Românii pot investi, începând de luni, în noi titluri de stat Tezaur, cu maturități de 1 și 3 ani, și dobânzi anuale de 6% și, respectiv, 6,85%.
Potrivit Ministerului Finanţelor, titlurile au valoare nominală de un leu, sunt transferabile şi se pot răscumpara în avans.
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, iar veniturile obținute din investirea în titlurile de stat sunt neimpozabile.
Cei interesaţi le vor putea cumpăra până pe 10 mai, atât online, prin Spațiul Privat Virtual, cât şi de la unităţile Trezoreriei sau ale Poştei Române.
Fondurile obţinute de stat vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
De mâine, comercianții care nu au case de marcat electronice riscă amenzi de 10 mii de lei, în urma controalelor efectuate de inspectorii antifraudă.
Aceştia vor putea dispune suspendarea activităţii în punctul de lucru al firmei respective, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii.
Excepţie fac situaţiile în care se constată că operatorul economic a comandat deja case de marcat şi a solicitat instalarea acestora, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
redactor online – Doina Sîrbu / foto – Radio Constanța
Ministerul Finanţelor Publice va lansa, luni, trei noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei, iar titlurile vor putea fi achiziţionate până la 22 februarie, conform unui comunicat al MFP.
Titlurile de stat Tezaur care urmează să fie emise luni, 4 februarie 2019, au scadenţe la 2, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5% iar veniturile aferente sunt neimpozabile.
Titlurile pot fi cumpărate de către persoanele fizice rezidente care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, inclusiv de cele care au participat şi la emisiunile anterioare. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.
Potrivit sursei citate, titlurile vor putea fi achiziţionate în perioada 4-22 februarie 2019 de la unităţile operative ale Trezoreriei Statului şi în perioada 4-21 februarie prin reţeaua de oficii poştale ale Companiei Naţionale Poşta Română, din mediul urban, iar în perioada 4-20 februarie 2019 la cele din mediul rural.
În perioada de subscriere investitorii au posibilitatea să solicite anularea sumei subscrise, depunând o cerere de anulare. După încheierea acesteia, subscrierile sunt irevocabile şi nu mai pot fi anulate.
Titlurile de stat care sunt lansate în data de 4 februarie 2019 sunt în formă dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.
În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moştenitorilor, care prezintă documentele legale prin care se atestă calitatea acestora de moştenitori.
MFP precizează că emiterea titlurilor de stat pentru populaţie va continua pe parcursul anului 2019. În fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni iar maturităţile vor fi stabilite în funcţie interesul manifestat de investitori.
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu excepţia anumitor salariaţi din domeniul apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalului cu statut special, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022, în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu vor acorda personalului din cadrul acestora premii, cu anumite excepţii în cazul sportivilor şi colectivelor tehnice, studenţilor, elevilor şi profesorilor.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, nu se acorda ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu, ori la trecerea în rezervă.
Documentul MFP mai prevede că, în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu vor acorda personalului bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă reglementate de Legea 165/2018.
Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1,02 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor publicate, joi, de MFP.
Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale – 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistenţa socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018) şi cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB).
Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
Anul trecut, Produsul intern brut s-a cifrat, potrivit datelor MFP, la 949,6 milioane de lei, reprezentând o creştere de 4,5% faţă de anul anterior, iar inflaţia medie anuală a fost de 4,63%.
Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor va fi de 287.000 de persoane.
Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat, de asemenea, în creştere la 6,655 milioane persoane, de la 6,525 milioane persoane în 2018.
Veniturile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt proiectate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale – 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistenţa socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018) şi cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), însă pe termen mediu (2019 – 2021)se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018. Din această creştere, 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Potrivit Ministerului Finanţelor, principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt susţinerea investiţiilor publice, educaţia şi sănătatea.
Cheltuielile cu investiţiile sunt preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57% din PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018. Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează Programul Naţional de Dezvoltare Locală (2,5 miliarde lei), Programul de interes public şi social derulat de Compania Naţională de Investiţii (1,1 miliarde lei), investiţii ale operatorilor din industria de apărare (200 milioane lei), investiţii în infrastructura de transport (5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanţate din fonduri europene) şi investiţii în domeniul apelor (400.000 lei).
Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice, estimate la 13,5 miliarde lei, au o pondere mai redusă în PIB, de 1,3% în anul 2019 faţă de 1,4% în anul 2018.
Suma alocată pentru sectorul de Sănătate a fost majorată cu aproximativ 5 miliarde de lei faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creştere de 12% (exclusiv subvenţia de echilibrare), atât în bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiţii şi echipamente în spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare şi ecografe şi 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD achiziţiei de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie.
În Educaţie, s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, circa 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creşterilor salariale, pentru investiţii (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finanţate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea şcolilor cu table interactive. De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învăţământul preuniversitar.
Nivelul datoriei guvernamentale brute estimat pentru anul în curs este de 35,3%, în creştere uşoară faţă de nivelul estimat pentru sfârşitul anului 2018, de 34,9%. Potrivit Ministerului Finanţelor, pe termen mediu ( (2019 – 2021) nivelul datoriei guvernamentale brute se va situa sub 40% din PIB, nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentelor asumate faţă de partenerii din NATO.
Totodată, în bugetele instituţiilor publice a fost prevăzută suma de 318,8 milioane de lei pentru finanţarea acţiunilor aferente Preşedinţiei Consiliului UE.
‘Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019 – ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat. În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei’, precizează MFP.
