TULCEA: Obiceiuri arhaice de iarnă – au ieșit Moșoaiele

Aceste obiceiuri nu au fost întotdeauna privite cu ochi buni de către biserică.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 decembrie 2025, 14:25

În Dobrogea, tărâm bogat în tradiții, mituri și povești, s-au păstrat forme arhaice ale obiceiurilor de iarnă, vechi de mii de ani.

Un exemplu în acest sens este colindatul cu măști, practicat și astăzi în câteva comunități din nordul județului Tulcea, un rit ce îmbină cântecul, jocul și recuzita ceremonială pentru a alunga spiritele rele înaintea începerii noului an.

Cu detalii vine etnologul Alexandru Chiselev, cercetător la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

„Ce se păstrează astăzi, bineînțeles, într-o formă adaptată societății noastre moderne, este colindatul cu măști. Avem la noi în județ moșoiul de la Luncavița. În trecut era și la Rachelu, un sat apropiat, la Rachelu era varianta cu moșoi și moșoicuță. Un alt obicei de tipul colindatului cu măști este oleleul de la Măcin. Cam acestea ar fi, să zicem, formele cele mai spectaculoase ce păstrează, pe lângă colindele foarte vechi, și recuzita aceasta ceremonială sub tipul măștii, o mască totală, practic, dacă stăm să ne gândim, începând cu fața și terminând cu restul corpului, realizată în trecut din materiale naturale. Și astăzi se păstrează, această tendință. Masca este realizată din cătrună în cazul moșoiului, la oleleu apare blana. Bineînțeles că de-a lungul timpului au intervenit și inovațiile, florile artificiale, beteala și alte elemente, dar ele nu schimbă în esență structura măștii respective și structura obiceiului.”

În spatele acestor practici stă o credință legată de reînnoirea timpului. Masca nu este un simplu obiect de recuzită, ci un instrument prin care se încearcă îndepărtarea răului și pregătirea unui nou început. Tocmai de aceea, la final, ea trebuie să dispară, povestește Alexandru Chiselev.

„Toate aceste măști se realizau în trecut de meșteri specializați din localitățile respective. Se spune că oamenii se mascau, începeau să sune din tălăngi, pocneau din bice, în ideea de a alunga forțele răului, de a ajuta cumva natura și noul an să se nască, astfel încât anul vechi și tot răul trebuiau să moară. La final, aceste măști erau distruse, erau ciopârțite, erau arse, erau îngropate, în ideea că ele ar fi acaparat o parte din toate aceste energii negative și trebuiau să dispară de pe fața pământului.”

Aceste obiceiuri nu au fost întotdeauna privite cu ochi buni de către biserică. Ele păstrează elemente arhaice, precreștine și funcționează după alte reguli decât cele religioase.

„Un alt aspect interesant este că cei care se mascau în trecut nu prea aveau dreptul să mai intre în biserică timp de un an sau șapte, pentru că preotul poate că nu accepta foarte bine aceste obiceiuri care au clar o tentă precreștină. Poate acesta ar fi lucrul cel mai important de la care ar fi trebuit să începem: în cadrul sărbătorilor de Crăciun avem clar un element, un substrat precreștin, păgân și stratul creștin legat de nașterea Mântuitorului. Bineînțeles, avem și colindele religioase care au pătruns cumva în lumea satului prin influență livrescă și au fost însușite și de oamenii bisericii, dar și de restul suflării creștine. Și este foarte frumos că acest sincretism există și în momentul de față. Chiar dacă noi ne considerăm o societate care a evoluat de-a lungul timpului, încă tindem către acest substrat, către aceste rădăcini foarte, foarte vechi, arhaice, care nu dispar, mai mult se adaptează realității societății de astăzi.”

Obiceiurile din Dobrogea nu sunt izolate. Ele fac parte dintr-un spațiu cultural mai amplu, în care forme, personaje și gesturi rituale au circulat de-a lungul timpului, explică cercetătorul.

