CONSTANȚA: „Noaptea Muzeelor” la Muzeul de Artă Populară

În intervalul orar 18.00-24.00.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 mai 2026, 16:17

Muzeul de Artă Populară, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, sărbătorește „Noaptea Muzeelor” sâmbătă, 23 mai, printr-o suită de activități culturale.

În intervalul orar 18.00-24.00 (ultima intrare, ora 23.30), publicul este așteptat să treacă pragul muzeului pentru a putea admira expozițiile organizate cu piese din patrimoniul propriu: „Arta populară din România” și „Ocupații și meșteșuguri tradiționale din Dobrogea”.

De asemenea, în această perioadă este deschisă și expoziția temporară „Portul popular românesc și școala dobrogeană”, realizată cu piese din Colecțiile private Georgian Anghel și Viorel Bolum.

La ora 21.00, va avea loc vernisajul unei expoziții speciale, „Noaptea mea”, ce cuprinde costume experimentale create de artista Anca Pașa Deaconu, având ca sursă de inspirație opera sculptorului Constantin Brâncuși.

Pe parcursul întregii seri, membrele Asociației „Cusături Dobrogene” din Constanța vor reconstitui atmosfera unei „Șezători tradiționale”, în cadrul căreia vor susține demonstrații de lucru, prezentând celor interesați motive și tehnici tradiționale specifice pieselor de port.

Iar pentru ca experiența muzeală să fie completă, pe timpul zilei, în intervalul 10.00-18.00, publicul este așteptat să viziteze „Târgul Meșterilor Populari”, deschis pe platoul din fața muzeului, în perioada 20-24 mai.

Noaptea Muzeelor la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, fără spectacole cu delfini

Principala atracție lipsește, însă, la ediția din acest an.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 mai 2026, 11:20

Ani la rând, Noaptea Muzeelor la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța a însemnat, în primul rând, spectacole gratuite la Delfinariu.

Principala atracție lipsește, însă, la ediția din acest an.

Care este motivul, dar și cu ce evenimente sunt așteptați constănțenii și turiștii la Microrezervație și Planetariu, ne spune Mihaela Popescu, de la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța.

Reprter – Cătălina Radu

„Carol I și Dobrogea” – expoziție organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe 20 mai.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 mai 2026, 14:43

„Carol I și Dobrogea” este titlul evenimentului organizat, săptămâna aceasta, de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și colaboratorii săi, în care s-au spus cele mai frumoase povești despre regalitate și despre ziua de 10 Mai.

Evenimentul a inclus vernisajul unei expoziții ce marchează două repere esențiale ale istoriei moderne: urcarea pe tron a domnitorului Carol, la 10 mai 1866, precum și adoptarea primei Constituții românești, care a oferit cadrul instituțional necesar modernizării și consolidării statului român.

Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe 20 mai.

Are detalii Silvia Pascale:

Foto MINAC

CONSTANȚA: Pe 8 mai, va avea loc expoziția și masa rotundă „Carol I și Dobrogea”

Evenimentul are loc pe 8 mai, de la ora 13.00.

Publicat de Doina Sirbu, 6 mai 2026, 13:36

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – București și Filiala Constanța, alături de Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța și Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, organizează manifestarea culturală „Carol I și Dobrogea”.

Evenimentul va avea loc vineri, 8 mai 2026, la ora 13:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7 și va include vernisajul unei expoziții ce marchează două repere esențiale ale istoriei moderne: urcarea pe tron a domnitorului Carol, la 10 mai 1866, precum și adoptarea primei Constituții românești, care a oferit cadrul instituțional necesar modernizării și consolidării statului român.

Expoziția cuprinde o serie de artefacte legate de îndelungata domnie a lui Carol I al României (1866-1914): plachete și medalii din patrimoniul MINAC, volume tematice din patrimoniul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, cărți poștale, fotografii și exponate filatelice puse la dispoziție de reprezentanții Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța.

Un punct central al evenimentului îl constituie masa rotundă, care va reuni specialiști din cadrul instituțiilor organizatoare, după următorul program:

• dr. Gina Ghiață (Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale)

– „Semnificația zilei de 10 Mai în istoria românilor”;

• dr. Delia Roxana Cornea (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)

– „10 Mai la Constanța, reflectat în presa epocii”;

• dr. Costin Scurtu (Muzeul Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța)

–     „Aspecte ale carierei militare a Regelui Carol I al României”

• dr. Metin Omer (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța)

–  „Regalitate, diversitate și loialitate: Carol I și comunitatea musulmană din România”.

La manifestare participă, de asemenea, elevii clasei a XI-a F din cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, coordonați de profesorul Mihai Paris.

Publicul este invitat să participe la această manifestare culturală care îmbină patrimoniul documentar, cercetarea istorică și dezbaterea. Expoziția va putea fi vizitată la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, în perioada 8 – 21 mai 2026.

Partener media al evenimentului este Radio România Constanța.

MINAC: 1 Martie – Între vitrinele pline de giuvaericale și emoția compunerilor școlare

Mărțișorul este văzut ca un talisman, menit să aducă noroc și protecție celui care îl poartă. Însă, așa cum atrage atenția Simion Florea Marian, pentru ca acest simbol să-și atingă scopul, trebuie purtat cu grijă și respect.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 martie 2026, 09:07

La români, ziua de 1 Martie este mai mult decât începutul primăverii. Este o zi a renașterii, a speranței și a gesturilor simple, încărcate de semnificație. Tradiția mărțișorului este păstrată pe aceste meleaguri de secole, iar continuitatea ei este descrisă de Simion Florea Marian în monumentala lucrare „Sărbătorile la români. Studiu etnografic” (1898):

„În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor săi cîte o monetă de argint ori de aur la gît sau la mînă. Moneda aceasta, care e de regulă atîrnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătasă roșie și albă sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț.

Scopul legării sau punerii mărțișorului la gîtul sau mînile copiilor este ca copiii cărora li s-a pus și-l poată să aibă noroc în decursul anului, să fie deplin sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară să nu-i apuse și scuture frigurile. Punerea sau legarea mărțișorului se întâmplă de regulă la 1 martie des-dimineață, până nu răsare soarele”.

Mărțișorul este văzut ca un talisman, menit să aducă noroc și protecție celui care îl poartă. Însă, așa cum atrage atenția Simion Florea Marian, pentru ca acest simbol să-și atingă scopul, trebuie purtat cu grijă și respect.

Presa din perioada interbelică surprinde nu doar farmecul tradiției, ci mai ales efervescența comercială a acesteia. În articolul intitulat sugestiv Ploaia de mărțișoare, publicat în Realitatea Ilustrată, numărul apărut pe 3 martie 1937, sunt descrise cu lux de detalii „vitrinele care freamătă de invazia luminoasă, multicoloră și poliformă a stolului de giuvaericale cari vestesc primăvara”:

„Pe albastrul catifelelor stau înfipte sute și mii de mărțișoare lucrate în metal fin, în abanos sau coraliu, bătute în pietre scumpe sau în banale cioburi de sticlă, cari imită rubinul, smaraldul, safirul sau ametista.

Cei săraci își dau iluzia că dăruesc surioarei, iubitei sau nepoțichei feeria unei bijuterii de preț. Pentru 19 lei poți cumpăra un mic elefant de fildeș, cu trompă de mărgean și ochi de diamant, prins într-un inel de aur, legat cu un lănțișor de platină. Îl va purta la încheietura mânii, aducător de noroc, în preajma celor nouă babe burzuluite ale lui Mart. Se va bucura copila, gândindu-se la un viitor de poveste, când de 1 Martie va primi un trifoi în smarald autentic sau o rândunică de peruzea. Mărțișoarele scumpe nu se văd în vitrine, căci fiecare e gelos de gândul lui, de forma pe care a dictat-o giuvaergiului, de materialele supreme pe care și-a turnat prinosul de iubire, devotament sau gratitudinea. Mulți nu vor să li se cunoască darul, fiindcă pe-aceste vremuri de sărăcie a celor mulți, oamenii prea bogați se feresc să le știm comorile, cui le dau și cum le-au adunat…”

Aceeași fascinație pentru mărțișor, interpretat ca simbol al norocului și al speranței, se regăsește și în paginile ziarului Libertatea. Într-un articol publicat pe 18 martie 1937 se descrie: „În Vechiul Regat însă, e un obiceiu vechiu, plin de poezie și de farmec, ca la întâi Martie, – începutul primăverii celei aducătoare de viață nouă, plină de nădejdi, – fiecare om, mai ales tinerii și fetele, – să-și cumpere și anine pe piept un „mărțișor”, un semn grăitor de o dorință, prevestitor de vr’un noroc, o mică medalie cu tainic înțeles, semn drag zis „mărțișor”. Tatăl sau mama dă copiilor câte un mărțișor care e mai aproape de gândul lor, de dorința lor, junii dau fetelor mărțișoare după gândul inimii lor”.

1 Martie era trăit cu intensitate în universul copilăriei. Revista Copilul Dobrogean, în numărul din februarie – martie 1937, publica emoționante compuneri școlare despre această tradiție ancestrală. O elevă din Constanța, Corina I. Cernescu, scria cu sinceritate: „Când am deschis cutiuța, un mărțișor frumos strălucia înăuntru. Avea pe el o potcoavă și un trifoiu. Am mai multe mărțișoare, dar pe acesta îl iubesc cel mai mult”. Alți copii descriau mărțișorul în contextul venirii primăverii, al ivirii ghioceilor și al ieșirii afară la joacă.

Poezia completa această atmosferă, în paginile publicațiilor vremii. În revista științifică Ovidiu, numărul din 1 martie 1899, versurile ce poartă semnătura lui N. Rădulescu-Niger descriu cum:

„Baba-Dokia și alte/ Opt baborniți cu chip rău,/ Stau pe crestele înalte/ Ale muntelui Ceahlău…/ Blânde rar le vedi să fie/ Când pe Marte aud tunând/ Și când simt că o să vie/ Primăvara în curând…/Une ori zîmbesc cu sore,/ Dar e sorele cu dinți;/ Forte des pornesc ninsore,/ Se sburlesc de’și ies din minți…/ Câte nouă, Iernei grele/ Babele, cumetre sînt,/ De aceea nu vor ele/ Primăvară pe pămînt.”