Pentru susţinerea mediului de afaceri, bugetul pe 2019 cuprinde credite de angajament pentru următoarele programe: pentru sprijinirea industriei cinematografice (câte 233 milioane de lei în acest an şi anul viitor); ‘Investeşte în tine’ (câte 60 de milioane de lei în următorii trei ani, 2019 – 2021), ‘gROwth – investim în locuinţe de serviciu’ (beneficiari 500 societăţi, 100 milioane lei în 2019, 300 milioane de lei în 2020 şi 400 milioane de lei în 2021); ‘gROwth – investim în copii, investim în viitor’ (circa 2000 grădiniţe cu alocări de 300 milioane lei în 2019, un miliard lei în 2020 şi 1,1 miliarde de lei în 2021); program privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice (câte 2 miliarde de lei în fiecare din următorii trei ani): programul privind contul de economisire Junior (2 milioane de lei în 2019 şi câte 10 milioane de lei în 2020 şi 2021); programul privind ajutorul de stat pentru creşterea gradului de ocupare în zonele cu şomaj ridicat (câte 2 miliarde de lei în următorii trei ani); Program pentru dezvoltarea afacerilor mici -ajutor de minimis de 200000 euro (2 ani -1,5 miliarde de lei în 2019, 2,5 miliarde de lei în 2020); centre de radioterapie pentru copii si adulţi (20 de centre în 2 ani – 1 miliard în 2019 şi 1,5 miliarde în 2020); centre multifunctionale rurale (200 milioane de lei în 2019 şi câte 400 de milioane de lei în fiecare din următorii doi ani); Programe de dezvoltare a Regiunii Nord-Est (2 miliarde în acest an şi câte 4 miliarde în următorii doi ani). Valoarea totală a acestor credite de angajament este de 33,368 miliarde de lei.
De asemenea, în proiectul de buget al Secretariatului General al Guvernului, pentru Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, sunt cuprinse, pentru Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, plată de dobânzi 100 milioane lei şi rambursări de împrumuturi în valoare de 200 milioane lei. Prin acest Program se asigură împrumuturi ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale universităţilor din veniturile trezoreriei pentru investiţii, în conformitate cu prevederile OUG nr. 114/2018.
Ministerul Finanţelor Publice a publicat, joi seara, indicatorii macroeconomici ai construcţiei bugetare pe 2019.
Datoria administraţiei publice a scăzut uşor în primele opt luni ale anului, ajungând la 34,7% din PIB, în august 2018, faţă de 35,1% din PIB în decembrie 2017, însă, în termeni de valoare, datoria guvernamentală a crescut la 310,86 miliarde de lei, la finalul lunii august, de la 301,158 miliarde de lei la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
O mare parte din datorie, respectiv peste 302,397 miliarde de lei, este pe termen mediu şi lung. Titlurile de stat reprezintă circa 252,39 miliarde de lei.
După valute, 155,54 miliarde lei reprezintă datoria în lei, 125,782 miliarde lei datoria în euro şi 27,73 miliarde în dolari.
Din totalul datoriei guvernamentale, datoria administraţiei publice centrale este de 296,4 miliarde de lei, iar cea a administraţiei locale se ridică la 14,46 miliarde de lei.
În ultimii patru ani, datoria administraţiei publice din România s-a redus constant ca procent din PIB, de la 39,2% din PIB în 2014, la 35,1% din PIB anul trecut.
Potrivit datelor publicate în luna octombrie de Eurostat, la finele celui de al doilea trimestru al acestui an, în Uniunea Europeană datoria guvernamentală s-a redus de la 81,5% din PIB, până la 81% din PIB.
Statele membre cu cea mai mică datorie guvernamentală erau: Estonia (8,3% din PIB), Luxemburg (22% din PIB), Bulgaria (23,8% din PIB) şi România (34,1% din PIB).
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat joi că s-au purtat discuţii cu conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu privire la îndeplinirea planului de colectare, constatându-se că lucrurile „s-au schimbat în bine”.
Întrebat, la Palatul Victoria, dacă a discutat cu şeful ANAF despre îndeplinirea planului de colectare, Teodorovici a răspuns: „Da, discuţiile s-au purtat şi cu conducerea ANAF. Lucrurile s-au schimbat, să spunem, în bine. Eu vreau să văd cum decurge până la final de an, când (…) şi cu efortul ANAF şi cu (…) alte venituri care sunt avute în vedere până la final de an – rectificarea a doua, care urmează să vină şi la Guvern, sperăm noi, săptămâna viitoare – să închidem întregul an cu acel deficit de sub 3%. Partea bună este că, uitându-ne şi la informaţiile din spaţiul public, informaţii oficiale vizavi de creşterea economică a României şi de (…) scăderea inflaţiei, mai mulţi astfel de indicatori macroeconomici, lucrurile arată că, într-adevăr, rezultatele pe care le anticipam sunt cele care se vor şi întâmpla„.
Eugen Teodorovici a arătat că, în momentul în care Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală stabilesc împreună planul de colectare pentru anul viitor, trebuie să aibă în vedere mai multe elemente „care sunt obligatorii pentru ANAF„, respectiv necolectarea ridicată în zona de TVA şi eforturile privind creşterea colectării accizelor şi a taxelor vamale.
„Este un efort conjugat, complex, ţine foarte mult de informatizarea ANAF, fără de care toate aceste lucruri rămân (…) obiective greu de îndeplinit„, a declarat Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a subliniat că, până la finalul acestui an, va fi stabilit „un pachet de măsuri foarte clare” pentru 2019, „pentru a şti cu toţii – şi noi, şi mediul economic, şi partenerii noştri internaţionali – Comisia Europeană, Fondul Monetar şi alte structuri internaţionale – modul în care statul acţionează şi că acele măsuri sunt, într-adevăr, credibile în atingerea unor efecte pozitive în zona de colectare”.
Totodată, întrebat dacă exclude demiteri la nivelul conducerii ANAF pentru eventuala neîndeplinire a planului de colectare, ministrul a precizat: „Nu ştiu dacă cineva trebuie să stea vreodată liniştit într-o astfel de funcţie, care implică răspunderi atât de importante pentru tot ce înseamnă bugetul ţării. Sunt măsuri asumate, plan de acţiune asumat şi, repet, dacă ele nu se respectă, efectele vor fi aceleaşi sau consecinţele vor fi aceleaşi„.
De asemenea, chestionat dacă se are în vedere o reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care să includă şi concedieri ale angajaţilor, Teodorovici a precizat că a discutat cu sindicatele din domeniu şi a dat un mesaj de susţinere a întregii echipe din cadrul ANAF.