„Ce avem noi în Dobrogea? Avem obiceiuri care își găsesc corespondența în întregul spațiu balcanic, dar și la nivelul țării. De exemplu, moșoii, ca morfologie a măștii, duc foarte mult către alte obiceiuri de mascați din zona Moldovei, doar că acestea sunt cumva grupate către Anul Nou. La noi acesta ar fi un element de noutate, că apar colindele cu măști în cadrul sărbătorilor de iarnă, deci acum în Ajun și în ziua de Crăciun. Și vedeți, ce se întâmplă la Luncavița este, cred că, un fapt benefic pentru că moșoaiele au devenit cumva un brand al comunității respective. Oamenii sau autoritățile și-au dat seama că tradiția poate să fie valorificată într-un mod durabil, astfel încât, pe lângă faptul că noi sărbătorim, putem să atragem și turiștii pentru a trăi alături de noi aceste momente deosebite de sărbătoare.”

În ultimii ani, aceste tradiții au dobândit o nouă funcție. De pildă, la Luncavița, au început să vină tot mai mulți vizitatori curioși să vadă cum se sărbătorește Ajunul Crăciunului prin aceste locuri.

„În cazul moșoaielor, într-adevăr, au evoluat puțin în sensul spectacularizării tradiției. Exista un singur mascat, un singur moșoi, doar că, în momentul de față, cred că avem în jur de doisprezece. Cumva s-a creat o nouă resemnificare, pentru că tradiția, de-a lungul timpului, se resemnifică în funcție de foarte multe contexte, fiecare moșoi amintind poate de lunile anului, de apostoli, dar, în esență, colindul rămâne elementul cel mai important și este păstrat de bătrânii satelor și transmis tinerei generații, școlilor. Poate că, de multe ori, tradiția se păstrează prin instituționalizare. Și festivalurile acestea școlare au rolul de a păstra, poate de a recupera anumite formule verbale dispărute de-a lungul timpului și de a conștientiza tânăra generație că ei chiar au o comoară pe care trebuie să o păstreze și să o ducă mai departe.”

Potrivit etnologului, odată cu avansul tehnologic, modul în care tinerii se raportează la aceste tradiții s-a schimbat în mod fundamental.

„În ultima perioadă, tinerii, poate și datorită apariției rețelelor sociale și a tuturor acestor forme de interacțiune, poate că li se pare că anumite elemente sunt deja desuete, că sunt învechite. Există în prezent persoane care încearcă să ducă mai departe această tradiție și să o transmită cât se poate de bine pentru cât mai multe generații. Nu putem să știm niciodată până când și până unde vor merge aceste colinde.”

Dar pentru Alexandru Chiselev, aceste obiceiuri nu sunt doar subiect de studiu, ci fac parte din experiența personală. Cercetătorul tulcean își amintește cum se colinda odinioară în satul bunicilor săi.

„Mă gândesc cu nostalgie când eram și eu copilandru, flăcău și mergeam cu colindul în localitatea C.A. Rosetti. Cred că am fost ultima ceată de flăcăi care mergea cu colindele foarte vechi. Unul dintre ele se numește «Într-o Sfântă Duminică», dura vreo douăzeci de minute. Existau câteva colinde foarte interesante, exista o așa de mare plăcere și din partea noastră și din partea gazdelor de a colinda. Darul nu cred că era cel mai important lucru care ne mâna, ne motiva în acel moment, pentru că, de foarte multe ori, când mergeam pe la case cu oameni mai puțin înstăriți, ofeream noi, dar era ideea aceea de a colinda casa respectivă pentru a avea un an cât mai bun. După care, cred că a existat o rupere de generații și colindul s-a cam pierdut în localitatea respectivă. Astăzi, cu greu, dacă se mai adună câțiva tineri pentru a merge cu colinde, forme mult mai ușoare, simplificate, dar e bine și așa până la urmă, pentru că important este că încă se mai merge. Și poate și datorită acestui fapt colindul a fost introdus și în UNESCO, colindul de ceată bărbătească, și este până la urmă o valoare a patrimoniului imaterial al țării noastre cu care ne mândrim și pe care trebuie să o ducem mai departe, vrem nu vrem.”