Într-un registru mai amuzant, ziarul Universulpublică poezia Mărțișoare! Mărțișoare, în care aflăm că „Lumea aleargă, și se duce/ Care de care să apuce/ Cel puțin un Mărțișor,/ Că-i noroc în viitor./ Nu ve disperați cucoane/ Că mai vin 10 vagoane/ Și ve servă rend pe rând/ Marfă bună garantând”.

Reclama zilei – Atențiune! Unt proaspăt superior – 112 lei kg. Zilnic, smântână proaspătă și brânză de vacă – La Brânzăria Elvețiană – 40 fr lri kilogramul de cașcaval vechi. Strada Carol no. 2. (1925).

Sursă foto: Florentina Bozîntan

Piesa de Patrimoniu: Eros cel înaripat de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

O rubrică semnată de Silvia Pascale.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 februarie 2026, 14:13

De Ziua Îndrăgostiților, astăzi, pe 14 februarie, vă propunem, la Piesa de Patrimoniu, să-l admirăm pe Eros cel înaripat, în toată frumusețea sa.

Micul fragment din teracotă, cu reprezentarea lui Eros, care face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va fi expus până în luna martie, la Edificiul Roman cu Mozaic.

Arheologul Ana Hamat spune că nu trebuie să-l supărăm niciodată pe Eros și nici pe mama sa, Venus, căci altfel, vom trece prin chinurile dragostei.

O rubrică semnată de Silvia Pascale.

După 35 de ani de absență pe scena expozițională din România, pictorul Miron Agafiței a ales Muzeul de Artă din Constanța pentru a-și prezenta lucrările

La eveniment a participat Principele Șerban Dimitrie Sturdza, curatorul expoziției.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 februarie 2026, 12:24

După 35 de ani de absență pe scena expozițională din România, pictorul Miron Agafiței ar fi putut să aleagă orice oraș din țară pentru a-și prezenta lucrările, dar a optat pentru Constanța.

Orașul în care Ovidius a scris Tristele și Ponticele și în care simte o energie spirituală puternică, înălțătoare.

La imboldul bunului său prieten, Principele Șerban Dimitrie Sturdza, pictorul Miron Agafiței a pregătit expoziția „Ferestre către o lume interioară” pe care o putem admira, până pe 5 martie, la Muzeul de Artă din Constanța.

Urmează un reportaj semnat de Silvia Pascale:

Pictorul Miron Agafiței și-a expus opera, în premieră, la Muzeul de Artă din Constanța

Expoziția „Ferestre către o lume interioară” va rămâne deschisă până pe 5 martie.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 februarie 2026, 17:14

După 35 de ani de absență pe scena expozițională din România, pictorul Miron Agafiței și-a expus opera, în premieră, la Muzeul de Artă din Constanța.

La vernisajul expoziției sale numite „Ferestre către o lume interioară” , artistul a explicat ce semnificație are pentru el orașul Constanța:

La eveniment a participat și bunul său prieten, Principele Șerban Dimitrie Sturdza, cel care a făcut posibilă reîntoarcerea în România a pictorului Miron Agafiței și organizarea acestei expoziții.

Expoziția „Ferestre către o lume interioară” va rămâne deschisă până pe 5 martie la Muzeul de Artă Constanța.

Redactor – Silvia Pascale

CONSTANȚA: Atelier de bijuterie contemporană la Muzeul de Artă

Proiect în premieră.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 ianuarie 2026, 19:45

Proiect în premieră la Muzeul de Artă din Constanța.

Din 7 februarie vor începe atelierele de bijuterie. O dată la două săptămâni, sâmbătă, de la ora 14:00, constănțenii care vor să exploreze bijuteria, atât ca obiect de artă, cât și ca expresie personală vor fi îndrumați de specialiștii muzeului.

Cursanții vor avea la dispoziție materii prime din natură, iar accentul nu o să cadă pe tehnică, ci pe experiment, proces și exprimare autentică, au anunțat organizatorii.

Redactor – Silvia Pascale

Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța este unul din muzeele importante nu numai din regiune, ci și din țară

Managerul Muzeului, Delia Roxana Cornea în dialog cu Liliana Moldoveanu.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 17 ianuarie 2026, 11:06

Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța este unul din muzeele importante nu numai din regiune, ci și din țară.

După un an 2025 caracterizat de „schimbare”, de săptămâna aceasta, încep lucrările de restaurare, consolidare și modernizare a clădirii instituției.

În această perioadă pregătește o expoziție temporară la sediul administrativ, cu principalele piese de patrimoniu, pornind de la nevoia reală din plan turistic.

De exemplu, înainte de anul 2014, managerul Muzeului, Delia Roxana Cornea, își aduce aminte că veneau 40 de autocare cu turiști străini să-l viziteze. Și atunci, cei care vor să îi treacă pragul vor avea ca variante expoziția temporară, Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul Pictat și, bineînțeles, noile puncte muzeale din județ.

Un interviu realizat de Liliana Moldoveanu.

Ziua Culturii Naţionale/TULCEA: Niciun muzeu nu oferă intrare gratuită în cursul zilei de joi

Tariful nu justifică activitatea şi consumul din spatele acţiunilor educative.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 13:04

Niciuna dintre instituţiile muzeale din judeţul Tulcea din subordinea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ (ICEM) nu va avea intrare gratuită, joi, de Ziua Culturii Naţionale, iar tariful practicat pentru vizitatori a crescut de la începutul anului.

Astfel, preţul biletelor de vizitare a expoziţiilor din Muzeul de artă şi Casa Avramide a crescut la 20 de lei pentru un adult, 10 lei pentru un pensionar şi 5 lei pentru un preşcolar, elev sau student.

‘Tariful nu justifică activitatea şi consumul din spatele acţiunilor educative, a montării unei expoziţii. Nu vorbim doar de vizitare, ci de întreţinere, apă, personal. Pentru copii, valoarea mică a tichetului este benefică, pentru că sunt mulţi care încă nu au ajuns la muzee şi care poate nici măcar cinci lei nu-şi permit’, a declarat, â muzeografa din cadrul Muzeului de artă, Daniela Iacoblev-Barău.

La fel ca în anii trecuţi, primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, va depune joi o coroană de flori la bustul lui Mihai Eminescu, iar în şcolile din judeţ, potrivit inspectorului general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Viorica Pavel, au loc evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale.

De asemenea, Biblioteca judeţeană ‘Panait Cerna’ va găzdui, la ora 11:00, un spectacol artistic susţinut de elevi din municipiu intitulat ‘Eminescu, o stea nemuritoare’.

Sursa – Agerpres

AUDIO | Măștile realizate în cadrul atelierelor de la Muzeul de Artă Populară Constanța, bucuria copiilor

Publicat de Doina Sirbu, 27 octombrie 2025, 10:00

Săptămâna verde s-a încheiat, copiii din Constanța sunt în vacanța de toamnă, dar ecoul bucuriei lor de la atelierele de confecționat măști, din cadrul Muzeului de Artă Populară, încă se mai păstrează. Vinerea trecută, printre numeroșii elevi are au participat la atelierele de pedagogie muzeală s-au numărat și prichindeii  din clasa a II-a B, de la Școala Gimnazială nr. 17 „Ion Minulescu” din Constanța.

Îndrumați de specialiștii instituției,  Oana Dimache, Elena Hariton și Claudia Colgiu, cei mici au realizat măști, despre care mulți au spus că sunt amuzante, frumoase și foarte  reușite. Este motivul pentru care le vor așeza, la loc de cinste, în camera lor, sau le vor oferi cadou, celor dragi. La finalul activităților, copiii au vizitat expozițiile Muzeului de Artă Populară și au înțeles ce moștenire culturală importantă ne-au lăsat bunicii noștri.

Redactor: Silvia Pascale

„Toamna, la Constanța, în urmă cu un veac” – tur ghidat în zona veche a orașului

Cum era toamna, la Constanța, în urmă cu un veac? Ce preocupări aveau oamenii în extrasezon și cum arătau casele lor din centrul orașului? Ce evenimente animau viața culturală a orașului?

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 octombrie 2025, 12:58

Cum era toamna, la Constanța, în urmă cu un veac? Ce preocupări aveau oamenii în extrasezon și cum arătau casele lor din centrul orașului? Ce evenimente animau viața culturală a orașului?

Istoricul și scriitorul Cristian Cealera de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este gata să ne răspundă la toate aceste întrebări.

Astăzi, de la ora 12:00, de la statuia Lupa Capitolina ne invită să plecăm împreună, la pas, pe străduțele din zona veche a orașului.

Proiectul cu parfum de epocă, „Toamna, la Constanța, în urmă cu un veac” este derulat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie în parteneriat cu Consiliul Județean.

Are detalii Silvia Pascale:

CONSTANȚA: Vernisajul Salonului de Fotografie „Anatole Magrin 1878” la Muzeul de Artă

Ediția din acest an a adus mai mulți participanți și mai multe fotografii înscrise în concurs decât în anii precedenți.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 octombrie 2025, 14:41

Asociația culturală „Magrin 1878” anunță că miercuri, 15 octombrie 2025, de la ora 15:00, la Muzeul de Artă Constanța, va avea loc vernisajul Salonului de Fotografie „Anatole Magrin 1878”, ediția a III-a.

Ediția din acest an a adus mai mulți participanți și mai multe fotografii înscrise în concurs decât în anii precedenți.

„Proiectul salonului de fotografie dedicat tinerilor pasionați de arta imaginii pornește din dorința de a încuraja creativitatea și expresia vizuală a noii generații. Într-o perioadă în care fotografia a devenit un mijloc de comunicare esențial, competiția și expoziția își propun să ofere un cadru profesionist în care adolescenții și tinerii adulți să își poată valorifica talentul, să își dezvolte abilitățile și să își facă cunoscută viziunea artistică. Scopul proiectului este descoperirea și promovarea de noi tinere talente, stimularea spiritului artistic și formarea unei comunități creative care să susțină evoluția tinerilor fotografi din România”, precizează reprezentanții asociației.

