Controversele de pe rețelele de socializare privind restricționarea de către proprietarul unui resort a accesului liber al turiștilor pe plaja Gura Portiței, din stațiunea Jurilovca, au ajuns în atenția ministrului Mediului.
Diana Buzoianu a dispus un control în zonă: „Ziua și situațiile halucinante. Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România. Am cerut de urgență un control realizat de Administrația Deltei Dunării”, a transmis ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Pe de altă parte, reprezentanții complexului turistic susțin că turiștilor nu le este restricționat accesul pe plajă ori condiționat de plata voucherului de 100 de lei.
„Pentru o mai corectă informare publică, adevărul este că nimeni nu restricționează accesul pe plajă. Inclusiv pe plaja din fața resortului accesul este liber, în conformitate cu prevederile legale. La plajă se poate ajunge ocolindu-se teritoriul resortului fie pe digul dinspre sud, fie prin nord. În nord, însă, se află zona strict protejată Periteașca-Leahova. Aceste informații au fost comunicate în mod constant în ultimele săptămâni, dar le vom comunica de fiecare dată când va fi nevoie.”
Noul guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Florin Stăneaţă, are la dispoziţie cel mult o lună pentru a prezenta o propunere de reorganizare a instituţiei, în timp ce Bogdan Bulete va fi înlocuit și din funcţia de director, a anunţat, sâmbătă, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă.
Aceasta a prezentat raportul Corpului de Control al Ministerului privind activitatea ARBDD, precum şi sancţiunile şi măsurile dispuse.
Am propus să fie dat afară domnul Bulete şi să fie înlocuit. Propunerea este propunerea PSD (noul guvernator, Florin Stăneaţă, n.r.), dar în niciun caz nu este un mandat în alb. Este un mandat în care toate aceste concluzii ale raportului de control trebuie să fie rectificate, măsuri care trebuie să fie aplicate instant, în perioada imediat următoare, iar în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru, evident vom pune pe cineva care să facă exact acest lucru pentru că măsurile care se impun în urma acestor descoperiri sunt urgente.(…) Domnul guvernator va avea în perioada imediat următoare atribuţia să refacă reorganizarea Deltei Dunării. Sigur, nu doar pentru direcţia mamut. Avem acolo mult mai multe lucruri care trebuie să fie eficientizate – şi când spun în perioada imediat următoare, mă aştept ca în următoarea lună maxim să vină cu o propunere de reorganizare, a menţionat Buzoianu.
Potrivit acesteia, este nevoie de reorganizarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, unde „trebuie să fie readusă normalitatea”.
Nu putem să avem o direcţie mamut care să aibă şi control, şi avizare, şi mers pe teren. Nu putem să avem o astfel de direcţie care să fie coordonată eventual de omul care a făcut toate aceste lucruri în ultimii ani de zile în Rezervaţia Deltei Dunării (Bogdan Bulete, n.r), a declarat Diana Buzoianu.
DNA, sesizat pentru blocarea proiectului european de digitalizare a Deltei
Un proiect de 28 de milioane de lei din fonduri europene, destinat digitalizării gestionării permiselor și proceselor-verbale din Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost blocat după parcurgerea tuturor etapelor administrative, iar situația va fi sesizată Direcției Naționale Anticorupție, a mai anunțat ministrul Mediului.
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului (privind activitatea ARBDD, n.r.) menționează și lucruri legate de bani, de fondurile europene care au fost pierdute. (…) Vorbim despre proiectul care ar fi trebuit să digitalizeze gestionarea permiselor și a proceselor-verbale din administrația Deltei Dunării, adică un proiect care avea ca scop, pe hârtie, să elimine corupția din sistem. Existau banii necesari, 28 de milioane de lei plus TVA, care ar fi trebuit să fie obținuți din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, a declarat Buzoianu.
Potrivit sursei citate, proiectul de digitalizare a fost blocat în etapa finală de depunere, deși toate avizele și documentațiile necesare fuseseră deja obținute.
După ce a dat niște bani pentru realizarea unui SF (studiu de fezabilitate, n.r.), după ce a dat niște bani pentru toate etapele necesare astfel încât să poată fi depus acest proiect, în momentul în care trebuia trimis dosarul pentru ca proiectul să fie efectiv înregistrat și să poată obține banii, domnul Bulete a decis că nu mai trimite acest dosar. Situația va fi trimisă la DNA spre anchetare, a adăugat ministrul Mediului, precizând că s-a invocat faptul că menținerea unei platforme de digitalizare a avizelor ar implica costuri prea mari pentru a putea fi susținute în anii următori.
Raportul a scos la iveală inclusiv faptul că au fost create, prin regulamente la nivel local, cerințe de permise care nu există în legislație. De asemenea, au fost identificate probleme privind termenele în care au fost publicate permisele respective și procedurile care au fost urmate.
Raportul este mult mai amplu, vorbește inclusiv despre mii de kilometri care au fost decontați fără să existe documente justificative pentru mașini folosite în scop personal, dar acestea sunt deja la capitolul „și altele”, când ne uităm la blocarea unor proiecte majore de digitalizare care ar fi putut să ducă la o luptă reală împotriva corupției, a afirmat Buzoianu.
Potrivit acesteia, controlul din Delta Dunării a fost folosit „ca un instrument pentru a pune presiune pe operatorii de bună-credință și pentru a-i lăsa nevăzuți pe operatorii care cu adevărat încălcau legislația”.
Totodată, Diana Buzoianu a făcut referire și la modul în care a fost realizată reorganizarea din Delta Dunării, susținând că toate aceste aspecte vor fi sesizate autorităților competente.
Noul guvernator ARBDD, Florin Stăneață – funcții la APIA și în Ministerul Agriculturii
Bogdan-Ioachim Bulete, revocat de premierul Ilie Bolojan la propunerea ministrului Mediului, fusese numit în funcţie în 28 noiembrie 2023. El a fost înlocuit de Florin Stăneaţă, care a deţinut până în prezent funcţia de director executiv al APIA Tulcea.
Florin Stăneață este absolvent de studii superioare în domeniul agronomiei sau agriculturii, completate ulterior cu studii de master în administrație publică și în managementul resurselor naturale.
Acesta a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Tulcea, unde a acumulat experiență în gestionarea subvențiilor agricole, în relația directă cu fermierii și în aplicarea normelor europene de mediu în domeniul agriculturii.
De asemenea, acesta a lucrat o perioadă îndelungată în cadrul Ministerului Agriculturii, în structuri de control și monitorizare, unde a dobândit experiență în aplicarea legislației, inclusiv a celei referitoare la zonele protejate, precum Delta Dunării.
Potrivit declarațiilor de avere depuse anterior, Florin Stăneață deține terenuri agricole în județul Tulcea, precum și proprietăți imobiliare în municipiul Tulcea, ceea ce îi oferă o cunoaștere directă a realităților economice din zonă, conform capital.ro.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat sâmbătă concluziile controlului efectuat de Corpul de Control la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, în cadrul unei conferințe de presă, avertizînd că situația este foarte gravă.
Diana Buzoianu a anunţat sâmbătă că va transmite către DNA şi ANI Raportul Corpului de Control privind activitatea ARBDD, care indică posibile fapte de natură penală, conflicte de interese, blocarea unor proiecte finanţate din fonduri europene şi folosirea controalelor din teren ca instrument de presiune asupra operatorilor economici.
Situaţia din rezervaţie este „la marginea dezastrului”
„Am primit raportul Corpului de Control cu privire la situaţia de la Rezervația Delta Dunării şi ne arată că, practic, suntem într-o situaţie la marginea dezastrului. Avem, din instrumente care ar fi trebuit să fie legitime, care ar fi trebuit să ducă la control real în teritoriu, instrumente create pentru a pune mai degrabă presiune pe operatorii de acolo, pentru a se crea tot felul de beneficii pentru oamenii care sunt parte din grupurile de interese din zona. Controlul pe teren a devenit mai degrabă, dintr-un instrument de legalitate, un instrument de presiune, iar în ceea ce priveşte fondurile europene, acestea au fost pierdute sau, mai concret spus, o parte dintre proiecte au fost chiar sabotate. Nu vorbim de cazuri izolate”, a declarat Diana Buzoianu la conferința de presă.
Pe de o parte, unul dintre lucrurile care au fost menţionate şi ocupă o mare parte din Raportul Corpului de Control reprezintă reorganizarea care a fost făcută în ARBDD.
Ca să fie clar pentru toată lumea, în 2024 s-a creat această reorganizare în care domnul guvernator Bulete (Bogdan-Ioachim Bulete, n.r.) a reorganizat toată structura administraţiei Deltei Dunării şi a creat o direcţie mamut, în care sunt puse de la direcţii de control până la direcţii de avizare, până la direcţii de regulament. Absolut toate tipurile de activităţi pe care le-ar putea face Delta Dunării se regăsesc în această direcţie mamut. Această direcţie mamut ocupă în momentul de faţă undeva la aproximativ 50-60% din personalul din Delta Dunării. Cine conduce această direcţie mamut astăzi pe hârtie, pe organigramă? Domnul Bulete!”, a explicat ministrul.
Potrivit Dianei Buzoianu, fostul guvernator ar fi creat prin reorganizarea instituţiei o direcţie extinsă care concentrează activităţi de control, avizare şi reglementare, iar ulterior s-ar fi numit singur la conducerea acesteia, printr-o succesiune de decizii administrative pe care Ministerul Mediului le consideră aflate în conflict de interese.
„Haideţi să explicăm cum s-a întâmplat acest lucru. Domnul Bulete şi-a creat pentru domnul Bulete o direcţie mamut. Cât timp domnul Bulete era guvernatorul Deltei Dunării era, de asemenea, şi director cu funcţia suspendată într-o direcţie micuţă din rezervaţia Deltei Dunării. Domnul guvernator Bulete a venit şi a propus să se creeze această direcţie mamut. După ce a propus înfiinţarea acestei direcţii mamut, domnul guvernator Bulete îi trimite o notificare domnului director Bulete în care îi spune că i se va vacanta postul de director. Apoi, tot domnul guvernator Bulete îi spune directorului Bulete că poate să decidă să fie director pe noua direcţie mamut. Câteva zile mai târziu, domnul director Bulete îl anunţă pe domnul guvernator Bulete că este de acord să fie director pe direcţia mamut – şi domnul guvernator Bulete evident îi dă imediat domnului director Bulete o decizie în care îl dă afară din funcţia de director pe vechea direcţie şi îl pune, bineînţeles, director pe noua direcţie mamut”, a mai spus ministrul.
Raportul va fi transmis atât către Agenţia Naţională de Integritate, pentru verificarea conflictelor de interese şi solicitarea anulării actelor administrative respective, cât şi către Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru analiza eventualelor fapte de natură penală.
„Este clar ce s-a întâmplat acolo. Astăzi, noi vom transmite către ANI, vom cere şi anularea acestor acte care sunt în conflict de interese, vom cere reorganizarea Rezervaţiei Deltei Dunării, vom trimite şi la DNA, bineînţeles, acest raport. Acestea sunt lucrurile care s-au întâmplat şi care cumva au trecut pe sub radar pentru că domnul Bulete şi-a creat pentru el o ditamai direcţie pentru care după aceea s-a mai şi pus în fruntea ei, pentru că, nu e aşa, când la un moment dat nu o să mai fi guvernatorul Deltei Dunării, poţi să conduci totuşi în continuare mai bine de jumătate din rezervaţie, că doar de asta ai fost pus guvernatorul Deltei Dunării”, a adăugat Buzoianu.
Ieri, la propunerea ministrului Mediului, premierul Ilie Bolojan a decis revocarea din funcţie a guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii, Bogdan-Ioachim Bulete, în locul său fiind numit Florin Stăneaţă, director al APIA Tulcea.
Concluziile Raportului Corpului de Control la ARBDD
Decizii concentrate și reorganizări netransparente
Reorganizarea instituției a fost realizată fără fundament clar și a dus la concentrarea puterii de decizie în mâna unui singur om. Au fost amestecate atribuții incompatibile, ceea ce a slăbit controlul intern și a creat vulnerabilități majore.
Fonduri europene fără rezultate concrete
Proiecte de digitalizare finanțate din bani europeni sunt întârziate sau nefinalizate. Diferența dintre sumele cheltuite și rezultatele din teren ridică probleme serioase de management și responsabilitate. În unele cazuri, proiecte importante au fost blocate sau afectate.