„Este un subiect depăşit, pentru că eu am avut o discuţie cu colegii din sindicate săptămâna trecută, la Braşov, (…) şi lucrurile sunt în regulă. Singurul mesaj a fost din partea mea foarte clar de susţinere a întregii (…) echipe din cadrul ANAF, sprijinul în ceea ce înseamnă modernizarea ANAF cu tot ce înseamnă sistem IT, servere, computere de lucru pentru tot personalul şi orice altă nevoie au colegii din sistem. Dar am cerut în schimb un lucru foarte important – ca legea să fie aplicată, respectul faţă de contribuabil – fie persoană fizică, fie persoană juridică -, o colectare mai bună. (…) Lucrurile s-au clarificat între cele două părţi – sindicate şi (…) Ministerul de Finanţe„, a afirmat Teodorovici.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a anunţat sâmbătă că peste 4.000 de posturi din administraţie vor dispărea, implicit funcţii de conducere, iar MFP este „cel care dă primul acest exemplu”, întrucât cele mai multe posturi vor dispărea din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
„Este vorba şi de posturi bugetate şi nebugetate, pentru că nu cred că e cineva care poate să spună altceva decât că administraţia, cel puţin centrală, este supraîncărcată şi vedem clar în economie efectul, la modul în care lucrează. Foarte multe blocaje, foarte multe prevederi legale, care ar trebui să schimbe în bine mersul economiei, şi nu se schimbă, foarte multă rezistenţă la schimbările pe care secolul 21 le impune şi e un prim pas acela de a tăia aceste posturi vacante, fie că sunt ele bugetate sau nebugetate. Ministerele şi-au reţinut posturile care erau deja lansate pentru procedura de concurs. Într-adevăr, MFP este cel care dă primul acest exemplu, pentru că am spus foarte clar de foarte mulţi ani, nu de acum, că este normal să facem acest pas. Ştiu că sunt multe nemulţumiri (…) Dar trebuie să înţelegem cu toţii că decât să stăm să vorbim de ani de zile că bugetul, bugetarii sunt cei care încarcă, haideţi să facem ceva, să luăm o măsură.(…)”, a explicat într-o intervenţie telefonică, la Antena 3, şeful de la Finanţe.
Întrebat dacă este vorba doar de dispariţia posturilor vacante din ministere, Teodorovici a precizat că efectul poate fi şi acela de a duce la dispariţia unor funcţii de conducere în special.
„Ştiţi că în administraţie este un procent de 12% la numărul total de instituţii în care se pot încadra funcţiile de conducere. Dacă funcţiile per total dispar, inclusiv acel 12 % din structură este altul, şi implicit pot dispărea funcţii de conducere. (…) Nu trebuie să avem mai multă muncă? Toţi vrem să fim cu mapa în ţara asta, dar cu munca mai puţin”, a adăugat ministrul Finanţelor.
El a precizat că reorganizarea ministerelor a fost unul dintre subiectele de pe agenda întâlnirii de la Guvern cu premierul Viorica Dăncilă, în urmă cu două zile.
„A fost unul dintre subiectele de pe agenda acelei întâlniri, dar cu scopul de a pregăti şedinţa de Guvern şi cred că a fost o măsură foarte bună ca doamna prim ministru să discute înainte de şedinţa de Guvern cu toţi colegii miniştri, pentru a vedea exact de la caz la caz dacă mai sunt avize de luat, observaţii, puncte de vedere”, a adăugat Teodorovici.
Numărul de posturi în aparatul administrativ urmează a fi redus, diminuarea cea mai mare a numărului de angajaţi urmând să fie aplicată la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform unui proiect de Hotărâre publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
Astfel, proiectul prevede pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru aparatul propriu şi structuri subordonate, un număr maxim de 24.306 posturi, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
La Ministerul Afacerilor Externe un număr maxim de posturi de 2.421, exclusiv demnitarii, cabinetul ministrului, cabinetul ministrului delegat şi cabinetele secretarilor de stat din subordinea ministrului delegat, din care 938 în centrala MAE. Numărul maxim de posturi prevăzut pentru serviciul exterior este de 1.483.
Pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sunt prevăzute 839 posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora, la Ministerul Finanţelor Publice, numărul de posturi din aparatul propriu al ministerului este de 1.815, exclusiv demnitarii, iar Ministerul Justiţiei va dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de direcţii, servicii, birouri, denumite în continuare compartimente administrative, şi compus din 390 posturi, exclusiv demnitarii, posturile aferente cabinetului ministrului şi cele ale Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe (DIPFIE) şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune (DNP).
Aparatul propriu al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale va avea un număr maxim de 359 posturi, finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului., iar numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Tineretului şi Sportului va fi de 138, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.
Numărul maxim de posturi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi unităţilor aflate în subordinea acestuia va fi de 13.999, din care 638 aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, cel al Ministerului Mediului va fi de 262 exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, iar al Ministerului Transporturilor de 430, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.
Ministerul Educaţiei Naţionale va avea un număr de 458 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului şi Ministerul Sănătăţii de 317 exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, din care: 10 posturi aferente Unităţii de Management al Proiectului Băncii Mondiale, 14 posturi, pe perioada de realizare a obiectivelor investiţionale privind construcţia a 8 spitale regionale şi un post pentru Unitatea de coordonare pentru evaluarea tehnologiilor medicale.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are prevăzut un număr maxim de 180 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale 178 de posturi, Ministerul Economiei 166 posturi, finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor, Ministerul Energiei, pentru aparatul propriu, 231, inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora, Ministerul Fondurilor Europene şi unităţile subordonate – 1.322 şi Ministerul Turismului 223 posturi, finanţate integral de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
Numărul maxim de posturi pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, aparatul propriu, va fi de 297, din care 83 de posturi se vor utiliza pentru birourile care constituie reţeaua economică externă şi pentru reţeaua externă de promovare a comerţului exterior şi investiţiilor străine, iar pentru Ministerul Cercetării şi Inovării de 140 exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
La Ministerul Apelor şi Pădurilor este prevăzut un număr maxim de posturi de 201 exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului şi la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul 50, exclusiv demnitarii şi cabinetele demnitarilor.
„Încadrarea în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, prin ordin al conducătorului instituţiei, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri„, se menţionează în proiect.
Premierul Viorica Dăncilă i-a solicitat ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, să elaboreze un proiect de act normativ care să ajusteze unele prevederi legale în raport cu situaţia existentă şi să introducă mecanisme corective pentru asigurarea unui tratament corect şi echitabil al contribuabililor, de natură să contribuie la creşterea atractivităţii mediului de afaceri din România, informează Guvernul într-un comunicat transmis sâmbătă.