Au fost jurizate un număr de 132 de fotografii, iar dintre acestea, 52 de lucrări au îndeplinit criteriile pentru a fi expuse la vernisaj împreună cu cele 20 de fotografii la clasa Onoare, prezentate de doi autori consacrați: Cătălin Anastase – Australia și Cosmin Gheorghe – România.

Câștigătorii Salonului de Fotografie

Premiul I – Neacșu Alexandra-Cristina pentru lucrarea „Antidot“
Premiul al II-lea – Cioc George Nicușor pentru lucrarea „Măgăruș la adăpători“
Premiul al III-lea – Stoica Mădălina Maria pentru lucrarea „Printre forme“

Mențiuni: Popa David Gabriel – „Unde paște libertatea“,Toma Tiberiu-George – „Parcul Carol I“, Drăguț Otilia – „Pescar“, Șuteu Izabella Julianna – „Turn“ și Fologea Dragoș Mihai – „Cheile Dobrogei“.

Despre Asociația Societatea Culturală „Magrin 1878”

„Constanța a fost, și mai poate fi, un oraș al artiștilor. Dobrogea, un tărâm unic în care multicultarismul a fost însoțit de viețuirea în armonie. Nu sunt puțini cei care au observat că este mai mult decât un loc — este o stare de spirit. Identitatea urbană a Constanței și diversitatea etnica a Dobrogei au făcut de multe ori subiectul unor creații de renume. Acum suntem într-un moment în care zona are nevoie de o infuzie proaspătă de tot ceea ce înseamnă cultură, dar și de revigorarea unor aspecte care îi pot influența dezvoltarea în acest sens în viitor. Aceasta este premisa pentru care a fost înființată în Constanța, în anul 2021, Societatea Culturală “MAGRIN 1878”. Prin acest proiect, un grup de entuziaști și-a propus readucerea în memoria citadină colectivă a personalității marcante a celebrului fotograf, om de cultură, diplomat și filantrop Anatole Magrin. Concepută ca un vehicul cultural, MAGRIN 1878 își propune să ofere prin activitățile desfășurate noi perspective și oportunități, dar și deschiderea apetitului constănțenilor pentru excelență. Societatea a elaborat în acest sens un calendar de inițiative concrete, cu orizont de finalizare pe termen scurt și mediu, care odată intrate în conștiința publicului o vor transforma într-un un vector cultural tomitan de referință. Prin inițierea constantă a unor noi proiecte, concentrate pe varietate și calitate, ne dorim să promovăm și să susținem valorile culturale locale.”

Proiectul „Muzeul ca școală a viitorului. Susținerea performanței în educație și cultură”

Muzeul de Artă Constanța.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 4 octombrie 2025, 17:09

Muzeul de Artă din Constanța este valoros nu doar prin patrimoniul cultural imens pe care îl deține, ci și prin una dintre clădirile istorice, monument de clasa A, ce găzduiește acest muzeu.

Iată principalul motivul pentru care reprezentanții acestei instituții de cultură, în parteneriat cu CJ Constanța, au gândit un proiect nou numit „Muzeul ca școală a viitorului. Susținerea performanței în educație și cultură”, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului.

Elevii Colegiul de Arte Regina Maria din Constanța vor avea un rol esențial. Vor fi invitați la mai multe ateliere, iar lucrările lor, inspirate, vor pune în valoare această clădire istorică ce a fost, cândva, prima școală din Constanța numită Școala Principele Ferdinand și Principesa Maria. Educatorul muzeal, Cristina Gelan, coordonatorul acestui proiect, ne oferă detalii în cadrul unui interviu realizat de Silvia Pascale.

CONSTANȚA: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie a primit finanțare nerambursabilă pentru un proiect de valorificare a Edificiului Roman cu Mozaic

Proiectul vizează punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic printr-o abordare integrată, care combină cercetarea științifică și interpretarea istorică cu mijloace moderne de promovare, precum experiențe VR și materiale ilustrate, accesibile publicului larg.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 octombrie 2025, 14:35

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în calitate de beneficiar, și Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de instituție finanțatoare, au semnat la jumătatea lunii septembrie 2025, contractul de finanțare nerambursabilă Nr. 10/12.09.2025 pentru implementarea proiectului „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, depus în Sesiunea de finanțare I/2025, în cadrul programului Timbrul monumentelor istorice.

Proiectul vizează punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic printr-o abordare integrată, care combină cercetarea științifică și interpretarea istorică cu mijloace moderne de promovare, precum experiențe VR și materiale ilustrate, accesibile publicului larg. Prin aceste instrumente, monumentalul complex antic va fi prezentat vizitatorilor nu doar ca vestigiu arheologic, ci ca parte interactivă a patrimoniului cultural național.

Descoperit în 1959, cu ocazia unor lucrări edilitare, și cercetat în cadrul mai multor campanii sistematice până în 1965, monumentul a fost integrat într-o clădire de protecție și valorificare, proiectată de Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu specialiștii muzeului de la vremea respectivă. Punctul muzeal astfel creat a devenit un reper în circuitul turistic și cultural al Constanței și al Dobrogei în general, atrăgând anual mii de vizitatori, atât români, cât și străini.

În perioada octombrie 2022 – septembrie 2025, acest monument a beneficiat de derularea unui proiect cu fonduri europene implementat de către Consiliul Județean Constanța, care a vizat atât unele lucrări de conservare – refacere, cât mai ales realizarea unor dotări moderne menite să asigure, pe termen lung, prezervarea monumentului în condiții optime.

Pentru a pune în valoare și a promova cât mai eficient acest monument-simbol al arheologiei dobrogene și naționale, specialiștii MINAC au conceput un proiect care a obținut finanțarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 12 luni (septembrie 2025 – septembrie 2026) și include mai multe activități cu caracter științific și muzeal (workshop-uri, expoziții, volume științifice și broșuri de prezentare, conferințe etc).

Astfel, dăm astăzi startul acestui interesant proiect susținut financiar de Institutul Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”, urmând ca activitățile ulterioare să fie aduse în atenția publicului larg, conform calendarului asumat de instituție.

„Povești din Dobrogea” – invitat profesor doctor Costin Scurtu, muzeograf și șeful filialei Constanța de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”

O scurtă o lecție de istorie

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 septembrie 2025, 12:39

Astăzi vă invităm la o lecție de istorie. La „Povești din Dobrogea” este invitat profesor doctor Costin Scurtu, muzeograf și șeful filialei Constanța de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”.

Instituția de cultură, istorie și tradiție militră dobrogeană a fost inaugurate în urmă cu 40 de ani, de Ziua Tineretului(la 2 mai 1985) iar clădirea muzeului este o clădire unicat în România, deoarece a fost ridicată într-o cazarmă militară.

Emisiunea se va difuza la ora 18.12, pe frecvențele noastre și online!

Restauratoarele Muzeului de Artă Populară Constanța, coordonatorii unor ateliere unde copiii învăță să picteze pe sticlă, să țeasă, să confecționeze măști și păpuși tradiționale

Cine le îngrijește și le protejează ca aceste piese de patrimoniu să câștige bătălia cu timpul?

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 iulie 2025, 10:19

Când intrăm în Muzeul de Artă Populară din Constanța ne minunăm de straiele populare, vechi de peste 100 de ani, care arată impecabil, dar și de icoanele din lemn și pe sticlă, aflate într-o perfectă stare de conservare.

Dar cine este în spatele lor? Cine le îngrijește și le protejează ca aceste piese de patrimoniu să câștige bătălia cu timpul?

Astăzi le cunoaștem pe Aurelia Cionga, restaurator textile și pe Ioana Drăgan, restaurator icoane, specialiștii Muzeului de Artă Populară din Constanța ce vor găzdui, pe toată perioada verii, atelierele pentru copii. Vor îmbina astfel munca de atelier cu întâlnirile cu cei mici, mereu plini de întrebări și de dorința de a învăța meșteșuguri de demult.

Departe de ecrane, cei mici, singuri sau alături de părinții și bunicii lor, vor afla o mulțime de lucruri noi și, în același timp, vor descoperi patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța au anunțat organizatorii.

Participanții la aceste activități se vor transforma în mici meșteșugari și vor învăța să picteze icoane pe sticlă, să țeasă la război, să confecționeze măști tradiționale și să realizeze păpuși pe suport de linguri din lemn îmbrăcate în port popular.

Sursele de inspirație pentru aceste activități educative vor fi obiectele din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța.

Reprezentanții muzeului au precizat că în costul atelierelor sunt incluse toate materialele necesare, iar participanții vor putea pleca acasă cu propriile creații.

Oferta educativă cuprinde următoarele activități: Atelier de realizat păpuși în port tradițional, pe suport de lemn, atelier de icoane pe sticlă, atelier de țesut, atelier de confecționat măști tradiționale, atelier de realizat păpuși din fire colorate

Activitățile vor avea loc în perioada iulie-august 2025.

Înscrierea se face pe bază de programare la numărul de telefon 0241 61 61 33, pe e-mail-ul instituției, muzeuetno@yahoo.com, sau prin comentarii la această postare.

De menționat este faptul că săptămâna aceasta copiii încă se mai pot înscrie la Școala de Olărit de la Muzeul de Artă Populară Constanța, susținută cu pasiune și cu răbdare de către meșterul popular Cristian Munteanu.

CONSTANȚA: Atelier de icoane pe sticlă cu tema „Sfântul Prooroc Ilie”

Muzeul de Artă Populară.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 18 iulie 2025, 11:35

Săptămâna viitoare, miercuri, pe 23 iulie, de la ora 11:00 copiii sunt invitați la ATELIERELE DE ICOANE PE STICLĂ CU TEMA „SFÂNTUL PROOROC ILIE”, desfășurate la Muzeul de Artă Populară Constanța.

