BNR a revizuit în creștere, la 4,6%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an

Publicat de Doina Sirbu, 20 mai 2025, 13:40

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate marți de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

‘Coordonatele externe sunt cam aceleași. Aceasta e prognoza. Nu arată rău. Ceva mai rău decât anterior, să zicem, la final de perioadă de prognoză, în loc de 3,1 -3,4%, în a doua jumătate acestui an, în loc de 3,8% – 4,6%. Dar este făcută cu datele dinainte de 1 mai. Nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor și prognoza se poate modifica în mod sensibil, nu spun substanțial, se poate modifica. De aceea, nici nu vi-o prezint. Este în raport, o analizați fiecare. Inflația vine jos. Este un lucru foarte bun. Discuțiile legate de faptul că e cea mai mare din Europa….este, dar în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală, problema majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Să ai un deficit public de 9% și o inflație de 4% nu este deloc în ceea ce privește inflația o chestiune care nu se poate explica. Cel mai important este acest lucru. Deci avem componenta pe care conduce și o urmărește Banca Națională în scădere, CORE 2 ajustat. Noi va trebui să drămuim foarte atent cât de mult strângem cererea agregată ca să reducem CORE2 ajustat și dacă alte componente de inflație vor crește pentru că drămuirea cererii agregat se duce și în încetinire de creștere economică și avem deja o încetinire de creștere economică’, a explicat Mugur Isărescu.

El a menționat că BNR va conlucra cu noul Guvern pentru a găsi soluțiile optime care pot duce inflația în jos, bazată pe o reducere sustenabilă și treptată a deficitului public, dar fără să avem recesiune economică.

‘Unele măsuri fiscale sunt inflaționiste, nu? Altele nu sunt inflaționiste, dar nu știm care va fi pachetul pe care îl va adopta Guvernul. Și atunci trebuie să fim precauți în ceea ce privește problema. Nu o să ținem noi așa cu reducerea cererii agregate, noi ne facem datoria aici. Dar treaba nu va fi ușoară. Inflația însă vine în jos, ceea ce este un lucru bun. Se creează astfel premisele, condiții de stabilitate însă, apropo de golirea de conținut a noțiunii de stabilitate, să creează condițiile ca să reducem în partea a doua anului, așa cum s-a prognozat și rata dobânzii. Dar dacă avem stabilitate, dacă avem noi presiuni pe curs, noi ce facem? Reducem dobânda de politică monetară și ea crește în piață, cum s-au întâmplat recent? În trei zile s-a dus ROBOR-ul cu 2 procente în sus. Aici sunt riscurile și am rugat să fie trecută pe primul loc percepția privind credibilitatea politicilor economice pe fondul perioadei electorale care s-a terminat – dar văd că ea continuă- și a tensiunilor politice în creștere. Sunt efecte, s-a trecut în comunicatul Băncii Naționale, efecte majore asupra fluxurilor de capital, le-am trăit în aceste două săptămâni, efecte majore care se vor vedea în comunicatul de la sfârșitul lunii privind rezerva valutară a băncii naționale. Și aceste efecte asupra fluxului de capital se duc pe lichiditate în piață. Va fi mult mai dificil să o administrăm. Se duc pe rezerve, cum am spus, și posibil și asupra cursului de schimb’, a mai declarat Mugur Isărescu.

Sursă: AGERPRES

Guvernatorul BNR prezintă Raportul trimestrial asupra inflației

Rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025.

Publicat de Adina Sîrbu, 17 februarie 2025, 09:17

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va prezenta, luni, Raportul trimestrial asupra inflației.

Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă,

Potrivit sursei citate, incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința de vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

Totodată, s-a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Sursă: AGERPRES

Tentativă de fraudă financiară tip deepfake ce folosește imaginea guvernatorului BNR

Publicat de Adina Sîrbu, 5 februarie 2024, 18:17

În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Videoclipurile folosesc fraudulos imaginea și vocea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe o platformă inexistentă.

Deepfake, conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, reprezintă orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.

Reiterăm faptul că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții.

În cazul în care ați dat curs unor astfel de anunțuri false, raportați imediat aceste situații autorităților competente, informează reprezentanții Sucursalei Constanța a BNR.

Sursă: BNR/ Foto: arhivă/ Redactor: Adina Sîrbu

BNR prognozează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul acestui an

Publicat de Doina Sirbu, 17 mai 2019, 13:20

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020, a anunţat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

BNR estima, în februarie 2019, o inflaţie de 3% pentru finalul acestui an, respectiv de 3,1% pentru 2020.

Conform Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei pe parcursul anului 2019, pe fondul manifestării şocurilor de natura ofertei în prima parte a anului curent.

Ulterior, aceasta se va repoziţiona şi menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei, ca urmare a epuizării efectelor acestor şocuri nefavorabile, dar şi a persistenţelor presiunilor inflaţioniste de la nivelul inflaţiei de bază.

La inflaţia targetată de 4,2% pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, fructelor şi ouălor, 0,5% – combustibilii, 0,3% – preţurile administrate şi alte 0,3% – produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

„Până la finalul anului, inflaţia, aşa cum o vedem acum, va fi în jur de 4%, urmând ca apoi să coboare spre 3,5%. Toate cu o condiţie: să nu se schimbe evoluţia preţurilor foarte volatile. De exemplu, dacă preţul ţiţeiului scade, fac o glumă, atunci avem noroc. De asemenea, un an agricol bun, cu cartoful, cu roşia, dă IPC în jos. Dar ce observăm în toată această evoluţie: un nivel destul de mare de incertitudine, de la 1,5 spre 5% în care se pot mişca preţurile şi cu foarte mulţi factori care influenţează”, a afirmat Isărescu.

El a făcut apel la jurnalişti să nu interpreteze negativ aceste prognoze.

„Eu cred că prezentarea mea de astăzi a fost constructivă, ca să nu zic pozitivă. N-am transmis nimic că se rupe, se prăbuşeşte. Depinde şi de lumea asta: dacă vreţi să faceţi o ştire şi regizorul de platou vă spune ‘Dă ceva acolo tare’, de la mine iese ceva relativ pozitiv, dar dumneavoastră: ‘Guvernatorul a anunţat că se duce inflaţia în sus’. Eu zic că lucrurile sunt ţinute sub control, într-o marjă rezonabilă. Unui guvernator îi e greu să spună că 4% e o inflaţie bună, e mai mare decât ţinta, dar nici să spun că este catastrofală”, a arătat şeful băncii centrale.