Controale aplicate discreționar
Aceeași lege a fost aplicată diferit. Unii operatori economici au fost verificați repetat, în timp ce alții au evitat sancțiuni, deși existau sesizări. Controlul a devenit, în unele cazuri, instrument de presiune, nu de legalitate.
Risc major pentru obiectivul de protecție a mediului
Monitorizarea biodiversității este fragmentată, iar deciziile administrative nu sunt corelate cu obiectivele de conservare. Acest lucru indică un eșec managerial la nivel superior.
Raportul va fi transmis către Agenția Națională de Integritate și Direcția Națională Anticorupție, iar la nivelul conducerii instituției au fost deja dispuse măsuri, inclusiv schimbarea guvernatorului, pentru a permite corectarea rapidă a disfuncționalităților identificate, se arată pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat miercuri, 15 aprilie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că în acest an vor fi ridicate toate șezlongurile puse ilegal pe litoralul românesc.
Diana Buzoianu a precizat că deja au fost identificați operatori economici care își așezaseră ilegal șezlonguri, deși nu aveau acces legal pe suprafețele respectve.
Ştiţi că şi anul trecut a fost o întreagă discuţie despre cum, pur şi simplu, s-au trezit firme că îşi pun şezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră şi nu s-a acţionat în momentul respectiv pentru a fi ridicate acele şezlonguri, pentru a fi date amenzi. Anul acesta deja am început şi au fost deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizaţie.
Avem oameni care au investit bani în chestia asta, operatori care au fost cinstiţi, au respectat regulile şi au investit bani în a închiria o plajă. Ei nu vor avea o competiţie ilegală, care nu a plătit, cu zero costuri, care se aşează fix lângă ei, cu şezlonguri puse ilegal. Deci, anul acesta, toate şezlongurile puse ilegal vor fi ridicate, a spus Diana Buzoianu.
DIALOGURI LA ZI | Litoralul românesc, în pragul unui nou sezon estival: pregătiri și estimări, într-un periplu de la Năvodari până la Mangalia
Vocile celor implicați în turism, de la responsabili de mediu, antreprenori, autorități locale și manageri ai destinațiilor turistice de pe litoral, într-un amplu reportaj realizat de Laurențiu Despina.
Litoralul se pregătește de începutul unui nou sezon estival. Indiferent de vreme sau de capriciile ei, 1 Mai a fost dintotdeauna momentul unui restart pentru turismul de pe litoral. Până atunci, riviera își caută cele mai potrivite ținute pentru întâlnirea cu oaspeții săi.
Marea este ca de obicei, vedeta litoralului românesc, dar alături de ea și plaja este o atracție pentru sutele de mii de turiști care sunt, an de an, oaspeții locațiilor turistice de la mare. Astăzi, vă propunem o avancronică a sezonului 2026, un reportaj în care Laurențiu Despina a stat de vorbă cu interlocutori implicați în a face din litoral o scenă a turismului de la mare. Câte aplauze se vor auzi vom ști în septembrie, când sezonul estival 2026 va ajunge la apus.
Iată în continuare câteva declarații ale celor implicați în asigurarea celor mai bune condiții pentru un turism de calitate – de la responsabili de mediu, antreprenori, operatori de turism, autorități locale și manageri ai destinațiilor turistice de pe litoral – despre ultimele pregătiri și estimări despre sezonul 2026, într-un periplu început la Năvodari, în nordul litoralului, și încheiat la Mangalia, în sud.
Diana BUZOIANU, ministrul Mediului: În zona de Năvodari, problemele care au fost identificate sunt, de fapt, problemele care pot fi identificate și trebuie rezolvate pe toate plajele din România. Românii merită o Românie curată în care și plajele să fie curate și civilizate. Să fie respectată legislația! Veți vedea cum arată plajele care nu mai au construcții ilegale pe ele: plaje curățate de construcții ilegale. Următorul pas este să existe inclusiv construcții legale, pentru că ne dorim o dezvoltare economică, turism de calitate. Licitațiile sunt la pachet cu o dezvoltare economică corectă , cu respectarea legislației. Câștigul va fi că vei putea veni în România pe plajă să fii în siguranță, să nu faci plajă și sub tine să fie fose ilegale, rezervoare de gaz ilegale, să te poți bucura de niște servicii minimale, care trebuie puse la dispoziție de operatorii de plajă. Plajele din România nu trebuie să fie vestul sălbatic, trebuie să fie civilizate și se poate face asta.
Stelică HAGI, director al Administrației Bazinale de Apă – Dobrogea Litoral: Într-adevăr, era ceva mai bine dacă procedurile legate de licitațiile plajelor erau organizate mai devreme, numai că situația tranzitorie creată prin proiectul de înnisipare, prin natura încetării unor contracte la 15 octombrie anul trecut, prin campania de dezafectare a plajelor, care a durat ceva mai mult decât ne-am așteptat, toate acestea, independent de voința noastră, au creat această situație de a fi, în continuare, în această campanie de licitații. PUZ-ul este un document de reglementare urbanistică, dar este neactualizat; există un PUZ la Năvodari, este în curs de elaborare si de fi actualizat, dar până atunci vom respecta reglementările urbanistice stabilite prin PUZ-ul vechi. Există o lege, există o linie roșie, există o campanie de pregătire și de a de a curăța plajele de tot acest deranj urbanistic creat prin istoria activităților de plajă din ultimii 10-15 ani.
Enache BUCOVALĂ, președinte al Organizației de Management al Destinației Județul Constanța: Oamenii vin în zona noastră pentru litoral, dar noi trebuie să avem abilitatea de a le prezenta și ce bogății avem în județul Constanța: avem tururi funcționale în zona continentală, avem turism arheologic, ecumenic, de cramă, avem multe crame, dar principalul atu este totuși această rivieră . Să nu uităm de cel mai vizitat obiectiv turistic al zonei – Cazinoul, cu 250.000 de vizitatori de la deschidere, avem singurul Delfinariu din țară și el este o atracție pentru turiști, dar mai avem nevoie de investiții în infrastructură și de un parc tematic. Anul trecut, când au dispărut voucherele de vacanță, a fost vorba de aproximativ 200 de milioane de euro în minus, sudul litoralului a resimțit un recul. Acum, trebuie să facem servicii, trebuie să facem experiențe noi, în așa fel încât oamenii să vină pe litoral. Tarifele să știți că nu sunt în creștere. Având în vedere că hotelierii nu mai beneficiază de acea reducere de 50%, din Codul fiscal, la impozitul pe proprietate, având activitate sezonieră, ei fac un efort major să păstreze prețurile și prețurile sunt la nivelul de anul trecut. Foarte multe hoteluri au aceleași prețuri de anul trecut, în condițiile în care cheltuielile au crescut. Ei își asumă acest lucru, astfel încât să aibă turiști în locație.
George MĂNDILĂ, președinte al Organizației de Management al Destinației Județul Constanța: Un set de activități culturale, artistice și sportive dedicate acestui an aniversar OMD-ul Constanta Mamaia le va executa (Mamaia împlinește anul acesta 120 de ani de existență). În plus, de Sfânta Maria avem un set de evenimente la scena Mama Mia, de la Cazino. Am văzut situația cu ce se întâmplă, în țară, e posibil ca din cauza creșterii taxelor, a reducerilor de personal din aparatul administrativ și nu numai, a consumului, în general, o să apară multe disponibilizări, iar o vacanță în România ar putea ajunge în partea de jos a listei cu lucruri de plătit în 2026, pentru că în capul listei va fi viața de zi cu zi, coșul zilnic, chiriile, întreținerea, astfel încât eu consider că vom avea o contracție din punct de vedere al fluxului turistic după ce anul trecut am fost în creștere. De fapt, au fost trei ani de crestere, speram să fie și al patrulea, dar sunt factori externi pe care nu-i putem controla.
Antreprenor din stațiunea Mamaia:De la pandemie, cifrele arată o scădere – și hotelierii, și restaurantele, toate tipurile de business acuză o scădere. Motivele: prețurile, timpul scurt, vara e scurtă, iar vara se raportează doar la o lună și jumătate, cât „merge” sezonul. O problemă reală este și extinderea litoralului, practic spre Năvodari s-a mai construit un oraș, și când oferta este prea mare iar cererea este mică, apare un blocaj. Afacerea noastră era o autoservire care era inima litoralului; brusc, cifrele au luat-o–n jos, orice eforturi financiar au fost făcute, oameni mai puțini, chiar implicând familia unde s-a putut, cifrele nu au reușit să crească, din cauza impozitelor și taxelor, care sunt foarte mari, a furnizorilor care au marfă scumpă și te obligă să vinzi scump, astfel încât acum trebuie să facem un rebranding, și am am hotărât să transformăm autoservirea într-un salon de evenimente.
Ștefan NECULA, reprezentant al unei platforme de rezervări pentru litoralul românesc: Din punct de vedere al prețurilor, Eforie Nord rămâne cea mai atractivă destinație de pe litoral, pentru orice tip de buget. Apropo de voucherele de vacanță, cu siguranță, există un impact negativ în ce privește încasarea voucherelor și ne așteptăm la scăderi ale volumelor în acest sezon. De altfel, s-au înregistrat scăderi și până acum în ce privește numărul de rezervări efectuate, cumva, acel impuls dat de vouchere a fost benefic pentru că a adus foarte multe investiții care acum, și în perioada următoare, vor mai scădea. Ca o concluzie, numărul de rezervări este ușor sub nivelul anului trecut.
Paul FOLEANU, viceprimarul cu atribuții de Primar al Mangaliei: Pentru sezonul estival ce se deschide la 1 Mai ne vom confrunta cu problema lipsei de reglementare a construcțiilor de tip beach bar, cabine de schimb, dușuri, toalete, construcții care, conform contractelor încheiate cu Apele Române, operatorii de plajă trebuie sa le edifice și să le dețină, pe sectoarele închiriate. Nu există un PUZ aprobat de la Olimp la Mangalia, în prezent, cu localizarea exactă a acestor construcții ce urmează a fi edificate, nu există o procedură prin care să se reglementeze în mod clar ca, pe perioada contractului operatorilor cu Apele Române, aceste construcții să fie edificate, ei fiind nevoiți ca-n fiecare primăvară, să facă pe vechiurile PUZ-uri deținute de Apele Române, PUZ-uri depășite din punctul meu de vedere, să edifice astfel de construcții, iar toamna să le strice, iar anul următor să le refacă. Primăria Mangalia este obligată să emită niște autorizații provizorii, pe sezon. „Lupta” noastră, a Mangaliei, nu este cu alte destinații din afara țării. În primul rând, ne luptăm destinațiile locale de la noi, cu Mamaia, Eforie, 2 Mai, Vama Veche, ca să arătăm turiștilor români că sudul litoralului este peste celelalte destinații de vacanță de vară, din România. Vom continua și anul viitor, în 2027, astfel încât să reușim să facem din sudul litoralului cea mai atractivă destinație de vară din România.
Dumitru FILIP, președinte al Organizației de Management al Destinației Mangalia: Eu cred că sezonul estival 2026 nu ar trebui să fie mai slab decât cel din 2025, cu toate efectele și condiționările obiective care sunt în piață, pentru că noi avem o populație consumatoare de vacanță, avem o ofertă bună pe litoral, avem o ofertă generoasă a suprafeței de plajă care se adresează turiștilor, pentru că acest proiect de extindere a plajelor ne-a creat cea mai ofertantă destinație de vacanță dintre destinațiile Europei. Suntem în organizarea unui set complet de evenimente, cu spectacole și activități recreative, în fiecare săptămână o să avem evenimente distribuite în stațiuni, pe toata perioada estivală, ne propunem ofertarea serviciilor de interior, cu transport gratuit între stațiuni, parcarea gratuită în toate stațiunile din zona de sud și o să facem zone de amintiri, de imagine, de experiențe pe 3-4 parcuri tematice… Cred că atu-ul vor fi serviciile pe care le vom oferi. Ne propunem să atingem 1,9 -2 milioane de înnoptări, deci este vorba, orientativ, de aproximativ 400 mii de turiști, dar în același timp vrem să legăm parteneriatele tradiționale pentru a aduce și mai mulți turiști străini.