TULCEA: Moşoaiele se pregătesc de paradă pe Drumul European 87

Obiceiul Moşoaielor se aseamănă cu Oleleu, păstrat în oraşul Măcin în special în cadrul unor evenimente organizate de Casa de cultură 'Grigore Kiazim'.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 decembrie 2024, 16:33

Moşoaiele se pregătesc, marţi, de paradă pe Drumul European 87, în satul Luncaviţa, obiceiul precreştin fiind unul dintre puţinele păstrate în judeţul Tulcea.

Tălăngile sau cloapetele, cum le spun localnicii clopoţeilor de la brâul moşoaielor, au început să se audă prin satul tulcean încă de la Sfântul Nicolae, cetele mascate personificând anul care moare şi cel care învie şi ajutându-i pe gospodari să treacă peste perioada nesigură dintre ani.

Primarul comunei Luncaviţa, Aurel Iorga, a declarat că marţi seara, începând cu ora 17.00, pe scena din centrul satului vor susţine recitaluri ansambluri de copii, trupe de chitarişti, un grup de canto, dar şi profesorii colindătorilor, iar în jurul orei 19.30, Moşoaiele fiind aşteptate să sosească în paradă pe DE 87.

Obiceiul Moşoaielor se aseamănă cu Oleleu, păstrat în oraşul Măcin în special în cadrul unor evenimente organizate de Casa de cultură ‘Grigore Kiazim’.

‘Aceşti profesori şi preoţi care se implică reuşesc să adune copiii, să formeze cetele şi chiar pe adulţi reuşesc să-i mobilizeze, pentru că, ce-am remarcat în satele Dobrogei, nu se mai găseşte prilej ca oamenii să se adune, aşa cum se întâmpla în trecut. Suntem norocoşi şi bucuroşi să vorbim la prezent despre aceste tradiţii’, a menţionat şefa Muzeului de artă populară şi etnografie, Iuliana Titov.

Ea a mai spus Oleleu este o variantă a Plugului Mare practicat în sudul Moldovei. În cazul acestui obicei, doar un singur bărbat este mascat, Oleleul. El intră primul în gospodărie şi-i poate mustra pe colindători dacă greşesc versurile.

‘Ceata de colindători este alcătuită din doisprezece bărbaţi, îmbrăcaţi conform ceremonialului, aşezaţi în cerc. Ei bat încet pământul, în deplină tăcere. Se aud doar pocnetele bicelor sau sunetul tălăngilor, care au rolul de a îndepărta spiritele rele’, a mai spus Titov.

Potrivit tradiţiei, gospodarii îi primesc pe colindători cu un colac, iar firmiturile din el se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.

Sursa – Agerpres

TULCEA: Moșoaiele din Luncavița anunță apropierea Crăciunului

Publicat de Adina Sîrbu, 6 decembrie 2023, 16:50

În localitatea tulceană Luncavița, comunitatea păstrează o tradiție veche de secole, denumită Moșoaiele. Tinerii și copiii se îmbracă în blănuri de animale, își pun măști pe față, iar la brâu își leagă clopote cu care anunță, pe ulițele satului, că se apropie Crăciunul.

Clopotele de la brâul moşoaielor au început să se audă, astăzi, de Sfântul Nicolae, Sărbătoarea Moşoaielor, marcă de identitate a comunităţii tulcene, urmând să culmineze în Ajunul Crăciunului, cu parada cetelor de flăcăi mascaţi.

Până la defilarea moşoaielor pe Drumul European 87, flăcăii îşi repară sau îşi confecţionează măştile şi repetă colindele.

„Se spune că, începând de Sfântul Nicolae, cei care au cloapete pot suna din ele, pentru că au acceptul lui Dumnezeu. Marea paradă a Moşoaielor va fi însă pe data de 24 decembrie, atunci când în sat vom avea şi un spectacol”, a declarat primarul comunei Luncaviţa, Aurel Iorga.

