Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat joi că Guvernul a adoptat pachetul de solidaritate şi peste 2,8 milioane de pensionari vor primi bani în 2026, în două tranşe, în lunile mai şi decembrie.
Actul normativ prevede mai multe sume pentru pensionarii cu venituri mici şi creşterea beneficiilor pentru diferite categorii de familii nevoiaşe cu unul sau mai mulţi copii, precum şi creşterea sumelor de care beneficiază copiii cu dizabilităţi, a anunțat ministrul.
Este vorba despre peste 2,8 milioane de pensionari care vor primi sprijin. Pentru pensionarii cu pensii de până în 1.500 lei se va acorda un ajutor de 1.000 lei, în două tranşe, în luna mai şi o tranşă în decembrie, odată cu pensiile din acele luni. Pentru cei cu pensii între 1.501 şi 2.000 lei se va acorda un sprijin de 800 lei, tot în două tranşe, iar cei cu pensii dintre 2.001 şi 3.000 lei vor primi 600 lei în două tranşe egale, tot în mai şi decembrie.
Ministrul Muncii a precizat că prin acest act normativ creşte şi sprijinul pentru copiii cu dizabilităţi.
Pentru copiii cu grad mediu sprijinul creşte de la 80 la 199 de lei. Pentru cei cu grad accentuat, creşterea este de la 232 de lei la 397 de lei. Pentru cei cu grad grav, este vorba despre o creştere de la 463 la 548 de lei. Aceste creşteri nu sunt doar pentru acest an, este o indexare de fapt şi aceste beneficii vor rămâne, evident indexate, şi din anii următori, a explicat Manole.
În legătură cu familiile cu copii, el a menţionat că s-a dorit sprijinirea acestor familii, pentru că există o preocupare şi un discurs public despre necesitatea unei politici demografice în România.
„Avem acest prim pas, acela de a creşte beneficiile pentru aceste familii, în general familii monoparentale, cu venituri reduse, cu 1, 2, 3 sau 4 copii. Rămâne să continuăm şi facem asta în cadrul Ministerului Muncii cu servicii pentru aceste familii, pentru aceşti copii, servicii pe care le livrăm preponderent printr-un proiect foarte mare, pe care îl avem cu finanţare europeană, servicii comunitare integrate, un proiect care merge în 2.000 dintre comunităţile rurale din România” a mai spus Manole.
Ministrul Muncii a dat asigurări că statul român are fonduri suficiente pentru plata pensiilor și salariilor din sectorul bugetar.
Florin Manole a respins îngrijorările apărute în spațiul public, susținând că acestea sunt alimentate artificial, „cu rea-credință”.
„Emoție privind plata pensiilor și salariilor există, pentru că unii o stârnesc cu rea-credință. Nu este și nu va fi nicio problemă și statul român a plătit pensiile și salariile și în ani mult mai grei”, a declarat Florin Manole, marți seară, într-o intervenție la Antena 1.
Ministrul a precizat că a observat acest tip de discurs alarmist în fiecare an, începând cu 2017, și că în toată această perioadă nu au existat întârzieri sau probleme legate de plata drepturilor salariale și a pensiilor.
Precizările lui Florin Manole vin în contextul unor dezbateri publice privind sustenabilitatea cheltuielilor bugetare în a doua jumătate a anului.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, afirmă că se lucrează la o modalitate de sprijinire a persoanelor vulnerabile după încetarea, la 1 iulie, a plafonării preţurilor la energie, iar în acest moment există ca propunere introducerea unui tichet de 71 de lei pe lună.
„Astăzi, când discutăm, suntem într-o fază matură cu privire la tichetele de energie, fiindcă obiectivul pe care noi, Ministerul Muncii îl avem, având în vedere că noi suntem cei care ne ocupăm de protejarea consumatorilor vulnerabili, de cei care ar putea fi în sărăcie energetică, obiectivul nostru este ca după 1 iulie, când nu vom mai avea plafonare, să venim cu o variantă care să îi ajute în continuare pe români să-şi menţină posibilitatea de a-şi plăti facturile la energie”, a declarat, miercuri, Simona Bucura-Oprescu.
Varianta existentă este ca după 1 iulie să fie acordate tichete, iar propunerea este de 71 de lei pe tichet.
„Împreună cu colegii noştri de la Ministerul Energiei, de la STS, de la Poşta Română şi cu colegii noştri de la ANPIS, s-a lucrat la o formă consolidată, astfel încât după 1 iulie să venim cu tichete care vor fi oferite consumatorilor care îndeplinesc condiţiile. În zilele următoare, intenţia noastră este de a finaliza acest act normativ şi de a veni cu acesta în transparenţă, astfel încât imediat ce noul guvern va fi învestit, să dăm posibilitatea ca până în 1 iulie actul normativ să fie aprobat de guvern. Valoarea la care este gândit actul normativ în acest moment, dar repet, şi azi şi mâine vor fi întâlniri pe acesta şi sigur aici este şi o componentă de impact financiar, valoarea la care colegii noştri au făcut în momentul acesta propunerea de act normativ este de 71 de lei pe tichet. Acordat lunar”, a precizat ministrul Muncii.
Ministrul Muncii, la Tulcea: Pensiile persoanelor cu handicap vor creşte cu un indice de solidaritate
Publicat de Adina Sîrbu,
30 septembrie 2024, 12:05
Pensiile persoanelor cu handicap vor creşte cu un indice de solidaritate, iar această propunere va fi înaintată Guvernului până la jumătatea lunii viitoare, a declarat luni, în timpul unei conferinţe de presă susţinute la Tulcea, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu.
Ea a menţionat că această soluţie respectă principiul solidarităţii.
„Dacă legea are ca fundament contributivitatea, iar dânşii au stagii de cotizare adecvate în gradul de handicap în care se află, 10-15 ani, o treime din stagiul complet de cotizare, soluţia pe care am găsit-o împreună este pe principiul solidarităţii. Adică, modificarea şi completarea Legii nr. 448 din 2006 cu privire la protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât de la cuantumul rămas în plată să venim cu un indice de solidaritate, iar dânşii să beneficieze în continuare de indexarea veniturilor. Sarcina pe care am primit-o de la domnul premier Marcel Ciolacu este ca până la 15 noiembrie soluţia legislativă să fie închisă, astfel încât în 2025 adecvarea veniturilor dânşilor prin creşterea acestora să continue”, a afirmat ministrul Simona Bucura Oprescu.