În opinia sa, este un lucru bun faptul că, într-un an electoral, inflaţia este ţinută în jur de 4% şi ulterior va scădea.

„Nu putem să spunem ce preţuri cresc şi ce preţuri scad cu exactitate, pentru că depinde de unde vă faceţi cumpărăturile. (…) Inflaţia are şi un rol de corecţie. Spun ca economist – e neplăcut pentru un guvernator să spună aşa ceva, dar absolut perfect pentru un economist – dacă se dă prea mult, economia reacţionează, nu poate să producă şi vine şi taie. E greu de spus cine este vinovat, dar corecţiile se fac de către piaţă, care este nemiloasă”, a adăugat guvernatorul.

redactor online – Doina Sîrbu / foto – AGERPRES

Guvernatorul BNR, la Constanța: „Adoptarea euro nu este un marș glorios“

Publicat de , 19 martie 2019, 18:45

„Adoptarea euro nu este un marș glorios“, a declarat astăzi, la Constanța, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, referindu-se la faptul că nu trebuie grăbit procesul de intrare în zona euro.

Guvernatorul a atras încă o dată atenția asupra importanței adoptării euro atunci când țara noastră va fi pregătită, atât din punctul de vedere al respectării indicatorilor necesari, dar mai ales la nivel de voință a populației.

Un prim efect al adoptării monedei europene este egalizarea prețurilor. Un exemplu este cel al pâinii care, în prezent, este de 5-6 ori mai ieftină ca în zona euro.

De asemenea, dezvoltarea inegală a regiunilor țării este un factor care va avea efecte negative în zonele unde produsul intern brut nu se poate compara cu cel din Capitală.

„Euro este un proiect politic, nu unul monetar“, a mai afirmat Guvernatorul BNR Mugur Isărescu referindu-se la faptul că politicile fiscale ale Guvernului trebuie să fie în acord cu cele monetare.

„Nu puteam avea un parcurs de creștere economică susținută care să ne asigure convergența spre standardul de viață occidental fără a fi atenți și la păstrarea sau restabilirea echilibrelor macroeconomice. Acestea nu sunt deloc simple mofturi. Experiențele diferite ale Slovaciei și Sloveniei, dar și comparația dintre Slovaci și Cehia arată că adoptarea euro nu rezolvă automat problemele unei economii. În planul adoptării euro, se poate spune că nu este pentru cine se nimerește, ci pentru cine se pregătește“, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că forțarea unor procese de creștere economică ar putea duce la derapaje. Un caz în care populația regretă adoptarea euro este cel al Sloveniei unde economia a scăzut pentru că recesiunea și intrarea în zona euro s-au făcut fără ca țara să fie pregătită.

Redactor: Monica Comșa

CONSTANȚA: Mugur Isărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius“

Publicat de , 19 martie 2019, 17:01

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a primit astăzi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul instituției de învățământ superior.

Senatul Universităţii „Ovidius” din Constanţa a decis să-i acorde acest titlu pornind de la o contribuţie ştiinţifică majoră, în ceea ce priveşte cercetarea financiară şi economică în România și continuând cu o atitudine de excelenţă, în ceea ce priveşte recuperarea şi respectarea identităţii istorice naţionale vreme de aproape trei decenii. Mugur Isărescu este Guvernator al Băncii Naţionale a României și membru al Academiei Române,

Ceremonia de astăzi face parte dintr-o serie de evenimente organizate sub egida  „ZILELE UOC 2019“.

Mugur Isărescu spune despre Arenele BNR că sunt gata să le cedeze statului, dar cu acte în regulă

Publicat de Doina Sirbu, 18 martie 2019, 18:07

Aproximativ 150 de proprietăți ale Băncii Naționale a României au fost donate statului de-a lungul timpului, a declarat astăzi la Constanța, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. De asemenea, Arenele BNR ar putea trece în patrimoniul statului, a mai spus Guvernatorul Isărescu.

‘‘Am găzduit sportul cât am putut să îl găzduim, dar au venit câțiva, eu spun că sunt rechini imobiliari, să facă acolo un hotel. Și au început toată această tevatură cu Parcul cu Platani, că nu este al Băncii Naționale și că l-am luat noi de la Guvernul României cu 200.000 de dolari. Nu! Când am cumpărat proprietatea, a fost echivalentul a vreo 15 milioane de dolari. Toate documentele sunt în favoarea noastră. Suntem gata să cedăm Arenele de Tenis și o parte din terenuri pentru sport, dar cu acte în regulă, statului român, în baza legilor țării. Parcul cu Platani este în patrimoniul nostru și în bilanțul Băncii Naționale. Nu poate să dispară de acolo’’, a mai declarat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În plus, aproximativ un miliard de euro au fost plătiți de Banca Centrală statului român ca impozit pe profit, în afară de contribuțiile datorate ca orice agent economic, a mai afirmat Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Sucursala Regionalei BNR Constanța, inaugurată astăzi FOTO

Publicat de , 18 martie 2019, 10:43 / actualizat: 18 martie 2019, 13:04

La Constanța au loc astăzi manifestări dedicate inaugurării sediului Sucursalei Regionale BNR Constanța, din Piața Ovidiu. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea a 125 de ani de activitate a băncii centrale în cel mai important oraș din Dobrogea.

De la ora 12.00 vor rosti alocuțiuni în Aula „Gavrilă Rican“ a Universității Marime Constanța Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, Dumitru Jeacă, prefectul judeţului Constanţa, Horia Țuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț Constanța.

Actualul sediu al Sucursalei Regionale BNR Constanța, fostul Hotel Mercur, a intrat în proprietatea Băncii Naționale a României cu mai bine de 85 de ani în urmă. Construită în stil eclectic cu multe elemente decorative caracteristice stilului neo-românesc, clădirea a fost inclusă de Ministerul Culturii și Cultelor pe lista monumentelor istorice.

Reinaugurarea clădirii constituie rezultatul finalizării lucrărilor de amenajare care au avut loc între anii 2014 și 2018. Reabilitarea sediului Băncii Naționale a României din Constanța se înscrie în eforturile Băncii Naționale a României de a-și conserva patrimoniul imobiliar, ca parte semnificativă a patrimoniului național.

Pentru ca activitățile programate să se desfășoare în condiții optime, traficul rutier este restricționat. Până la ora 15:00, este închisă închisă circulației strada Marcus Aurelius, tronsonul delimitat de strada Dimitrie Cantemir și intrarea în Piața Ovidiu.