Potrivit specialiştilor Muzeului de Artă Populară şi Etnografie, măştile purtate de moşoaie au rolul de a alunga spiritele rele şi erau confecţionate iniţial din materiale naturale, coarne de berbec, cătrună, însă de-a lungul timpului localnicii le-au adăugat elemente artificiale, ca flori din plastic sau beteală.

Iniţial, în cetele de colindători exista doar un singur moşoi, care nu cânta, având rolul de a purifica spaţiul, însă acum ceata de mascaţi are în jur de 12 personaje, care simbolizează lunile anului. Și repertoriul colindătorilor număra peste 100 de cântece, dar unele dintre ele nu se mai cântă.

În Ajunul Crăciunului, după sărbătoarea din centrul satului Luncaviţa, moşoaiele merg la colindat pe la casele gospodarilor, căutând în special fetele care aşteaptă să se mărite. Moşoiul intră primul în gospodărie şi-i dă de veste gospodarului că îi vin colindătorii. Altădată, cei care nu-i primeau pe colindători găseau în ziua următoare poarta ruptă.

Potrivit tradiţiei, moşoaiele se vor auzi în Luncaviţa până de Bobotează.

Comuna Luncaviţa din judeţul Tulcea se află în Calendarul Sărbătorilor Satului Românesc cu două evenimente: Sărbătoarea Teilor, marcată în fiecare an la finele lunii iunie, şi, din 2013 cu Sărbătoarea Moşoaielor, un obicei unic în România.

Sursa: AGERPRES

TULCEA: La Luncaviţa începe sărbătoarea Moşoaielor

Publicat de , 6 decembrie 2019, 10:47

Tulcenii din comuna Luncaviţa sărbătoresc, începând de vineri seara, Moşoaiele, un obicei „marcă de identitate“ a localităţii, unic în România, potrivit primarului Ştefan Ilie.

De Sfântul Nicolae, în satul Luncaviţa încep să se audă clopoţeii care sunt purtaţi la brâu de copii şi care curăţă de rele noul an.

„Doar copiii poartă clopoţeii sau cloapetele, cum le spunem noi. Ei sunt cei mai nerăbdători şi dau startul sărbătorii“, a declarat, pentru AGERPRES, Ştefan Ilie.

Seara se formează cetele de colindători care au de la cinci până la 12 membri şi încep să repete colindele la casa fiecărui membru.

Măştile, care în timpul anului au stat la loc de cinste în casa moşoilor, sunt reparate în această perioadă, iar copiii îşi fac altele noi. Cele mai frumoase dintre ele vor fi premiate anul acesta de Primărie pe data de 22 decembrie.

Tinerii care se adună seara pentru a-şi pregăti colindele nu au voie încă să poarte măştile tradiţionale, ci doar clopotele.

În Ajunul Crăciunului, după ce tinerii au învăţat colindele şi şi-au confecţionat măştile, Moşoaiele străbat întregul sat şi dau reprezentaţii pe scena amplasată în centrul localităţii Luncaviţa, acesta constituind momentul cel mai important al sărbătorii.

Obiceiul se încheie de Bobotează, atunci când în comună se aud pentru ultima oară clopotele Moşoaielor.

Ştefan Ilie a mai precizat că Moşoaiele este un obicei unic în ţară care figurează, începând din anul 2013, în Calendarul Sărbătorilor Satului Românesc.

Sursa – Agerpres

Tradiție unică în Dobrogea: Moșoaiele defilează în seara de Ajun în comuna tulceană Luncavița

Publicat de , 24 decembrie 2018, 11:52

Moșoaiele fac parte din tradițiile Dobrogei de Nord. Cântecele încep odată cu Sărbătoarea Sfântului Nicolae și se termină de Bobotează. Moșoaiele au rolul de a vesti Nașterea Mântuitorului și de a sfinți casa gospodarului. Primarul comunei Luncavița, prof. Ștefan Ilie, spune că această datină este marcă de identitate a comunei.