Ministrul Muncii a mai spus că acest coeficient de solidaritate va completa creşterea procentuală de anul viitor, având ca bază cuantumul în plată.
„Celor care sunt pensionabili şi vor ieşi la pensie pe noua lege li se vor completa veniturile prin punctele de sprijin care vor constitui puncte suplimentare doar pentru persoanele încadrate în grad de handicap. Pentru stăruinţa şi demnitatea acestor persoane vom veni cu aceste puncte suplimentare, puncte de sprijin, astfel încât veniturile acestora să fie adecvate”, a adăugat ministrul Muncii.
Simona Bucura Oprescu s-a întâlnit, luni, la Tulcea, cu reprezentanţii pensionarilor din judeţ şi apoi a vizitat instituţii din subordinea Ministerului Muncii.
Aproximativ 3,8 milioane de pensionari vor beneficia de majorări în medie cu 600 de lei, în urma procesului de recalculare a pensiilor, decisă de guvern.
În şedinţa de astăzi, de la Palatul Victoria, au fost aprobate ultimele detalii tehnice legate de plata, începând cu 2 septembrie, a primelor tranşe.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a anunţat că procesul de recalculare a pensiilor s-a încheiat şi că noile decizii vor ajunge la pensionari începând din această săptămână, iar de luna viitoare, majoritatea pensionarilor vor primi pensiile majorate.
„Avem un număr de 4.609.830 de pensii care au fost recalculate pentru prima dată când s-au recalculat toate pensiile din sistemul public. Aceste rezultate ne arată faptul că în urma recalculării avem deja 82,56% din pensii care se majorează. (…) În septembrie 2024, pensia medie creşte la 2.761 lei de la 2.250 de lei cât era în luna iulie. Pentru cei 3,8 milioane de pensionari care beneficiază de majorări, creşterea medie de pensie este de 622 lei. De pe 2 septembrie va începe livrarea banilor de către factorii poştali către pensionari. Pe data de 12 septembrie vor fi viraţi banii pentru cei care îşi primesc banii pe card.
Peste 720.000 de pensii vor fi majorate cu sume între 1.001 lei şi 2.000 lei, în timp ce peste 83.500 de pensii vor crește cu sume între 2.001 lei şi 3.000 lei, iar aproape 8.000 de pensii vor fi majorate cu peste 3.000 de lei.
Pensiile care nu vor creşte vor rămâne la aceeaşi valoare, iar următoarea majorare a tuturor pensiilor se va face cu data de 01 ianuarie 2025 atunci când acestea vor fi indexate cu 100% din rata inflaţiei, la care se vor adăuga încă 50 de procente din câştigul salarial mediu brut pe economie.
Noua lege a pensiilor a fost adoptată, în această seară, de Camera Deputaţilor.
Documentul a fost votat cu 199 de voturi pentru, 39 împotrivă şi 17 abţineri, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.
Actul normativ a trecut în procedură accelerată, într-o singură zi, de comisia de specialitate şi de plen, care a discutat documentul doar o oră.
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat că prevederile adoptate permit respectarea principiului echităţii şi contributivităţii, în timp ce reprezentanţii opoziţiei susţin că nu există resursele financiare necesare pentru majorararea pensiilor conform noii legi.
Ministrul muncii, Marius Budai, și-a dat demisia din funcție, în aceasta dimineață, au precizat surse guvernamentale, citate de RRA.
Este de așteptat ca premierul Marcel Ciolacu să ofere detalii privind situația de la Ministerul Muncii la începutul ședintei de Guvern de la această oră.
Aceasta demisie vine în contextul scandalului in care sunt implicate mai multe cămine de bătrâni, unde procurorii au găsit condiții inumane în care erau ținuti cei internați acolo.
Persoanele care sunt apte de muncă, dar refuză să lucreze nu vor mai primi venitul minim de incluziune – a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi.
Este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de minister care implică stimularea muncii şi evitarea sărăciei.
Marius Budăi: ”Mă uit ce are nevoie o familie, dar mă uit şi la cei apţi din punct de vedere legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin, dacă nu vor să muncească. În primul şi în primul rând, să îi îndreptăm către muncă. În momentul când li se vor aproba dosarul, acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal şi al sănătăţii de muncă vor fi înscrise automat la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi chemate la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării, dacă refuză acest lucru, înseamnă că nu au nevoie de venit minim de incluziune”.
Ministrul Marius Budăi a mai spus că reforma privind venitul minim de incluziune va include şi măsuri de prevenire a abandonului şcolar.
Disponibilizări la Şantierul Naval Damen | Ministrul Muncii, despre cum va ajuta statul angajaţii concediaţi
Publicat de ,
27 iulie 2021, 16:56
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a sosit la întâlnirea de astăzi de la Bursa locurilor de Muncă, desfășurată la sediul UMC, după ce a efectuat o vizită de lucru în Șantierul Naval Constanța. Ea a declarat că va merge și la Santierul Naval DAMEN din Mangalia, pentru a înțelege exact care este situația economică și a propune un set de măsuri compensatorii angajaților care vor fi disponibilizați acolo.
Mentionăm că, pe data de 23 iuilie 2021 Adunarea Generală a Actionarilor Șantierului Naval Damen Mangalia a aprobat planul de reorganizare, care are la bază un pachet de măsuri printre care și restructurarea a 228 de posturi, asigurând cu prioritate protectia socială a celor afectați, care vor beneficia de un pachet format din 9 salarii compensatorii.
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a declarat, luni, la Alba Iulia, că pensiilor vor creşte „cu siguranţă” de la 1 septembrie, fără a preciza şi procentul de majorare, menţionând că se fac „mai multe scenarii” în acest sens.