De asemenea, traficul rutier este restricționat pe strada Revoluției din 22 decembrie 1989, de la intersecția acesteia cu strada Remus Opreanu până la intrarea în Piața Ovidiu, inclusiv intersecția străzii Revoluției din 22 decembrie 1989 cu strada Crângului.

Foto: Monica Cruceanu Comșa

Mugur Isărescu a dat explicații în Parlament: ROBOR-ul nu are nimic; garantez că nu există manipulare

Publicat de Arantxa Catană, 12 februarie 2019, 14:08

ROBOR nu are nimic, nu există manipulare şi nicio abatere a acestui indicator de la nivelul real al pieţei, a declarat marţi, în Parlament, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Acesta a fost întrebat dacă formula cu cotaţia, care se face dimineaţa, timp de o jumătate de oră este cea mai bună formulă de calcul în cazul dobânzilor iar în contextul în care ulterior se tranzacţionează sub această cotaţie, ar trebui văzut dacă nu există un interes, şi anume ca băncile să facă profit cât mai mult pe seama clienţilor.

„Fiind numai interbancar, acolo se bat băncile, şi cu mâna pe inimă, pe cuvântul meu, şi cu verificări pe date, se bat până la o sutime de procent. Deci ele pot să variaze în jurul cotelor afişate, dar se bat până la o sutime.(…) Ideea că fac cartel, v-am spus, în ce condiţii fac cartel, dacă ajung cu dobânda la 3,50%, dar nu mai mult, am văzut pe cineva pledând că se duce dobânda la 10%. La 3,5%, dacă cineva se duce să se împrumute la 4%, îl sună domnul Cinteză imediat şi îl întreabă ce faci? Pui în pericol stabilitatea sistemului şi introduci panică pe piaţă? Deci 3,5% este maxim. Deci nu se pot cartel”, a afirmat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia confuzia în ceea ce priveşte ROBOR apare de la faptul că se iau cifrele la o săptămână şi se compară cu cele la 3, 6 şi 12 luni, iar diferenţele sunt foarte mari.

„Este adevărat că poţi să variezi în jurul a ce se afişează. Confuzia apare la faptul că se iau cifre la o săptămână, o zi şi se compară cu cele la 3 luni, 6 luni, 12 luni. Sunt diferenţe foarte mari. Şi dacă nu suntem atenţi la acest mic detaliu, zic, uite bă, dobânda la o săptămână a fost 1,70% şi el ia pentru ROBOR 3,10%, care e la 3 luni. Şi atunci singura întrebare este de ce majoritatea băncilor, împreună cu protecţia cumpărătorilor au luat pe creditul populaţiei ca referinţă…. Nu ne legăm de ROBOR. ROBOR-ul nu are nimic. Garantez în faţa dumneavoastră. Nu există manipulare. Nu este nicio abatere a ROBOR de la nivelul real al pieţei. Piaţa funcţionează foarte bine. Probele că piaţa funcţionează foarte bine sunt legate de stabilitatea cursului şi mişcările de dobândă. Restul sunt într-adevăr manipulări, dar manipulări mediatice. Şi atunci întrebarea este de ce s-a luat dobânda la 3 luni? S-a luat pe considerentul, din câte ţin eu minte, atunci, în 2010, că este mai stabilă. Ea nu arată variaţiile pe care le arată dobânda pe o săptămână, pe o zi, şi care, în ultimele 3 – 4 săptămâni s-a plimbat de la 1,50 la 3,50”, a explicat Isărescu.

El a mai subliniat că piaţa este numai interbancară şi ROBOR are legătură cu creditul doar prin conexiunea care s-a făcut prin Ordonanţa 50 privind contractele de credit pentru consumatori.

Guvernatorul a reiterat şi faptul că ROBOR-ul este un indice al pieţei monetare, interbancare.

„ROBOR-ul este un indice al pieţei monetare, interbancare. Piaţa monetară interbancară este formată numai din bănci. Este formată deci din băncile care au conturi deschise la Banc Naţională a României. Aceste bănci nu sunt multe, sunt vreo 40. Să luăm cifra de 40 pentru simplificare. Alimentarea cu lichiditate a economiei româneşti, inclusiv a Trezoreriei, se face prin această piaţă interbancară şi prin băncile respective, totalul conturilor la nivelul economiei depăşind, să zicem bilionul. Sunt numai depozite sau conturi ale persoanelor de vreo 10 milioane. Banca Naţională nu are niciun cont de persoană fizică. Chiar persoanele de aici, noi ne luăm banii tot prin bănci. Cu alte cuvine, ceea ce se numeşte alimentarea cu lichiditate, sau cu bani, pentru înţelegerea dumneavoastră, a economiei româneşti se face prin această piaţă interbancară”, a spus Isărescu.

El a explicat modul în care băncile fac tranzacţii între ele, menţionând că unele au surplus de lichiditate, altele au deficit de lichiditate.

„Se vede în conturile lor curente, care sunt la Banca Naţională. Le vedem şi noi. De aceea, prin acest instrument putem să intervenim. Noi nu stăm într-un, să spunem, prepeleac, şi spunem să facem cutare sau cutare. Noi ştim care este situaţia monetară reală a fiecărei bănci. Ce există în contul fiecărei bănci se numeşte condiţie monetară. Deci fiecare bancă, prin trezorerierul ei, primeşte să zicem două mii de plăţi şi face şase mii de încasări. Şi în funcţie de plăţi şi de încasări, de nivelul necesar al rezervelor minime obligatorii şi de alte operaţiuni pe care mai trebuie să le facă, are sau nu are surplus de lichiditate”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a adăugat că unele bănci în timpul zilei au surplus de lichiditate, altele au deficit de lichiditate astfel că tranzacţionează între ele.

„Piaţa monetară este numai între bănci. De aceea se şi numeşte piaţă monetară interbancară. Dacă este numai între bănci bineînţeles că acest ROBOR sau dobânda la care fac ele tranzacţii este o înţelegere între bănci. Înţelegere înseamnă cum vă duceţi dumneavoastră la un magazin, cumpăraţi un produs, înţelegeţi care este preţul produsului, îl acceptaţi, îl plătiţi şi bateţi palma cu vânzătorul”, a spus Isărescu.

El a explicat, în context, că există două tipuri de înţelegere şi că numai înţelegerea de tip cartel este interzisă.

„Singura întrebare este următoarea. Există riscul ca ROBOR-ul, ca dobândă stabilită între bănci să fie de tip cartelar? Şi noi spunem nu. Acesta este răspunsul. Cu alte cuvinte, la întrebarea dacă a fost manipulat ROBOR-ul, răspunsul este nu. Categoric”, a spus Isărescu.