Sursa de inspirație o constituie o icoană veche pictată la Nicula, la începutul secolului al XIX-lea.

Organizatorii au anunțat că taxa de participare este de 50 de lei de persoană, în preț fiind incluse materialele necesare (kit icoană pe sticlă, culori acrilice, pensule).

Participanții vor putea pleca acasă cu icoana pe care o vor picta în cadrul atelierului.

Activitatea este inclusă în proiectul cultural-educativ „Vara la muzeu” derulat de muzeu în perioada iulie-august.

CONSTANȚA: Muzeul Marinei Române se închide pentru reparații capitale

Lucrările vor dura 18 luni.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 iulie 2025, 15:48

Muzeul Național al Marinei Române se închide pentru reparații capitale, informează conducerea instituției.

”După cum știu toți apropiații Muzeului Național al Marinei Române, clădirea care adăpostește expoziția permanentă, edificiu arhitectonic important al Constanței și monument istoric de categoria „A”, a suferit avarii la structura de rezistență.”

Situația înrăutățindu-se în ultima perioadă, s-a decis începerea lucrărilor de consolidare generală a clădirii, un proiect mai vechi, urgentat de accentuarea fisurilor la corpul vechi al sediului.

Proiectul în derulare este estimat să dureze 18 luni.

”Muzeul Național al Marinei Române își închide, drept urmare, porțile pentru vizitare, începând cu data de 14 iulie 2025. Suntem conștienți că această realitate afectează planurile și programul partenerilor noștri culturali și ale vizitatorilor, la care apelăm pentru înțelegere. Toate eforturile noastre se îndreaptă acum spre protejarea patrimoniului cultural, astfel încât lucrările să se desfășoare cât mai rapid. Scopul principal este să asigurăm dăinuirea clădirii de patrimoniu, care a devenit din 1969 casa tradițiilor și valorilor marinarilor români și să ne întoarcem cât mai repede la misiunea de bază: etalarea patrimoniului cultural naval pentru vizitatorii noștri!” – precizează reprezentanții instituției.

Bienala Națională de Pictură, Constanța – 2025

Pe simeze se regăsesc 100 de lucrări semnate de 100 artiști.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 iulie 2025, 17:25

În perioada 2 iulie – 30 septembrie 2025, la Muzeul de Artă Constanța, va avea loc cea de a treia ediție a Bienalei Naționale de Pictură, Constanța – 2025, realizată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.

Pe simeze se regăsesc 100 de lucrări semnate de 100 artiști, care au fost selectați dintr-un număr de peste 250 de artiști înscriși pentru a participa la eveniment.

În deschiderea Bienalei, vineri 4 iulie 2025, începând cu ora 16.00, publicul este invitat la un eveniment special în care muzica și artele vizuale își dau întâlnire într-un dialog subtil al formelor și emoțiilor: „Sonorități muzicale în roșu cadmiu” este un concert cameral ce reunește lucrări rafinate din repertoriul instrumental și vocal. Programul muzical va cuprinde lucrări instrumentale camerale din creația compozitorilor Jules Massenet, Reinhold Glière, Claude Debussy și Nikolai Rimski-Korsakov, alături de cântece și arii vocale de muzică de cameră, compuse de Tiberiu Brediceanu, Francesco Paolo Tosti și Ernesto de Curtis.

Protagoniștii evenimentului muzical sunt: Mirela Voicu, soprană, cadru didactic la Facultatea de Arte, Universitatea „Ovidius” din Constanța; George Bijacu, tenor, masterand în cadrul programului de studii Arta Spectacolului Liric al Facultății de Arte, Universitatea „Ovidius”, clasa prof. asociat Daniela Vlădescu; Rodica Nurla, violonistă, concert-maestru al Orchestrei Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”; Cristina Dinescu, violonistă, membră a Orchestrei TNOB „Oleg Danovski”; Andreea Bratu, pianist concertist, cadru didactic la Facultatea de Arte, Universitatea „Ovidius” din Constanța.

„Încă de la prima sa ediție, Bienala Națională de Pictură Constanța s-a bucurat de o participare impresionantă din rândul artiștilor. Ediția de anul acesta beneficiază de prezența artiștilor plastici din județele Alba Iulia, Arad, Bacău, Brăila, București, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Timișoara și Vrancea. Suntem recunoscători celor care ne-au sprijinit în realizarea acestui eveniment: Consiliul Județean Constanța, UAPR și partenerii noștri media” – Lelia Rus Pîrvan, directorul Muzeului de Artă Constanța.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, al Uniunii Artiștilor Plastici din România și este sponsorizat de Crama Trantu.

CONSTANȚA: Joi la Jalea, atelierul de creație care îi invită pe cei mici în lumea sculpturii artistului Ion Jalea

Inițiativă a Muzeului de Artă din Constanța.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 iulie 2025, 16:31

Noi ateliere artistice, pentru copii, se vor desfășura, în această vară, la malul mării.

Printr-o inițiativă a Muzeului de Artă din Constanța, copiii interesați de pictură, de sculptură, sau pur și simplu de petrecerea timpului liber cu prieteni noi, într-un cadru marin, sunt invitați JOI la Jalea.

Acesta este titlul activității în care cei mici pot descoperi, în fiecare joi, de la ora 11.00, opera sculptorului dobrogean chiar în muzeul de sculptură care îî poartă numele, Ion Jalea, aflat în apropierea Cazinoului Constanța. Organizatorii au anunțat că desfășurarea cursurilor și a exercițiilor artistice se realizează cu materiale puse la dispoziție de muzeu, după o programare făcută în prealabil.

Muzeul de Sculptură Ion Jalea este unul dintre puținele obiective muzeale din țară dedicate exclusiv sculpturii.

Redactor – Silvia Pascale

TULCEA: „Terminal Delta”, proiect pentru promovarea orașului

Muzeu ambulant auditiv .

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 iunie 2025, 12:32

Asociația ‘Nod în papură’ lucrează în prezent la un proiect prin care-și propune promovarea orașului Tulcea, ‘Terminal Delta’, inițiativa urmând să readucă în fața publicului, prin intermediul unor scenarii audio, obiective vechi, ca de exemplu o cherhana, un atelier de marangozerie sau vechiul bazar turcesc.

Muzeul ambulant auditiv este amenajat într-un șasiu recondiționat și transformat într-o instalație de artă, în cadrul proiectului finanțat de Primăria municipiului Tulcea.

‘Oamenii vor intra într-o dubiță veche, un șasiu recondiționat și transformat într-o instalație de artă, și vor asculta câteva scenarii reconstituite într-un studio cu actori precum Alexandru Dunaev. Vor fi scenarii precum marangozerie, cherhana, piața de pește, vechiul bazar turcesc. Vrem să le refacem în studio, dar fără suport vizual. Tu, ca ascultător, vei fi nevoit să imaginezi totul, ceea ce este marele plus al evenimentului, deoarece acum, în perioada pe care o trăim, orice film, chiar și de science fiction, nu-ți prea antrenează imaginația, iar lipsa de imaginație duce la dezastre’, a declarat președintele Asociației ”Nod în papură”, Alexandru Onofrei.

Muzeul este realizat în proporție de 20% și ar putea fi inaugurat la finele lunii august – începutul lunii septembrie.

‘Dorința mea este ca proiectul să se încheie în vară. Nu se va întâmpla asta, pentru că spiritul meu realist îmi zice că e mult de muncă. Nu vrem să-l facem doar ca să fie făcut. Un eveniment important la care am vrea să participăm cu el ar fi chiar Ivan Fest și tindem să credem că la finele lunii august, începutul lunii septembrie va fi gata’, a afirmat Onofrei.

În vârstă de 26 de ani, Alexandru Onofrei a urcat într-o barcă din lemn când era copil, alături de bunicul lui. De la el a prins drag de marangozerie, dar și de muzica tradițională lipovenească pe care o promovează în concertele susținute alături de trupa Zagăn, din care face parte.

Acum șase ani, Alex a intrat în antreprenoriat și a organizat ture cu barca cu vele în complexul Razim-Sinoe. Ambarcațiunea pe care o avea atunci s-a dovedit neîncăpătoare pentru amatorii de asemenea experiențe și, cum nu avea bani, un an mai târziu a început să lucreze la o nouă barcă din lemn. Muncește și acum la ea și speră să o lanseze la apă în această vară, odată cu atelierul de marangozerie sau cu Regata ”Nod în papură” pe care o va organiza de la Sarichioi la Jurilovca.

Sursa – Agerpres

Muzeul Național al Marinei Române din Constanța găzduiește Campionatul Național de Navomodelism.

Invitatul lui Mircea Taiss în emisiunea „Dialoguri la zi” de azi este Tiberiu Tudor, antrenor la CS Farul Constanţa şi membru în Biroul Federaţiei României de Navomodelism.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 4 iunie 2025, 18:38

Pasionații de modelism naval sunt invitați, zilele acestea, la Muzeul Național al Marinei Române din Constanța, unde se desfășoară o nouă ediție a Campionatului Național de Navomodelism, machete Clasa „C”.

Sunt expuse peste 170 de navomodele și diorame navale, adevărate opere de artă cu veritabile valențe istorice, realizate cu măiestrie de sportivi din 12 cluburi de modelism din toată țara.

Invitatul lui Mircea Taiss în emisiunea „Dialoguri la zi” de azi este Tiberiu Tudor, antrenor la CS Farul Constanţa şi membru în Biroul Federaţiei României de Navomodelism.

