Radio România Cluj: Dezbatere pe tema propunerii de modificare a legii 41

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 martie 2016, 12:14

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport și deputatul independent Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru Comunitățile de Români din afara granițelor, au fost invitați în stduioul Radio România Cluj, la o dezbatere pe tema propunerii de modificare a legii 41.

“Cred ca legea este o solutie pentru ca va duce la stabilirea responsabilitaților celor doua entități de conducere, respectiv Consiliul de Administratie si Directorul General, astfel incat sa se poata determina cine se face vinovat de o decizie gresita” – a declarat senatorul PSD Ecaterina Andronescu, presedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

Deputatul independent Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru Comunitatile de Romani din afara granitelor tarii
“Legea functioneaza asa cum este in acest moment, dovada fiind diferenta dintre cele doua institutii, in plus, proiectul de modificare a legii 41/1994 nu aduce o solutionare rapida a situatiei in care se afla televiziunea” – afirma deputatul independent Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru Comunitatile de Romani din afara granitelor tarii.

EU SUNT RADIO ROMÂNIA!

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 martie 2016, 13:29 / actualizat: 9 martie 2016, 8:02

Eu sunt RADIO ROMÂNIA! Împreună suntem numărul 1.

Europarlamentarul Maria Grapini despre propunerea de modificare a legii SRR – SRTv

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 martie 2016, 10:28

Separarea funcţiilor de conducere în Societăţile Române de Radio şi Televiziune, nu va avea un efect pozitiv asupra dezvoltării acestora şi indică, mai mult, un regres.

Aprecierea a fost făcută pentru Radio Timişoara, de europarlamentarul Maria Grapini.

Fost director general al unei societăţi cu capital de stat, Grapini consideră că separarea funcţiilor înseamnă o întârziere a deciziilor, situaţie care poate afecta activitatea.

Maria Grapini a mai precizat că în multe ţări europene, serviciile media au un preşedinte al Consiliului de Administraţie care este şi director general.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, despre varianta de modificare a Legii 41/1994