De asemenea, el a explicat motivul pentru care BNR a decis să se prezinte la audieri cu tot Consiliul de Administraţie.

„Am venit împreună cu colegii mei din Consiliul de Administraţie pentru că am observat că în opinia publică există o uşoară confuzie. Se crede că Banca Naţională este condusă de o singură persoană. Noi avem o conducere colectivă. Este vorba de guvernator, prim-viceguvernator, doi vice-guvernatori şi cinci membri ai consiliului de administraţie. Responsabilitatea pentru deciziile luate este responsabilitatea acestui Consiliu. Acesta este motivul pentru care suntem toţi aici, nu pentru ca să impresionăm, ci pentru a răspunde legii care ne guvernează”, a afirmat Isărescu.

Sursă:Agerpres

Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 3,3% în decembrie, sub prognoza BNR

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 ianuarie 2019, 12:05

Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor, la 3,3%, în luna decembrie a anului trecut, de la 3,4% în noiembrie, potrivit datelor Institutului naţional de Statistică publicate luni.

Rata anuală a inflaţiei se situează astfel, sub prognoza Băncii Naţionale a României anunţată pentru 2018, de 3,5%.

În decembrie 2018 comparativ cu decembrie 2017, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,10%, cele nealimentare cu 3,75% iar serviciile cu 2,44%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3%, potrivit INS.

Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (ianuarie 2018 – decembrie 2018) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie
2017 – decembrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este 4,1%.

Deşi a consemnat o scădere importantă în luna noiembrie a acestui an, de la 4,3% în octombrie, la 3,4%, rata anuală a inflaţiei în România a rămas cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din februarie 2013, când creşterea preţurilor de consum a fost de 5,65%.

Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2018 şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor, a anunţat, recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursă – agerpres

Critici dure aduse taxei pe lăcomie care va fi aplicată băncilor

Publicat de Arantxa Catană, 10 ianuarie 2019, 18:32

Taxa pe lăcomie care va fi aplicată băncilor este aspru criticată chiar de Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-un limbaj care arată cu atât mai mult gravitatea acestei măsuri luate fără consultarea industriei.

„Principalul element de nemulțumire este că atunci când iei o asemenea măsură… S-au mai luat în Europa, nu în toate țările, în câteva, nu legat de ROBOR, asta este o «inovație», s-a discutat cu industria. Așa spune și Constituția, așa spun și legile României. Deci, discuți cu industria bancară, nu la sfârșit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din aceasta greu de înțeles. Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăznaia!“, a declarat  Mugur Isărescu.

Taxa pe lăcomie va intra în costurile creditării pentru că sectorul bancar vine după o perioadă de pierderi în ultimii ani, apreciază  preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda.

„Când a venit vremea ca sectorul bancar să înregistreze niște profituri care nu făceau decât să recupereze pierderile din spate, vine statul și taxează 80% din profit. Nimeni nu vine să facă afaceri în România cu pierderi pe recesiune și să doneze 70-80% din profit în expansiune. Dacă ne uităm pe ultimul deceniu în sistemul bancar din România avem un randament al capitalului de 3%. Deci pentru fiecare 100 de lei investiți de către acționarii băncilor în ultimul deceniu în România s-a obținut un profit de 3 lei. Deci, nu știu unde este lăcomia!“, spune Iancu Guda.

Este important de reținut că acest indicator va fi întotdeauna peste rata inflației pentru ca cine împrumută bani să nu piardă prin devalorizarea sumelor respective, a mai afirmat Iancu Guda.

„Să plafoneze inflația la 2% și este bine! Dar nu poți să vii cu o taxă corelată la ROBOR în condițiile în care acest indicator este stabilit de piață, de lichiditatea din piață, de inflația din România. Deci, nu poți să dai vina pe sectorul bancar din cauza inflației care este imputabilă României. Este normal ca ROBOR să fie peste inflație. ROBOR reprezintă dobânda cu care se finanțează înter ele cele mai importante 10 bănci. Din ROBOR nu faci profit, pentru că o bancă plătește la alte bănci și transpune la client. De aceea Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este formată din ROBOR plus marja băncii plus comisioane. Deci banca are șansă să facă profit din marjă și comisioane, nu din ROBOR. ROBOR poate să fie și 30%, profitabilitatea băncilor nu se va modifica pentru că vor încasa 30% de la client și vor da mai departe 30% la alte bănci de unde iau bani“, mai precizează preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Ne putem aștepta la un efect de bumerang al acestei taxe care va lovi exact categoriile vulenerabile, a mai afirmat analistul financiar Iancu Guda.

„Cred că efectele vor fi negative exact asupra acelui segment al populației și companiilor pe care guvernanții susțin că vor să-i ajute. Respectiv microintreprinderile (94% din firmele active în România) vor avea acces mai greu și mai scump la finanțare. Cel puțin 1% dobândă pe an în plus estimez că vor plăti și oamenii și băncile din cauza acestei taxe ceea ce va fi un bumerang pentru că va scădea cererea, vor scădea investițiile, o să scadă și creșterea economică, dar și veniturile la Fisc pentru că veniturile publice depind de creșterea economică“, a mai menționat Iancu Guda.

Taxa pe lăcomie a fost argumentată ca o măsură ce ar trebui să forțeze băncile să coteze sub 2% ROBOR, indicatorul în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei.

Mugur Isărescu: Salariile ar trebui să crească prin forţa pieţei, nu să fie majorate de către politicieni

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 25 octombrie 2018, 10:44

Salariile ar trebui să crească odată cu productivitatea, o consecinţă dramatică fiind ca acestea să fie majorate de către politicieni, şi nu prin forţa pieţei, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de specialitate. 

„În România, ne confruntăm cu o serie de provocări, care cu siguranţă nu sunt numai aici, ci şi la nivelul Uniunii Europene. Una dintre consecinţele dramatice ar fi ca salariile să fie majorate de către politicieni, şi nu prin forţa pieţei. Ne confruntăm, de asemenea, cu problema migraţiei. Avem peste 3 milioane de români, un procent semnificativ din totalul populaţiei apte de muncă, care au plecat din ţară pentru a se stabili în alte state membre. Într-o ordine firească, salariile ar trebui să crească odată cu productivitatea şi astfel să devenim competitivi. Vorbind despre infrastructură, vreau să menţionez că aceasta este esenţială pentru a conecta diferite regiuni, regiuni din care şi România face parte. Pentru a avea o economie solidă este important să menţinem o perspectivă în care să implementăm reforme politice coerente. România are nevoie de o convergenţă economică stabilă. Este singura cale prin care putem ajunge la destinaţie“, a afirmat Isărescu.