Peste 300 de oferte au fost depuse la licitația pentru închirierea a 58 de subsectoare de plajă din Năvodari.
Depunerea ofertelor s-a încheiat ieri, între 10 și 12 martie, se vor deschide aceste oferte, urmând ca, ulterior, cîștigătorii să fie publicați pe site-ul ANAR.
În același timp, este pregătită organizarea unei noi proceduri de licitație pentru alte sectoare de plajă care au rămas disponibile.
Suprafețele de plajă scoase la licitație au categorii diferite de utilizare, iar pentru unele perimetre este permisă și amplasarea beach-barurilor, conform documentațiilor urbanistice în vigoare.
Într-o postare pe pagina de Facebook, ministrul Mediului, Daniela Buzoianu, susține că interesul crescut al operatorilor economici pentru plajele din Năvodari se explică prin transparența procesului și creșterea competiției.
Așa arată când caietele de sarcini sunt realizate ca urmare a consultării de piață. Când crești transparența asupra procesului. Când crești competiția, lăsând mai multe categorii de operatori economici să participe la licitație. Când spargi monopoluri/ cartelurile și nu mai pot unii câștiga indiferent de ce scriu în oferte, căci toate criteriile le dădeau câștig de cauză, (…) când nu mai faci licitații pentru grupurile de interes mufate la instituțiile publice. De data aceasta, caietul de sarcini nu s-a mai uitat doar la cine oferă mai mult sau cine are un obiect de activitate specific , ci și la cum vor arăta plajele și ce servicii vor avea oamenii, a notat Diana Buzoianu.
Ministrul a precizat că în caietele de sarcini au fost introduse criterii noi, pentru creșterea calității serviciilor pe litoralul românesc:
Diana Buzoianu a mai scris că unii dintre operatori sunt nemulțumiți și au depus plângeri prealabile împotriva documentației de licitație.
Două exemple de firme care sunt tare supărate în zona de litoral că am adus lumină în licitațiile de plaje: Holiday Vox SRL, o firmă din domeniul hotelier care a câștigat în anii trecuți licitații pe plajele din Năvodari, care a fost sancționată de ABA Dobrogea Litoral în anul 2025 pentru construcții ilegale și a fost sancționată și de ANPC, tot în 2025 – printre altele, nu avea autorizație de funcționare pentru unitățile verificate de inspectori (conform comunicatului ANPC). Este supărată tare și firma Rentalplace SRL ai cărei administratori anul trecut declarau public, conform informațiilor publice care sunt la un click distanță pentru oricine, că au pus ilegal sute de sezlonguri pe plajele din Vama Veche, că doar „așa au făcut și alții”, a adăugat Daniela Buzoianu, care a dat asigurări că va continua să lupte pentru transparență și licitații publice corecte, pe bune realizate, nu pentru grupuri de interese care își imaginează că plajele sunt moșiile lor.
NĂVODARI: Dosar penal în cazul rezervorului de GPL îngropat pe plajă
Polițiștii au fost sesizați, prin apel la 112, în privința mirosului de gaz din zonă.
Publicat de Adina Sîrbu,
9 martie 2026, 18:35 / actualizat: 9 martie 2026, 22:51
UPDATE: În cazul rezervorului de GPL descoperit pe plaja din Năvodari a fost deschis un dosar penal, a transmis IPJ Constanța.
„La data de 9 martie a.c., în jurul orei 13.10, polițiști din cadrul Poliției orașului Năvodari au fost sesizați, prin apel 112 cu privire la faptul că, pe o plajă din orașul Năvodari, s-ar simți miros de gaz.
Polițiștii deplasați la fața locului au asigurat perimetrul până la finalizarea verificărilor efectuate de către lucrătorii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea.
Din primele cercetări efectuate la fața locului ar fi fost identificată sursa de proveniență a mirosului, respectiv un rezervor GPL amplasat sub nivelul nisipului.
Cercetările sunt continuate de către polițiști în vederea stabilirii cu exactitate a legalității modului de amplasare a rezervorului, urmând ca la finalizarea anchetei să fie dispuse măsurile legale care se impun.”
____________
Administrația Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral, a anunțat că astăzi, în jurul orei 13.00, în timpul lucrărilor de pregătire a plajei pentru sezonul estival, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, un utilaj de tip terasier a avariat accidental un rezervor subteran de GPL, cu o capacitate de 2.600 de litri, îngropat în nisip.
Imediat după producerea incidentului, echipele ABADL au securizat perimetrul și au restricționat accesul persoanelor pe o rază de aproximativ 100 de metri. Situația a fost semnalată de îndată autorităților competente, iar la fața locului au intervenit echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța, inclusiv echipa specializată pentru substanțe periculoase, Poliția Română, precum și reprezentanți ai ABADL.
Poliția deja a efectuat cercetări la fața locului și a ridicat probe în vederea deschiderii unui dosar penal pentru stabilirea tuturor responsabilităților.
Din verificările preliminare rezultă că rezervorul de gaz a fost îngropat ilegal în nisip de către operatorul economic care a administrat terasa din acea zonă. Contractul de închiriere pentru sectorul de plajă a încetat la data de 30 octombrie 2025, iar operatorului i-a fost impusă obligația de a dezafecta și evacua toate dotările de pe plajă până cel târziu la data de 15 decembrie 2025. Rezervorul respectiv nu a fost declarat și nu a avut niciun acord din partea Administrației Naționale „Apele Române” pentru amplasare.
Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a ținut să sublinieze că legea va fi respectată pe toate plajele din România.
Politica Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la plajele din România este toleranță zero pentru ilegalitățile care pun în pericol mii de români. Ce a fost descoperit astăzi la Năvodari – un rezervor de gaz îngropat ilegal într-o zonă în care încetase contractul de închiriere anul trecut – este un risc foarte mare și o iresponsabilitate uriașă din partea operatorilor economici. Nu vom întoarce ochii la ilegalitățile de pe plajele din România indiferent cine sunt operatorii economici. Vom controla toate plajele eliberate de construcții în 2025 pentru a vedea dacă această situație se repetă și în alte zone, a transmis ministrul Diana Buzoianu.
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral va începe marți o acţiune de control, împreună cu autorităţile competente, pentru verificarea întregului litoral şi identificarea oricăror situaţii similare care ar putea pune în pericol siguranţa publică sau mediul.
Ministerul Mediului a publicat Raportul Comisiei interministeriale privind situația terenurilor din zona costieră
„Concluzia cea mai relevantă? Peste 4.000 de construcții, unele blocuri cu mai multe etaje, sunt ridicate pe terenuri care ar fi trebuit să aparțină statului român”, a declarat ministrul Diana Buzoianu.
Foto: Ovidiu Oprea
Publicat de Adina Sîrbu,
4 februarie 2026, 21:47 / actualizat: 5 februarie 2026, 7:19
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat raportul final al Comisiei interministeriale care a analizat situația terenurilor din zona costieră a Mării Negre.
Deși activitatea Comisiei s-a desfășurat în regim nepublic, cu respectarea confidențialității informațiilor analizate, raportul este pus la dispoziția publicului, împreună cu anexele și planșele aferente, în spiritul transparenței și al informării corecte.
„Concluzia cea mai relevantă? Peste 4.000 de construcții, unele blocuri cu mai multe etaje, sunt ridicate pe terenuri care ar fi trebuit să aparțină statului român”, a declarat ministrul de resort Diana Buzoianu.
„Raportul făcut public astăzi arată, de fapt, cât de mare este problema lipsei de reglementări urbanistice clare și abuzurile comise în ultimii 30 de ani în zona costieră din România. Acum oricine poate vedea unde au fost ridicate aceste 4,000 de construcții. Mai departe e treaba instanțelor să se pronunțe privind legalitatea acestor clădiri.”
Potrivit acesteia, publicarea raportului final al Comisiei interministeriale are rolul de a aduce în atenția publică dimensiunea reală a fenomenului și de a descuraja continuarea practicilor ilegale. „Ilegalitățile pot continua doar acolo unde nu e pus reflectorul public pe situațiile aberante. La asta ajută transparența”, a subliniat ministrul.
Primele acțiuni pentru restabilirea legalității au început deja la Năvodari, unde autoritățile au demolat zeci de construcții ilegale, iar controalele au fost extinse ulterior pe întreaga plajă.
„Am spus că vom face ordine pe litoralul românesc și că vom face tot ce ține de noi să nu mai ajungă să fie ridicate construcții ilegale pe plaje sau pe faleze”, a mai afirmat ministrul.
Comisia interministerială a fost constituită pentru a analiza și clarifica situația juridică și cadastrală a terenurilor aferente zonei costiere a Mării Negre, în contextul existenței unor neclarități majore privind regimul de proprietate, delimitarea domeniului public al statului și modul în care anumite terenuri au fost transferate sau utilizate de-a lungul timpului.
Activitatea Comisiei s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani și a reunit reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, având ca obiectiv centralizarea datelor existente, analiza documentațiilor cadastrale și juridice și formularea de concluzii și recomandări care să permită statului român să își exercite drepturile de proprietate și administrare în zona costieră.
Analiza a vizat terenuri situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din zona litoralului, cu scopul de a identifica regimul juridic al acestora și eventualele discrepanțe între situația din teren și evidențele oficiale.
Potrivit datelor centralizate și analizate de Comisie, au fost identificate mii de imobile și construcții amplasate pe terenuri aferente zonei costiere, cu regimuri juridice diferite, incluzând:
terenuri aflate în domeniul public al statului, administrate de instituții publice;
terenuri aflate în domeniul public sau privat al unor unități administrativ-teritoriale;
terenuri aflate în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Astfel, potrivit centralizatorului elaborat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța în data de 29 octombrie 2025, totalul imobilelor identificate la nivelul UAT-urilor din zona costieră este de 2.131 imobile, din care:
507 imobile sunt în domeniul public al statului – 66.286.791,00 m2 (administrat de ABADL);
215 imobile sunt în domeniul public al UAT-urilor – 1.558.647,00 m2;
354 imobile sunt în domeniul privat al UAT-urilor (care sunt potențial de vânzare mai departe) – 914.491 m2;
1.033 imobile sunt în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice – 2.939.009,00 m2.
Raportul evidențiază existența unor situații în care terenuri ce ar fi trebuit să facă parte din domeniul public al statului nu au fost delimitate și întabulate corespunzător, precum și cazuri în care, în lipsa unor delimitări clare, au fost adoptate hotărâri ale autorităților locale care au permis schimbarea regimului juridic al unor suprafețe de teren.
De asemenea, sunt semnalate deficiențe sistemice legate de lipsa unei delimitări unitare a zonei costiere, întârzieri în actualizarea evidențelor cadastrale și absența unor demersuri judiciare coerente, la momentul oportun, pentru protejarea proprietății publice a statului.
În raport, sunt formulate recomandări concrete, precum: delimitarea și întabularea de urgență a terenurilor aparținând domeniului public al statului, inițierea de acțiuni în instanță pentru recuperarea terenurilor în cazul în care există indicii privind încălcarea regimului juridic, clarificarea și actualizarea cadrului legislativ aplicabil zonei costiere, pentru a preveni apariția unor situații similare în viitor.
Raportul integral al Comisiei interministeriale, împreună cu anexele și planșele aferente, este disponibil AICI.
Amintim, pe 27 noiembrie 2025, ministrul Mediului, Daniela Buzoianu, declara că aproape jumătate din terenurile din zona de coastă au ajuns ilegal în proprietate privată, iar pe aceste terenuri au fost edificate peste 4.000 de construcții.
Ea a explicat atunci că toate aceste transferuri de proprietate s-au realizat în baza unor hotărâri de consiliu local, care au stabilit „de pe o zi pe alta” că terenurile respective, care făceau parte din zona costieră, nu erau proprietate publică a statului, ci proprietate publică a primăriilor. Ulterior, au fost trecute în propritatea privată a UAT-urilor și apoi vândute.
„Dintre cele 2.131 de imobile identificate în unităţile administrativ teritoriale din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice – aproape jumătate din imobile. (…) Pe aceste suprafeţe, sunt peste 4.000 de construcţii care au fost ridicate: începând de la case micuţe de un singur etaj până la hoteluri sau blocuri. Cum s-a ajuns ca aceste terenuri să fie din proprietate publică a statului în proprietate privată? Ele trebuia să fie întabulate, trebuia să fie făcut un cadastru de către Apele Române, lucru care nu s-a întâmplat”, a spus Buzoianu.