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 martie 2016, 09:36

Reporter: Cum apreciaţi, domnule preşedinte Kelemen Hunor, varianta de modificare a Legii de funcţionare a Societătilor publice de Radio şi Televiziune, propusă de senatorul PSD, Georgică Severin, variantă care va intra marţi în dezbaterea Camerei Deputaţilor?
Kelemen Hunor: În ceea ce priveşte această iniţiativă, din punctul meu de vedere nu rezolvă nimic. În acest moment, nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei financiare de la Televiziunea Română, mai mult, încurcă şi mai tare tot ce s-a întâmplat, nemaivorbind de faptul că acest proiect, această iniţiativă tratează în mod uniform Radioul şi Televiziunea. Ceea ce am spus şi în comisie la un moment dat, nu trebuie să uităm faptul că Radioul Public funcţionează corect, este o instituţie credibilă, are performanţe economice bune, nu are pierderi. Din acest punct de vedere, ar trebui să evităm să facem dintr-un bolnav sau dintr-un muribund, cum e Televiziunea Română, încă o instituţie care va ajunge la această soartă. Deci eu spun în felul următor: trebuie lăsat Radioul să funcţioneze conform legislaţiei în vigoare în acest moment, şi pentru Televiziunea Română trebuie găsită o soluţie, dar soluţia separării celor două funcţii – preşedintele e în Consiliul de Administraţie şi director general – nu rezolvă nimic, absolut nimic. Dacă o astfel de iniţiativă avea un raţionament în 2005, în 2006, cu un deceniu mai târziu nu este, zic eu, o soluţie. Problema insolvenţei la Televiziunea Română este iarăşi o altă chestiune. Nu spun că nu se poate ajunge în această perioadă la o astfel de soluţie, dar eu cred că trebuie să fie ultima soluţie, fiindcă nu vorbim aici de o societate comercială, nu vorbim despre un actor economic pe o piaţă liberă de economie, din toate punctele de vedere. Vorbim despre un serviciu public. Dar, sigur, discuţiile rămân în continuare deschise. În sfârşit, ca şi o concluzie, ar trebui lăsat Radioul în pace, cu tot ce înseamnă legislaţie şi modelul de funcţionare, şi pentru Televiziunea Română trebuie găsită o soluţie în primul rând economică şi financiară, o soluţie de restructurare radicală, dar nu va rezolva acest proiect, această iniţiativă absolut nicio problemă a Televiziunii Române.
Reporter: Înţeleg că în Comisia de cultură nu veţi susţine această iniţiativă şi nici în plenul Camerei Deputaţilor.
Kelemen Hunor: Nu, nu, nu. Noi am spus de la bun început că nu vom susţine, fiindcă nu este de susţinut. Dacă vrem să stricăm şi mai mult, atunci se poate merge pe aceast variantă, dar noi nu dorim acest lucru.
Reporter: Veţi veni cu amendamente sau, pur şi simplu, veţi propune să fie respins integral proiectul de lege?
Kelemen Hunor: Eu cred că aici nu mai e cale de întoarcere. Trebuie respins proiectul, fiindcă proiectul a fost gândit în aşa fel ncât orice amendare ar însemna o acceptare a soluţiei pe fond, ceea ce nu este de acceptat, soluţia nu e bună, e o soluţie proastă. Deci aici nu trebuie să vii cu amendamente. Singurul amendament poate să fie respingerea proiectului.
Reporter: Ce soluţie vedeţi, totuşi, pentru rezolvarea situaţiei financiare de la TVR? O soluţie imediată pentru că lucrurile se pare că nu mai pot fi amânate.
Kelemen Hunor: Deci în insolvenţă, până când nu se modifică legislaţia, nu poate intra, asta este clar, dar până când se modifică legislaţia, se poate şterge datoria publică, datoria către bugetul de stat. Nu este un lucru extrem de elegant, dar au făcut şi alţii, fac şi alţii din Uniunea Europeană şi se poate primi aprobare pentru acest lucru, să nu fie considerat un astfel de ajutor – ajutor de stat, subvenţie de stat. Deci au obţinut şi francezii, au obţinut şi alţii şi se poate, apoi, sigur, o restructurare foarte puternică poate funcţiona. Insolvenţa nu spun că nu este o soluţie, dar trebuie gândit în felul următor: în cazul insolvenţei, dispare Consiliul de Adminsitraţiei, nu va mai exista din punct de vedere al Parlamentului niciun fel de control şi nu mă refer la control politic, fiindcă Parlamentul oricum nu exercita un control politic asupra Televiziunii Române, dar când vorbim despre un serviciu public, insolvenţa şi restructurarea în urma insolvenţei nu poate afecta caracterul de serviciu public. Acest lucru este important. Trebuie găsită o soluţie prin care cel care va face restructurarea, cel care va fi administratorul special judiciar să aibă totuşi o răspundere şi în faţa Parlamentului, nu numai în faţa instanţei care aprobă proiectul de restructurare.
Reporter: Îmi permit să vă întreb şi dacă aveţi semnale că sunt şi alţi colegi parlamentari, care nu vor susţine acest proiect de lege, în afara celor din PSD, care sunt iniţiatorii?
Kelemen Hunor: Nu îmi dau seama. De la liberali am auzit, cel puţin până la această oră, că nu susţin această soluţie, această iniţiativă. În rest, nu am datele necesare. Problema este că aici foarte puţini au înţeles miza, foarte puţini au înţeles şi trebuie să insistăm să înţeleagă toţi parlamentarii şi cei care nu sunt în comisiile de specialitate, că una e problema Televiziunii Române şi cu problemele financiare, şi alta este această iniţiativă care nu rezolvă problemele. Unii cred că această iniţiativă vine în ajutorul Televiziunii, în sensul de a rezolva problemele financiare, aşa cum nu rezolvă nici comasarea celor două instituţii – era un alt proiect vehiculat la un moment dat – nu rezolvă nici separarea funcţiilor de director general şi preşedintele Consiliului de Administraţie, fiindcă nu din această cauză că nu erau separate cele două funcţii, a ajuns Televiziunea Română în această situaţie extrem de dificilă şi, până la urmă, pentru un stat, într-o situaţie penibilă, dar mă rog, aici trebuie argumente, trebuie multe discuţii să înţeleagă toţi, şi cei care nu sunt familiarizaţi cu problemele celor două societăţi.

Sursa – rador.ro

Actriţa Tamara Buciuceanu, despre importanţa Radioului în viaţa sa

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 martie 2016, 12:43

Reporter: Doamnă Tamara Buciuceanu, cum ar fi fost viaţa dvs fără radio?
Tamara Buciuceanu: Ei, nu se poate fără el. În primul rând că meseria mea neapărat cere lucrul acesta şi într-adevăr, în 40 de ani, de fapt 50 am de teatru, dar în 40 de ani de radiodifuziune am fost solicitată de foarte multe ori şi m-am bucurat că am făcut în toate domeniile, cu nişte oameni extraordinari, dacă mă gândesc la Zira, dacă gândesc la Vova, mulţi, mulţi, mulţi, n-aş vrea să-i supăr pe nici unul dacă nu i-aş cita, dar sunt zeci şi zeci şi zeci. Da, râsul meu şi vocea mea toată lumea o cunoaşte, la telefon, telefonista zice, „Doamna Tamara?”, zic, „Da, eu”.
Reporter: Credeţi că va rămâne în continuare radioul în preferinţele oamenilor, chiar dacă televiziunea nu…
Tamara Buciuceanu: Da, da… Nu, am auzit foarte multă lume că mai degrabă aud la radio decât să mă uit la televiziune, în care sunt momente în care nu le place oamenilor.