În viziunea guvernatorului BNR, România are trebui să monitorizeze implementarea reformelor structurale, lucru esenţial pentru a atinge convergenţa şi a avea o creştere economică durabilă.

„Noi ar trebui să mergem împreună, pentru a avea un mediu economic flexibil. În altă ordine de idei, trebuie să monitorizăm politicile ciclice incluse în reformele structurale. În general, reformele structurale sunt esenţiale pentru atinge convergenţa asigurând o creştere economică durabilă şi o economie mai flexibilă pentru a face faţă şocurilor asimetrice şi pentru a beneficia de intrarea în zona euro“, mai crede guvernatorul băncii centrale.

Isărescu: Moneda naţională s-ar putea deprecia în perioada următoare

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 aprilie 2018, 12:28

Moneda naţională s-ar putea deprecia în perioada următoare, după ce analiştii se aşteptau la o majorare a dobânzii cheie, iar când sunt dezamăgiţi pot reacţiona, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Pot să fie presiuni pe depreciere (a monedei naţionale n.r.). În ce sens? În sensul că pieţele am văzut că aşteptau, mai ales economiştii din bănci, aşteptau o majorare. Şi cam aşa se întâmplă. Când sunt dezamăgiţi pot să reacţioneze. Dar vă dau două informaţii esenţiale. În primul rând cursul a dovedit, mai ales după a doua majorare. o stabilitate relativă, la un nivel care sperăm noi să nu agraveze deficitul balanţei comerciale şi a contului curent. Dimpotrivă, dacă s-ar putea, el, cursul, să atenueze acest deficit. De ce este important important ce vă spun acum? Pentru că Banca Naţională ar putea să majoreze dobânda, aşa, fără să se uite la multitudinea de factori, să accepte aprecierea leului. Şi ce vom constata? Că noi combatem inflaţia cu preţul deteriorării balanţei comerciale şi de preţ. Nu vrem aşa ceva. Nu este o soluţie viabilă, sustenabilă şi nici nu e spre binele ţării. Deficitul balanţei de plăţi, deficitul de cont curent, nu a depăşit 4%, dar tinde să depăşească 4%”, a explicat Mugur Isărescu, după ce a fost întrebat dacă decizia de a menţine dobânda cheie neschimbată va influenţa cursul de schimb.

Acesta a afirmat că 4% deficit de cont curent din PIB, nu este o „cifră magică”, dar este o cifră trecută în tabloul de bord şi nu este bine să treci dincolo de ea, pentru că înseamnă că depinzi foarte mult de investitorii străini, de capitalurile care intră şi care „aşa cum intră tot în acest fel pot ieşi”.

„Ce am vrut să vă spun este că între lucrurile pe care le-am avut în vedere a fost să nu stimulăm intrările de capital şi aprecierea cursului, care altminteri ne-ar ajuta. Dar nu face bine economiei o apreciere a cursului. O apreciere, nu mă refer la cifre din acestea pe care văd că le menţionaţi cu obsesie, de 1, 2, 3 bani în sus. Cursul este curs ca să se plimbe în anumite limite”, a adăugat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a menţionat că nu poate numai BNR să răspundă la întrebarea legată de impactul deciziei BNR de a menţine dobânda cheie asupra cursului, pentru că este vorba şi de maniera în care pieţele interne şi externe percep decizia de miercuri.

„Noi avem un mesaj către pieţe. Există un diferenţial de dobândă destul de consistent în favoarea leului. Cred că este acoperitor. O să vedem ce spun pieţele”, a mai spus şeful Băncii Centrale.

Acesta susţine că după ultima decizie de politică monetară s-a simţit o uşoară tendinţă de apreciere a leului.

Totodată, Isărescu a precizat că majorările de dobândă cheie încă nu şi-au consumat efectul şi că ne putem aştepta la majorări ale dobânzilor la depozite.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.

De asemenea, Consiliul a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an.

Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Sursa – agerpres

ROBOR-ul va urma trendul actual al majorării, iar creditele în lei se vor scumpi, anunță guvernatorul BNR

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 februarie 2018, 19:29

ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp majorarea dobânzii cheie de miercuri şi în consecinţă creditele în lei se vor scumpi, marginal, a declarat, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Cred că ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi şi în consecinţă creditele în lei se vor scumpi, să spunem marginal. De ce spun marginal? Pentru că majorările nu sunt de amploare şi dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei în urmă cu câţiva ani, aceasta s-a situat la 5-6%, doar ştim de unde am plecat, mişcarea sau majorarea este marginală. Mai trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am luat-o astăzi practic urmăreşte să juguleze, ca să folosesc un cuvânt cam tare, dar cam acesta este scopul nostru”, a spus Mugur Isărescu.

Acesta a afirmat că inflaţia acum este determinată în mare măsură de unele preţuri administrate şi de preţul ţiţeiului iar majorarea dobânzii urmăreşte ca această creştere a preţurilor să nu se transmită în anticipaţiile publicului, populaţie şi firme, pentru că într-o asemenea eventualitate dobânzile la credite ar creşte mult mai mult.

„Chiar dacă pare paradoxal, noi urmărim în esenţă să temperăm inflaţia şi odată cu ea să temperăm şi majorările de dobânzi”, a precizat Isărescu.

De asemenea, acesta a menţionat că mişcările de lichiditate din ultimul trimestru al anului trecut şi de la începutul acestui an sunt determinate, în special, de operaţiunile Ministerului de Finanţe.

„Eu aş putea să încep să judec acum în faţa dumneavoastră cu «dacă». Poate atunci când am avut inflaţie negativă era bine să avem majorări de preţuri administrate pentru că ele nu se vedeau în indice. Dar sunt om serios şi nu judec istoria cu «dacă». Asta este! Trăim într-o realitate. Realitatea este că cifrele în lunile următoare nu arată bine”, a spus Isărescu.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 8 februarie 2018.

De asemenea, instituţia a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an de la 1% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an, de la 3% pe an.

Mugur Isărescu: Piaţa valutară funcţionează cum trebuie, cursul este unde spune piaţa

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 februarie 2018, 18:25

Piaţa valutară funcţionează cum trebuie, iar cursul este unde spune piaţa, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precizând că nu ar putea fi menţinut un curs artificial pentru că banca ar pierde rezervele valutare.