Ministerul Finanţelor Publice a publicat sâmbătă o ordonanţă de urgenţă pentru scăderea TVA de la 9% la 5% pentru serviciile de restaurant şi de catering, cazare şi activităţi sportive, recreative şi distractive.
Conform comunicatului Guvernului, principalele prevederi ale proiectului de act normativ pus în dezbatere publică de către MFP sunt:
până la finele anului, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita împrumuturi, în limita a 450.000 mii lei, pentru finanţarea furnizării energiei termice în sezonul rece. Unităţile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, şi numai dacă la data depunerii documentaţiei nu prezintă restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare. Documentele în vederea contractării împrumutului se depun până la data de 29 noiembrie 2018 la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/ administraţiile judeţene ale finanţelor publice;
aplicarea unui tratament fiscal unitar pentru sumele înregistrate conform reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din actualizarea cu rata inflaţiei;
includerea contribuabililor care realizează venituri impuse pe baza normelor anuale de venit sau pe baza câştigului net anual, în categoria celor care beneficiază de bonificaţie la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale;
extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru: cazarea la hotel, inclusiv camping, serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, utilizarea facilităţilor sportive, accesul în parcuri de distracţii şi parcuri recreative;
se stabileşte 15 martie 2019 drept termen de plată pentru impozitul pe venit, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pentru diferenţele de impozit şi/ sau contribuţii rămase de achitat stabilite prin decizii de impunere anuală pentru perioada 2014 – 2017. Pentru plata cu anticipaţie a sumelor stabilite prin deciziile de impunere anuală, care au în vedere definitivarea impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017 şi definitivarea contribuţiei de asigurări sociale datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2016 – 2017, se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la 15 decembrie 2018, inclusiv. De asemenea, se stabileşte 30 iunie 2019 drept termen de plată pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilite prin decizii de impunere anuală pentru definitivarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice pentru perioada 2014 – 2017. Pentru plata cu anticipaţie a sumelor stabilite prin decizie de impunere ce au în vedere definitivarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2014 – 2017, se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la 31 martie 2019, inclusiv;
introducerea unor prevederi prin care Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de furnizor de ajutor de stat, la emiterea angajamentelor legale să poată utiliza disponibilul de credite bugetare pe întreaga perioadă de valabilitate a schemelor de ajutor de stat şi nu doar pe perioada acoperită prin legile bugetare anuale, respectiv anul curent şi 3 ani ulteriori;
anual, până la 15 august, unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligaţia să notifice Comisia de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul MFP referitor la sumele autorizate pentru anul în curs, sumele autorizate care vor fi trase până la sfârşitul anului, sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs care sunt disponibilizate şi reprogramarea tragerilor pentru anii următori. În cazul nerespectării acestei obligaţii, CAÎL (Comisia de autorizare a împrumuturilor locale) anulează sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs şi netrase până la data de 31 august. În 2018, termenele precizate anterior sunt 15 şi 31 octombrie 2018.
Ministerul Finanţelor Publice a anunţat sâmbătă că a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care creează cadrul legal general pe care o societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerată fond suveran de dezvoltare şi investiţii.
Proiectul de act normativ reglementează: scopul, forma legală, capitalul social, strategia şi guvernanţa fondului suveran de dezvoltare şi investiţii.
Potrivit ministerului de resort, scopul fondului suveran de dezvoltare şi investiţii este atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.
Forma legală a fondului va fi acea de persoană juridică română ale cărei condiţii de organizare şi funcţionare se stabilesc prin hotărâre de Guvern, care se înfiinţează şi funcţionează ca societate pe acţiuni şi care este deţinut în întregime, în mod direct, pe toată durata de funcţionare de către Statul român.
În ceea ce priveşte capitalul social al fondului, acesta va fi format din aport în numerar, precum şi din aport în natură. Aportul în natură se stabileşte prin hotărâre de Guvern şi se poate compune şi din bunuri mobile şi imobile proprietate privată a Statului, inclusiv din acţiuni ale Statului la societăţile la care acesta este acţionar.
Strategia fondului suveran de dezvoltare şi investiţii se aprobă de către adunarea generală a acţionarilor, în baza unui mandat aprobat în prealabil prin hotărâre de Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung stabiliţi de adunarea generală a acţionarilor. Strategia este însoţită de un plan de afaceri şi de o analiza economico-financiara care să o fundamenteze.
În ceea ce priveşte guvernanţa este prevăzută o administrare în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
„Prin înfiinţarea fondului suveran de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unui vehicul de investiţii financiare (intermediere financiară) în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile”, se menţionează în documentul citat.
Proiectul de act normativ poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, la rubrica Transparenţă decizională.
Ministerul Finanțelor Publice stimulează investițiile cu impact major în economie, astfel că de luni, 10 septembrie 2018 condiționat de aprobarea și intrarea în vigoare a ordonanței de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2018, se pot depune cereri de finanțare prin schema de ajutor de stat 807/2014.
Cererile de acord pentru finanțare, însoțite de documentele justificative, se transmit la Registratura generală a Ministerului Finanțelor Publice, din Bd. Libertății nr. 16, sector 5, București, menționându-se pe plic: „Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014”.
Bugetul alocat schemei în anul 2018 pentru emiterea de acorduri pentru finanțare cu plată în perioada 2019-2021 este de 614 milioane lei.
Bugetul de 614 milioane de lei reprezintă prima alocare bugetară din anul 2018 din bugetul schemei de ajutor de stat neutilizat până în anul 2018 în valoare de 1,8 miliarde lei.
Cererile de acord pentru finanțare se analizează și se soluționează în ordinea înregistrării și în limita creditelor de angajament și bugetare aprobate prin legile bugetare anuale.
Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul său, săptămânal, lista cererilor de acord pentru finanțare depuse și stadiul analizei acestora (în analiză, s-a emis acord, s-a emis scrisoare de respingere, în așteptare, după caz).
În cazul în care, în urma evaluării se emit scrisori de respingere a cererilor de acord pentru finanțare, și astfel rămân disponibile credite de angajament și bugetare cererile de acord pentru finanțare rămase în așteptare, care nu au făcut obiectul evaluării din cauza faptului că ajutorul solicitat depășea bugetul alocat, se vor analiza în ordinea înregistrării.