„Pensiile vor creşte. Este şi o obligaţie şi o determinare pe care o avem ca în pofida situaţiei generate de pandemie, cu efect direct asupra economiei, să facem ce trebuie făcut pentru ca românii să aibă pensiile crescute de la 1 septembrie şi acesta este un angajament ferm pe care Guvernul îl face. Mai avem câteva zile până când Ministerul Finanţelor va termina evaluarea – eu am obiceiul să vorbesc despre cifre, sume şi decizii doar când am în faţă toate elementele. Se fac, într-adevăr, mai multe scenarii, dar nu are sens să vă confirm sau să vă înaintez alte cifre, pentru că nu aceasta este abordarea pe care eu, personal, o am. Aştept ca Ministerul Finanţelor să ne pună la dispoziţie evaluarea necesară cu privire la încasările în buget în această perioadă deosebit de dificilă din economie şi, în funcţie de ceea ce găsim, cu toată transparenţa, vom explica ce se poate face, în ce calendar şi aşa mai departe”, a afirmat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a adăugat că „pensiile vor creşte cu siguranţă”, pentru că Guvernul îşi dă „seama de nevoile pe care le au pensionarii, de a-şi acoperi toate cheltuielile necesare”.
Violeta Alexandru s-a aflat luni într-o vizită de lucru în judeţul Alba.
Agenţii economici trebuie să se implice mai mult pentru a preveni creşterea numărului de cazuri de infecţie cu Covid, să ia mai multe măsuri de organizare a localurilor pentru a evita orice situaţie de îmbolnăvire, consideră ministrul Muncii, Violeta Alexandru.
„Agenţii economici trebuie să se implice mai mult pentru a preveni creşterea numărului de cazuri de infecţie cu Covid. Guvernul a făcut dovada că este alături de agenţii economici. Totuşi, cei care administrează cluburi, restaurante, terase, centre comerciale să considere guvernul un partener aşa cum şi noi îi considerăm pe dânşii. Avem nevoie să se implice mai mult şi să ia mult mai multe măsuri de organizare a localurilor pentru a evita orice situaţie de îmbolnăvire”, a declarat duminică, la Constanţa, Violeta Alexandru, potrivit Digi24.
Ea a precizat că o primă concluzie la care a ajuns în urma vizitei din weekend de pe Litoral este aceea că se fac rezervări în localuri peste numărul optim necesar. Pe de altă parte, ministrul Muncii a subliniat că, dacă se creează aglomeraţie la intrarea în localuri, se poate apela la Jandarmerie dacă persoanele sunt pe spaţiul public.
„Atunci când au situaţii de aglomerare la intrare trebuie să apeleze la Jandarmerie, dacă persoanele care aglomerează acest spaţiu sunt pe domeniul public. Atunci când văd o aglomeraţie la intrare, pe lângă faptul că trebuie să trateze puţin mai serios obligaţia de a crea culoare de acces, trebuie să apeleze la Jandarmerie şi să colaboreze cu instituţiile pentru a putea organiza spaţiul respectiv. M-a surprins că era creat acest spaţiu de aşteptare, înţeleg că programările se fac online sau prin telefon. Concluzia mea preliminară este că agenţii economici trebuie să fie puţin mai atenţi la procesul de rezervare de locuri în localuri. Pare că se preiau rezervări peste numărul optim necesar probabil în ideea în care unii dintre clienţi pleacă şi eliberează spaţiul şi atunci vor să fie pregătiţi să aibă pe altcineva imediat la intrare pentru a putea ocupa locul. Cert este că această zonă de programare, dacă tot o facem şi dacă tot ne străduim, pentru că am observat că se străduiau, niciunul dintre dânşii nu mi-a dat impresia că nu încearcă să se conformeze. Mă refer la localuri de tip terasă şi cu zona aceasta între terasă şi spaţiu închis, practic unde se desfăcuseră geamurile şi regimul era semideschis”, a subliniat Violeta Alexandru.
Pe de altă parte, ministrul Muncii a solicitat managerilor şi personalului localurilor de pe Litoral să respecte regulile pentru a da un exemplu personal. În context, ea a arătat că a văzut angajaţi care purtau masca incorect.
„Am cerut managerilor şi personalului să dea un exemplu. Unii dintre dânşii stăteau cu masca pe sub bărbie, agăţată de ureche, agăţată de un nasture. Eu ştiu că este cald, este foarte mult disconfort pentru unii dintre dânşii întrucât au de lucrat un număr de ore, dar nu avem altă soluţie. Nu poţi cere unui om să poarte mască iar tu care mergi în interior să iei mâncare, care te duci către mese şi te apropii de client să nu faci acest lucru”, a mai spus ministrul de resort.
Ea a mai sus că mesele din localuri ar putea fi distanţate mai mult.
„Am observat de asemenea că pot fi luate măsuri suplimentare pentru distanţarea meselor. Nu m-am dus cu metrul să măsor. Nu acesta a fost scopul. Avem nevoie să facem echipă Guvern – agenţi economici pentru că fără aceste măsuri suplimentare mă tem că ne putem aştepta la creşterea numărului de cazuri de persoane infectate şi asta înseamnă închiderea lor. Nu ne dorim, de aceea i-am şi ajutat, de aceea i-am şi înţeles. A venit momentul să se implice mai mult şi să-şi gestioneze corespunzător activitatea în interior”, a subliniat ministrul Muncii.
Violeta Alexandru a mai spus că a văzut şi clienţi iritaţi de prezenţa autorităţilor în aceste localuri şi a făcut apel la la responsabilitate atât din partea agenţilor economici cât şi din partea oamenilor care intră în cluburi şi care trebuie să se dezinfecteze şi să păstreze distanţa corespunzătoare.
„Erau puţine zone clasice în care se dansa. Un singur club avea o zonă în care persoanele se apropiaseră mai mult pentru că îndepărtaseră chiar dânşii mesele. În mod evident am avut o discuţie în care managerul spaţiului respectiv s-a justificat că le spune în continuu să rămână în grupuri mai mici şi să păstreze distanţa dar despărţiseră chiar dânşii mesele respective. De aceea spun că este un apel la responsabilitate şi din partea agenţilor economici care ar fi trebuit să intervină imediat şi să le repoziţioneze astfel încât să nu se creeze spaţiul respectiv. Dar şi un apel către fiecare dintre noi. Nu o să poată sta câte un agent de poliţie, către un angajat după fiecare persoană. Trebuie să fim fiecare responsabili. În momentul în care ai cerut redeschiderea trebuie să îţi asumi responsabilitatea”, a afirmat sursa citată.