Rezultatele acţiunii de control privind închirierea plajelor din Năvodari, prezentate de ministrul Mediului
În luna mai, ANAR preciza că au fost declarate valabile 70% dintre ofertele la licitaţia publică pentru închirierea plajelor în următoarele 9 sezoane estivale.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, prezintă, astăzi, rezultatele acţiunii de control privind modul de închiriere a plajelor din oraşul Năvodari şi verificarea respectării obligaţiilor contractuale de către operatorii de plajă.
De asemenea, ea va anunţa măsurile necesare pentru asigurarea unui management corect şi transparent conform legii care reglementează acest domeniu în România.
În luna mai, Administraţia Naţională „Apele Române” preciza că au fost declarate valabile circa 70% din ofertele prezentate la licitaţia publică pentru închirierea suprafeţelor de plajă în sezoanele estivale din următorii nouă ani.
Zonele închiriate sunt situate în staţiunile Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Agigea, Tuzla şi Vama Veche, fiind destinate activităţilor de agrement turistic şi cu funcţie sportivă pentru ambarcaţiuni cu sau fără motor.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a participat astăzi la acțiunea de prelevare de probe din Marea Neagră, în contextul episodului de poluare din Strâmtoarea Kerci, produs în decembrie 2024.
Două petroliere rusești au fost avariate grav, luna trecută, de o furtună în Strâmtoarea Kerci, aproximativ 2.400 de tone de produse petroliere deversându-se în mare și producând un adevărat dezastru ecologic pe coasta Mării Azov, în Ucraina, soldat cu mii de păsări și delfini morți.
Chiar dacă riscul ca unda de poluare să ajungă prin Strâmtoarea Kerci, în Marea Neagră, până pe litoralul românesc este foarte mic, ministrul Mircea Fechet a cerut încă de la începutul acestui an o monitorizare mai intensă a situației din partea specialiștilor.
Prezent la Constanța, ministrul Mircea Fechet a declarat că există îngrijorări exprimate de specialiștii ucraineni că unda de poluare ar putea ajunge la Odesa. În plus, măsurile de decontaminare sunt insuficiente, a declarat ministrul într-o conferință de presă:
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a început prima campanie de monitorizare a Mării Negre din acest an, care va dura patru-cinci zile, iar la finalul ei se vor obține informații despre starea fizico-chimică a apei. Evaluările vizează viteza și direcția curenților marini, direcția și viteza vântului, temperatura apei Mării Negre și temperatura exterioară.
Pentru a elimina orice risc, ministrul mediului le-a cerut specialiștilor de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se efectueze cu o intensitate mai mare, pentru a observa orice modificare care ar impune cât mai repede luarea unor decizii.
REUTERS
Autorităţile ruse au anunţat vineri, 10 ianuarie, detectarea unei noi scurgeri de păcură dintr-unul din cele două petroliere naufragiate și care au provocat o contaminare extinsă cu păcură în Marea Neagră pe coasta Rusiei şi pe cea a peninsulei Crimeea.
„O scurgere de produse petroliere a fost detectată în spatele petrolierului Volganeft-239”, a anunţat serviciul din regiunea rusă Krasnodar care gestionează această criză. Într-o înregistrare video care însoţeşte anunţul poate fi observat petrolierul eşuat de-a lungul ţărmului şi înclinat într-o parte, iar în apă se vede păcură.
Cât despre noua pată de păcură descoperită acum pe mare, aceasta se întinde pe o suprafaţă de circa 2.800 de metri pătraţi. Autorităţile ruse susţin că această pată a fost îngrădită cu bariere flotante şi urmează să fie eliminată cu absorbanţi biologici, iar la faţa locului au fost deplasate cinci nave pentru operaţiune.
Cele două petroliere care au provocat poluarea, Volgoneft-212 şi Volgoneft-239, ambele construite în urmă cu peste 50 de ani, au naufragiat pe 15 decembrie în timpul unei furtuni puternice în strâmtoarea Kerci, care separă Peninsula Crimeea de regiunea rusă Krasnodar.
Primul petrolier s-a rupt în două şi s-a scufundat, iar al doilea a eşuat pe ţărm. Cele două nave transportau în total circa 9.200 de tone de păcură, din care aproximativ 2.400 de tone s-au scurs în apă şi au contaminat de asemenea ţărmul, mai întâi în regiunea Kranodar, iar apoi şi pe coasta peninsulei ucrainene Crimeea anexată de Rusia în anul 2014.
Autorităţile ruse şi voluntari desfăşoară de atunci o vastă operaţiune de curăţare a ţărmului, dar problema este departe de a fi rezolvată, deşi peste 147.000 de tone de nisip de pe plaje şi pământ contaminat au fost evacuate până în prezent. Şi fauna este afectată, numeroase păsări şi delfini murind în urma contaminării litoralului.
Primele ferme marine sunt pregătite în Marea Neagră, iar primii investitori, firme româneşti, şi-au adjudecat, în cadrul licitaţiilor publice derulate de Apele Române, o suprafaţă de 60 hectare în apele maritime interioare şi ale mării teritoriale, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, într-o postare pe Facebook.
„Se poate şi în România: de anul viitor, punem pe masă peşte şi fructe de mare proaspete, autohtone!”, a scris ministrul.
El s-a referit, în context, la zece perimetre care se găsesc în zona dintre Mamaia şi Constanţa, în dreptul lacului Sinoe, în zonele dintre Agigea şi Eforie Nord, Venus şi 2 Mai – Vama Veche, perimetre gestionate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral.
„Aici, în următorii 20 ani, la distanţă de 2-3 km faţă de mal, se vor cultiva atât fructe de mare, cât şi peşti cu valoare economică ridicată, cum sunt păstrăvul somonat, lupul de mare sau dorada”, a precizat ministrul Mediului.
Fechet a arătat că este o premieră pentru România faptul că, la primele licitaţii pentru luciul apei, Marea Neagră a atras investitori în ferme de acvacultură, fiind, totodată, şi un pas important în dezvoltarea „economiei albastre”.
Potrivit acestuia, o mai bună utilizare a resurselor marine înseamnă „să ne bucurăm de potenţialul mării noastre la costuri corecte, pe care să ni le permitem cu toţii”.
„Sper ca 2025 să fie anul în care spunem un adio definitiv produselor pescăreşti congelate, venite de la mii de kilometri distanţă”, a încheiat ministrul Fechet postarea pe pagina sa de socializare.
Vizita de lucru de ieri, din județul Constanța, a ministrului Mediului, Mircea Fechet, a inclus și o întâlnire, la Neptun, cu reprezentanţii industriei de turism din zona de sud a litoralului.
După ce turiștii care au ajuns anul acesta pe litoralul românesc s-au plâns că tarifele de pe plajă au fost mai mari decât se așteptau, ministrul Mircea Fechet a menționat că se analizează modificările legislative necesare pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor și a reduce costurile pentru turiști, cu scopul de a oferi o experiență mai bună la prețuri mai accesibile.
În acest sens, printre propunerile primite se află și cele ce vizează prioritatea hotelierilor la închirierea sectoarelor de plajă și includerea prețului șezlongului în pachetul de cazare.
„Am discutat cu reprezentanții hotelurilor din Mangalia, acolo unde am tras concluziile despre cum s-a desfășurat activitatea pe litoralul românesc în acest sezon turistic. De asemenea, am avut discuții despre modul de atribuire a contractelor de închiriere pentru plajele din România. (…) Impresia pe care turiștii o au după efectuarea unui sejur este de multe ori că serviciile cu închirierea șezlongurilor au fost mai scumpe decât se așteptau și încercăm să identificăm modificările legislative pe care să le facem pentru ca turiștii să aibă servicii de o calitate mai bună de la an la an, la prețuri mai mici. Totodată, încercăm să identificăm variante în care să nu mai conteze atât de mult prețul de închiriere pentru un sector de plajă, pentru că o competiție foarte acerbă care ridică foarte mult valoarea licitației nu poate să se transpună decât într-un cost mai mare pe care îl va plăti turistul. Cu alte cuvinte, hotelierii de aici, de pe litoralul Mării Negre, să beneficieze de un avantaj. Din discuțiile pe care le-am avut deja cu reprezentanții unităților de cazare, suntem pe drumul cel bun și facem tot ce ne stă în putință astfel încât litoralul românesc să atragă cât mai mulți turiști ”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
Demnitarul a verificat și lucrările de înnisipare a plajelor dintre Jupiter și Cap Aurora, ce fac parte din proiectul de reducere a eroziunii costiere.
„Am vrut să vedem cum progresează aceste lucrări de restaurare a plajelor, esențiale pentru creșterea potențialului turistic și protejarea zonei. În această zonă, erau porțiuni unde nu a existat plajă până acum și mă bucur să redăm turiștilor noi sectoare de plajă și în această parte a litoralului românesc. Încă se lucrează aici, am văzut și granulometria nisipului și cred că acesta e mult mai bun decât pe multe plaje unde am fost în România și în afara României. Este un lucru extraordinar și pentru hotelierii de aici, care își trimiteau turiștii pe alte plaje până acum și ma bucur că avem aceste investiții care vor contribui semnificativ la stoparea eroziunii plajelor de pe litoralul românesc”, a precizat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
El a explicat de ce lucrările de înnisipare au avut loc şi în timpul sezonul estival.
”Ştiu că a existat un disconfort în timpul sezonului cald anul acesta pentru că decizia ANAR-ului a fost aceea de a înnisipa şi în timpul verii, lucru care nu se întâmplă de obicei, însă a fost o decizie luată ca urmare a unei realităţi, respectiv a faptului că plajele înnisipate erau profund afectate de fenomenul de eroziune costieră şi s-a luat decizia, cu riscul de a tulbura activitatea turistică, cu riscul de a genera un anumit disconfort în şantierele respective, totuşi să avem cât mai repede o plajă, cu atât mai mult cu cât costurile legate de toate echipamentele necesare procesului de înnisipare se ridică la sute de mii de euro în fiecare zi”.
Întrebat despre gropile apărute în Marea Neagră tocmai în urma acestui proces de înnisipare, ministrul a precizat:
”I-am chemat pe colegii de la Apele Române care au venit cu planşele în mână şi mi-au prezentat care este profilul plajei, atât cel de pe uscat, cum s-ar spune, dar şi cel care se află sub nivelul mării. Şi profilul acelei plaje trebuie să fie unul care să aibă o anumită liniaritate, cu alte cuvinte dacă există astfel de gropi, cum au fost ele numite în mass-media, ele nu sunt în conformitate cu proiectul tehnic în baza căruia acele lucrări sunt recepţionate. Nu întâmplător, am şi o întâlnire cu reprezentanţii Institutului de Cercetare-Dezvoltare GeoEcoMar, alături de care voi merge cu barca în largul Mării Negre pentru a face determinări şi pentru a mă asigura personal că profilul proiectului este respectat”, a declarat ieri ministrul Mediului.
În localitatea constănțeană Amzacea, 60 de case au fost distruse sau afectate de infiltrațiile de apă, iar 140 de oameni au rămas fără agoniseala de-o viață, în urma ploilor devastatoare de la finalul lui august.
La aproape o săptămână de la inundațiile care au lăsat pe drumuri zeci de familii, urmele dezastrului se văd încă pe zidurile caselor, după ce apa a măsurat, în unele locuri, și un metru, iar oamenii scot din case noroiul adus de apele revărsate, dar și mobila și electrocasnicele distruse, așteptând, totodată, ajutoarele promise pentru a o lua de la zero.
Cei care au bunurile asigurate s-au adresat deja societăților de asigurări, pentru a-și recupera pagubele, peste 230 de notificări fiind depuse din partea celor care au avut de suferit în urma dezastrului.
Această prezentare necesită JavaScript.
Ieri, ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-a aflat în mijlocul localnicilor, cărora le-a promis că vor primi tot sprijinul pentru ca la iarnă, cel târziu, toată lumea să doarmă în propria casă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Deocamdată, pentru populaţia sinistrată, au fost instalate 6 containere modulare, fiecare cu câte 4 paturi și conectate la rețeaua de apă și electricitate, iar autoritățile promit și alte ajutoare, precum butelii și mașini de gătit.