CONSTANȚA: Expoziția aniversară „60. Repere și orizonturi”, un eveniment cultural major dedicat artei contemporane locale

Expoziția este curatoriată de Florentin Sîrbu, iar în deschiderea evenimentului va vorbi criticul de artă Cristina Gelan.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 iunie 2025, 14:36

Filiala Constanța Unu a Uniunii Artiștilor Plastici din România anunță deschiderea expoziției aniversare „60. Repere și orizonturi”, un eveniment cultural major dedicat artei contemporane locale. Vernisajul va avea loc miercuri, 04 iunie 2025, la ora 17:00, la Muzeul de Artă Constanța

Expoziția marchează un moment semnificativ, celebrând 60 de ani de creație artistică și evoluție culturală a Filialei Constanța Unu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Prin intermediul unei selecții impresionante de lucrări, evenimentul își propune să ofere o retrospectivă amplă și o viziune prospectivă asupra peisajului artistic local, reunind diverse expresii plastice care au marcat și continuă să definească arta autohtonă. Publicul este invitat să exploreze o bogată paletă de lucrări din domenii variate, incluzând pictură, sculptură, ceramică, grafică și tapiserie. Fiecare lucrare expusă este o mărturie a talentului, inovației și perseverenței artiștilor, contribuind la construirea unui dialog vizual complex și captivant.

Lista invitaților la eveniment reunește nume consacrate ale scenei artistice românești: Petru Lucaci, Marius Barb Barbone, Liviu Nedelcu, Gheorghe Dican și Gheorghe Pogan.

Un aspect emoționant al expoziției este prezența unor lucrări semnate de artiști care, deși nu mai sunt printre noi, au fost membri valoroși ai Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Constanța Unu, și a căror moștenire artistică rămâne vie. Lucrări semnate de Daniel Suciu, Daniela Țurcanu, Gheorghe Firica, Mihai Vatamanu, Mircea Enache, Petre Grăjdeanu, Petre Manea, Vasile Gheorghiu sau Wilhelm Demeter pot fi admirate în cadrul expoziției.

Întregesc expoziția lucrări semnate de membri activi ai Filialei Constanța Unu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, anume: Adelina Firica, Adina Dogaru, Adriana Bida, Alexandru Isopescu, Alexandru Nestorescu, Alexandru Șerbănescu, Alfred Ipper, Alma Parasca, Ana Maria Ceară, Andreea Rădulescu, Angela Bocu, Anca Fătu, Anca Caba, Anca Georgescu, Anca Pașa Deaconu, Carmen Dordea, Carmen Ionescu, Cosmin Grosu, Cristina Costea, Cristina Munteanu, Cristina Tudorache, Constantin Gheorghe, Constantin Papadopol, Daniela Gherghe, Daniela Tomozei, Diana Darea, Dorin Barbu, Elisabeth Martoncsak, Eugen Mărgărit, Eugeniu Albu, Eusebio Spînu, Florentin Sîrbu, Florentina Simininschi, Gabriela Gheorghe, Gabriela Pârvuleț Aramă, Gabriel Brajboiu, Gheorghe Caruțu, Gheorghe Fărcașu, Ioana Maier, Iuliana Mara, Lacme Ifrim, Laura Armeanu, Laura Macri, Laura Turda, Lidia Coraldi, Luminița Catalui, Maria Koiciu, Mariana Constantinescu, Mihaela Onesa, Mihaela Roca, Mariana Samoilă, Monica Rus, Nicolae Mira, Oana Călinescu, Oana Sfetcu, Răzvan Lipan, Sînziana Romanescu, Sabina Voinea Maurer, Silviu Sosoiu, Ștefan Firica, Vaporetto, Vasile Filip, Vasilică Lazăr, Vasilică Grigorov.

Expoziția este curatoriată de Florentin Sîrbu, iar în deschiderea evenimentului va vorbi criticul de artă Cristina Gelan.

În cadrul evenimentului va avea loc și lansarea albumului „Artiști vizuali în spațiul dobrogean”, o publicație esențială pentru studiul și înțelegerea artei din regiune, semnată de Alexandrina Macarov, Alexandra Lavinia Istratie-Macarov și Florentin Marian Sîrbu.

Invităm publicul larg, iubitorii de artă și media să ni se alăture la vernisaj și să viziteze această expoziție memorabilă, o celebrare a continuității și inovației în arta românească locală. Lucrările expoziției vor putea fi admirate până la data de 23 iunie 2025.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.

Piesa de Patrimoniu: Una dintre cele mai vechi torpile din țară, intrată în dotarea Marinei Militare la începutul secolului XX

Este clasată la categoria tezaur și este expusă la Constanța, în sălile Muzeului Național al Marinei Române.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 17 mai 2025, 14:37

Rubrica Piesa de Patrimoniu ne conduc, astăzi, în fața uneia dintre cele mai vechi torpile din țară, achiziționate la începutul secolului XX de Marina Română.

Este clasată la categoria tezaur și este expusă la Constanța, în sălile Muzeului Național al Marinei Române.

Muzeograful Dragos Sichigea, într-un dialog cu Silvia Pascale ne spune contextul în care au fost folosite torpile asemănătoare, ce semănau moarte în rândul inamicilor României, din Primul Război Mondial.

CONSTANȚA: Vernisajul expoziției de sculptură ,,Eu și împrejurările mele“

Muzeul de Artă Constanța.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 aprilie 2025, 21:03

La Muzeul de Artă Constanța va avea loc, miercuri, 30 aprilie, de la ora 16.00, vernisajul expoziției de sculptură ,,Eu și împrejurările mele“.

În spațiul de la parter dedicat expozițiilor temporare, expun sculptori aflați la vârsta deplinei maturități artistice, membri ai corpului profesoral de la Departamentul de Sculptură al Universității Naționale de Arte din București.

,,Am considerat că aserțiunea eu sunt eu și împrejurările mele poate constitui firul roșu ce leagă puternicele personalități ce expun, cu această ocazie, la Constanța. Ortega y Gasset, autorul acestui aforism, consideră că identitatea fiecăruia dintre noi este rodul contextului spațio-temporal în care ne naștem, că perspectiva noastră este puternic influențată de libertate, dar și de limitele ei, iar deciziile noastre sunt perpetuu determinate de particularitățile mediului care ne conține.
Am legat, astfel, Pasărea metonimică a lui Adrian Ilfoveanu cu racheta plină de activism și poezie a lui Cristian Răduță. Din covoarele și elementele ready – made ale lui Mihai Rusen am creat context pentru sărutul imponderabil propus de Cătălin Bădărău. Colecția de căști cazone, etalate de Elena Bobi Dumitrescu și Titi Cojocaru parcurge etapele istoriei, în timp ce intervenția media adusă de Reka Csapo Dup ne aduce abrupt cu picioarele pe pământ.
Câți sculptori, tot atâtea manifestări, plasate într-un continuu conflict între idealism și realism. Nume mari ale artei românești actuale ne provoacă o reflecție asupra propriei noastre condiții, clar circumscrisă de context. Vă invităm, așadar, să vă puneți, măcar pentru scurt timp, în centrul preocupărilor voastre”, spune curatorul Mădălina Mirea.

Expoziția va putea fi vizitată până la data de 1 iunie a.c..

Piesa de Patrimoniu: Primul submarin militar al României, Delfinul I

Dialog cu muzeograful Dragoș Sichigea.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 aprilie 2025, 13:32

Despre primul submarin militar al României, Delfinul I, cum mai este cunoscut, vorbim astăzi la Piesa de Patrimoniu.

Silvia Pascale a mers la Muzeul Național al Marinei Române și, într-un dialog cu muzeograful Dragoș Sichigea, a aflat de ce submarinul era numit sicriul de fier, ce misiuni de apărare a avut în al Doilea Război Mondial și când a fost scos din uz.

Important de știut este faptul că impresionantul motor al Delfinului I, se află și astăzi expus în curtea exterioară a Muzeului Marinei.

CONSTANȚA: Muzeul de Artă Populară găzduiește expoziția Sărbătoarea Paștelui la români

Până la data de 4 mai.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 martie 2025, 17:08

La Muzeul de Artă Populară din Constanța s-a deschis expoziția Sărbătoarea Paștelui la români, cu valoroase piese din patrimoniul propriu.

Constănțenii și turiștii pot admira, până la data de 4 mai, interioare țărănești de sărbătoare din toate provinciile istorice românești.

Cu detalii, muzeograful Mihaela Trifu:

Grafica regretatei artiste Alma Ștefănescu Schneider, pe simezele Muzeului de Artă Constanța

Ele vor rămâne la malul mării pentru că tablourile au fost donate instituției de cultură de către familia artistei.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 martie 2025, 14:09

95 de lucrări de grafică, semnate de regretata artistă Alma Ștefănescu Schneider, cunoscută drept povestitoarea de oameni și de iubire, pot fi văzute până la sfârșitul lunii aprilie pe simezele Muzeului de Artă Constanța.

Ele vor rămâne la malul mării pentru că tablourile au fost donate instituției de cultură de către familia artistei.

Sunt opere vibrante, realizate în culori vesele, care ne invită la un permanent dialog cu noi înșine, ne spune conservatorul Smaranda Tulea.

Are detalii Silvia Pascale:

Ce bijuterii și pietre nestemate purtau femeile din antichitate, aflăm la Piesa de Patrimoniu

Arheologul Ana Hamat de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne prezintă o bijuterie deosebită.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 martie 2025, 11:26

Piesa de Patrimoniu prezentată în acest weekend ne poartă înapoi în timp, în urmă cu mai bine de 2000 de ani și ne demonstrează că frumusețea, eleganța și grija unei femei pentru înfățișarea ei au fost dintotdeauna, la fel de importante.

Într-un interviu realizat de Silvia Pascale, arheologul Ana Hamat de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne prezintă o bijuterie deosebită cu ajutorul căreia doamnele, în antichitate, își prindeau părul, semn că statutul lor era acela de femei măritate.

Foto – MINAC

CONSTANȚA: Mormântul pictat Hypogeu de la Tomis, și expoziția dedicată acestuia, au fost deschise publicului larg

La inaugurare au venit oficialități, arheologi, cercetători, dar mai ales oamenii simpli.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 martie 2025, 15:31

După aproape 4 decenii de la descoperirea sa, joi, pe 20 martie, Mormântul pictat Hypogeu de la Tomis, și expoziția dedicată acestuia, au fost deschise publicului larg.