Pentru Cererile de acord pentru finanțare, aflate inițial în așteptare, termenele de analiză/soluționare prevăzute de actul normativ vor curge de la data publicării pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice a listei săptămânale a cererilor depuse.
Cererile de acord pentru finanțare nesoluționate până la data epuizării creditelor de angajament și bugetare aprobate prin legile bugetare anuale se restituie întreprinderilor.
Toate informațiile privind condițiile care trebuie îndeplinite în vederea obținerii finanțării și modul de completare a documentelor necesare se regăsesc la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr. 807/2014.
Orice întrebări, sesizări și solicitări de clarificări referitoare la prevederile acestui mecanism de finanțare pot fi adresate prin intermediul platformei dedicate, aflată la dispoziția operatorilor economici pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Inițial, Guvernul a anunțat deschiderea schemei de ajutor de stat cu data de 27 august 2018, luând în considerare că până la această dată ordonanța de rectificare a legii bugetului de stat era deja intrată în vigoare.
„Încercarea președintelui României de blocare a adoptării primei rectificări bugetare din acest an periclitează aplicarea la timp a schemei de ajutor de stat cu impact major în economie, atât de așteptată de mediul de afaceri, îndeosebi de investitorii români. Am modificat această schema de ajutor de stat pentru că ne dorim să aibă efect multiplicator în economie, prin antrenarea în mare parte a unor investiții sau unor parteneri la nivel local. Fac apel la președintele României să aibă deschiderea necesară față de o temă atât de importantă: atragerea de investiții”, subliniază ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.
Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că, începând cu data de 27 august, cei interesaţi vor putea depune cererile de acord de finanţare pentru schema de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie.
„Începând cu 27 august, vor putea fi depuse cererile de acord de finanţare pentru schema de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie. După aprobarea în Guvern a modificărilor de îmbunătăţire a acestei scheme de ajutor de stat, au fost elaborate şi aprobate ghidurile ce cuprind informaţii cu privire la modul de completare a documentelor ce urmează a fi depuse, precum şi toate condiţiile ce trebuie îndeplinite, în vederea obţinerii finanţării. Amintesc principalele modificări aduse schemei de ajutor de stat – diminuarea nivelului minim al investiţiei, de la 10 milioane de euro, la 3 milioane de euro; modificarea mecanismului de depunere a cererilor de finanţare, acestea urmând a fi depuse în sesiune continuă şi simplificarea planului de investiţii aferent proiectului. Ministerul Finanţelor Publice va comunica toate detaliile cu privire la deschiderea acestei scheme”, a declarat Viorica Dăncilă, în deschiderea şedinţei de Guvern din 2 august.
Declaraţia Unică mai poate fi depusă până marţi, 31 iulie 2018, pe hârtie sau în format electronic, a anunţat, vineri, Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
„Marţi, 31 iulie 2018 este ultima zi în care se poate depune Declaraţia Unică. Contribuabilii persoane fizice pot depune Declaraţia online, prin intermediul aplicaţiei care poate fi accesată la adresa https://declunica.anaf.ro/, cu numele de utilizator şi parola contului personal din Spaţiul Privat Virtual, prin certificat digital calificat sau prin intermediul portalului e-guvernare.ro. De asemenea, Declaraţia Unică se poate depune şi în format hârtie direct la registratura administraţiilor fiscale ale ANAF, sau prin poştă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”, a precizat MFP într-un comunicat remis AGERPRES.
Declaraţia unică se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din România şi/sau din străinătate, şi de cele care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.
Persoanele care nu realizează venituri şi aleg să plătească contribuţia de asigurare de sănătate au, de asemenea, obligaţia de a depune Declaraţia Unică.
„Pentru depunerea online a Declaraţiei Unice până la 31 iulie 2018 se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit aferent anului 2018 şi plătit integral până la 15 martie 2019. Bonificaţia se acordă corespunzător şi pentru contribuţiile sociale datorate potrivit legii”, precizează MFP.
Nedepunerea la termenul prevăzut de lege de către persoanele fizice a Declaraţiei Unice se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 500 lei, potrivit art. 336, alin.(3) din Codul de Procedură Fiscală.
Începând cu anul 2019, Declaraţia Unică se va depune exclusiv online, potrivit legislaţiei fiscale în vigoare.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat pe 23 iulie, la TVR1, că au fost depuse peste 602.000 de declaraţii unice, iar 30% în format online.
„Partea bună la declaraţia unică este că până la finalul zilei de ieri (luni n.r.) sunt peste 602.000 de declaraţii unice depuse, 30% online, ceea ce este o creştere fantastic de mare, pentru că era 5% la începutul anului. 31 iulie este termen final de depunere a declaraţiei unice, fie că e pe hârtie, fie că e online, după care toţi colegii mei de la ANAF vor introduce ei în spaţiul virtual ce s-a depus pe hârtie, dar acea persoană nu mai are reducerea de 5% dacă depune pe hârtie. Dacă depune online are o reducere de 5% la obligaţiile fiscale pentru acest an”, a explicat Teodorovici.
Acesta a spus că până la 1 septembrie cei care au depus pe hârtie vor putea intra cu parola de acasă în spaţiul virtual să îşi confirme datele introduse de ANAF, iar după această dată „toate vor fi online şi se comunică numai online între noi şi contribuabili”.
Marți este ultima zi în care se poate depune Declaraţia Unică. Documentul trebuie completat de către persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri în România, altele decât cele din salariu, ori au venituri obţinute în străinătate.
Declarația poate fi depusă online prin intermediul aplicației care poate fi accesată la adresa declunica.anaf.ro, folosind numele de utilizator și parola contului personal din spațiul privat virtual, prin certificat digital calificat, ori prin intermediul portalului eguvernare.ro. De asemenea, declarația unică poate fi depusă și pe suport de hârtie direct la Registratura Administrațiilor Fiscale teritoriale, ori prin Poștă – prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Persoanele fizice care depun online delcarația, primesc o bobificație de 5% din impozitul pe venit calculate pentru anul 2018, dacă îl plătesc integral până la data de 15 martie anul viitor.
Persoanele care nu îşi depun declaraţia unică până marți inclusiv, vor fi sancţionate cu amenzi între 50 şi 500 lei – se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
Preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători ar putea fi plafonat la 55 lei/Mwh până la 30 iunie 2021, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
„Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom – 46,08% din total producţie).