Ea a mai spus că ţinta autorităţilor nu este aceea de a închide localurile însă este nevoie de mai multă responsabilitate în organizarea spaţiilor din partea reprezentanţilor HoReCa.
„Ţinta Guvernului nu este să închidă agenţii economici. Ţinta noastră este să le transmitem nevoia pe care o resimţim de a se implica mai mult în organizarea spaţiului, de a se organiza de aşa manieră încât să evităm mici scăpări. Impresia mea generală a fost că ei sunt conştienţi de acest lucru, se vedea că făcuseră eforturi, erau zone marcate pe podea astfel încât să creeze culoare de acces, nu prea se respectau. Justificarea era că verificaseră cu ceva timp în urmă. Trebuie făcut în continuu.
Avem nevoie să vedem reacţia celor din turism, din HoReCa, ca urmare a mesajului pe care îl dau. Mai multă responsabilitate”, a încheiat ministrul Muncii.
Şomajul tehnic va continua până la 1 iunie în aceleaşi condiţii pentru toţi cei care au fost afectaţi de pandemie, iar după această dată se va prelungi doar pentru câteva domenii, a declarat, miercuri seara, ministrul Muncii, Violeta Alexandru.
‘Şomajul tehnic se va prelungi cu siguranţă până la 1 iunie pentru toate domeniile acoperite şi acum, iar de la 1 iunie doar pentru câteva. E importantă şi legea votată în Parlament, dar şi opţiunea pe care noi Guvernul o avem, pe baza studiilor epidemiologice realizate, de a canaliza această măsură a şomajului tehnic – care este totuşi o măsură pasivă, înseamnă că persoana stă acasă, ca măsură de protecţie desigur, dar este o persoană inactivă prin faptul că stă acasă – doar pentru câteva domenii. (…) Va continua şomajul tehnic până la 1 iunie în aceleaşi condiţii pentru toţi cei care au fost afectaţi de pandemie şi fac dovada că au suspendat temporar contractele angajaţilor, adică i-au înscris în şomaj tehnic’, a spus Violeta Alexandru, la Digi 24.
Aceasta a precizat că angajatorii pot să beneficieze în continuare de aceste fonduri pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere care să ateste că datele sunt corecte. ‘Apropo, suntem în pline verificări ale acestor aspecte. Toţi cei care vor şi doresc să solicite acest sprijin o vor putea face până la începutul lunii iunie, după care va fi canalizat pe câteva domenii, iar restul măsurilor guvernului vor fi pentru revenirea în activitate. Aceasta este intenţia noastră şi propunerea pe care o voi face mâine în şedinţa de Guvern, urmând ca de la 1 iunie să beneficieze câteva domenii, industria de spectacole de pildă, dar rămâne să armonizăm cu legea care a trecut acum de Parlament şi care va ridica foarte multe probleme, în practică, pentru colegii mei din Sănătate şi din domeniul Afacerilor Interne, mai degrabă sub aspectul siguranţei persoanelor, iar în ceea ce mă priveşte trebuie să mă armonizez vizavi de centrele comerciale’, a adăugat ministrul Muncii.
Ea a reamintit că din această încasare de 75% din salariul mediu brut pe care o face angajatorul pentru fiecare angajat trebuie plătite contribuţiile, precizând, totodată, că s-a decis asupra acestei măsuri a şomajului tehnic, pentru că ‘nu se pierde legătura între angajator şi angajat’.
În legătură cu măsurile care se vor lua după 1 iunie, ministrul Muncii a susţinut că este vorba de acoperirea unei părţi din costul salarial, undeva între 35% şi 45%, pentru o perioadă de trei luni, în sumă fixă, dar această măsură încă se discută cu sindicatele şi patronatele.
‘Restul economiei noastre va fi sprijinită în mod activ ca să îşi reia activitatea printr-un pachet de măsuri active, adică măsuri care să sprijine revenirea în activitate, pentru o perioadă de trei luni, în sumă fixă. Ne gândim să acoperim o parte din costul salarial, undeva între 35 şi 45%. Discutăm activ cu sindicatele şi patronatele şi urmează să decidem până la 1 iunie. Pentru o perioadă de trei luni în sumă fixă după care suma va descreşte pe măsură ce companiile reintră în activitate’, a adăugat ea.
Nu în ultimul rând, ministrul Muncii a afirmat că pentru cele două săptămâni din luna martie, sumele pentru şomajul tehnic au fost achitate integral, iar până la sfârşitul lunii mai se vor face toate plăţile pentru aprilie. Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a angajatorilor au făcut plăţile către angajaţi, chiar dacă mai sunt semnale de la oameni care spun că nu şi-au primit fondurile de şomaj tehnic aferente lunii martie. ‘Acest lucru este foarte grav. Toţi cei care se confruntă cu această realitate trebuie să facă de urgenţă o sesizare la Inspectoratele Teritoriale de Muncă’, a avertizat Violeta Alexandru.
În ceea ce priveşte situaţia contractelor suspendate, ministrul Muncii a afirmat că în momentul acesta cifra fluctuează de la o zi la alta, fiind între 900.000 şi un milion de contracte suspendate. ‘Au fost nişte modificări la sfârşitul lunii aprilie, în general pe la sfârşitul lunii şi începutul lunii se văd nişte modificări, consider că unele contracte a căror suspendare a fost întreruptă se regăsesc în creşterea numărului de contracte încetate. M-am uitat puţin pe tipul de contracte, respectiv al tipului de persoane cărora le-a încetat, şi am văzut că este forţă de muncă activă, pe care trebui să o readucem cu toată forţa în economie. Mă concentrez cum putem să-i aducem pe aceşti oameni în activitate’, a adăugat şeful de la Muncă.
Potrivit cifrelor centralizate de Inspecţia Muncii şi transmise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, numărul contractelor de muncă încetate de la instituirea stării de urgenţă (16 martie) a înregistrat miercuri un nou maxim, de 349.705 de astfel de contracte.
Numărul contractelor de muncă încetate de la instituirea stării de urgenţă se află în creştere constantă în fiecare dintre informările Ministerului Muncii. Lucrătorii cu contracte de muncă încetate nu beneficiază de şomajul tehnic suportat de stat.