„Nu putem să ţinem un curs artificial împotriva forţelor pieţei. Nu putem să ţinem un curs artificial dacă piaţa nu este în echilibru pentru că am pierde rezervele. Şi ele nu au scăzut. Aş spune că au crescut. Am dat înapoi băncilor o parte din rezerva care nu era a noastră, era împrumutată de la bănci, rezerva minimă obligatorie, ceea ce este un lucru absolut firesc, nu aşa cum a fost prezentat, pentru că ne şi costa, le dăm o dobândă acolo şi pentru că nu erau banii noştri, aproape 10 miliarde de euro de când am început, de la 40% să o scădem spre 8%, cât este în prezent, şi rezerva nu a scăzut. Deci am găsit alte resurse cu care am pus rezerva. Dacă mai şi pierdeam bani intervenind împotriva forţelor pieţei vă daţi seama unde eram! Poate ne ajutaţi să spunem un lucru care este evident pentru orice specialist: piaţa valutară funcţionează cum trebuie, cursul este acolo unde trebuie sau unde spune piaţa”, a spus Mugur Isărescu, întrebat despre opinia unui exportator care acuza BNR că menţine un curs artificial.

Acesta precizat că există multe opinii cu privire la nivelul de echilibru al cursului, fapt care arată cât de diversificată este societatea.

„Unii spun că ar fi bine să fie 4,40. Nu? Şi alţii 5,40. Măi nene, păi de la 5,40 la 4,40 e un leu. Păi asta înseamnă cât de, cuvântul nu e potrivit, diversificată e societatea românească. Nu se poate. Avem un singur curs, el trebuie să mulţumească pe toată lumea. Nu mai putem reveni la cursuri multiple cum erau în perioada planificată. Fiecare exportator avea un curs. Nu merge. Cursul are alte funcţii, ca şi dobânda. Acum fiecare ar vrea să facă ordine în ograda lui cu cursul. Un curs care îi convine lui. Fiecare trebuie să ia faptul că acesta este un curs de piaţă şi să caute, uitându-se la nivelul cursului, dacă este exportator serios, să-şi facă ordine în ograda lui. Altminteri, o spun cu toată responsabilitatea, noi ne uităm la toate semnalele din piaţă. Nu am desconsiderat deloc acest semnal, reprezintă un punct de vedere”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a spus că piaţa valutară funcţionează bine, iar instituţia intervine doar pentru a opri variaţiile mari de curs.

„Cursul nu este artificial şi fac aici o precizare pentru că am mai auzit vorbe din acestea: că Banca Naţională poate să facă orice cu cursul. Oameni buni, am mai spus-o şi o spun. Zilnic au loc, dacă le punem şi pe cele mici, zeci de mii de tranzacţii valutare. Dacă le punem şi pe cele mici, de la casele de schimb valutar. Păi cum am putea noi să ne ducem peste zeci de mii de vânzători şi cumpărători şi să impunem un curs artificial aici. Aceasta este mai mult decât o exagerare. Restricţii nu există în România. Leul este total convertibil. Aţi mai auzit pe cineva să spună: domnule, am făcut o plată şi a fost întârziată, cum s-a întâmplat în anii 90. Cine are lei se duce, face tranzacţia. Cum să fie cursul artificial? Dacă cineva crede că noi prin intervenţii, ceea ce înseamnă vânzare de valută, dacă spune că ţinem un curs supraevaluat şi că ar trebui să fie peste 5 lei, putem să facem acest lucru prin vânzări de valută. Păi să facă un calcul simplu pe care vi-l sugerez. În câteva luni am pierde rezerva. Deci aceste declaraţii chiar nu îşi au rostul”, a mai declarat Isărescu.

Viorel Cataramă, preşedinte director general al unei fabrici de mobilă, a declarat, recent, la evenimentul dedicat listării companiei pe piaţa AeRO, că ar trebui să avem un curs de schimb leu euro de peste 5 lei/euro, dar că acesta este menţinut de Banca Naţională la un nivel care nu reprezintă realitatea din România,

„Aş vrea să fiţi conştienţi de faptul că în România se întâmplă un lucru groaznic şi anume creşterea salariilor din pix, fapt care a generat creşterea preţului tuturor producătorilor, fie că sunt în industrie, fie că sunt în agricultură, iar producătorii români nu mai pot să îşi vândă produsele sau şi le vând din ce în ce mai greu fie în străinătate fie în România. De ce? Pentru că avem o gaşcă, pe care eu aş numi-o criminală, de comunişti, în Banca Naţională, care urmează ordinele socialiştilor grupaţi în PSD – ALDE şi ţin cursul de schimb la un nivel care nu reprezintă realitatea în România. Astfel încât, astăzi, Banca Naţională, prin politica pe care o face şi din cauza acestei grupări la vârf, de comunişti, că nu pot să îi numesc altfel, împreună cu guvernul socialist, încurajează importurile şi fac dependentă România de importuri şi de împrumuturi. Omoară producţia, omoară exporturile şi omoară sectorul privat”, a spus Cataramă.

Potrivit acestuia, nivelul real al cursului de schimb ar trebui să fie de 5,3 – 5,4 lei pentru un euro.

Vești proaste pentru șoferi! Accizele la carburanţi cresc din nou

Publicat de Arantxa Catană, 8 august 2017, 13:42 / actualizat: 8 august 2017, 14:56

Accizele la carburanţi ar putea reveni la nivelul din anul 2016, creşterea fiind propusă pentru că au scăzut încasările la buget din această taxă, conform unui proiect de ordonanţă privind modificarea Codului fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Preţurile la motorină au ajuns printre cele mai mici din Uniunea Europeană, transmite Agerpres.

Majorarea accizei la carburanţi va împinge inflaţia în sus, a afirmat azi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Măsura este deocamdată o propunere a Ministerului de Finanţe şi ar putea intra în vigoare la 1 septembrie, prin ordonanţă de urgenţă.

Reacția CNSAS în cazul lui Mugur Isărescu

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 martie 2017, 14:35

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis că nu poate verifica dacă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a colaborat sau nu cu Securitatea ca poliţie politică. Motivul: legea de funcţionarea a CNSAS a fost modificată în anul 2008.

CNSAS a explicat că Mugur Isărescu a făcut obiectul unei cercetări în urma căreia a primit decizie de necolaborare cu Securitatea. Iar conform legii de funcționare a CNSAS nu se mai poate face o reverificare decât la cerere, deoarece Mugur Isărescu a deținut și deține în continuare calitatea de guvernator al BNR și de membru al Academiei Române.

De asemenea, CNSAS a precizat că noile documente care au fost consultate de jurnaliștii de la România Liberă „au fost transferate către arhiva C.N.S.A.S. după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008”.