Începând cu 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare a gazelor naturale din producţie internă, acesta stabilindu-se în cadrul pieţei concurenţiale prin contracte liber negociate cu furnizorii şi clienţii finali pe baza cererii şi a ofertei.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG, preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată, în perioada aprilie 2017 – august 2018, a evoluat de la 70,93 lei la 77,72 lei. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.
Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31 martie 2019 va fi de 94,58 lei/MWh.
„Din structura preţului final pentru clienţii casnici reglementaţi, elementul cu ponderea cea mai însemnată, de peste 65%, îl reprezintă costul gazelor naturale ca marfă. ANRE (Autoritatea de Reglementare în Energie, n.r.) nu are atribuţii în a interveni asupra nivelului preţurilor de vânzare a gazelor naturale de către producătorii autohtoni şi din import. Din datele prezentate rezultă că, după liberalizarea completă a preţului de vânzare al gazelor naturale de la 1.04.2017, tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, asistând în prezent la un procent de 29,5% iar pentru luna martie 2019 estimăm un procent de 33,75%”, arată autorii documentului citat.
Pe piaţa de gaze naturale activează, în prezent, un operator al Sistemului Naţional de Transport – Transgaz SA, 7 producători (Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy şi HUNT OIL Company), 5 furnizori externi care aduc gaze naturale din surse externe în România (Engie Energy Management, Imex Oil, MET Internaţional AG, Alpiq Energy SE şi Wiee AG Elveţia), 2 operatori de înmagazinare (Romgaz şi Depomureş), 36 de operatori de distribuţie (cei mai mari fiind Distrigaz Sud Reţele şi E.ON Gaz Distribuţie), 87 de furnizori activi prezenţi pe piaţă şi 3 operatori ai pieţelor centralizate. Pe piaţa de gaze naturale sunt aproximativ 3,7 milioane clienţi finali, din care 3,4 milioane clienţi casnici reglementaţi.
Autorităţile lucrează la o formă simplificată a formularului 600. Între timp, până pe 15 aprilie, contribuabilii nu mai sunt obligaţi să meargă la ANAF pentru a depune formularul 600.
Precizarea a fost făcută de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, prezent astăzi, la Tulcea:
„Ieri, în ședința de Guvern a fost o primă ordonanță de urgență, OUG nr. 1, prin care primul ministru a decis amânarea termenului de depunere a acestui formular până pe 15 aprilie, iar aici aș adăuga, până la acest termen contribuabilii nu mai trebuie să mai depună acest formular. Chiar dacă unii se vor întreba sau vor spune că nu este în mod clar menționat într-un act normativ, atât timp cât s-a prelungit acest termen, nu mai este nevoie să depună acest formular“, a explicat ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici.
Formularul 600 se depune în cazul contribuabililor care au obţinut venituri din activităţi independente.
Plafonul alocat al garanțiilor care pot fi emise pentru anul 2018 în cadrul programului „Prima casă” însumează 2 miliarde de lei, potrivit unei Hotărâri aprobată în ședința de astăzi a Guvernului.
Suma pentru anul acesta este cu 20% sub plafonul de anul trecut.
Principala modificare este limitarea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2%. Astfel, dobânzile creditelor Prima Casă sunt formate acum din dobânda ROBOR cu scadenţă la trei luni, care astăzi este de 2,03%, şi o marjă de 2%.
În termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat de Guvern, finanțatorii au obligația să transmită Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. – IFN (FNGCIMM) și Ministerul Finanțelor Publice nivelul costurilor totale pe care le aplică finanțărilor garantate pentru construcția de locuințe.
În plus, programul se flexibilizează prin reglementarea unei alte periodicități de stabilire a nivelului comisionului de gestiune/comisionului unic de analiză datorată FNGCIMM pentru derularea activității în calitate de mandatar al statului, care va fi aprobat anual prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, anterior această operațiune realizându-se semestrial.
În ceea ce priveşte realocarea către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, Guvernul a decis ca aceasta să se facă în funcţie de ponderea garanțiilor acordate de la începutul anului de referință de către fiecare finanțator participant în program, actul normativ aprobat astăzi introducând o clarificare suplimentară în acest sens.
O altă schimbare importantă o reprezintă eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții, Guvernul luând această decizie pentru a nu pune la dispoziția finanțatorilor participanți în program și a altor limite suplimentare față de plafonul de 2 mld. lei alocat programului ”Prima casă” pentru 2018.
Actul normativ aprobat astăzi de Guvern include, de asemenea, o serie de măsuri pentru simplificarea și evitarea birocratizării excesive a procedurilor aplicate în cazul respingerii cererilor de plată. În astfel de situații, sarcina de a emite acordurile pentru radierea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare și grevare prevăzute de lege este preluată de FNGCIMM, anterior intrând în atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice. Odată cu preluarea acestor operațiuni la nivelul FNGCIMM, timpul de așteptare al finanțatorilor/beneficiarilor pentru obținerea acordurilor de radiere va fi astfel scurtat cu cel puţin zece zile – având în vedere că tot în cadrul FNGCIMM sunt procesate cererile finanțatorilor și se pregăteşte documentația pentru acordurile de radiere – și va permite informatizarea procesului în condiţii optime. În situația respingerii cererilor de plată, FNGCIMM va fi mandatat să-și exprime acordul în numele și în contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea radierii ipotecii legale și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate/construite în cadrul programului ”Prima casă”.
Alte modificări aprobate astăzi de Guvern reglementează o serie de aspecte de ordin practic aplicabile situaţiilor în care a fost finalizată executarea silită imobiliară a locuinței achiziționate sau construite prin programul ”Prima casă”, de către organele specializate ale ANAF.
De la lansarea programului ”Prima casă”, în 2009, până la sfârșitul lunii noiembrie 2017, au fost acordate 238.305 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,78 mld. lei.
În 2017, până la sfârșitul lunii noiembrie, au fost acordate 23.437 garanții, în valoare totală de 2,048 mld. lei, precum și 8.910 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,002 mld. lei.
Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat, marți, că Guvernul intenționează să emită un act normativ prin care contribuțiile vor fi transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului, iar salariul brut va fi păstrat la un anumit nivel.