Din cele 349.705 de contracte de muncă încetate înregistrate joi, 62.620 sunt din Comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 61.330 sunt din Industria prelucrătoare, iar 50.713 sunt din Construcţii.
Pe de altă parte, numărul contractelor de muncă suspendate de la instituirea stării de urgenţă şi până joi era de 891.091, a doua zi consecutivă de scădere.
Dintre acestea, 260.338 de contracte suspendate erau din Industria prelucrătoare, 157.746 din Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 112.952 din Hoteluri şi restaurante.
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a anunţat că a cerut revocarea din funcţie a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, Laurenţiu Ţenţ, deoarece datele actuale indică faptul că nu au fost îndepliniţi indicatorii de performanţă.
„Am cerut revocarea din funcţie a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice. Datele obiective îmi indică faptul că nu suntem acolo unde trebuia să fim astăzi în îndeplinirea indicatorilor de performanţă. Dincolo de evaluarea mea, mesajele primite, multe, de la pensionari care nu mă cunosc personal şi care îmi relatează situaţii inacceptabile din teren, pentru mine contează mult. Văd multe măsuri de reformă necesare pentru a ajunge la performanţa, posibilă în România, de a soluţiona dosarele de pensii în timp şi în general de a avea o altă atitudine, respectuoasă faţă de problemele pensionarilor. Sigur că nu este uşor să gestionezi un sistem care are, într-adevăr, o activitate complexă. Şi cu un om ca mine care este foarte exigent”, a scris Violeta Alexandru, luni seara, pe pagina sa de facebook.
Aceasta a subliniat că, în funcţii publice, o interesează exclusiv performanţa şi că vor urma câteva decizii importante de management.
„În funcţii publice, mă interesează exclusiv performanţa. Da, propunerea de numire din decembrie 2019 a fost a mea, dar acest lucru nu înseamnă că, de dragul de a mă proteja, nu iau decizii atunci când este cazul. Ştiu un lucru, se poate face performanţă şi la casele de pensii. Urmează câteva decizii de management importante”, a subliniat ministrul Muncii.
Casa Naţională de Pensii Publice este instituţia publică de interes naţional care administrează sistemul public de pensii şi sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi acordă persoanelor asigurate pensii şi alte prestaţii de asigurări sociale.
CNPP aplică politicile şi strategiile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale privind pensiile şi alte prestaţii de asigurări sociale şi asigură beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparenţă, legalitate şi eficienţă.
Sursă – AGERPRES / Foto – Violeta Alexandru, pagina de Facebook
Ministrul Muncii a atras atenţia companiilor să nu folosească la muncă angajaţii trimişi în şomaj tehnic
Publicat de ,
24 aprilie 2020, 15:39
Peste 600.000 de angajaţi au fost sprijiniţi prin măsura şomajului tehnic, în perioada 16-31 martie, a anunţat astăzi ministrul Muncii, Violeta Alexandru.
La această cifră se adaugă alţi 50.000 de profesionişti, persoane care lucrează prin PFA, întreprinderi familiale sau prin contracte cu drepturi de autor.
Violeta Alexandru a atras atenţia companiilor să nu folosească la muncă angajaţii trimişi în şomaj tehnic: „Se vor face însă verificări ulterior de către instituţiile statului care au ca mandat să verifice cheltuirea banilor publici. Avem semnale şi n-o să mă feresc s-o spun de situaţii în care, deşi au declarat suspendare temporară a activităţii pentru angajaţii lor, adică înscrierea lor în şomaj tehnic, în unele situaţii angajatorii au cerut angajaţilor să vină la muncă. Încurajăm pe cei care au trăit o asemenea situaţie să se adreseze inspectoratelor teritoriale de muncă şi să sesizeze dacă acest lucru s-a întâmplat.“
Ministrul muncii a atras atenția și asupra muncii la negru:
„Profit de ocazie să transmit două mesaje. În primul rând, le solicit românilor să nu mai lucreze la negru, să lucreze cu forme legale. Am cerut Inspecţiei Muncii să-şi regândească planul de control după această criză şi să găsim toate căile posibile, fără abuzuri, prin care să ne asigurăm că se lucrează cu forme legale“,a declarat Violeta Alexandru.
Guvernul a aprobat, ieri, acordarea unui număr de aproape 60.000 de bilete de tratament în stațiuni, anul acesta, prin casele județene de pensii.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru și-a exprimat nemultumirea față de modul ineficient în care acestea sunt distribuite către beneficiari, situație care privează 15.000 de pensionari și asigurați de aceste servicii.
Județul Constanța a primit, anul trecut, 5.957 de bilete de tratament.
379 dintre acestea au rămas neutilizate, din cauza solicitărilor reduse pentru anumite stațiuni de tratament.
Biletele nevalorificate anul trecut erau pentru bazele de tratament din Amara, 1 Mai, Pucioasa, Bala, Sărata Monteoru și Moneasa.
Creşterea alocaţiilor pentru copii nu se poate face peste noapte, deoarece nu sunt fonduri prevăzute în buget, astfel că cel mai probabil măsura va putea fi implementată după rectificarea bugetară din luna iulie 2020, a declarat, marţi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.
„Noi suntem oameni responsabili, am punctat acest aspect al responsabilităţii şi cu privire la creşterea cu 40% a pensiilor. Sigur că-ţi doreşti, dar o faci raţional, o faci în baza unor elemente care ţin inclusiv de creşterea economică şi de posibilitatea în resurse efective de a o acoperi. Aşa şi aici, nu se pune problema să nu dorim, dar trebuie făcută atunci când se poate şi cum se poate şi, în ceea ce ne priveşte, dorim să se întâmple, dar cel mai probabil se va putea opera la momentul rectificării bugetare din iulie”, a precizat Violeta Alexandru, la Adevărul Live..
Violeta Alexandru a subliniat că, în urma promulgării legii, Guvernul are datoria de a găsi, la rectificarea bugetară din iulie, resursele financiare pentru aplicarea măsurii.