„Este o sărbătoare milenară, unică în Dobrogea, un ritual al măștilor, care, în asociere cu colindele vechi, încântă casele. Este o tradiție pe care noi o promovăm pentru că nu dorim sub niciun fel să se piardă, știind că un sat își valorifică, în primul rând, tradiția pe care o moștenește de la înaintași. Începând cu 6 decembrie, apar aceste măști, pe care noi le numim moșoi, care au ca punct culminant seara de 24, Ajunul Crăciunului, când, fără a fi chemate de cineva, ele ies în centrul localității, în jurul orei 17:00, într-o defilare a măștilor. Sunt undeva între 70 – 100 de măști de moșoi care, cu talăngile lor la brâu, fac un zgomot infernal, dar foarte iubit de cetățenii comunei și de locuitorii din alte părți care vin special să urmărească Moșoaiele în Ajun“, spune primarul Ștefan Ilie.

TULCEA: Sătenii din Luncavița sărbătoresc Moșoaiele, „marca de identitate“ a comunei

Publicat de , 6 decembrie 2018, 15:53

Tulcenii din comuna Luncaviţa sărbătoresc, începând din această seară, Moşoaiele, un obicei „marcă de identitate“ a localităţii, unic în România, potrivit primarului comunei, Ştefan Ilie.

„În această seară, doar puştanii zăngănesc din clopoţeii pe care şi-i atârnă la brâu. Puştanii sunt în general copii care încep, tot în seara asta, să formeze cetele de colindători“, a declarat primarul Ștefan Ilie.
Cetele de colindători au de la 5 până la 12 membri şi încep să repete colindele la casele fiecărui membru.
„Măştile care în timpul anului au stat la loc de cinste în casa moşoilor sunt reparate în această perioadă, iar noi îi ajutăm şi le oferim tinerilor ocazia de a-şi perfecţiona măştile cu ajutorul bătrânilor satului. Şi cei mai mici colindători îşi fac măşti, iar Primăria comunei le va premia pe cele mai frumoase cu dulciuri şi rechizite“, a afirmat primarul comunei Luncaviţa.
Tinerii care se adună seara pentru a-şi pregăti colindele nu au voie încă să poarte măştile tradiţionale, ci doar clopotele.
Sunetul clopotelor pregăteşte noul an şi îl curăţă de rele, astfel că gospodarii se pot pregăti cu bucurie de sărbători, potrivit sursei citate.
În Ajunul Crăciunului, după ce tinerii au învăţat colindele şi şi-au confecţionat măştile, Moşoaiele străbat întregul sat şi dau reprezentaţii pe scena amplasată în centrul localităţii Luncaviţa, acesta constituind momentul cel mai important al sărbătorii.
Obiceiul se încheie,atunci când în comună se aud pentru ultima oară clopotele Moşoaielor.
Potrivit sursei citate, Moşoaiele este un obicei unic în România care figurează, începând din anul 2013, în Calendarul Sărbătorilor Satului Românesc.

Foto: facebook.com/Irina Iftenie

Sursa: Agerpres

TULCEA: Obicei UNIC în România. Clopotele Moşoaielor de la Luncavița

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 decembrie 2016, 09:54

Clopotele Moşoaielor s-au auzit aseară pe străzile satului Luncaviţa din Tulcea.

Tălăngile Moşoaielor se aud pentru prima dată în noaptea de Sfântul Nicolae şi dau startul sărbătorilor de iarnă.

Cine a trecut pe drumul european 87, Tulcea-Brăila, i-a putut vedea pe tinerii costumaţi, care se adună pentru a-şi pregăti colindele.

Moşoaiele reprezintă un obicei unic în România, care se păstrează în comuna Luncaviţa şi figurează în Calendarul Sărbătorilor Satului Românesc.

În tradiţia populară se spune că zgomotul tălăngilor are rolul de a alunga toate spiritele rele, care încearcă să pună stăpânire pe sfârşitul anului.

Sursa – agerpres.ro