„Va fi o lege prin care aceste contribuții vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut. (…) Am făcut mențiunea că și astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă și să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul, această valoare salarială. Totodată, am făcut mențiunea că după ce se va realiza aceasta măsură legislativă va fi introdusă și o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar și cel din mediul privat, să mențină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuț Mișa la Senat, potrivit Agerpres.
Întrebat cum poate fi obligat un agent privat sa mențină nivelul salariului brut, Mișa a explicat că „va fi o dispoziție legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, care va fi suma tuturor celorlalte sarcini fiscale pe care le plătește în prezent un angajator pentru un angajat”.
„Vreau să fac mențiunea foarte clară că nu îi va crește costul cu forța de muncă absolut deloc. Deci pentru toți angajatorii, atât din sectorul privat, cât și din cel de stat, sarcina fiscală, practic costul pe care el îl are cu un angajat în relația cu statul, va fi exact aceeași. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, așa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul și să decidă să dea mai puțin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat“, a adăugat ministrul Finanțelor, care a menționat că prin această măsură se vor schimba unele contracte de muncă.
El a explicat că ponderea contribuțiilor pe care angajatul le va plăti la bugetul de stat va fi de 2,9 ori mai mare decât în prezent.
„Prin acest transfer (n.r. a contribuțiilor de la angajator la angajat) se realizează o creștere a salariului brut, care va permite creșterea punctului de pensie, care va da posibilitatea ulterior fiecărui cetățean să aibă o pensie mai mare”, a mai spus Mișa.
De asemenea, ministrul a punctat că „pentru angajator nu înseamnă niciun cost suplimentar”.
Loteria fiscală pentru bonurile din iulie va fi organizată astăzi.
Fondul total de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.
Extragerea va fi organizată în studioul TV al Loteriei Române de la ora 18.30, este publică şi poate fi transmisă în direct.
“Dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câştigătoare”, arată Ministerul Finanţelor.
În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei.
UPDATE/Vezi bonurile norocoase: Rezultatele extragerii la Loteria bonurilor fiscale
Publicat de ,
19 februarie 2017, 13:51 / actualizat: 19 februarie 2017, 15:06
O nouă extragere la loteria bonurilor fiscale are loc duminică. Participă toate bonurile fiscale emise luna trecută. Fondul total de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult o sută de premii, precizează Ministerul de Finanţe.
UPDATE
Bonurile fiscale emise în data de 2 ianuarie 2017, cu o valoare de 338 lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.
–––––––––––––––––––––––––-
După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de o sută, va fi organizată cea de a doua extragere pentru determinarea celor de bonuri câştigătoare.
Rezultatele extragerii pot fi consultate pe site-urile Ministerului de Finanţe, ANAF şi Loteriei Române, pentru o perioadă de cel puţin o lună de zile.
Nou înfiinţatul Minister al Turismului va avea un buget mai mare care se va ridica la 80 de milioane de lei, în creştere cu peste 31 milioane de lei faţă de anul anterior, conform proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
În bugetul ministerului sunt prevăzute transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de investiţii în turism în valoare de 25 milioane de lei. Programele din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) au prevăzut un buget de 783.000 lei. Bugetul de cheltuieli curente creşte la 75.270 milioane lei, comparativ cu 48.904 milioane lei, anul anterior.
Priorităţile strategice pe termen mediu ale ministerului vizează dezvoltarea turismului intern şi a turismului de incoming, creşterea notorietăţii destinaţiilor turistice din România pe piaţa internă şi internaţională, diversificarea şi dezvoltarea produselor turistice româneşti şi creşterea calităţii serviciilor turistice.
Conform documentului, Ministerul Turismului are în vedere pentru 2017 creşterea încasărilor din turism ca procent în PIB până la 2% comparativ cu 2016 când a fost de 1,8%, creşterea circulaţiei turistice cu 10%, precum şi reducerea cu 1% a migraţiei forţei de muncă din sectorul turism.
La extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică, au fost desemnate câștigătoare bonurile emise în data de 7 decembrie 2016, cu o valoare de 706 lei.
La această extragere au participat bonurile fiscale emise între 1 și 31 decembrie 2016. Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.
Ministerul Finanțelor Publice a transmis printr-un comunicat că selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Duminică, 22 ianuarie, a fost organizată prima etapă, respectiv extragerea bilelor care vor determina ziua emiterii și valoarea bonurilor câștigătoare. După centralizare, dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.
Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. ‘Loteria Română’ (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.
Ministerul Finanţelor Publice anunţă că a propus suplimentarea plafonului alocat pe anul 2016 pentru programul guvernamental ‘Prima casă’ cu 250 de milioane de lei, ca urmare a solicitărilor transmise de băncile înregistrate în program.
Potrivit MFP, în perioada ianuarie – septembrie 2016 au fost acordate peste 27.300 de garanţii, în valoare totală de 2,6 miliarde de lei.
În cadrul Programului, rata creditelor neperformante este de 0,3%, din totalul garanţiilor acordate.
Din 2009 când a fost lansat Programul Prima Casă şi până în septembrie 2016, au fost acordate 198.000 de garanţii, în valoare de aproape 17 miliarde de lei, pentru finanţări de aproximativ 34 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul Românilor de Pretutindeni au lansat un ghid online interactiv care vine în sprijinul cetățenilor români din afara granițelor țării și oferă informații legate de plata și declararea taxelor și impozitelor.
Documentul a avut ca punct de pornire cele mai frecvente întrebări referitoare la obligațiile fiscale pe care le au cetățenii români pentru veniturile obținute din diverse surse, atât din țară, cât și din afara ei. De asemenea, sunt aduse clarificări și pentru cazurile în care aceștia și-au păstrat sau nu reședința fiscală în România.
„Apropierea de contribuabili printr-o informare eficientă și o transparență sporită constituie o prioritate a mandatului meu. Acest ghid face parte dintr-o campanie mai largă de informare a cetățenilor cu privire la modalitățile de plată a taxelor și impozitelor și a depunerii declarațiilor fiscale. Credem că este un pas important pentru îmbunătățirea relației stat-contribuabil și creșterea conformării voluntare”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice.
În afara obligațiilor fiscale, există informații și despre situațiile în care se plătesc contribuțiile de asigurări sociale de sănătate și contribuțiile de asigurări sociale.