„Să nu avem niciun dubiu asupra înţelegerii totale pe care o avem cu privire la necesitatea creşterii alocaţiilor. Cu toate acestea, pentru că legea a fost adoptată după momentul în care noi conturasem, definitivasem bugetul, iar el a fost promulgat de preşedinte, avem datoria să găsim resurse în buget cu care să se poată acoperi aceste fonduri. În acest moment nu sunt, pentru că ea a apărut după ce bugetul a fost promulgat. Prin urmare, cred că soluţia înţeleaptă este ca aceste resurse să fie găsite de urgenţă la momentul rectificării bugetare, (astfel ca măsura să fie aplicată, n.r.) din vară, în a doua parte a anului. Avem toată disponibilitatea ca legea să se aplice, pentru că ne dăm seama de importanţa subiectului şi am pledat pentru acest lucru în ultimii ani, cu rezultate vizibile, însă nu se poate face peste noapte, chiar nu se poate face peste noapte”, a afirmat ministrul Muncii.
Premierul Ludovic Orban a anunţat vineri că termenul de intrare în vigoare a dublării alocaţiilor pentru copii va fi probabil prorogat.
„Poziţia preşedintelui este firească. A spus că intenţia domniei sale este acea de a promulga legea. Noi suntem puşi într-o situaţie în care şi dacă am vrea nu am putea majora alocaţiile. Cel mai probabil, soluţia pe care vom merge este de a proroga termenul de intrare în vigoare a legii până când vom avea posibilitatea de a asigura resurse financiare în bugetul de stat, iar aici ştiţi foarte bine că nu se poate face lucrul acesta decât la rectificarea bugetară, care nu se poate face decât după data de 1 iulie”, a susţinut Orban, după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.
Băncile au efectuat plăţile pensiilor, iar Poşta a livrat deja aproape jumătate din pensiile la domiciliu, a anunţat sâmbătă seara ministrul Muncii, Violeta Alexandru, pe pagina sa de Facebook.
„Băncile au făcut plăţile pensiilor. Ultimele plăţi se fac luni. S-a putut, deci, face plata imediat, nu după două zile. Da, am ţinut să se facă plăţile cât mai repede după această perioadă de sărbători. Mă bucur că am atins obiectivul de a începe plăţile până în acest week-end. Puteam să mă rezum la comunicări seci gen: nu avem ce face, au fost multe zile libere. Dar, îmi pasă. Le mulţumesc mult pensionarilor care mi-au confirmat acest lucru”, a scris Alexandru pe pagina de socializare.
În plus, a precizat ministrul Muncii, „Poşta a livrat deja aproape de jumătate din pensiile la domiciliu. Se lucrează şi la acest sfârşit de săptămână. Până la jumătatea săptămânii viitoare se acoperă toate adresele dacă persoanele sunt la domiciliu”.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, vineri, că persoanele care au suferit amputaţii ori care s-au născut fără unul dintre membre nu vor mai fi nevoite să se prezinte periodic la comisiile de evaluare.
„Luni, iese din transparenţă decizională ordinul ministrului Muncii prin care se elimină obligativitatea de revizuire periodică la termen de doi ani pentru persoanele încadrate în grad de handicap, care au suferit amputaţii ori s-au născut fără unul din membre. Aceste persoane nu vor mai fi nevoite să se prezinte periodic la comisiile de evaluare”, a informat Budăi, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
El a adăugat că în România sunt în jur de 88.000 de persoane încadrate în gradele 1 şi 2 de handicap. Cei care se vor beneficia de acest ordin sunt persoanele cu gradul 1 de handicap şi care sunt în jur de 18.000.
„Voi publica săptămâna viitoare acest ordin, a trebuit să îl las în transparenţă decizională, iar după publicarea în Monitorul Oficial intră în vigoare. Luni este ultima zi de transparenţă, marţi am convocat la discuţii specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, îl rearanjăm, urmează semnarea lui de către mine şi trimiterea către Monitorul Oficial”, a explicat ministrul.
Calendarul privind majorarea punctului de pensie va fi respectat, aceste creşteri fiind incluse şi în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată la finele anului trecut, a declarat sâmbătă, la România TV, ministrul Muncii, Marius Budăi, care a precizat că ‘vom avea cu siguranţă’ o Lege a pensiilor.
‘Cu siguranţă vom avea o lege a pensiilor. Ea a fost aprobată în Plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional pe această lege. A fost atacată la Curtea Constituţională. Aşteptăm pronunţarea Curţii să vedem dacă avem sau nu de corectat, dar ceea ce pensionarii ar trebui să ştie este că ne vom ţine de cuvânt şi acel calendar al majorării punctului de pensie va fi implementat aşa cum am promis: la 1 septembrie valoarea punctului de pensie va fi de 1.265 lei. Am avut tot timpul discuţii asupra datei de 1 ianuarie. Noi am acordat această majorare în avans, majorarea care ar fi trebuit să fie la 1 ianuarie 2019 a fost acordată de la 1 iulie 2018, cu mult peste rata inflaţie şi 50% din creşterea reală a salariului mediu brut. Noi suntem în avans cu aceste creşteri şi vom continua să procedăm la fel. Creşterea pe care ar fi trebuit să o acordăm la 1 ianuarie 2020 o vom acorda mult peste creşterea inflaţiei la 1 septembrie 2019. La ultima şedinţă de Guvern, din discuţiile cu doamna prim ministru (Viorica Dăncilă n.r) şi ministrul Finanţelor (Eugen Teodorovici n.r) am introdus în acea Ordonanţă şi aceste majorări de valoare de punct de pensie.(…) Am scris şi acolo exact pentru a arăta părinţilor şi bunicilor că ceea ce am promis facem şi să stea liniştiţi că noi vom urma calendarul majorării punctului de pensie aşa cum am promis’, a spus Budăi.
Întrebat despre amendamentele la această lege şi despre posibilitatea ca preşedintele să atace Legea pensiilor, ministrul Muncii a răspuns că ar vedea acest lucru ca pe un gest politicianist.
‘Dacă aş vrea să răspund simplu aş spune că este un gest pur politicianist. Aş fi avut încredere în acest demers dacă nu ar fi fost atacate la Curte în trecut multe alte legi care nu ar fi avut nicio problemă. (…) Am spus foarte, foarte clar: s-a lucrat foarte mult la această lege, a fost în dezbatere publică, s-au făcut amendamente primite de la asociaţiile de profil, şi aici mă refer la Consiliul Naţional al persoanelor vârstnice, care a şi dat avizul pe această lege. Atunci când Curtea se va pronunţa, vom vedea ce va spune. Dacă este ceva de corectat vom corecta, dacă nu, va fi trimisă la promulgare la domnul preşedinte’, a mai afirmat Marius Budăi.