„Din păcate, la Amzacea, în 48 de ore a plouat cât pentru o jumătate de an. Am văzut și canalul din localitate care a fost înfundat și a provocat aceste inundații puternice. Dacă acel curs ar fi fost întreținut și dacă nu ar fi existat podețele care să-l sugrume, pagubele ar fi fost mai mici. Slavă Domnului că nu a murit nimeni. I-am asigurat pe oamenii care au suferit de pe urma acestor inundații că vor primi sprijin din partea Guvernului pentru a-și putea reface gospodăriile”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
Programul „Casa Verde Fotovoltaice” începe vineri, 6 septembrie, cu sesiunea de înscriere a instalatorilor, urmând ca, din 27 septembrie, să poată aplica şi persoanele fizice pentru a primi finanţare de la stat.
Ediția de anul acesta a programului vine cu două noutăţi: suma de finanţare a crescut considerabil şi sunt incluse decontările pentru achiziţia de acumulatori, după cum a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„Sunt două noutăți. Prima este legată de buget, avem un buget record – 2 miliarde de lei – pus la dispoziția românilor pentru instalarea de panouri fotovoltaice, pe de o parte, pe de altă parte, stocarea. Românii vor avea facturi și mai mici odată cu instalea acestor capacități de stocare. Programul oferă un set compet – panouri și acumulatori. Am discutat cu colegii și, în viitor, ne propunem o schemă de ajutor pentru cei care și-au instalat deja panouri fortovoltaice, fie din buget propriu, fie din bugetul AFM, pentru a veni în sprjinul acestora, în vederea achiziționării acumulatorilor”.
Mircea Fechet admite că persoanele fizice se confruntă cu unele probleme la întocmirea documentaţiei de finanțare.
Astfel, 8 din 10 români care vor să fie beneficiari ai programului spun că nu ştiu ce documente sunt necesare, arată un studiu realizat de o companie specializată în sisteme fotovoltaice.
Datele mai arată că 4 din 10 români susțin că nu au acces la internet sau că nu ştiu să folosească aplicaţia de înscriere.
Compania atrage atentia că pot depune cereri doar proprietarii de locuinţe care nu au datorii la bugetul de stat şi nici la cel local. În plus, este necesar un extras de carte funciară, care se poate obţine online, de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau fizic, de la sediul instituţiei.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat miercuri, în staţiunea Mamaia, că sunt în derulare demersuri pentru sprijinirea comercianţilor cu privire la achiziţionarea echipamentelor de colectare a ambalajelor în Sistemul Garanţie-Returnare (SGR).
Referitor la reclamaţiile multor comercianţi că trebuie să plătească ei sacii în care sunt colectate ambalajele, preţul acestora fiind mai mare decât al altor saci de pe piaţă, Fechet a spus că o nouă metodologie de calculare a tarifului de gestionare va fi pusă în ziua în curs în consultare publică.
‘În legătură cu sacii, am cerut celor de la Returo să modifice metodologia de calculare a tarifului de gestionare, în sensul în care micii comercianţi sau marii comercianţi până la urmă să nu mai fie nevoiţi să-şi plătească sacii pe care îi înapoiază cu reciclabil. Au trimis deja la minister o nouă metodologie pe care urmează să o punem astăzi în consultare publică, metodologie ce nu va mai permite plata acestor saci. E o chestiune pe care am reclamat-o încă de la început şi care, pe mine personal, m-a deranjat foarte tare. Mulţi comercianţi mi-au zis nu doar că trebuie să îşi cumpere sacii, dar mai sunt şi foarte scumpi în raport cu alţi saci din comerţ, asta pe de o parte, sacii şi sigiliile’, a spus Fechet.
Cu privire la preţul echipamentului de colectare a ambalajelor, cel mai mic fiind de 15.000 de euro, ministrul a afirmat că trebuie găsită rapid o schemă de ajutor de stat.
‘Pe de altă parte, ştiu că cel mai ieftin echipament de acest tip costă 15.000 de euro. O sumă care nu este deloc mică şi tocmai din acest motiv eu cred că pentru micii comercianţi va trebui să identificăm rapid o schemă de ajutor de stat care în limita pragului de minimis să poată să susţină o parte din costul acestor echipamente. În acelaşi timp am discutat şi cu Returo, cu această companie care astăzi administrează Sistemul de Garanţie-Returnare, în legătură cu posibilitatea ca ei înşişi să achiziţioneze şi să instaleze o parte din echipamente. Fără îndoială, pe termen lung soluţia este colectarea automată în cât mai multe puncte de colectare’, a declarat ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, echipamentele respective trebuie să fie cât mai aproape de magazine, fiind astfel respectat principiul accesibilităţii.
‘Vom discuta astăzi, la minister, dacă vom implica şi primăriile sau nu. Opinia mea este că aceste aparate trebuie să fie cât mai aproape de punctul de colectare. Dacă ne facem cumpărăturile la magazin, să putem să înapoia ambalajul tot la acel magazin, pentru că de multe ori, la ţară mai ales, primăria poate fi la kilometri distanţă de magazinele din fiecare sat şi atunci cred că principiul accesibilităţii trebuie respectat, mai ales că vorbim de oameni de multe ori în vârstă, care nu au posibilitatea de a se deplasa kilometri întregi’, a mai spus Fechet.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a participat, miercuri, la inaugurarea primului echipament de colectare a ambalajelor SGR instalat în Mamaia Nord, parte a proiectului ‘EcoWave: revoluţia reciclării pe plajă’, realizat de Asociaţia Planeta Verde în parteneriat cu ministerul şi Grupul FEPRA.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
În România colectarea separată a deşeurilor se face în proporție de 13%, a declarat luni, la Iaşi, ministrul Mediului, Mircea Fechet, la un eveniment de specialitate.
Mircea Fechet a explicat că ţara noastră are deja o condamnare şi este supusă unei noi proceduri de infringement, deoarece nu tratează deşeurile înainte de depozitare:
România este deja condamnată într-o cauză legată de gestionarea deşeurilor. Am fost condamnaţi şi plătim în fiecare zi 18.000 de euro. România mai face obiectul unei cauze de infringement, legată de anumite depozite neecologizate, referindu-mă aici la depozite de deşeuri municipale. Mai sunt încă 9 astfel de depozite ce ar trebui închise. România are şi o procedură de infringement legată de lipsa tratării deşeurilor înainte de depozitare, pentru că, în mare parte a ţării, deşeurile sunt colectate mai mult sau mai puţin separat şi duse direct la groapă, or acest lucru este inacceptabil.
Pentru a mai face un pas către conceptul de economie circulară, în care deșeurile să devină materie primă și nu ceva depozitat la groapa de gunoi, o nouă linie de finanţare pentru fabrici de reciclare a fost deschisă de Administraţia Fondului pentru Mediu.
Se estimează că banii vor ajunge pentru realizarea a 26 de astfel de întreprinderi, ceea ce înseamnă şi locuri de muncă, şi dezvoltare economică pentru zonele unde vor fi construite, a precizat ieri, preşedintele AFM, Laurenţiu Neculaescu.
Sursă: Radio Iași/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: Pixabay
Administrația Națională „Apele Române” a publicat anunțul privind prima etapă din 2024 de licitații pentru atribuirea a 44 de sectoare de plajă de pe litoralul românesc, rămase neatribuite anul trecut.
În perioada 20-22 martie 2024, vor avea loc licitațiile pentru 38 de subsectoare de plajă din Mamaia, 4 din Constanța, și câte unul din stațiunile Saturn și Mangalia.
După semnare, contractele vor fi valabile până pe 30 septembrie 2024.
Detalii despre procedura de licitație în Etapa I, lista și încadrarea sectoarelor de plajă sunt disponibile pe site-ul ANAR, în acest link.
Directorul executiv al ABADL, Hristu Uzun, a declarat, la Radio Constanța, că noile sectoare de plajă de la Agigea și Eforie Sud, recepționate în februarie, au fost cadastrate și întabulate încă de la sfârsitul săptămânii trecute și este așteptată o Hotărâre de Guvern pentru a începe licitațiile, atât pentru sectoarele noi, cât și pentru cele ale căror contracte au expirat în 2023.
Luna trecută, la întâlnirea cu ministrul Mediului, operatorii plajelor au reclamat că 70 de sectoare sunt în această situație și au cerut urgentarea organizării licitațiilor, pentru a avea timp să obțină toate avizele până la începerea sezonului estival. Tot atunci, Mircea Fechet le-a promis că va căuta soluțiile legale pentru a mări perioada de închiriere la zece ani, astfel încât agenții economici să își poată amortiza investițiile.
De asemenea, în cadrul aceluiași proiect de Reducere a eroziunii costiere, derulat de ANAR, suprafaţa de nisip de pe litoral va fi lărgită şi în alte staţiuni, după cum a declarat reprezentantul constructorului, Marius Stamat.
Lucrările începute pe 3 loturi vor fi încheiate până la iarnă. Este vorba despre Olimp, Jupiter-Neptun și Balta Mangalia-Venus-Aurora. Și aici, plajele se lărgesc tot în medie cu 100 de de metri de plajă uscată, iar lungimea este de 3 km la Olimp, la Neptun – 2,5 și la Balta Mangalia-Venus-Aurora – 3,5 km.
Ultimele trei sectoare de plajă, Lotul 6 – Costinești, Lotul 10 – Mangalia și Lotul 11 – 2 Mai, sunt în fază de proiectare.
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, consideră că plajele staţiunilor de la Marea Neagră ar trebui închiriate pe un termen mai lung de timp, astfel încât antreprenorii să fie stimulaţi să ofere servicii de calitate la preţuri corecte.
El a anunţat, la finalul şedinţei de Guvern de vineri, că vor începe discuţii în perioada următoare pentru identificarea de soluţii, împreună cu responsabilii din domeniu şi cu factorii implicaţi: Am vorbit cu ministrul Mediului, cu domnul Fechet, despre faptul că săptămâna viitoare vrem să fim împreună la Constanţa în discuţii cu antreprenorii din turism pentru că sezonul estival va începe şi trebuie să aibă o soluţie pe tema plajelor. Faptul că astăzi posibilitatea de a închiria o plajă este de un an sau doi, cu obligaţia de a reda plaja aşa cum a fost concesionată, adică să demolezi toate construcţiile pe care le-ai făcut, au ca efect creşterea preţului cu care un turist închiriază spre exemplu un şezlong sau poate să aibă acces la serviciile de pe acea plajă. Ne dorim ca împreună cu Apele Române, cu Ministerul Mediului, cu operatorii din turism, să avem o soluţie şi să începem discuţiile săptămâna viitoare, astfel încât să poată să aibă o prognoză, o predictibilitate astfel încât preţurile şi serviciile, calitatea serviciilor pe care le oferă să fie mai bune.
Ministrul Turismului susține că închirierea plajelor trebuie să se facă pentru mai mult timp, aşa cum solicită şi organizaţiile patronale, astfel încât preţurile serviciilor oferite să poată fii mai reduse: Din punctul meu de vedere, aşa cum am vorbit, şi aici spun punctul de vedere a organizaţiilor patronale, trebuie să fie pe un termen mai lung de timp. Cu titlu de exemplu, dacă este un contract de închiriere pe 10 ani, interesul meu ca antreprenor este să ofer servicii de calitate la preţuri corecte, astfel încât să am turişti şi în anul doi şi în anul cinci şi în anul şapte şi în anul nouă. Dacă sunt pe o perioadă foarte scurtă de timp, un an, doi ani, în care trebuie să investesc şi să-mi iau în calcul şi costurile de demolare a construcţiilor şi de ecologizare a plajei respective, plus costurile de închiriere, lucrurile acesta te fac implicit într-un calcul foarte simplu să scumpeşti serviciile pe care le oferi turiştilor. Eu cred în faptul că antreprenorii din România sunt maturi astăzi şi ştiu foarte bine cum să facă să-şi atragă turiştii, este interesul lor.
Românii care vor să-și schimbe mașinile vechi cu unele electrice sau plug-in hybrid au la dispoziție un buget de 72,6 milioane de lei pentru o nouă sesiune ”Rabla Plus”, ce va începe joi, 23 noiembrie.
Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet: ”Vom putea finanţa aproximativ 1.500 de autoturisme electrice, însă ştiu că e un program extrem de apreciat de către români, care vor beneficia de unul dintre cele mai mari vouchere din Uniunea Europeană, de aproximativ 10.000 de euro. Aş mai adăuga faptul că, începând din anul 2016, când a început Programul ”Rabla Plus”, până astăzi, am pus pe străzile României peste 36.000 de autoturisme 100% electrice, care înseamnă un mediu mai curat şi multe alte beneficii.”
Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, autoturismele ”verzi”, electrice (100% şi hibride plugin) și full hybrid (cu propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au ajuns să deţină, în România, la finele lunii octombrie a acestui an, o cotă de piaţă de 23,8%, care depăşeşte cu 10,9% cota deţinută de motoarele diesel.
Achiziţiile de autoturisme ecologice au crescut cu aproape 32% faţă de perioada similară a anului trecut.
Programul ”Rabla Plus” a beneficiat, în acest an, de bugete alocate persoanelor juridice – 83,47 de milioane de lei, primăriilor şi instituţiilor publice – 34 de milioane de lei, în timp ce persoanele fizice au alocată suma de 155 de milioane de lei.
O nouă sesiune a programului ”Casa Verde Fotovoltaice”, prin care vom valida potenţialii instalatori, va începe miercuri, 22 noiembrie, iar firma care a dat în judecată Adminstraţia Fondului pentru Mediu a promis că va renunţa la proces dacă va fi validată ca instalator autorizat – a anunţat, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
Sunt 90.000 de beneficiari, 90.000 de familii care aşteaptă Programul ”Casa Verde Fotovoltaice”, astăzi blocat de decizia unei instanţe de judecată, respectiv Curtea de Apel Oradea, care a suspendat acest program în urmă cu câteva săptămâni. Aş vrea să aduc în atenţia opiniei publice faptul că, în urmă cu câteva zile, am invitat la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor reprezentanţii companiei care au dat în judecată AFM-ul. De asemenea, am invitat şi reprezentanţii Administraţii Fondului pentru Mediu, încercând să găsesc o posibilitate de mediere a acestui conflict între un privat şi statul român, înţelegând că termenele de judecată ar putea să depăşească cu mult perioada pe care noi o estimăm şi cu speranţa că reuşim să deblocăm această situaţie. Vreau să anunţ faptul că am ajuns la o înţelegere între părţi, în sensul în care miercuri, în această săptămână, la ora 10.00, vom deschide o nouă sesiune prin care vom valida potenţialii instalatori. Bineînţeles că se pot înscrie şi instalatori care nu au încercat să se înscrie prima dată, la fel cum se pot înscrie şi instalatori care au fost respinşi, aşa cum este cazul acestei societăţi comerciale. Am primit o promisiune a societăţii că, în măsura în care se va deschide o nouă sesiune şi în măsura în care va fi validată ca instalator autorizat de către Ministerul Mediului, aceasta va renunţa la procesul pe care îl avem, va face o cerere de renunţare la judecată, moment din care putem să sperăm că aşteptarea celor 90.000 de familii va fi mult scurtată – a precizat ministrul Mediului.
Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat, în data de 26 septembrie 2023, suspendarea programului ”Casa Verde Fotovoltaice”, ca urmare a Hotărârii Curţii de Apel Oradea prin care se admite cererea formulată de către unul dintre instalatorii care nu au fost validaţi de instituţie.
Bugetul alocat sesiunii din acest an a programului ”Casa Verde Fotovoltaice”, pentru care au fost validaţi 515 instalatori, este de aproape două miliarde lei, din care peste 1,7 miliarde de lei alocat persoanelor fizice şi 17,5 milioane de lei unităţilor de cult.
Înscrierea persoanelor fizice a avut loc în perioada 19 mai 2023 – 23 iunie 2023, prin intermediul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie pe site-ul AFM, iar unităţile de cult s-au putut înscrie în program în perioada 27 – 29 iunie 2023.
Finanţarea se acordă în cuantum de maximum 20.000 de lei, sub condiţia suportării unei contribuţii proprii a beneficiarului de 2.000 de lei.
Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa până la valoarea totală a facturii se suportă de către beneficiar din surse financiare proprii.
Din toamnă, vom plăti o garanție de 50 de bani pentru fiecare băutură ambalată în PET, doză sau sticlă, după introducerea ”Sistemului Garanție – Returnare”
”Sistemul de Garanție-Returnare” trebuie implementat în România până la 30 noiembrie 2023 și presupune perceperea a 50 de banila achiziționarea fiecărei băuturi ambalate în PET, doză de aluminiu sau sticlă. Suma se restituie în momentul în care este reciclat ambalajul la un punct de returnare.
În statele europene unde este folosit sistemul, s-a ajuns la o colectare de peste 90% a produselor poluante. Acest sistem îi va determina și pe români să recicleze mai mult, este convins ministrul Mediului, Mircea Fechet:
Astăzi există multe dubii referitoare la traseul acestor deșeuri. Foarte mulți oameni spun: OK, colectez separat, însă am văzut că uneori vine salubristul și le ia în amestec și le duce la groapă, ceea ce înseamnă că efortul meu e în zadar. În momentul în care un cetățean va introduce într-un aparat de colectare automată sau manual, la magazin, un astfel de recipient de ambalaj de băuturi, sunt convins că va fi asigurat că acel PET, acea doză de aluminiu sau acea sticlă va ajunge într-o instalație de reciclare și sunt convins că va face acest lucru, așa cum am spus, pe de o parte, din spirit civic și, pe de altă parte, ca să fiu onest până la capăt, o va face și pentru a-și recupera cei 50 de bani, ce i-au fost opriți ca garanție atunci când a achiziționat băutura respectivă. Deci, din experiența altor state membre, eu cred că, într-un termen de 2 – 3 ani, vom atinge acea cifră pe care au atins-o și statele vestice care aplică deja acest sistem, respectiv peste 90% ambalaje returnate la punctele de colectare.
În cadrul sistemului de garanție-returnare, ambalajele vor putea fi duse la orice comerciant sau centrul de reciclare, mai explică ministrul Mircea Fechet:
Dacă luați de la magazinul dintr-un sat, îl puteți duce la supermarket și invers, fără nicio problemă, fără niciun bon, trebuie doar să avem ambalajul așa cum l-am achiziționat.
Producătorii, importatorii și comercianții de băuturi din România au fost informați anul trecut că sunt obligaţi să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare pentru ambalaje, altfel nu vor mai putea vinde anumite produse. Teoretic, 80.000 de comercianți ar trebui să se înscrie în program. În caz contrar, riscă amenzi între 20.000 și 40.000 de lei.
Anual, în România ajung la gunoi aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi, țara noastră fiind la coada clasamentului Uniunii Europene când vine vorba de reciclare selectivă, cu o rată a reciclării de doar 12%. Însă, până în 2030, rata trebuie să ajungă la 90%, potrivit legislației comunitare, pentru a nu fi drastic sancționată.
Ministrul Mediului a mai anunțat că va fi disponibilă o finanţare de 1,2 miliarde de euro prin PNRR pentru sistemul de management al deşeurilor din România, ce vor fi folosiți pentru Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, milioane de euro urmând să fie investiţi în insule digitale de colectare a deşeurilor. Acestea vor permite o urmărire mult mai exactă a traseului deşeurilor reciclabile:
Sunt nişte sisteme inteligente, digitalizate, prin care cetăţeanul nu doar că va colecta selectiv gunoiul, dar fiecare cetăţean va fi identificat în baza unei cartele de acces şi atunci când va depozita cantităţi mai mari sau mai mici de reciclabil, va putea să existe o trasabilitate a acelor deşeuri şi identificarea până la nivel de persoană fizică a beneficiarului.
Municipiul Constanța va avea 275 de astfel de insule ecologice până la finele anului viitor. Primele 14 au fost deja amplasate și puse în funcțiune – a anunțat recent primarul Vergil Chițac.
Mai mult de 90% din deșeurile care ajung în Marea Neagră sunt din plastic – a atras atenția ministrul Mediului, Mircea Fechet, aflat ieri pe litoral.
Ministrul a prezentat rezultatele unui studiu făcut de specialiști din țară și din străinătate. Mircea Fechet:
Peste 90% din cantitățile de deșeuri care ajung în fiecare an în Marea Neagră sunt deșeuri din plastic. Trag un semnal de alarmă legat de faptul că, din acest procent mare, peste 68% înseamnă plastic de unică folosință sau PET. Aceste cifre pe care vi le expun dintr-un studiu foarte detaliat, studiu la care au participat specialiști din mai multe țări, dacă discutăm în cifre, au concluzionat acești experți faptul că întâlnim nu mai puțin de 268 de particule de microplastic la fiecare kilogram de sediment pe care l-au evaluat.
Ministrul Mediului consideră că este nevoie să se discute din ce în ce mai mult despre plasticul de unică folosință și despre deșeurile care ajung în mare, fie prin intermediul cursurilor de apă, fie din cauza resturilor lăsate pe plajă.
Pericolul este uriaș, atât pentru vietățile marine, cât și pentru oameni, pentru că particulele de plastic ne ajung direct în farfurie, prin intermediul peștelui pe care îl consumăm.
Tot ieri, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, au susținut declarații de presă și pe plaja Modern din Constanța.
Joi, în a patra zi de controale, comisarii au aplicat alte 15 sancțiuni, de aproape 500.000 de lei, în Rezervația Biosfera ”Delta Dunării ” și pe litoral. Principalele nereguli au privind gestionarea deșeurilor, inclusiv la organizările de şantier din imediata apropiere a staţiunilor de pe litoral.
Comisarii și jandarmii Grupării Mobile Constanța au derulat și acţiuni de informare – conştientizare cu privire la camparea în zona protejată Vadu – Corbu din Rezervație.
Andrei Corlan:
Nu putem avea un turism sănătos fără să avem parte de un mediu curat. Atunci când mergem pe litoral, mergem să facem aerosoli, nu să inhalăm emisiile de pulberi de la șantierele neîngrădite, nu să fim afectați de disconfortul olfactiv de la deversările ilegale de ape uzate și, cu siguranță, vrem să privim marea și nu un peisaj dezolant de deșeuri abandonate. După numai patru zile am aplicat 93 de sancțiuni pe litoralul romanesc, cu amenzi însumând 3 milioane de lei. La finalul acestei săptămâni vom comunica rezultatele acțiunii de control.
Redactor: Cătălina Radu/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Garda Națională de Mediu
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, participă astăzi, la Constanța, la conferința regională ”Reciclăm în România”, dedicată promovării campaniei privind colectarea separată a deșeurilor. La eveniment este prezent și Vergil Chițac, primarul Municipiului Constanța.
Ministerul Mediului derulează, din decembrie 2022, cea mai amplă campanie de informare ce își propune să schimbe comportamentul cetățenilor, astfel încât separarea deșeurilor să devină un demers firesc în majoritatea familiilor din România.
Conferința de la Constanța, a patra din seria celor 8 care se vor desfășura în această vară, are ca scop o mai profundă înțelegere a importanței și beneficiilor colectării separate a deșeurilor, precum și a rolului cheie pe care unitățile administrativ teritoriale îl au în acest proces.
Aproximativ jumătate dintre români nu ştiu că au obligaţia de a colecta separat deşeurile şi spun că nu au fost informaţi despre asta, România aflându-se pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la acest capitol. Însă, ministerul a realizat un sondaj, anul trecut, din care reiese că ”73% dintre români au un interes crescut pentru primirea de informaţii din acest domeniu, iar 88% sunt foarte interesaţi de colectarea separată şi de reciclare”.
”Colectarea separată este principalul mesaj al campaniei noastre, dar bineînţeles că acest comportament trebuie să fie dublat de extinderea infrastructurii de colectare şi de reciclare”, a declarat directorul de Comunicare din cadrul MMAP, Mihai Drăgan, la conferința de la Arad, motiv pentru care campania se adresează inclusiv autorităţilor locale, cărora, prin PNRR, Ministerul Mediului le pune la dispoziţie fonduri dedicate pentru campanii de informare şi dezvoltarea infrastructurii de colectare.
”Aproximativ jumătate dintre români au declarat că nu colectează separat deşeurile de niciun fel, ceea ce este o problemă de mediu, dar şi una economică, pentru că nu facem decât să aruncăm bani la groapa de gunoi. Deşeurile colectate separat, corect, devin o sursă de venit importantă” – a mai spus reprezentantul MMAP.