La inaugurare au venit oficialități, arheologi, cercetători, dar mai ales oamenii simpli, constănțenii care au așteptat ani de-a rândul ca acest obiectiv istoric unic în Dobrogea și în țară să poată fi, în sfârșit, vizitat.

Oaspeții au admirat vitrinele cu obiectele funerare descoperite în Mormântul Pictat Hypogeu, au făcut fotografii și s-au bucurat că Tomisul este din nou în atenția arheologiei naționale și internaționale.

Cercetătorul și președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, Viorel-Emanuel Petac a vorbit despre importanța acestui moment.

Redactor – Silvia Pascale

Atelierul ”Frumos de jur împrejur” la Muzeul de Artă Populară Constanța

Atelier coordonat de președintele Asociației Semne Cusute, arhitecta Ioana Corduneanu.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 martie 2025, 13:53

În luna femeii, a florilor de primăvară și a mărțișoarelor, Muzeul de Artă Populară Constanța a găzduit un atelier practic numit Frumos de jur împrejur, coordonat de președintele Asociației Semne Cusute, arhitecta Ioana Corduneanu.

Aceasta a învățat să coasă și să brodeze încă de la vârsta de 5 ani, de la bunica sa.

A aflat atunci că prin cusut se poate exprima la fel de bine ca prin scris.

Mai târziu a descoperit că broderia este un limbaj vizual care poate fi înțeles de oricine de pe glob, este un fel de limbă engleză , dar în textile, ne-a mărturisit Ioana Corduneanu.

Asociația pe care o conduce a contribuit la înscrierea pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO a „Artei cămășii cu Altiță, element de identitate culturală”.

Vă invităm să ascultați un interviu realizat de colega noastră, Silvia Pascale.

O lulea din perioada Imperiului Otoman, pe care numai bogații și-ar fi putut-o permite, piesă din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Produsă în atelierele din Tophane, Istanbul, în urmă cu sute de ani.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 februarie 2025, 12:24

O lulea produsă în atelierele din Tophane, Istanbul, în urmă cu sute de ani, confecționată din cea mai fină ceramică, acoperită cu angobă roșie și foiță de aur, este prețiosul exponat al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța pe care îl prezentăm astăzi la Piesa de patrimoniu.

Muzeograful Andreea Andrei a studiat istoricul pipei, o bijuterie pe care numai apropiații sultanului, oameni foarte bogați, și-ar fi putut-o permite.

Silvia Pascale are detalii:

Sursa foto MINAC

Muzeul de Artă Constanța va sărbători Ziua Națională Constantin Brâncuși

Muzeul de Artă Constanța va fi prezent la Iași cu 13 lucrări de sculptură.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 februarie 2025, 12:46

Muzeul de Artă Constanța va sărbători Ziua Națională Constantin Brâncuși, prin prezența la cea de-a 5-a editie aniversară a celui mai important eveniment dedicat sculpturii din România – Luna Sculptorilor Români, cu o serie de lucrări de sculptură din patrimoniul său.

Organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, începând cu data de 19 februarie 2025, evenimentul marchează cei 149 de ani de la nașterea marelui artist Constantin Brâncuși și promovează sculptura ca formă de manifestare artistică.

Muzeul de Artă Constanța va fi prezent la Iași cu 13 lucrări de sculptură, semnate de mari nume ale sculpturii românești: Ion Jalea, Dimitriu Bârlad, Boris Caragea, Ion Pârvan, Alexandru Călinescu, Leonard Răchită, Aurel Contraș și Richard Hette.

Lucrările expuse la Iași de instituția de cultură contănțeană fac parte din proiectul „Muzeul din depozit”, realizat anual de Muzeul de Artă din Constanța și aflat anul acesta la cea de-a zecea ediție. Prin acest proiect instituția constănțeană și-a propus valorificarea fondului de lucrări care, din lipsă de spaţiu, nu pot fi prezente în expoziția permanentă. De aceea, expoziţiile temporare în care lucrările sunt aduse din depozit şi expuse publicului reprezintă momente de mare însemnătate pentru iubitorii de artă.

Asadar, vineri 21 februarie 2025, de la ora 15.00, la Muzeul Unirii din Iași, va avea loc vernisajul expoziției „Orizonturi postbelice”, parte din proeictul instituției constănțene „Muzeul din depozit”. Expoziția este curatoriată de Maria Bilașevschi și Lelia Rus-Pîrvan.

Aflat la cea de-a cincea ediție, evenimentul Luna Sculptorilor Români va aduce în atenția publicului 53 de opere de artă, care vor fi amplasate temporar în spațiu liber, transformând orașul Iași într-un veritabil circuit cultural. Maeștri ai artei, alături de creatori tineri, reprezentanți ai școlii românești de sculptură, curatori și operatori din sfera culturii vor prezenta publicului ieșean creații reprezentative într-un efort susținut de radiografiere și documentare a fenomenului sculpturii moderne și contemporane.

Spațiile de expunere din Iași sunt: Galeria Ateneului Național, Palatul Culturii, Muzeul Mitropolitan, CIAC Baia Turcească, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, Muzeului Municipal, Palatul Braunstein, Casa Universitarilor (UAIC), Muzeul Literaturii, Galeria Facultății de Arhitectură și Aeroportul din Iași.

Expoziții speciale vor fi organizate în spațiile UAPR Filiala Iași, precum Galeria Pallady, Galeria Drossu, Galeria Octav Băncilă, Galeria La Geam, Arcada Central Art Space, cât și în cadrul galeriei private Arteast.

Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, Palas Campus, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, Str. Lăpușneanu, Bulevardul Carol I vor găzdui timp de o lună sculpturi monumentale, invitând publicul larg la introspecție, într-un demers educativ și interactiv de familiarizare cu estetica artei contemporane.

În primele zile ale evenimentului, publicul va avea ocazia să îi întâlnească pe invitații speciali – Dinu Câmpeanu (București), Elena Ilash (Cluj Napoca), Virgil Scripcariu (București), Gabriela Drinceanu (Iași), să participe la expoziții, workshop-uri și acte performative, alături de curatori remarcabili, precum Maria Bilașevschi, Ioan Răducea și Cristina Simion. Academicianul Valeriu Matei, alături de prof. Eugen Târcoveanu vor vorbi despre importanța Ecorșeului lui Brâncuși, în cadrul unei conferințe, organizate la Universitatea de Medicină.

Invitatul de excepție al Ediției din 2025 a Lunii Sculptorilor Români este maestrul Aurel Vlad, care va fi prezent la Iași cu o expoziție personală, organizată la CIAC Baia Turcească și cu o serie de lucrări în spațiu public.

Numeroasele manifestări culturale organizate sub semnul Luna Sculptorilor Români 2025 exprimă pasiunea neîngrădită pentru frumos și inovație și promovează genialiatea și diversitatea creativă a artiștilor plastici români.

CFR are în plan modernizarea stației CF Constanța

Publicat de Doina Sirbu, 13 februarie 2025, 15:28

Cătălin Schipor

S-a vorbit în ultima perioadă despre proiectul unui dezvoltator imobiliar de relocare a Gării Constanța. Reprezentanții CFR Infrastructură spun că, până acum, la sediul Sucursalei Regionale Căi Ferate (SRCF) Constanța nu a fost primit un astfel de proiect spre consultare sau aprobare. Însă CFR are în plan modernizarea stației CF Constanța.

Furt artefacte/ Corpul de control al premierului a constatat deficienţe în urma verificărilor efectuate la MNIR şi la Ministerul Culturii

Rezultatul verificărilor a fost comunicat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a informat Guvernul.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 februarie 2025, 18:34

Corpul de control al prim-ministrului a constatat ‘deficienţe sau lacune legislative’ în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural, precum şi ‘abateri’ de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate, potrivit unei sinteze a verificărilor întreprinse în legătură cu condiţiile în care o parte din artefactele din tezaurul dacic au fost expuse în Muzeul olandez Drents din Assen.

Potrivit sintezei transmise joi de Guvern, acţiunea de control desfăşurată de către Corpul de control al prim-ministrului (CCPM) a vizat analiza demersurilor efectuate la nivelul Ministerului Culturii şi Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), raportate la prevederile cadrului normativ ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasificate în vederea organizării unor expoziţii în străinătate.

Constatările au relevat, pe de o parte, deficienţe sau lacune legislative în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural, iar, pe de altă parte, abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate, se arată în document.

Corpul de control a constatat că ‘măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate’.

‘Verificările CCPM au relevat faptul că măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Situaţia de fapt a fost cauzată, pe de o parte, de lipsa unor norme instituite în acest sens, de lipsa de stabilire a atribuţiilor specifice în cadrul structurilor organizatorice şi entităţilor implicate în aprobarea exportului temporar, precum şi în lipsa de solicitare de îndrumare/consultanţă de la autorităţi, instituţii publice competente sau de achiziţii de servicii profesionale de la persoane private specializate şi autorizate în domeniul protecţiei şi pazei valorilor’, se explică în document.

Analiza măsurilor de siguranţă acceptate de reprezentanţii MNIR pentru organizarea expoziţiei temporare la Muzeul Drents, prin comparaţie cu cele stabilite pentru expoziţiile de la Madrid şi Roma, a relevat că au fost ‘mai puţin riguroase, cel puţin sub aspectul asigurării pazei cu personal specializat 24h/24h’, au subliniat experţii Corpului de control.

‘Astfel, în cazul expoziţiei din Olanda, supravegherea expoziţiei s-a realizat prin intermediul unui centru de control funcţional 24h/24h, 7 zile pe săptămână, iar personalul de pază a fost disponibil pentru comunicaţii în caz de urgenţă. În cazul expoziţiilor din Madrid şi Roma, securitatea în interiorul şi/sau în exteriorul obiectivului a fost asigurată cu personal de paza specializat 24h/24h’, relevă documentul transmis de Guvern.

Conform acestuia, totodată, demersurile efectuate la nivelul MNIR în vederea încheierii unei înţelegeri având ca finalitate organizarea unei expoziţii în Olanda nu au fost supuse analizei şi avizării formale a Consiliului de administraţie instituit la nivelul muzeului.