Deputaţii PNL şi USR au înaintat la finele lunii trecute Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii, fiind criticată, printre altele, condiţionarea dreptului la pensie al angajatului şi discriminarea nejustificată între persoanele cu dizabilităţi.
Legea privind sistemul public de pensii a fost adoptată în 20 decembrie de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi-a exprimat o părere personală, mai apropiată de mediul de afaceri, atunci când a vorbit de eliminarea salariului minim în sectorul privat, însă această măsură este exclusă, nefiind în programul de guvernare, a declarat luni, la Romania TV, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
„Este exclus, exclus, exclus să se elimine salariul minim pe economie. Nu există în programul de guvernare. Noi avem un ritm de creştere anual care există în programul de guvernare scris. Aşa vom face, cum am aplicat până acum, cel puţin la Ministerul Muncii tot ceea ce scrie în programul de guvernare, aşa se va întâmpla şi de acum înainte. Domnul Teodorovici şi-a exprimat o părere personală mai apropiată de mediul de afaceri. Pe noi ne interesează foarte mult salariatul şi ce duce el acasă, pentru că, dacă lăsăm o nebuloasă totală, în care nu mai există acest salariu minim, de altfel există, cred, trei ţări în Uniunea Europeană, care nu au salariu minim (…) Nu va fi adoptată. A fost o părere personală. El a spus cum ar vedea dumnealui, dar deocamdată dumnealui este ministru într-un guvern ce are un program de guvernare aprobat de Parlamentul României. Dumnealui şi-a exprimat o opinie personală. Toţi putem să avem păreri personale, dar ceea ce scrie în programul de guvernare se aplică”, a spus Olguţa Vasilescu.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri, la DCNews, că nu este normal ca la stat să fie salarii mai mari decât în mediul privat, în condiţiile în care angajaţii de la stat au un statut aparte de care personalul din mediul privat nu beneficiază.
„Este o situaţie neplăcută care trebuie inversată în ceea ce priveşte salariile. Nu poţi avea la stat salarii mai mari decât în sectorul privat. Statul oricum îţi oferă un statut aparte, anumite facilităţi, avantaje, o zonă în care nu te evaluează după cum te evaluează un patron în sectorul privat. Sunt acele evaluări puerile. Dai acolo nişte aprecieri pe care nu le poţi cuantifica în mod foarte clar. Şi toată lumea din administraţie are foarte bine ca şi calificativ adică suntem o administraţie de supereroi”, a explicat Eugen Teodorovici.
El spune, în context, că abordarea trebuie schimbată chiar şi în ceea ce priveşte salariul minim care nu ar trebui impus la nivelul economiei ci numai în administraţie.
„Lucrurile în spate se întâmplă exact invers şi atunci, da, trebuie să schimbăm această abordare pas cu pas. Poate chiar şi la salariul minim pe economie. Eu sunt de părere că nu trebuie impus în economie. Îl stabileşti şi îl impui în administraţie, în sectorul public, dar în sectorul privat îl dai ca şi reper şi spui aşa: cine nu are angajaţi sub acest plafon primeşte un pachet de facilităţi. Dar laşi agentul economic să îşi stabilească singur decizia pe baza unor calcule pe care le face de la caz la caz şi aplică cea mai avantajoasă soluţie. Sunt pentru ca statul să nu fie prezent în piaţă”, a subliniat ministrul Finanţelor Publice.
De la 1 iulie, punctul de pensie va creşte la 1.100 de lei, iar pensia minimă va ajunge la 640 de lei, a anunţat ministrul Muncii.
Lia Olguţa Vasilescu a declarat că prin transferul contribuţiilor, deficitul la bugetul de pensii s-a redus cu 56,4%, de la 912 milioane de euro în primul trimestru al anului 2016, la sub 400 milioane în prezent.
Ea a precizat că în cel mult o lună va intra în dezbatere publică Legea Pensiilor, inclusiv măsura care va reduce total deficitul la fondul de pensii.
Lia Olguţa Vasilescu a reafirmat că Pilonul II de Pensii nu va fi naţionalizat, ci va fi opţional şi a adăugat că pe durata verii va exista o prezentare foarte clară a avantajelor şi dezavantajelor acestui pilon.
Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a dat asigurări, miercuri, că nu există intenţia desfiinţării Pilonului II de pensii administrat privat, însă se ia în calcul posibilitatea ca fiecare persoană să poată alege dacă doreşte să contribuie la acest pilon.
Potrivit ministrului, o persoană ar trebui să poată opta pe viitor dacă doreşte să contribuie în perioada de activitate la Pilonul II de pensii sau să plătească contribuţii doar pentru pensia de stat.
Peste 7 milioane de români plătesc în prezent contribuţii la Pilonul II de pensii, iar ratele de rentabilitate variază între 4 şi 6 procente.
Văduvele şi veteranii de război vor primi, în acest an, câte 370 de lei pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, al energiei electrice sau termice pentru nevoi casnice.
Este o sumă cu 10% mai mare faţă de anul trecut, a decis Guvernul în şedinţa de azi.
De aceşti bani vor beneficia în total peste 10 mii de persoane.
Fondurile provin din bugetele Ministerului Muncii, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
Senatorii din Comisia de Muncă au aprobat astăzi ordonanţa de urgenţă prin care indemnizaţiile pentru creşterea copilului sunt plafonate la un nivel de cel mult 8.500 lei.
În timpul dezbaterilor, ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a precizat că limita reprezintă nivelul maxim din Uniunea Europeană, iar măsura Executivului a corectat unele inechiţăţi.
În replică, senatorul USR Raluca Presadă a criticat ordonanţa de urgenţă a Guvernului pe motiv că ar trebui respectat principiul contributivităţii
Actul normativ va fi supus votului în plenul Senatului, după care va fi transmis Camerei Deputaţilor – for decizional în acest caz.
Proiectul legii salarizării unitare va fi depus, săptămâna viitoare, în Parlament, a declarant ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. De asemenea, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut răgaz senatorilor din Comisia juridică până marţi pentru a dezbate proiectul legii graţierii.