„Radioul face parte din viaţa mea”, declară actorul Alexandru Arşinel

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 martie 2016, 07:35

Reporter: Domnule Alexandru Arşinel, sunteţi cunoscut ca un actor de comedie cu mare priză la public. În ce măsură radioul v-a ajutat în carieră?
Alexandru Arşinel: Radioul face parte din viaţa mea, adică o porţie serioasă din ceea ce înseamnă viaţa artistică, profesională a lui Alexandru Arşinel este legată de radio. Colaborez cu ei de peste 30 de ani, am participat la emisiunile de la „Unda veselă” o viaţă întreagă alături de maestrul Vova şi ceilalţi realizatori. Am participat la realizarea unor piese de teatru, înregistrarea unor melodii şi chiar mai mult, am participat la ceea ce a însemnat revoluţie în 1989 pe culoarele Radioului. Sunt legat sufleteşte şi mental de această instituţie superbă a României.
Reporter: Va supravieţui Radioul în competiţia tot mai dură cu Televiziunea?
Alexandru Arşinel: Tot timpul. Poate cinematograful va avea de suferit, dar radioul niciodată. Nu uitaţi că pe străzi circulă milioane de maşini. Dimineaţa când se urcă omul în maşină deschide radioul, acasă o văd pe soţia mea că de multe ori închide televizorul şi dă drumul la radio. Oamenii ascultă radioul. La mine în Moldova, în satul meu, încă mai funcţionează acea radioficare făcută cu mulţi ani în urmă şi dimineaţă începe programul de la radio, începe muzica şi ştirile. Ca să nu mai spun că în Bucureşti sau oriunde m-aş afla întotdeauna sunt pe ştiri, sunt pe posturi, n-are cum să dispară radioul.

Societatea Română de Radiodifuziune, felicitată în Senat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 martie 2016, 08:03

Conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune a fost astăzi felicitată de membrii Comisiei de Cultură de la Senat pentru succesele înregistrate de instituţie în anul 2013.

Prezent la audierile Comisiei de Cultură de la Senat, Preşedintele Director General al SRR, Ovidiu Miculescu, a afirmat că Radio România are aproximativ cinci milioane de ascultători pe zi, fiind media cu cea mai mare expunere constantă din ţară. El a precizat că din foarte multe puncte de vedere 2013 a fost cel mai bun an din istoria recentă a radioului.

El a punctat câteva din succesele evenimentelor găzduite de Radio România, precum spectacolele orchestrelor Radio, amintite şi de premierul Chinei, Li Keqiang, în cadrul vizitei de la Bucureşti. Ovidiu Miculescu a amintit de faptul că spectacolele orchestrelor şi corurilor Radio se bucură de săli pline şi recunoaştere internaţională, fiind preluate şi de European Broadcasting Union. El a mai spus că Radioul public este singura media din Europa care organizează şi susţine un târg de carte – Gaudeamus.

Informaţiile culturale difuzate pe posturile SRR au crescut la 14,84 la sută în 2013, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din Europa pe acest format, a mai spus Preşedintele Director General al SRR.

Proiecte de succes

Printre proiectele de succes off air desfăşurate de radioul public, Ovidiu Miculescu, a amintit de Pianul Călător, Duelul Viorilor, Flautul Fermecat, Vioara lui Enescu la sate şi 5 minute de muzică clasică în şcoli.

Priorităţile radioului în 2014 sunt dezvoltarea puternică în mediul online, îmbunătăţirea acoperirii naţionale, dar şi continuarea creării de programe competitive, bazate pe informaţii echilibrate şi echidistante. Echilibru şi echidistanţă lăudate astăzi şi de preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin, care a felicitat instituţia pentru activităţile sale şi care a afirmat că Radioul Public are oricând un sprijin din partea comisiei pe care o conduce.