‘Această conduită a constituit o abatere de la normele ce reglementează organizarea şi funcţionarea MNIR aprobate prin ordin de ministru’, se atrage atenţia în document.

Corpul de control al prim-ministrului a constatat şi o serie de nereguli în ceea ce priveşte modul în care s-a respectat obligaţia obţinerii avizului din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, obligaţie prevăzută în norma metodologică ce reglementează exportul temporar al bunurilor culturale mobile, normă aprobată prin hotărâre de Guvern.

Astfel, s-a constatat că iniţierea demersurilor pentru obţinerea avizului de principiu s-a realizat ‘cu devansarea unor termene, respectiv cel prevăzut articolul 7 alineat (1) şi cel prevăzut la articolul 8 alineat (1) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004’.

Introducerea pe ordinea de zi a şedinţei din data de 14 mai 2024 a solicitării MNIR s-a realizat ‘cu încălcarea termenului prevăzut la articolul 20 alineat (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr. 3515/2023’, a mai constatat Corpul de control.

Analiza pentru avizare efectuată la nivelul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor ‘nu a relevat existenţa unei diferenţe semnificative între informaţiile comunicate de MNIR, în principal cu privire la numărul obiectelor culturale (aproximativ 350 obiecte conţinute în scrisoarea de intenţie semnată de cei 2 parteneri şi 673 obiecte prevăzute în Lista pieselor propuse pentru exportul temporar)’.

‘Contractul de împrumut nr. 2987/14.05.2024 dintre MNIR şi muzeul din Olanda a fost încheiat anterior comunicării de către reprezentanţii Ministerului Culturii a avizului de principiu (17.05.2024), deşi prin propunerea avizului de principiu membrii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor decid pentru oportunitatea exportului temporar de bunuri culturale mobile în conformitate cu prevederile articolului 6 alineat (3) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Atât Contractul de împrumut nr. 2987/14.05.2024, cât şi Certificatul de asigurare nr. T0197450008-001 nu au făcut obiectul avizării la nivelul Serviciului Juridic, Contencios din cadrul Ministerului Culturii şi nici nu au fost identificate demersuri întreprinse de reprezentanţii MNIR de a le transmite spre avizare, nefiind respectate prevederile articolului 8 alin. (2) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Acest aspect nu a fost identificat la nivelul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, cu ocazia analizei documentaţiei depuse’, au mai indicat verificările.

În urma acestora, a mai reieşit că pentru unele dintre bunurile expuse în Olanda ultima reevaluare s-a realizat în urmă cu mai mult de 14 ani, cu toate că, potrivit regulii stabilite prin normele aplicabile, această operaţiune trebuia să se deruleze la intervale de 10 ani.

Potrivit sintezei Corpului de control, contractul de împrumut nu a fost încheiat în forma autentică cerută în mod expres de dispoziţiile articolul 8 alineat (1) litera (a) din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004, situaţie de fapt generată de o derogare aprobată în numele ministrului de secretarul general din cadrul Ministerului Culturii, cu încălcarea dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 24/2000.

Rezultatul verificărilor a fost comunicat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a informat Guvernul.

Sursa – Agerpres

AUDIO | CONSTANȚA: Pro sau contra relocării Gării CF

Proiect de regenerare urbană la Constanța: un mic oraș modern pe 38 de hectare.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 februarie 2025, 17:06 / actualizat: 3 februarie 2025, 7:58

Un proiect de regenerare urbană și de creare a unui mic oraș cu facilități moderne vizează un areal de 38 hectare situat în zona fostelor depozite Oil Terminal, în spatele Gării CF Constanța.

Marile provocări în materializarea proiectului presupun decontaminarea zonei afectate de reziduurile de hidrocarburi totale petroliere și, de asemenea, găsirea unei variante de reconfigurare a rețelei de cale ferată la o distanță de peste un kilometru de actuala gară.

Zona fostelor depozite Oil Terminal este contaminată de reziduuri de hidrocarburi, dar va face obiectul unei ample acțiuni de ecologizare. Deșeurile de beton vor fi folosite la organizarea de șantier și pentru procesul de bioremediere, iar unele depozite vor fi integrate în proiect și vor fi tranformate, de pildă, în teatru în aer liber.

Aproape tot terenul a fost decopertat, fiind executate lucrări de depoluare și cercetări arheologice, iar în urma proiectului de regenerare urbană, zecile de hectare de teren se vor transforma într-un mic orășel, concentrat în jurul noii gări, cu spații verzi și grădină botanică, muzee, teatre, centre comerciale, birouri și hoteluri.

Potrivit reprezentanților companiei, o nouă gară va fi construită la 1,2 km de actuala clădire a stației CF. Conform proiectului, noua gară va fi flancată de două piațete, iar peroanele vor fi amplasate în subteran. Din vechea gară se va păstra cupola, sub care se va reloca locomotiva cu abur, iar actuala clădire va fi transformată în muzeu feroviar.

Gara CFR în prezent

Intenția dezvoltatorului de a reloca Gara Constanța a stârnit numeroase reacții printre constănțeni. Câteva mii au semnat o petiție online împotriva mutării ei, alții sunt de acord cu ideea.

Detalii, în reportajul realizat de Adrian Băncilă:

Redactor: Adrian Băncilă

Piesa de Patrimoniu: Fortuna cu Pontos, un ansamblu statuar emblemă pentru Dobrogea

Poveștile artefactelor de mare valoare ale Dobrogei

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 februarie 2025, 11:02

La rubrica Piesa de Patrimoniu de astăzi, gândurile noastre se îndreaptă spre Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Chiar dacă nu avem încă o expoziție în noul sediu în care să putem admira îndeaproape piesele de tezaur, putem asculta oricând poveștile artefactelor de mare valoare ale Dobrogei.

Istoricul Cristian Cealera, într-un dialog cu Silvia Pascale ne va vorbi despre ansamblul statuar al Zeiței Fortuna și al micului zeu Pontos, divinități protectoare ale vechiului oraș Tomis.

CONSTANȚA: Exponatul lunii ianuarie la MINAC – capitel de marmură descoperit la Tomis cu monograma Episcopului Ioan

Se presupune că ar fi vorba despre Episcopul de Tomis, Ioan, care ar fi trăit aici în prima jumătate a sec. al V-lea p. Chr.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 ianuarie 2025, 15:18

Fragment dintr-un capitel de marmură descoperit la Constanța în condiții necunoscute. Acesta poartă pe fața principală o monogramă cruciformă flancată de două caneluri largi, iar în colțuri este decorată cu câte o floare de crin.

Monograma este înscrisă într-un cerc dublu și a fost citită Ἰωάννου. Se presupune că ar fi vorba despre Episcopul de Tomis, Ioan, care ar fi trăit aici în prima jumătate a sec. al V-lea p. Chr. Episcopul este menționat în scrierile antice ca fiind unul dintre apărătorii ortodoxiei în timpul marilor controverse nestoriene și monofizite din secolul al V-lea.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes este un nume creștin de origine semitică și este frecvent întâlnit în inscripțiile din Scythia în sec. IV-VI p. Chr. Capitelul cu simboluri creștine se presupune că ar proveni de la un edificiu ecleziastic, poate chiar de la o biserică închinată Sfântului Ioan, la Tomis fiind identificate, până în prezent, opt lăcașuri de cult creștine.

Ipoteza funcționării la Tomis a unei biserici dedicate Sfântului Ioan este confirmată de o stelă funerară datată în sec. IV-V p. Chr., ridicată pentru Maru, fiica lui Ioan (Ἰωάννου), administrator al bisericii Sf. Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante figuri în tradiția creștină, având un rol esențial în pregătirea poporului pentru venirea lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul este venerat ca un simbol al pocăinței, smereniei și curajului în slujirea lui Dumnezeu, creștinii din toate colțurile lumii cinstindu-l pe 7 Ianuarie.

”Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă transmite cele mai calde urări de sănătate, bucurie și împliniri! Fie ca această zi specială să vă aducă lumină în suflet, armonie și momente pline de recunoștință alături de cei dragi. La mulți ani tuturor sărbătoriților!”

Site-ul Muzeului de Artă Constanța este de acum accesibil și în limba turcă

Din 7 decembrie 2024 site-ul, precum și codurile QR din muzeu sunt traduse în limba turcă.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 decembrie 2024, 20:09

Prin proiectul „Ghidul meu este limba turcă” Muzeul de Artă din Constanța va putea fi accesibil de acum și în limba turcă.

Din 7 decembrie 2024 site-ul, precum și codurile QR din muzeu sunt traduse în limba turcă.

Ceremonia de deschidere a proiectului „Ghidul meu este limba turcă”, derulat în colaborare cu Ministerul Culturii din România și Institutul Yunus Emre, a avut loc sâmbătă 7 decembrie 2024, la Muzeul de Artă din Constanța, în prezența domnului Mustafa Yıldz, Director al Institutului Yunus Emre, cu participarea Consulului General al Republicii Türkiye la Constanța, domnul Ozan Çakır și doamna Lelia Ioniță – Şef Serviciu, Secretariatul General al Guvernului, Serviciul pentru suport strategic şi cooperare cu mediul asociativ.

Expoziția de pictură „Culori din Balcani”, deschisă cu acest prilej, a artistului de la Istanbul, Akın Ekici, curatoriată de doamna Yıldız Ibram, va rămâne deschisă timp de o săptămână la parterul muzeului, în Sala de Secol XIX.

CONSTANȚA: Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară – Punguță „kîse” (tătari)

Punguțele pentru păstrarea tutunului, banilor și ceasului.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 decembrie 2024, 11:38

Punguțele pentru păstrarea tutunului, banilor și ceasului sunt daruri tradiționale oferite mirelui și cavalerilor de onoare ai acestuia, de către mireasă, în cadrul ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni.