Ministrul Lia Olguta Vasilescu, a declarant că legea salarizării unitare va fi depusă, luni, la Parlament, după ce va fi semnată şi de senatori.
„Luni, depunem legea la Parlament, după ce o semnează şi senatorii. Sunt convinsă ca această lege va fi foarte apreciată de cei care au salarii mici şi au fost nedreptăţiţi timp de 25 de ani, aşa cum sunt convinsă şi ca ea va fi aplicată. Sunt la fel de convinsă ca o vor aprecia şi cei cu salarii mari, care vor vedea ce creşteri au şi ei. Mai puţin bugetarii de lux. Puţini. Dacă vor comenta, poate ca toată lumea va fi interesată şi ce salarii au în plată. Dar ştiu ca nu o vor face. Nicio familie ocupaţională nu va fi afectată, în ansamblu. Nici Justiţia, unde creşterile sunt semnificative”, a fost un mesaj publicat de ministrul Muncii pe rețeaua de socializare Facebook.
Valoarea punctului de pensie se va majora în anul 2017 cu 5,25% și va fi de 917,5 lei față de 871,7 lei în prezent, a anunțat astăzi ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.
„Astăzi, în ordonanța de urgență pe care am stabilit-o pe partea legată de alte măsuri fiscal-bugetare, am plăcerea să anunț că în anul 2017 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5,25%. Ea va fi 917,5 lei față de valoarea de 871,7 lei și, pe această cale, eliminăm orice fel de dubii cu privire la intențiile acestui Guvern în ceea ce privește sistemul de pensii”, a spus Pîslaru, citat de Agerpres.
ROMÂNIA: Deficitul de forță de muncă se va accentua
Publicat de ,
25 septembrie 2016, 18:41
Deficitul de forţă de muncă se va accentua în viitor, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, la dezbaterea pe marginea strategiei politicilor de ocupare a forţei de muncă.
Milioane de oameni au vulnerabilităţi: fie sunt în sărăcie, fie sunt cu dizabilităţi, fie sunt privaţi de diverse posibilităţi de a accede la o viaţă decentă, a precizat ministrul.
În acelaşi timp, există o problemă de calitate a forţei de muncă, iar o mare parte din oameni nu este pregătită pentru structura economică spre care tinde România, a declarat Pîslaru.
Nu în ultimul rând, procentul tinerilor neîncadraţi în muncă este în continuare foarte mare şi este nevoie ca ei să beneficieze de sprijin.
De la 1 iulie vor intra în plată noile indemnizaţii pentru mame, a dat asigurări astăzi, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru.
El a mai precizat că noile prevederi se aplică şi mamelor care sunt în concediu fără plată ori s-au întors la serviciu, iar detaliile vor fi publicate în dezbatere publică, săptămâna viitoare.
Întrebat despre finanţare, Dragoş Pâslaru a precizat că aceasta se va realiza în urma rectificării bugetare.
Legea privind creşterea indemnizaţiei pentru mame a fost adoptată în aprilie, după mai multe luni de dezbatere şi tensiuni între Parlament şi Guvern.
Ulterior promulgării, premierul Dacian Cioloş a menţionat că Guvernul nu are bani pentru astfel de majorări şi a solicitat Parlamentului să indice sursa.
În cele din urmă, premierul a venit cu asigurări că legea va fi pusă în aplicare.
Femeile sunt plătite, în medie, cu nouă la sută mai puţin decât bărbaţii, a declarat ministrul Muncii, Dragos Pâslaru, în cadrul conferinţei care a marcat Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
El susţine că, în multe cazuri, femeia, când devine victimă, este blamată în loc să fie ajutată.
Dragos Pâslaru propune crearea unei societăţi corecte, bazată pe valori.
Autorităţile au atras atenţia că femeile cu dizabilităţi sunt supuse unor multiple discriminări.
Raportul Mondial pentru Dizabilitate arată că femeile cu dizabilităţi, au de 3 ori mai puţine şanse de angajare decât bărbaţii din aceiaşi categorie.
Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ana Costea, și-a înaintat joi demisia, care i-a fost acceptată de prim-ministru Dacian Cioloș.
Premierul Cioloș a declarat că în perioada următoare va înainta președintelui, Klaus Iohannis, o propunere pentru funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Guvernul, presat să majoreze salariul minim pe economie
Publicat de Bogdan Comșa,
28 decembrie 2015, 17:07
Ministrul Muncii, Ana Costea, are programată, luni, de la ora 17.00, o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor pentru a discuta despre majorarea salariului minim la 1.200 de lei, de la începutul anului viitor.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că speră ca Executivul să promulge, până poimâne, un act normativ în acest sens.
Bogdan Hossu: „Scopul este de a ajunge la un consens legat de salariul minim pe economie. Să fie lămurit că salariul minim nu prejudiciază nici locurile de muncă, nici situaţia întreprinderilor. Sperăm că concluzia acestei întâlniri care, apoi, se va concretiza într-un proiect de hotărâre de guvern, care mâine va pleca la Consiliul Economic şi Social. Şi, miercuri, sperăm forma defitinivă promulgată de către Guvern”.
Majorarea salariului minim la 1.200 de lei este cerută şi de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, care, alături de membri ai socităţii civile, a protestat luni în faţa Guvernului.
Aproape 500 de persoane şi-au declarat nemulţumirea faţă de faptul că vor obţine pensii după o altă bază de calcul, după ce Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă în acest sens.
Preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Mircea Dogaru, a avertizat că vor fi organizate noi proteste în cazul în care revendicările nu le vor fi satisfăcute.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a precizat că Executivul va analiza memoriul depus de protestatari şi că aceştia sunt aşteptaţi şi de o comisie la Casa de Pensii. Potrivit lui Dan Suciu, pensionarii militari nu pierd bani, însă pensiile nu cresc cu suma pe care aceştia au dorit-o.
Guvernul propune, în noua lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare. Va exista un plafon maxim al salariilor din sistemul public, iar cel mai bine plătit bugetar va fi preşedintele. Noua lege ar intra în vigoare din 2016.
Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale:
-persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei,
-persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat,
-persoanele cu studii medii cu bacalaureat,
-persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi
-persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.
La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.
Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, aproximativ 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.