Tot în 2014 Radio România va continua să organizeze evenimente de cultură, precum Festivalul de Teatru Radiofonic, sub patronajul Casei Regale şi al Ministerului Culturii, în luna iunie, Festivalul Internaţional al Orchestrelor în septembrie, dar şi Târgul de Carte Gaudeamus la sfârşit de an. Între cele mai importante proiecte ale SRR se află şi continuarea dezvoltării Radio Chişinău.

În ceea ce priveşte audienţa ridicată pe care Radio România a înregistrat-o în ultimul an, senatorul UDMR, Laszlo Attila, a afirmat că audienţele reale din mediul rural sunt în fapt mult mai mari, precizând că ascultătorii Radio România sunt fideli buletinelor de ştiri şi programelor de interes pentru zonele extra-urbane. El a mai punctat faptul că Radio România a rămas singura instituţie centrală media cu prezenţă regională.

Sursa RRA

Radio România, ”o voce ascultată în toată lumea”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 februarie 2016, 18:47

Interviu cu Ezio Peraro – directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti.

În contextul dezbaterilor pe marginea modificării legii 41 pe baza cărei funcţionează serviciile publice de radio şi televiziune, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, Ezio Peraro, şi-a exprimat într-un interviu pentru Radio România, susţinerea şi aprecierea pentru proiectele promovate de această instituţie.

Ezio Peraro: “În primul rând, vă împărtăşesc îngrijorarea, chiar dacă nu cunosc perspectivele la care ar duce această reformă. Ştiu doar că sunteţi profesionişti, care întotdeauna au dat dovadă de o foarte mare sensibilitate şi competenţă, aşa că vă înteleg îngrijorarea. Colaborarea noastră cu Radio România a fost întotdeauna excelentă, iar eu nu vă pot fi altfel decât recunoscător. Radio România a contribuit mult la mediatizarea activităţilor noastre. Nu sunt multe ţările în care un radio naţional are şi emisiuni în limba italiană.

”Pentru noi, Radio România este ca o cutie de rezonanţă a activităţii noastre, o voce ascultată în toată lumea, pentru că emisia pe Internet depăşeşte graniţele naţionale. Nu ştiu cum se profilează perspectivele – pozitive sau negative, dar îmi exprim întreaga solidaritate pentru ca schimbările să nu devină negative pentru un serviciu public care a demonstrat că, pe lângă misiunea de a informa, este şi o instituţie de cultură.

”Nu găseşti oriunde un radio care organizează un târg de carte cum este Gaudeamus, unde publicul are ocazia de a întâlni şi scriitori din alte ţări. Participarea italiană la Gaudeamus a fost întotdeauna foarte interesantă. Pe lângă lansări de carte, publicul a avut şi ocazia de a întâlni intelectuali de marcă.”

În 2015, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti s-a alăturat jurnaliştilor de la Radio România, Radio Rai şi Radio Vaticana în realizarea proiectului editorial “Calea Aradului, pe drumuri de frontieră”, dedicat promovării patrimoniului istoric cultural şi spiritual, precum şi a prezenţelor italiene din vestul României.

Proiectul, organizat de Radio România, în colaborare cu Ambasada Italiei la Bucureşti, sub patronajul Comunităţii Italofone de Radioteleviziune şi cu sprijinul Primăriei Arad, a fost citat ca exemplu de diplomaţie culturală în cursul vizitei pe care ministrul afacerilor externe al Italiei, Paolo Gentiloni, a efectuat-o anul trecut la Bucureşti.

Ezio Peraro: “Astfel de proiecte sunt originale, deoarece propun publicului un radiopelerinaj cultural. Este foarte importantă colaborarea dintre Radio România, Radio Rai, Radio Vaticana şi Comunitatea Italofonă de Radioteleviziune. Sper ca lucrurile să meargă cât mai bine pentru Radio România şi să fie acordată o foarte mare atenţie atât exigenţelor publicului cât şi celor culturale”.

Alina Gorghiu: Modificarea legii SRR – SRTv ,,nu trebuie amendată, ci respinsă direct”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 februarie 2016, 16:29

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu, consideră că separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general în cazul radioului şi televiziunii publice, nu rezolvă situaţia financiară în care se află TVR.

În opinia sa, iniţiativa legislativă a deputatului PSD Georgică Severin, nu face altceva decât să menţină televiziunea în stare de colaps şi să ducă la distrugerea radioului public.

Alina Gorghiu susţine că în aceste condiţii iniţiativa legislativă nu trebuie amendată, ci respinsă direct.

Copreşedintele PNL atrage atenţia că ideea de reorganizare a televiziunii publice nu mai poate fi ocolită, însă acest lucru nu trebuie făcut printr-o politizare şi mai mare a instituţiei.

Sursa – romania-actualitati.ro