Ministerul Mediului beneficiază de fonduri de 1,2 miliarde euro din PNRR pentru managementului deşeurilor. Dintre acestea, mai mult de 580 de milioane de euro sunt destinate construcţiei a peste 560 de centre de colectare cu aport voluntar. Alte 260 de milioane de euro sunt alocate pentru finanţarea a peste 14.000 de insule ecologice digitalizate care vor permite implementarea obiectivului ”plăteşte pentru cât arunci”.
Declarațiile de presă după conferința regională de la Constanța au loc în intervalul 10.30 – 11.00.
În continuarea vizitei, ministrul Mircea Fechet va susține o conferință de presă privind stadiul salubrizării plajelor de pe litoralul românesc. Evenimentul va avea loc pe plaja Modern din Constanța, începând cu ora 14:30. La conferință vor participa și secretarul de stat Dan Chiru, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu Andrei Corlan, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale.
De la ora 16:30, ministrul Mircea Fechet va vizita lucrările realizate pe plaja Olimp, în cadrul proiectului de combatere a eroziunii costiere.
Licitaţiile pentru sectoarele de plajă de pe litoral vor fi organizate în această lună, iar până pe 15 aprilie porțiunile de plajă trebuie predate noilor chiriaşi, a declarat ieri, ministrul Mediului, Tánczos Barna.
El a explicat că noua procedură prevede, totodată, reducerea termenelor, organizarea licitaţiei la nivelul Apelor Române, dar şi posibilitatea încheierii contractelor pentru două sezoane estivale:
Tánczos Barna: În luna martie cu siguranță vor fi organizate (licitațiile n.r.). Până pe 15 aprilie, ANAR trebuie să predea sectoarele de plajă la noi chiriași. Caietul de sarcini va fi vizat și de Ministerul Turismului, pentru că acolo sunt foarte multe discuții, inclusiv printre operatorii de la fața locului. Unii spun că doar hotelierii ar trebui să aibă, alții spun că ar trebui să aibă oricine posibilitatea să închirieze plaje. Unii vor pentru distracție, alții vor pentru activități de familie. Deși e o chestiune foarte complicată, se vor obține toate avizele și se vor face contractele până la începutul sezonului estival. Cu siguranță excepțiile sunt prevăzute în ordonanța de urgență și se poate finaliza procedura.
Reamintim, Executivul a aprobat Ordonanța de Urgență privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023-2024.
Anul trecut, aproximativ 200 de contracte de închiriere a plajei au încetat prin ajungerea la termen și, în același timp, o serie de lucrări privind combaterea eroziunii costiere au fost finalizate sau se află în curs de finalizare, drept pentru care loturile de închiriat au suferit modificări prin cuprinderea acestor suprafețe noi, astfel încât este necesară reglementarea condițiilor de închiriere.
Potrivit Ministerului Mediului, Ordonanța de urgență reglementează organizarea licitațiilor și derularea contractelor de închiriere ținând cont că, de la 1 Mai începe sezonul estival. Astfel, se vor reduce termenele de desfășurare a licitațiilor, dar și numărul de oferte maxim admisibile în prezența cărora poate fi adjudecată licitația (de la două oferte la una).
De asemenea, se stabilește termenul contractului de închiriere la 2 ani, pentru sezoanele estivale 2023 și 2024, termen minim necesar obținerii noului PUZ, și va exista posibilitatea analizării ofertelor de închiriere de către mai multe comisii, organizate la nivelul ANAR.
Toate aceste propuneri de reglementare vor conduce la reducerea la jumătate a perioadei de licitație și încheiere a contractelor, care acum însumează cel puțin 55 de zile.
Săptămâna trecută, Asociaţia RESTO Constanţa a acuzat autorităţile de nepăsare în privinţa abordării sezonului estival 2023, arătând că decizia târzie a Ministerului Mediului de a derula licitaţiile va face imposibilă obţinerea de avize şi autorizaţii în timp util.
Noi sesiuni ale programelor ”Rabla Clasic” şi ”Rabla Plus” vor începe pe data de 24 martie. Cele două programe beneficiază de un buget de 1,5 miliarde de lei anul acesta – a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Ediţia din acest an a programelor vine cu schimbări importante. Astfel, la programul „Rabla Clasic” prima de casare crește de la 6.000 de lei, cât era anul trecut, la 7.000 de lei pentru a acoperi inflația de aproape 16% de la sfârșitul anului 2022. În total cu două prime de casare și motor cu emisii scăzute se poate ajunge la aproape 3.000 de euro reducere, adică un sfert din prețul unei mașini noi de volum cu dotările de bază.
Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România ACAROM: ”O valoare actualizată a voucherului atrage mai mulți clienți. Trebuie să ținem cont de faptul că anul trecut am avut o inflație de două cifre, iar această creștere ar fi una necesară pentru a păstra gradul de activitate al acestui program. Noi sperăm să înceapă cât mai repede”.
La programul „Rabla Plus”, prin care statul dă un bonus de aproape 11.000 de euro pentru mașinile electrice, Ministerul Mediului a introdus un prag de 75.000 de euro pentru valoarea maximă a automobilului nou.
Adrian Mitrea, jurnalist auto: ”La mașinile care sunt foarte aproape de acel prag să zicem că producătorul și dealerul ar putea să găsească o soluție ca să ajusteze prețul mașinii astfel încât ea să fie eligibilă, dar poate sunt mașini care sar de acest prag de 75.000 de euro, cu 3 –4-5.000 de euro și atunci această sumă este posibil să nu mai poată fi acoperită de producători sau de dealeri”.
Anul acesta, noul program ”Rabla Local” a primit un buget de 240 de milioane de lei.
Ministrul Mediului: ”Acest program va fi derulat şi implementat în colaborare cu primăriile. În 15 zile deschidem înscrierea pentru primării în acest program. După ce se finalizează lista acestor Unităţi Administrativ-Teritoriale şi se semnează electronic contractele de finanţare, deschidem aplicaţia pentru cetăţeni. Avem un buget de 240 de milioane de lei pentru acest program. Bugetul va fi completat cu un procent de 20% din totalul de 100% din partea autorităţilor locale. Adică, 2.400 lei se vor plăti din bugetul AFM, iar 600 de lei se vor plăti din bugetul local. Astfel, beneficiarul va primi un total de 3.000 lei pentru fiecare maşină mai veche de 15 ani şi care va fi casată, va fi predată pentru reciclare”.
Un alt program nou ce va fi lansat în acest an se referă la microbuzele electrice şi este destinat unităţilor de învăţământ.
Tanczos Barna: ”Venim cu încă un program nou – Programul Microbuze Electrice, care se adresează unităţilor de învăţământ. Pentru simplificarea programului, deschidem apelul de proiecte pentru Consiliile Judeţene, care vor centraliza cererile din partea unităţilor de învăţământ, astfel încât AFM să poată să gestioneze mai eficient acest program şi să gestioneze un număr mai mic de contracte şi să existe şi o etapă de descentralizare a acestui program către administraţia judeţeană”.
În acelaşi timp, în 2023 va continua programul pentru piste de biciclete, cu un buget de 50 de milioane de lei, şi va primi finanţare iniţiativa ”Săptămână Verde”:
”Este primul an când, împreună cu Ministerul Educaţiei, pornim educaţia de mediu prin acest program ‘Săptămâna verde în şcoli’. Vom aloca o sumă de 100 de milioane de lei pentru acest program. Banii se vor duce direct la Ministerul Învăţământului şi de acolo vor ajunge în judeţe, prin inspectoratele judeţene”, a completat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a semnat ordinul privind interzicerea pescuitului sturionilor din apele teritoriale româneşti pe o perioadă nedeterminată, a anunţat acesta vineri, într-o conferinţă de presă la Tulcea.
Ministrul a mai spus că analizele făcute de specialiştii instituţiei pe care o conduce arată că speciile de sturion sunt în continuare în pericol din cauza braconajului.
‘Am semnat un ordin de ministru acum câteva săptămâni prin care am decis prelungirea pe o perioadă nedeterminată a protecţiei acestor specii. În activitatea mea anterioară de la Ministerul Agriculturii, am răspuns de piscicultură şi cunosc problemele braconajului. Sunt un susţinător al interdicţiei totale a pescuitului acestor specii. Sunt specii în continuare în pericol şi trebuie protejate’, a afirmat ministrul Mediului.
Oficialul guvernamental a mai spus că, pentru protejarea speciilor de sturion, este nevoie de măsuri dure pe termen lung.
‘Din analizele pe care le-au făcut specialiştii Ministerului Mediului reiese că aceste specii sunt în continuare într-un pericol real că braconajul poate fi oprit doar prin măsuri dure şi pe termen lung şi tocmai de aceea propunem ca această protecţie să fie pe o perioadă nedeterminată’, a mai spus ministrul Mediului.
Barna Tanczos a mai spus că şi celelalte state riverane Dunării implementează restricţii similare pentru protejarea speciilor de sturion.
Declinul sturionilor a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în anul 1998, includerea acestor specii în anexele I şi II ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate (CITES), iar România s-a raliat acestor măsuri în anul 2006, atunci când a impus pentru prima dată prohibiţia pescuitului sturionilor.
Zece ani mai târziu, interdicţia a fost prelungită pentru încă cinci ani, iar prin ordinul semnat de ministrul Mediului, ea se va prelungi pe o perioadă nedeterminată.
În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea, şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din Dunăre la începutul anilor ’60.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, va deschide, joi, sesiunea de înscriere a persoanelor fizice în Programul Rabla pentru electrocasnice 2019, finanţat de Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
Conferinţa de lansare a Programului naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic va avea loc la Centrul Rematholding – punct de lucru Ariceştii Rahtivani, din judeţul Prahova.
La eveniment vor participa oficiali din Ministerul Mediului, AFM, precum şi reprezentanţi ai agenţilor economici înscrişi în program.
Începând din acest an, persoanele fizice vor putea achiziţiona prin Programul ‘Rabla pentru electrocasnice’, pe lângă celelalte categorii aprobate în ediţia precedentă, maşini de spălat vase şi televizoare, se arată în proiectul de Ordin privind modificarea şi completarea Ghidului de finanţare al acestui program, publicat de Ministerul Mediului.
Prima ediţie a programului a fost lansată pe data de 19 decembrie 2018, cu un buget de 20 de milioane de lei.
Proprietarii de case vor putea accesa finanţare de 20 mii de lei pentru instalara de panouri cu celule fotovoltaice. Panourile solare vor încălzi locuinţele şi vor producere apă caldă. Se va întâmpla cu ajutorul Programului E-Sol, a anunţat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
Românii care optează pentru un astfel de program îşi reduc la zero cheltuielile cu încălzirea şi apa caldă, dar vor deveni şi mici producători de energie.
Programul E-Sol va demara cu etapa înscrierii comercianţilor până la finele lunii februarie, iar sesiunea destinată beneficiarilor va debuta în martie 2019.
Guvernul va acorda 4.500 de euro fiecărei persoane care va dori să îşi achiziţioneze o maşină cu alimentare sută la sută electrică, a anunţat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
Ea a mai spus că peste două săptămâni va fi lansat şi un ghid de finanţare destinat autorităţilor locale pentru construirea de staţii de alimentare a autovehiculelor electrice:
„Este singurul guvern din Uniunea Europeană care dă cel mai mare eco-bonus pentru achiziționarea unei mașini 100% electrice. În același timp Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului de Mediu va lansa peste două săptămâni și ghidul de finanțare pentru stațiile de reîncărcare a mașinilor electrice pentru autoritățile publice locale, urmând ca în luna iulie să lansăm ghidul de finanțare pentru persoanele juridice”, a precizat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
În ceea ce priveşte Programul Rabla, Graţiela Gavrilescu a precizat că există şanse ca, la rectificarea bugetară din vară, suma să fie suplimentată, întrucât, în prezent, fondurile sunt epuizate.
Programele „Rabla” şi „Rabla Plus” vor începe anul acesta în jurul datei de 10 mai, imediat după ce se vor încheia perioadele de dezbateri publice şi sesiunea de validare a producătorilor, a anunţat luni ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu.
Bugetul alocat este de aproximativ 180 de milioane de lei, iar prima de casare va fi, ca şi anul trecut, de 6.500 de lei.