Aceste accesorii au fost lucrate în forme, tehnici și din materiale diferite: croșetate din bumbac sau brodate în relief pe satin și catifea, cu fir metalic, paiete și mătase policromă.
Punguțele de tutun prezentate („tutun kisesî”) sunt o categorie de piese mai rustice, croșetate din bumbac mercerizat, având un repertoriu motivistic divers: varianta florală a pomului vieții, reprezentarea păsărilor plasate pe ram și vița-de-vie cu ciorchini de struguri – simboluri ale vitalității, fertilității și bunei însoțiri a cuplului.

Delicatețea lucrului cu croșeta este sporită de realizarea cu acul a ciucurilor din dantelă.
Conform uzanțelor ceremonial, punguțele se ofereau separat sau fixate în mijlocul batistelor brodate, alcătuind categoria de daruri numite „kiselî șewre”.

Piesa de patrimoniu: volumul „Cezar Atodiresei – Desen, pictură, obiect/ Drawing, Painting, Object”

Volum lansat cu prilejul Zilei Dobrogei.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 noiembrie 2024, 15:08

La Muzeul de Artă Constanța a fost lansat volumul „Cezar Atodiresei – Desen, pictură, obiect/ Drawing, Painting, Object”, cu prilejul Zilei Dobrogei.

Prezentăm, la rubrica Piesa de Patrimoniu, opera Turn de Colț, un tablou semnat chiar de regretatul pictor Cezar Atodiresei.

Despre semnificațiile acestei creații ne vorbește conservatorul Smaranda Tulea, în dialog cu Silvia Pascale:

CONSTANȚA: Expoziție dedicată ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni, organizată la Muzeul de Artă

Zeci de obiecte valoroase, unele, vechi de peste un secol.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 noiembrie 2024, 17:22

Constănțenii și turiștii sunt invitați în această perioadă la o expoziție dedicată ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni, organizată la Muzeul de Artă din Constanța.

La parterul instituției sunt expuse zeci de obiecte valoroase, unele, vechi de peste un secol.
Muzeograful Mirela Stângă:

Expoziția poate fi vizitată până pe data de 8 decembrie.

CONSTANȚA: Les Fleurs du mal – expun lucrări 14 artiști contemporani

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 octombrie 2024, 19:09

Muzeul de Artă Constanța are plăcerea de a vă invita la deschiderea expoziției Les Fleurs du mal, ce va putea fi vizitată în perioada 11 octombrie – 30 noiembrie 2024, un proiect curatoriat de Nora Cupcencu.

Les Fleurs du mal, ca titlu al expoziției, evocă nu doar simbolismul lui Charles Baudelaire, ci și influențele toxice subtile care se strecoară insidios în viața fiecărui creator, intensificând povara și drama parcursului artistic. Reflecțiile lui Baudelaire asupra ciocnirii dintre o lume ideală și teatrul falsității, ce domină interacțiunile sociale, rămân valabile și astăzi.

14 artiști contemporani:

Olimpiu Bandalac, Irina Cîmpeanu, Nora Cupcencu, Matei Emanuel, Dumitru Gorzo,

Petru Lucaci, Alex Mirutziu, Gili Mocanu, Denis Nanciu, Răzvan Neagoe, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga, explorează teme mari precum alienarea, dezalienarea și problemele legate de identitate, printr-o diversitate de medii artistice – pictură, sculptură, fotografie, instalație site-specific și film/eseu – .

Chiar dacă este vorba despre o alienare din cauze diferite, pe paliere diferite, ea este una subtilă, asemănătoare cu cea pe care Jean-Paul Sartre o descrie în Ființa și neantul, unde omul este „condamnat la libertate” și, totodată, la povara de a-și crea propriul sens în lume.

Temele legate de identitate se împletesc cu explorarea morții, văzută nu doar ca o finalitate fizică, ci și ca o moarte simbolică, un fel de repetiție pentru moarte, o repetiție cu public, în care există această încercare de a îmbrățișa un posibil punct terminus al vieții printr-o existență în acord cu propriul suflet. Fie că este vorba despre o alienare de sine, existențială, socială sau culturală, acești artiști navighează împotriva vânturilor nevăzute ale unei lumi veșnic nemulțumite.

Florile răului nu reprezintă doar corupția sufletească, ci și posibila renaștere prin suferință, expresia unui dialog între forțele care constrâng și cele care eliberează, arta fiind canalul prin care acești artiști aleg să țină în fața lumii oglinda realității. Astfel, în haosul experiențelor urbane și al alienării sociale și culturale, se nasc florile, iar, în mijlocul grădinii, artiștii construiesc o formă nouă de libertate, una contagioasă, care transcende limitele impuse de exterior, putând elibera și alte persoane dispuse să gândească.

Expozitia radiografiază atât vulnerabilitatea, cât și puterea artistului, într-un context în care prieteniile, alianțele și presiunile sociale îi pot determina traiectoria. Astfel, fiecare lucrare prezentată în această expoziție devine un manifest personal – o declarație de libertate în fața unui sistem ce nu mai poate induce sentimentul de înstrăinare. Această transcendere a alienării, fie ea socială, culturală ori existențială, devine miezul noii identități revendicate de acești artiști. Ei se mută chiar în interiorul existenței, singurii străini rămânând cei care caută în afara lor validarea identității artistice sau personale. În acest peisaj, alienarea nu mai este doar o forță care distruge, ci un punct de plecare pentru redefinirea sinelui, a culturii și a societății.

Redactor – Daniel Țăndăreanu

AUDIO: Despre începuturile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie cu istoricul și arheologul numismat Gabriel Custurea

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 septembrie 2024, 13:01

Istoricul și arheologul numismat Gabriel Custurea își amintește cum au fost începuturile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

În iarna anului 1977, chiar în zi de Crăciun, s-a deschis în mod festiv această instituție de cultură care a funcționat, fără întrerupere, timp de 47 de ani.

Luni, pe 16 septembrie sediul vechi al muzeului s-a închis pentru a putea intra într-un amplu proces de restaurare.

Despre acest spațiu al amintirilor ne povestește la Accente Culturale, Gabriel Custurea, într-un dialog cu Silvia Pascale.

Redactor online – Daniel Țăndăreanu

AUDIO: După 47 de ani de activitate continuă, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, se va închide temporar

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 septembrie 2024, 10:29

După 47 de ani de activitate continuă, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, un simbol al Cetății Tomis, se va închide luni, 16 septembrie pentru că va intra într-un amplu proces de restaurare.

Până atunci însă, putem vedea gratuit expozițiile acestuia sâmbătă, între orele 12.00-23.00 și duminică, între 10.00 și 17.00.

Sâmbătă, vom petrece o ultimă noapte, în piața Ovidiu, de neuitat, spun organizatorii care pregătesc tombole, reconstituiri istorice, tururi interesante, ateliere de modelaj și proiecții nonconformiste sub titlul- Istoria spusă altfel.

Silvia Pascale are detalii:

Redactor online – Daniel Țăndăreanu

Ultima noapte în Piața Ovidiu – Povestea MINAC continuă! – Tombolă cu premii

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 septembrie 2024, 17:05

În acest week-end vizitarea expoziției de bază a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) va fi gratuită, după următorul program: sâmbătă (intervalul orar 12.00-23.00 și duminică (10.00 – 17.00).

Cu această ocazie, vizitatorii vor primi tichetul gratuit vor putea participa la o tombolă în care sunt oferite 10 brățări deosebite, ce poartă emblema celui mai important artefact al arheologiei dobrogene, Șarpele Glykon.

Tragerea la sorți a câștigătorilor va avea loc luni, 16.09.2024.

După cum s-a anunțat și anterior, de luni, 16 septembrie, MINAC își va închide porțile pentru public, clădirea din Piața Ovidiu, în care muzeul funcționează de 47 de ani, urmând să intre într-un amplu proces de reabilitare.

Regulamentul tombolei AICIRedactor – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Se redeschide secția de artă a Muzeului „Delta Dunării” (actualul Institut de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 august 2024, 13:04

În fiecare an, pe 23 august, aniversăm deschiderea secției de artă a Muzeului „Delta Dunării” (actualul Institut de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea) în clădirea monument istoric, care a rămas în memoria orașului sub denumirea de Palatul Pașei.

Începând cu 23 august 1982, Muzeul de Artă a fost o prezență constantă în viața comunității tulcene, iar începând cu 1 octombrie 2012, alături de Casa Avramide-Casa Colecțiilor, face parte din Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean, un produs cultural adresat tuturor celor pasionați de artă.

Expozițional, Muzeul de Artă Tulcea oferă vizitatorilor două spații de expunere. Parterul este dedicat expozițiilor temporare, tematice, ce valorifică patrimoniul propriu, expozițiilor artiștilor contemporani sau expozițiilor-concurs, de tipul Bienalei naționale de pictură „Alexandru Ciucurencu” și al Bienalei naționale de grafică „Constantin Găvenea”. Etajul este rezervat expoziției permanente a muzeului, denumită sugestiv „Arte și influențe în Dobrogea”. Sunt expuse cele mai valoroase lucrări de artă decorativă, icoane, pictură, sculptură și grafică, modernă și contemporană românească.

Începând cu Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Ștefan Luchian, continuând cu Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Max Hermann Maxy, Marcel Iancu, Victor Brauner și până la Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Irimescu, Constantin Piliuță, Vladimir Șetran sau Theodor Hrib, expoziția permanentă a muzeului redă cronologic și tematic cele mai importante momente ale evoluției artelor plastice în țara noastră.

Program, de marți până duminică, între orele 9:00-17:00.

Redactor – Daniel Țăndăreanu

Vânătoare de comori organizată la Muzeul Național al Marinei Române

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 august 2024, 10:37

Se fac ultimele pregătiri pentru vânătoarea de comori organizată astăzi la Muzeul Național al Marinei Române.

În aceste momente, muzeografii pun cu grijă indiciile care îi vor conduce pe copii, la comorile ascunse în sălile instituției.

Vânătoarea se va desfășura între orele 13.00 si 14 00.

Important de știut este faptul că astăzi, până la ora 16:00, accesul în Muzeul Național al Marinei Române va fi gratuit pentru toți vizitatorii.