Prima pagină » muzeul drentz

Cooperare internațională pentru recuperarea pieselor din tezaurul dacic furate în Olanda

Anchetă internațională în cazul jafului de la Muzeul Drents, în urma căruia au fost sustrase Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, artefacte emblematice ale patrimoniului național.

Publicat de Adina Sîrbu, 26 ianuarie 2025, 09:28

Muzeul Naţional de Istorie a României organizează, duminică, o conferinţă de presă pe tema furtului pieselor din tezaurul dacic.

„Având în vedere cumplitul eveniment care a avut loc în data de 25 ianuarie la Muzeul Drents din Assen, Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) – furtul a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, care făceau parte din expoziţia internaţională Dacia! Empire of Gold and Silver – anunţăm organizarea unei conferinţe de presă care va avea loc astăzi, 26 ianuarie, ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12”, se precizează într-un anunţ transmis de MNIR.

Parchetul General a informat, ieri, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive. Cercetările vor fi efectuate de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ofițeri de poliție și specialiști din Inspectoratul General al Poliției Române.

„Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională”, se menționează în comunicatul PÎCCJ.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui jaf de câteva minute, comis de făptuitori încă neidentificați, care a avut loc ieri dimineața, în jurul orei 3.45, la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Hoții au intrat prin efracție în clădirea muzeului, unde erau expuse 673 de piese dacice din aur și argint, din colecțiile a 18 muzee din România, în cadrul expoziției „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României și care urma să se închidă astăzi.

Conform autorităților olandeze, au fost implicați „mai mulți hoți”, care pot fi văzuți pe înregistrările camerelor de luat vederi, iar jaful a fost planificat meticulos. Poliția olandeză, care investighează incidentul cu ajutorul Interpolului, a identificat un vehicul suspect, incendiat în cursul nopții, care ar putea avea legătură cu jaful. Ocupanții ar fi putut urca într-un alt vehicul.

MAE a transmis că Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate sâmbătă dimineață în legătură cu acest incident. Au fost informate, totodată, Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române, fiind alertate și ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente, iar poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpolul.

Toate piesele furate erau asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Experții de artă vorbesc despre un jaf la comandă, care are legătură cu piaţa neagră a obiectelor de patrimoniu în care sunt implicaţi şi colecţionari foarte bogaţi. Marea temere este, însă, că piesele, bunuri de patrimoniu cultural național cu o valoare inestimabilă, ar putea fi topite, întrucât nu pot fi comercializate și orice tranzacție cu astfel de artefacte unice ar fi ilegală.

Fostul procuror general al României Augustin Lazăr a comentat pentru site-ul Radio România, furtul artefactelor expuse în Olanda de Muzeul Național de Istorie a României.

„Spiralele furate sunt 3 din primele 4 brățări regale dacice, de aur, recuperate de autoritățile române în ianuarie 2007. Ele sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României. Există imaginile lor în bazele noastre de date. Sunt convins că se vor lua toate măsurile pentru a fi urmărite prin INTERPOL și vor fi recuperate”, a spus magistratul, care s-a ocupat de recuperarea brățărilor dacice.

Traficate din România printr-o largă şi profesionistă reţea de intermediari sârbi, brățările dacice au ajuns pe pieţele europene şi americane de antichităţi şi, în cele din urmă, la magazine de antichităţi şi case faimoase de licitaţii, precum Christie’s. Anchetatorul Augustin Lazăr a reușit recuperara a 13 din cele 24 de spirale din aur masiv, expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României în 2011.

Coiful dacic de la Coțofenești este o piesă de patrimoniu național excepțională. Datează din secolul IV î.Hr., din perioada clasică a civilizației traco-getice, iar faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României, scrie historia.ro.

Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR, fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate la Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența sau Lisabona.

Coiful a fost descoperit întâmplător, în 1928, în satul Coţofeneşti din judeţul Prahova, de un copil din zonă. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.

Este o piesă din aur masiv, aproape intactă, și cântărește 770 grame. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, dar niciun detaliu de decor nu este deteriorat.

Calota conică din foaie de aur este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic.

Pe obrăzarele, fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.

Se remarcă influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală. A fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰, potrivit Wikipedia.