Guvernul va returna taxele auto încasate între anii 2007 şi 2013
Publicat de ,
14 aprilie 2016, 18:10
Guvernul va returna taxele auto încasate între anii 2007 şi 2013, care au fost declarate incompatibile cu normele europene.
Este vorba despre taxa specială, cea pentru poluare şi cea pentru emisii poluante.
Până acum, persoanele care doreau să-şi recupereze aceste taxe se adresau justiţiei, însă acum este suficientă o solicitare la unităţile administraţiei financiare, a declarat ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer.
Sumele care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii taxei până în ziua restituirii integrale, actualizată cu indicele preţului de consum.
Plata va fi făcută eşalonat pe parcursul a cinci ani, astfel că, practic, se va achita anual 20% din suma pe care statul român o datorează fiecărui cetăţean în parte – a explicat ministrul.
Timp de două zile Ministrul Mediului, Cristina Pașca Palmer, s-a aflat la Constanta. Joi a avut intâlniri cu autoritățile locale (Primărie, Consiliul Județean, Prefectură) iar vineri – cu șefii deconcentratelor.
În programul de vineri a fost prevăzută și vizitarea plajelor lărgite de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Cristina Pașca Palmer spune că este unul dintre puține proiecte de mare infrastructura care au fost finalizate în doar doi ani.
Ministerul are în vedere demararea fazei a doua de lărgire a plajelor:
”Sunt 30 de kilometri de plajă care trebuie refăcută. Valoarea celui de-al doilea proiect este mai mare. Sunt aroape 800 de milioane de euro și este împărțit în două etape. Cred că experiența care s-a câștigat în acest prim proiect este foarte utilă pentru ce vrem să facem mai departe. Studiile de fezabilitate sunt deja demarate și eu sper ca, în timpul mandatului meu, să se încheie și să putem purcede cu licitația și chiar cu contractarea, astfel încât lucrările efective să înceapă de anul viitor”.
Vă reamintim că prima etapă de extindere a plajelor a costat 170 de milioane de euro.
Ministrul mediului inspectează plajele din Constanța și Mamaia
Publicat de ,
18 martie 2016, 12:15
Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer a sosit pe litoral, unde va inspecta astăzi plajele din Constanţa şi staţiunea Mamaia.
Agenda demnitarului include o deplasare în teren, la obiectivele recent finalizate prin proiectul de reducere a eroziunii costiere.
Scopul este de a constata în ce măsură plajele recent reabilitate sunt pregătite pentru sezonul estival 2016. Programul vizitei a început, la ora 12.00, pe plaja Mamaia Sud.
Ministrul Mediului s-a întâlnit ieri cu autorităţile locale, iar astăzi are programate discuţii cu reprezentanţii agenţiilor de mediu, gărzilor forestiere, direcţiilor silvice şi administraţiilor bazinale de apă din sud-estul ţării.
Cetăţenii nu ar trebui să suporte creşteri de preţuri din cauza faptului că producătorii nu îşi îndeplinesc obligaţiile de reciclare a deşeurilor de ambalaje, afirmă ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
Ea a precizat că fraudele din acest sistem sunt estimate la peste 54 de milioane de euro. Declaraţiile ministrului vin după ce producătorii de alimente au anunţat posibile scumpiri după intrarea în vigoare a unei legi ce îi obligă să plătească o contribuţie la fondul de mediu de doi lei pe kilogramul de ambalaj.
Cristiana Paşca Palmer: „S-au vehiculat foarte mult în presă nişte cifre că va creşte preţul la 30%. Nu există nici o bază reală. Nu cetăţeanul este cel care trebuie să suporte costul a ce s-a întâmplat în acest sistem, în aceşti ani.
Cred că în principal producătorii ar trebui să se îndrepte către aceste organisme de transfer de responsabilitate cu care au avut relaţii comerciale. Faptul că s-au făcut nişte fraude în sistem, că acum unii spun: da, dar noi nu am ştiut sau noi nu avem nici o responsabilitate este un argument mai greu de acceptat în condiţiile în care s-a demonstrat că acolo s-a făcut fraudă”.
Ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer a atras, totodată, atenţia că România riscă sancţiuni ale Comisiei Europene din cauza neîndeplinirii obligaţiilor privind reciclararea deşeurilor, fiind posibil ca penalităţile să ajungă până la 200 de mii de euro pe zi. Ea a precizat că vrea să grăbească introducerea taxei pe deşeurile depozitate în gropile de gunoi pentru a stimula colectarea selectivă.
Cristiana Paşca Palmer: „În condiţiile în care noi nu reuşim să ne atingem aceste ţinte de reciclare de ţară, România poate să intre în infringement. Dacă ajungem în această situaţie este un impact pe buget pe care toţi cetăţenii îl vor plăti. Sunt câteva măsuri pe care le vom lua acum în regim de urgenţă. Şi aici ne-am propune să introducem taxa la groapă. Ea ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianaurie 2017, dar cred că ar fi important să o avem mai repede, să putem să evităm situaţia de infringement”.
Ministrul Mediului, Cristiana Pașca – Palmer, a semnat ordinul de revocare a șefului Romsilva, Adam Crăciunescu, din calitatea de membru al Consiliului de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor, a anunțat Ministerul Mediului.
Miercuri, 13 ianuarie 2016, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a semnat ordinul de revocare a domnului Adam Crăciunescu din calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva.
Referitor la funcția de director general al RNP Romsilva, ocupată de domnul Adam Crăciunescu, conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, singura autoritate care poate numi sau revoca directorul general este Consiliul de Administrație’, notează Ministerul Mediului.
Cineva ne fură până şi oxigenul. Jumătate dintre pădurile României, tăiate ILEGAL
Publicat de Bogdan Comșa,
23 octombrie 2015, 13:24
Unul din doi copaci este tăiat ilegal în România, iar în ultimii ani ţara noastră a pierdut aproximativ 3 hectare de pădure pe oră, arată datele Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu.
Un raport prezentat de această organizaţie precizează că în ultimii zece ani cam jumătate din lemnul tăiat a provenit din surse ilegale, iar în majoritatea cazurilor cercetate destinaţia lemnului a fost compania austriacă Schweighofer Holtzindustrie.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că Holtzindustrie Schweighofer a făcut deja obiectul unei anchete, s-au dat amenzi şi s-a confiscat o parte din lemnul tăiat ilegal.
Ministrul Mediului a mai precizat că multe dintre firmele care au introdus masă lemnoasă în compania austriacă erau firme-fantomă ori obţinuseră lemnul pe căi ilegale.
Compania afirmă, însă, într-un comunicat de presă, că a respins şi raportat, în ultimul an, 69 de transporturi de material lemnos cu documente neconforme, dar şi că impune furnizorilor să respecte legislaţia în vigoare şi să dovedească provenienţa lemnului pe care îl livrează.
Unul dintre cele mai importante roluri ale pădurilor este refacerea şi purificarea aerului. În plus, zonele împădurile sunt ferite de alunecări de teren, pentru că rădăcinile arborilor consolidează versanţii.
Totodată, ariile unde pădurile nu au fost masacrate sunt mai ferite şi de inundaţii.
Cel mai mare centru de informare din ţară, la poalele munţilor Măcin
Publicat de Bogdan Comșa,
22 octombrie 2015, 19:39
Parcul Naţional Munţii Măcinului beneficiază, de joi, de un centru de vizitare şi informare turistică.
Banii pentru realizarea sa provin din Programul Operaţional Sectorial de Mediu, iar inaugurarea obiectivului a avut loc în prezenţa ministrului de resort, Graţiela Gavrilescu.
Realizat în cadrul unui proiect cu finanţare de aproape 2 milioane de euro atrase prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Centrul de Vizitare şi Informare Turistică al Parcului Naţional Munţii Măcinului este un exemplu de urmat şi de alte instituţii din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Este părerea exprimată de ministrul Graţiela Gavrilescu la inaugurarea acestui sediu, aflat în comuna tulceană Greci, un sediu cu o independenţă energetică dată de panourile solare şi pompele biotermale cu care acesta a fost dotat.
Graţiela Gavrilescu: „Îmi doresc ca instituţiile în primul rând din subordine să poată să identifice surse pentru a putea construi ori de la zero astfel de clădiri, ori să poată pe cele care sunt acum executate să le reabiliteze termic din punct de vedere al diminuării utilităţilor, pentru că aici plătim noi mulţi bani”.
Cu cele peste 3.000 de specii de floră şi faună care se găsesc în această rezervaţie înfiinţată în anul 1998, Parcul Naţional Munţii Măcinului este unul prea puţin cunoscut în România, chiar dacă acesta adăposteşte cei mai vechi munţi din Europa.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat că de la 1 ianuarie anul viitor intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va majora la 120 de lei pe tonă în 2017.
Ministrul de resort a precizat că taxa care va fi percepută din 2016 se va aplica în paralel cu tariful de 15 euro încasat de administratorii gropilor de gunoi, iar banii obtinuţi vor merge către Fondul de Mediu.
În prezent nu se plăteşte nicio taxă de mediu pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, introducerea acesteia având ca scop descurajarea depozitării, a explicat ministrul mediului.
Ea a mai precizat că într-un viitor apropiat va trebui ca deşeurile să nu mai fie depozitate, ci colectate selectiv şi valorificate.
Datele Administraţiei Naţionale de Meteorologie indică pentru anul 2015 instalarea fenomenului de secetă pedologică în Moldova şi Banat, cea mai mare parte a Dobrogei, Crişanei şi Transilvaniei – a anunţat, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, la un forum de specialitate.
Situaţia este dramatică în judeţul Mehedinţi unde culturile de pe zeci de mii de hectare au nevoie urgentă de apă. Fermierii spun că pot pierde investiţii de milioane de lei.
Specialiştii se tem că mai multe culturi de anul acesta ar putea fi pierdute, din cauza secetei prelungite din ultima perioada. Ei estimează că în ciuda episoadelor de ploaie care au loc acum, o mare parte din apa din precipitaţii ar putea fi pierdută.
Directorul executiv al Institutului Naţional de cerectare, Dezvoltare pentru Pedologie şi Protecţia Mediului, Cătălin Simota, a explicat că, în lipsa vegetaţiei care să susţină solul – în prezent, defrişat – şi în condiţiile temeraturilor foarte mari din timpul zilei, seceta s-ar putea agrava.
Cătălin Simota a mai precizat că episoade similare de secetă s-au mai semnalat de-a lungul timpului, dar nici unul dintre ele nu a fost de intensitatea şi frecvenţa celor actuale.
În aceeaşi emisiune, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu a avertizat că astfel de alternanţe mari de temperaturi de la o zi la alta, însoţite de instabilitate atmosferică ar putea continua şi pe termen mediu.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, este aşteptat astăzi la Mamaia, pentru a inspecta sectorul de plajă din sud, de reamenajarea căruia se ocupă firma Porr Bau.
Cinci loturi de plajă vor fi mai largi după înnisiparea artificială a zonelor Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, proiect ce are ca termen de finalizare anul viitor.
Firma austriacă Porr Bau a câştigat licitaţia pentru sectorul Mamaia Sud, iar o firmă olandeză se va ocupa de restul zonelor.
La începutul lunii martie, ministrul Mediului a inspectat pentru prima dată stadiul lucrărilor şi a conchis că lucrările sunt puţin întârziate.
Demnitarul a cerut ca la jumătatea lunii aprilie să nu mai fie şantiere pe plajă, pentru a nu fi afectaţi turiştii.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, se află la această oră pe plaja din sudul staţiunii Mamaia, unde evaluează stadiul lucrărilor de lărgire a plajelor.
Anul viitor, judeţul Constanţa ar trebui să aibă 33 de hectare în plus de plajă.
Attila Korodi a mai inspectat luna trecută şantierele şi a ameninţat cu măsuri dure dacă lucrările bat pasul pe loc.
În schimb, olandezii care refac ţărmul în zona Eforie anunţă că vor termina totul mai repede decât era programat.
Ministrul mediului vine astăzi la Constanţa pentru a inspecta stadiul lucrărilor de reabilitare a plajelor.
În cadrul primei etape a proiectului, sunt reabilitate plajele din zona municipiului Constanţa dar şi din zona Eforie Nord.
Valoarea lucrărilor este de 170 de milioane de euro.