Iată comunicatul integral:

„Referitor la materialul publicat astăzi, în cotidianul „România Liberă”, despre dl. Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României, facem următoarele precizări:

Potrivit art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, reverificarea persoanelor pentru care Colegiul C.N.S.A.S. s-a pronunţat anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, printr-o decizie de neapartenenţă/ necolaborare cu fosta Securitate, nu mai este posibilă decât dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative, prevăzute de norma indicată, după cum urmează: „În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art. 31, rezultă documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta ordonanţă de urgenţă”, se arată în comunicatul CNSAS.

O investigație publicată de România Liberă aduce dovezi potrivit cărora actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, numele de cod al lui Isărescu era „Manole.”

România, țara cu cea mai mare stabilitate economică din regiune

Publicat de valentin.lungeanu, 4 martie 2016, 19:51

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat la Radio România Actualităţi, că România este ţara cu cea mai mare stabilitate economică din zonă.

El a dat asigurări că BNR veghează la păstrarea echilibrului înregistrat în ultimii ani de moneda naţională, dar nu s-a putut implica în problemele legate de creditele în franci elveţieni, pentru că nu avea competenţe pe acest sector.

Mugur Isărescu:

Guvernatorul BNR: Economia României este la adăpost de furtună

Publicat de Bogdan Comșa, 9 februarie 2016, 19:44

Anul 2016 se anunţă mai complicat din perspectiva evoluţiilor economice externe, spune guvernatorul Băncii Naţionalea României, Mugur Isărescu.

În opinia sa, însă, pe plan intern, riscurile ce decurg din aceste evoluţii vor fi echilibrate, pentru că pieţele financiare din România par să se fi maturizat.

Mugur Isărescu: ”Credem că anul 2016 se anunţă un an tumultos. Nu ştiu dacă e cuvântul cel mai potrivit şi nu negăm acest lucru, dar observăm că multe dintre valori sunt relativ mai departe de România şi mai observăm că economia românească, pieţele inclusiv de exemplu piaţa valutară, pot să lucreze cu aceste valori. Sentimentul meu, aşa, ca veteran, este: piaţa valutară s-a adâncit, nu mai e atât de emoţionlă – lucru foarte bun şi piaţa monetară nu pot să nu remarc o maturitate a acestor pieţe. Este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat”.

Mugur Isărescu a atras atenţia asupra faptului că incertitudinile pe plan intern tind să genereze riscuri mai mari. De aceea, BNR a modificat la 1,4% rata inflaţiei pentru finalul acestui an, iar pentru 2017 a prognozat o inflaţie de 3,4%.

Guvernatorul BNR a mai subliniat şi efectul presiunilor cauzate de limita de deficit bugetar de 3%, aprobată pentru acest an, dar şi problemele care s-ar putea ivi din cauza necorelării creşterilor salariale cu productivitatea.

BNR prezintă raportul asupra inflaţiei

Publicat de , 9 noiembrie 2015, 11:00

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu,prezintă, luni, Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Banca Centrală estimează că inflaţia va rămâne în teritoriu negativ pe parcursul următoarelor trei trimestre, urmând să revină, ulterior, la valori pozitive, plasate până la începutul anului 2017, sub limita de jos a intervalului ţintei, a declaraţ recent Mugur Isărescu.

În raportul publicat în luna augusţ BNR estima pentru finalul acestui an o inflaţie de minus 0,3%, iar pentru 2016 de 0,7%.

Codul Fiscal, adoptat de Comisia de Buget Finanţe. Avertismentul guvernatorului BNR, ignorat

Publicat de Bogdan Comșa, 31 august 2015, 20:55

Noua variantă de Cod Fiscal a fost adoptată, luni, de membrii Comisiei de buget-finanţe cu unanimitate de voturi, iar documentul va fi supus marţi aprobării plenului Senatului.

La dezbaterile din comisie, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a propus şi discutarea unor amendamente tehnice, solicitată de mai multe instituţii, imediat după ce preşedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentului reexaminarea Codului Fiscal.

Eugen Teodorovici: „Sunt câteva erori de scriere în cadrul Codului Fiscal, sunt câteva prevederi legale care trebuie luate în calcul pentru că au apărut alte normative după ce Codul Fiscal a fost trimis în Parlament şi adoptat de Parlament. Sunt, de asemenea, câteva decizii ale Curţii Constituţionale care la fel trebuie luate în calcul şi făcute corecturile necesare în textul Codului Fiscal”.

Senatorul PNL, Tincă Mărinică, le-a cerut, însă, membrilor Comisiei de Buget-Finanţe să adopte Codul Fiscal în forma convenită săptămâna trecută de liderii partidelor politice.

Tincă Mărinică: „Deocamdată cred că am discutat suficient de mult, l-am dezbătut şi cred că trebuie să ajungem la o formă, şi eu cred că aceasta este forma pe care trebuie să mergem în faţa plenului”.

Noua formă a documentului menţine toate prevederile adoptate iniţial de Parlament. Singurele modificări vizează o etapizare a acestora.

Astfel, taxa pe valoare adăugată va fi redusă la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 19% din 2017, supraacciza la carburanţi va fi eliminată de la începutul anului 2017 şi tot atunci va dispărea şi impozitul pe construcţii speciale, cu excepţia celui aplicat construcţiilor speciale din agricultură care va fi eliminat de la 1 ianaurie 2016.

Vă reamintim că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat, recent, că respectivul Cod Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic.

Mugur Isărescu avertizează: Codul Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic

Publicat de , 24 iulie 2015, 20:25

Pachetul de reduceri de taxe și de impozite prevăzute de proiectul de Cod Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic și financiar, iar retrimiterea actului normativ în Parlament de către președintele României este un lucru înțelept, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naționale a României, în cadrul unei conferințe de specialitate.

„Pachetul de reduceri de taxe și impozite, din punct de vedere economic și financiar, este inaplicabil. (…) Trimiterea spre Parlament a Codului Fiscal spre examinare este un lucru înțelept. Este un proces legal în desfășurare, este un drept al președintelui și mai este ceva… Faptul că instituțiile statului român reacționează chiar la o aprobare de 100% în Parlament. Există instituții ale statului care reacționează, ca și Consiliul Fiscal, ca și Banca Națională. (…) Și decizia premierului de a convoca sesiunea extraordinară a Parlamentului este una înțeleaptă”, a explicat guvernatorul BNR.

În opinia sa, Codul Fiscal conține și măsuri bune pentru economie, însă impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care îl presupune aplicarea sa de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei românești.

