specifice, cifre sau mişcări de trupe.

„Statele Unite se coordonează în mod obişnuit cu aliaţi şi parteneri, inclusiv cu România, pentru a ne asigura că suntem pregătiţi să protejăm personalul, interesele şi forţele americane în regiune şi pentru a contribui la descurajarea şi apărarea colectivă NATO tot mai mult condusă de europeni”, a spus oficialul american.

Sursă: AGERPRES

MApN: 2.400 de militari francezi intră în ţară pentru exerciţiul DACIAN FALL 2025

Convoaiele militare se îndreaptă spre poligoanele de instruire, unde va avea loc exercițiul cu participarea a 10 state aliate, în perioada 20 octombrie - 13 noiembrie.

Publicat de Adina Sîrbu, 28 septembrie 2025, 08:22 / actualizat: 12 octombrie 2025, 7:29

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, sâmbătă, că 2.400 de militari francezi care vor participa la exerciţiul DACIAN FALL 2025 vor intra în ţară până la data de 30 septembrie, pe la punctele de frontieră din Giurgiu şi Vama Veche.

„Cei 2.400 de militari francezi care vor participa la exerciţiu, în plus faţă de cei care fac parte din Grupul de Luptă NATO din Cincu, vor intra în ţară, până în data de 30 septembrie, pe la punctele de frontieră din Giurgiu şi Vama Veche. Aşa că dacă întâlniţi în drumul vostru sau vedeţi imagini pe reţelele de socializare cu convoaie militare, să ştiţi că acestea se îndreaptă către locaţiile de instruire şi se pregătesc pentru exerciţiu DACIAN FALL 2025”, precizează sursa citată.

Potrivit acesteia, exerciţiul are loc în perioada 20 octombrie – 13 noiembrie şi se va derula în poligoanele de instruire din Cincu, Smârdan, Capu Midia, Babadag, Bogata, Alba Iulia, Hanu Conachi, Giarmata, Cârţişoara.

În acest exerciţiu vor fi implicaţi 5.000 de militari cu 1.200 de mijloace tehnice din zece state aliate – Belgia, Bulgaria, Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România şi Spania.

Secvenţele de instruire vor avea loc pe teritoriul României şi al Bulgariei.

Va fi război, amenință ambasadorul Rusiei în Franța, întrebat ce s-ar întâmpla dacă NATO ar doborî un avion rusesc

Publicat de Doina Sirbu, 25 septembrie 2025, 19:05

Drone de atac în Polonia, avioane MiG-39 încalcând spațiul aerian al Estoniei, drone de supraveghere deasupra aeroporturilor din Copenhaga și Oslo: intruziunile pe teritoriul țărilor membre NATO s-au înmulțit în ultimele două săptămâni, punând întrebarea despre atitudinea de adoptat, comentează joi postul de radio francez RTL.

Într-o intervenție marți în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite, președintele SUA, Donald Trump, a dat de înțeles că țările NATO ar trebui să doboare avioanele rusești care le încalcă spațiul aerian.

La întrebarea: ‘Credeți că țările NATO ar trebui să doboare avioanele rusești dacă acestea intră în spațiul lor aerian?’, președintele american a răspuns: ‘Da, cred că da’.

Aleksei Meșkov, ambasadorul Rusiei în Franța, a reacționat joi la această declarație a lui Donald Trump la postul de radio francez RTL. Potrivit lui, dacă un astfel de act ar fi comis, ‘ar fi război’.

‘Știți, sunt multe avioane NATO care încalcă spațiul aerian rus, (…) se întâmplă destul de des. Dar, ele nu sunt doborâte’, a declarat diplomatul rus, fără să aducă vreo probă.

Referitor la incursiunile dronelor și avioanelor străine pe cerul european în ultimele săptămâni, răspunsul ambasadorului rus a fost categoric: ‘Negăm acest lucru’.

‘Rusia nu face așa ceva, nu se joacă cu nimeni. Nu este chiar specialitatea noastră’, susține Aleksei Meșkov, care afirmă că Occidentul a ‘înșelat’ Moscova ‘de nenumărate ori’.

Această declarație intervine în contextul dezbaterilor în Europa despre măsurile de securitate în spațiul aerian al Mării Negre și pe flancul estic al NATO, unde dronele și avioanele rusești sunt observate în mod regulat în apropierea granițelor Alianței.

Cel mai recent, Danemarca a fost în situația să închidă luni aeroportul din Copenhaga după ce mai multe drone de origine necunoscută au fost semnalate în apropiere.

La începutul acestei luni, Polonia, România și Estonia au denunțat încălcări ale spațiului lor aerian de către aparate de zbor rusești.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, peste 20 de drone au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, iar avioane de vânătoare olandeze au doborât trei dintre ele, o premieră în istoria NATO de la crearea sa în 1949. Dar Rusia, care duce de peste trei ani și jumătate un război sângeros în Ucraina, neagă de fiecare dată orice fel de implicare: ‘Nu suntem noi!’, dând vina pe Occident pentru escaladarea tensiunilor.

Sursă: AGERPRES