El a precizat că nu a luat în calcul și majorările de salarii anunțate pentru sectorul bugetar, care ar mai aduce un impact de 1,3% din PIB.

Inflația anuală a intrat în teritoriu negativ (-1,6%) în iunie, pentru prima dată după 1989

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 iulie 2015, 18:30

Inflația anuală a fost de minus 1,6% în luna iunie, în scădere semnificativă de la 1,2% în luna precedentă, iar inflația lunară a ajuns la 2,95%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

„Prețurile de consum în luna iunie 2015 comparativ cu luna iunie 2014 au fost mai mici cu—1,6%, măsurate prin IPC (indicele prețurilor de consum — n.r.) și cu—0,9%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum — n. r.)”, spune INS.

În iunie 2015, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu luna iunie 2014, este de 36,2%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 42,9%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 20,9%.

Începând cu data de 1 iunie 2015 a intrat în vigoare extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor și băuturilor.

„Presupunând că această modificare fiscală ar fi fost transferată în întregime încă de la momentul intrării în vigoare, putem spune că—3,5 puncte procentuale din scăderea cu—1,6%, a ratei anuale a IPC în luna iunie 2015, se datorează reducerii cotei de TVA. Ponderea produselor care fac scopul acestei reduceri și sunt incluse în calcul IPC este de 27,9%”, explică INS.

Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2014 — iunie 2015) față de precedentele 12 luni (iulie 2013 — iunie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,7%. Determinată pe baza IAPC, creșterea este de 1,0%, precizează INS.

Inflația din luna iunie va arăta o scădere a prețurilor de peste două punte procentuale față de mai, iar indicele anul se va situa la minus unu și ceva la sută, însă este important ca populația să nu perceapă această scădere ca fiind deflație, a declarat, marți, pe 7 iulie, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul simpozionului dedicat aniversării a 10 ani de la lansarea leului greu.

„Peste câteva zile o să apară indicele de inflație și o să vedem acolo o scădere a prețurilor de peste 2% . Cam acestea sunt calculele noastre și nu prea greșim aici. Deci avem o scădere, într-o lună, de două puncte, într-un context în care s-a vorbit despre faptul că o să crească factura din cauza deprecierii leului. Iar indicele anual, care în prezent este la 1 și ceva la sută, probabil se va duce la minus unu și ceva la sută. Noi am mizat pe faptul că nu îi va intra în cap populației că asta înseamnă deflație”, a precizat Isărescu.

În opinia sa, în cazul în care și datele pe iulie, august, septembrie vor arăta scăderi de prețuri similare celor din iunie este bine ca banca centrală să aibă rezerve de măsuri pentru a contracara efectele unei astfel de situații.

Sursa – agerpres.ro

BNR: Inflaţia este negativă, pentru prima dată după 1989

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 iulie 2015, 19:30

Premieră în România: în iunie, inflaţia este negativă, a anunţat guvernatorul Băncii Naţionale.

Este pentru prima dată după 1989, când indicele anual intră pe minus.

Mugur Isărescu a explicat însă că evoluţia nu trebuie percepută ca deflaţie, pentru că, în România, consumul creşte. Reducerea TVA la produsele alimentare a dus la o scădere a preţurilor şi la o creştere a vânzărilor.

Scăderea TVA la alimente, dar şi a importurilor de sezon, duc la o premieră pentru România ultimilor 25 de ani: indicele inflaţiei devine negativ! Luna trecută, preţurile au scăzut cu două procente, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Asta înseamnă nu doar preţuri mai mici la alimente, ci şi credite mai avantajoase. Odată cu ele însă, scad şi dobânzile la depozite.

Alte cauze sunt reducerea importurilor de fructe şi legume de sezon şi ieftinirea produselor oferite de fermierii români. Toate au dus la scăderea indicelui inflaţiei.

Analiștii economici susțin că, de pe urma acestor scăderi de preţuri, profită şi populaţia şi firmele.

Efectele sunt vizibile nu doar în preţurile alimentelor sau ale materiilor prime, ci şi în dobânzile la credite şi într-o stabilitate mai mare a leului.

Pe de alta parte, dobânzile la depozite scad şi ele, iar preţurile produselor nealimentare rămân neschimbate.

Guvernatorul BNR spune că în perioada următoare nu se pune problema ca România să intre în deflaţie, iar angajatorii nu au de ce să îşi facă probleme. În mai, preţurile de consum au urcat cu jumătate de procent faţă de aprilie, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns la 1,2%.

Sursa – stiri.tvr.ro

(AUDIO) Guvernatorul BNR critică Banca Centrală Europeană

Publicat de Bogdan Comșa, 5 septembrie 2014, 18:33

Românii cu împrumuturi în euro au motive de optimism în legătură cu scăderea ratelor.

Banca Centrală Europeană a dat, recent, semnalul privind scăderea dobânzii de politică monetară, fapt care atrage diminuarea indicelui Euribor şi, ca urmare, a ratelor.

Politica Băncii Centrale Europene este criticată, însă, de guvernatorul BNR, în legătură cu planul de adoptare a dobânzilor real negative.

Pentru oamenii obişnuiţi, acest lucru înseamnă că sunt penalizaţi cei care economisesc bani – a explicat Mugur Isărescu:

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Acesta a susţinut astăzi un discurs în cadrul programului Academica BNR care se desfăşoară în aceste zile în Constanţa, la Universitatea Maritimă.

Cele mai importante teme economice ale momentului, discutate la Constanţa, de specialiştii BNR

Publicat de Bogdan Comșa, 4 septembrie 2014, 17:43

Astăzi şi mâine au loc la Constanţa conferinţe publice susţinute de reprezentanţi de marcă ai băncii centrale, în cadrul Academica BNR.

Evenimentul reuneşte personalităţi din conducerea Băncii Naţionale a României şi membri ai Academiei Române, care se întâlnesc cu cadre didactice din principalele centre universitare, repzrezentanţii ai mediilor de afaceri şi bancari, precum şi cu studenţi.

Conferinţa de astăzi a fost susţinută de viceguverrnatorul BNR, Florin Georgescu, pe tema aderării României la Uniunea Bancară, iar mâine vor avea loc prelegeri susţinute, printre alţii, de Mugur Isărescu şeful Băncii Naţionare, cu participarea ministrului Educaţiei Naţionale şi a celui delegat pentru Învăţământ Superior.

Conferinţele BNR de la Constanţa au loc la sediul Universităţii Maritime şi au ca obiectiv creşterea nivelului de educaţie financiară a publicului.