Ghidul online interactiv poate fi consultat pe site-urile și pe paginile de facebook ale celor două instituții: Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul Românilor de Pretutindeni.
Ministerul Finanțelor Publice propune suplimentarea plafonului de garanții aferent acestui an cu suma de 500 milioane de lei. Măsura răspunde solicitărilor potențialilor beneficiari ai programului și ține cont de dinamica semnificativ crescută a volumelor garantate în cadrul programului și de adoptarea legislației privind darea în plată.
Programul Prima Casă este probabil cel mai de succes program guvernamental, se precizează într-un comunciat al Ministerului de Finanțe.
De la momentul inițierii sale, în 2009, până la data de 1 mai 2016, au fost acordate peste 178.000 de garanții, reprezentând un volum total de garantare de circa 15 miliarde de lei, aferent unor finanțări în valoare de 29,8 miliarde de lei. Rata de neplată în cadrul Programului este de 0,34% din total credite acordate.
Inițiativa legislativă parlamentară privind darea în plată, aprobată prin Legea nr. 77/2016, după reexaminare, a creat o incertitudine mare atât în privința aplicabilității legii asupra creditelor contractate prin Programul Prima Casă, cât și din perspectiva impactului acestei legi asupra pieței imobiliare și pieței creditului ipotecar.
Acești factori au condus la o cerere foarte mare pentru acordarea de garanții în cadrul Programului în primele patru luni ale anului 2016. S-a ajuns la situația fără precedent în care plafoanele alocate băncilor pentru întreg anul 2016 au fost utilizate extrem de rapid.
Astfel, în 2016, până la data de 1 mai 2016, au fost acordate 13.100 de garanții în valoare de 1,2 miliarde de lei față de perioada similară a anilor 2015 și 2014, în care au fost acordate garanții în valoare de cca. 668 milioane de lei și respectiv 536 milioane de lei. Aceste evoluții au condus la necesitatea celei de-a doua redistribuiri a plafoanelor alocate pe instituții financiare în 2016.
În condițiile unui grad mare de utilizare a plafoanelor alocate, pentru a onora solicitările de suplimentare a plafoanelor venite din partea instituțiilor de credit finanțatoare, sumele constituite pentru acoperirea necesităților de garantare în urma primei redistribuiri au fost alocate în favoarea unui număr de 4 finanțatori, care au consumat efectiv sumele alocate.
Ministerul Finanțelor Publice va monitoriza indicatorii pieței creditelor ipotecare pentru persoane fizice în perioada imediat următoare și va anunța în curând strategia pe termen mediu privind derularea Programului Prima Casă. La elaborarea acestei strategii se vor avea în vedere factori precum creșterea venitului real disponibil al populației, urmare a măsurilor fiscale și de majorare a salariilor din ultimii ani, precum și evoluția pieței ipotecare în raport cu cea a Programului Prima Casă. Scopul este ca, pe termen mediu, acest Program să nu producă distorsiuni asupra pieței.
Totodată, Ministerul Finanțelor Publice propune includerea unor prevederi legislative aferente Programului Prima Casă, pentru a responsabiliza instituțiile finanțatoare participante în sensul evitării situațiilor de asumare a angajamentelor de creditare în lipsa resurselor de garantare disponibile. Acest fapt conduce la încurajarea clienților să semneze antecontracte de vânzare-cumpărare, fără a avea o certitudine în privința sursei de finanțare și garantare.
Ministerul Finanțelor Publice propune modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal astfel încât persoanele fără venituri pot alege între plata lunară a contribuției de sănătate sau plata la momentul accesării serviciilor medicale.
Proiectul Ordonanței de urgență reglementează condițiile privind modul de declarare și de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de către persoanele care nu realizează venituri, pentru a putea beneficia de serviciile oferite de sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Schimbările propuse vizează următoarele aspecte:
1. Persoanele fizice, indiferent de cetăţenie, care au domiciliul ori reşedinţa într-un stat cu care România nu are încheiate acorduri privind sistemele de securitate socială sau care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, şi care nu se află în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive, nu au calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate.
2. Au fost introduse în categoria contribuabililor unitățile trimițătoare care au obligația plății contribuțiilor pentru personalul român militar şi civil trimis în misiune permanentă în străinătate.
3. În cazul veniturilor din investiții și/sau din alte surse, realizate în anul 2016, ale căror baze lunare de calcul se situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară, nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
4. Persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate putând opta între plata lunară sau sau la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii.
Aceeași regulă se aplică și în cazul persoanelor care realizează venituri lunare exclusiv din investiții și/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară.
Persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. b) își vor păstra calitatea de asigurat, în condițiile Legii nr. 95/2006, republicată, privind reforma în domeniul sănătății, respectiv 3 luni de la data efectuării ultimei plăți.
Neadoptarea în regim de urgență a măsurilor de reglementare prevăzute în prezentul act normativ ar conduce la:
– neasigurarea în sistemul de asigurări sociale de sănătate și în sistemul asigurărilor pentru șomaj a personalului militar și civil trimis în misiune permanentă în străinătate,
– creșterea sarcinii fiscale suportate de persoanele fără venituri sau persoane care realizează în exclusivitate venituri din investiții sau alte surse mai mici decât salariul minim brut pe țară, sub forma contribuției sociale de asigurări sociale de sănătate,
– obligarea la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice indiferent de cetățenie, care au domiciliul ori reședința într-un stat cu care România nu are încheiate acorduri privind sistemele de securitate socială sau care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, deși acestea nu beneficiază de serviciile acordate de sistemul de asigurări sociale de sănătate, dacă nu se află în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive.
Găsiți detalii despre proiectul de Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la rubrica Transparență decizională.
Peste 40.500 de utilizatori înregistrați în Spațiul Privat Virtual, anunță ANAF
Publicat de ,
7 martie 2016, 16:17
Numărul celor care s-au înregistrat în Spațiul Privat Virtual a depășit 40.500 de utilizatori, potrivit bilanțului Agenției Naționale de Administrare Fiscală realizat în martie 2016.
Sunt peste 215.000 de documente solicitate și descărcate din Spațiul Privat Virtual, altele decât adeverințe de venit și certificate de atestare fiscală.
Serviciul online al ANAF îi ajută pe contribuabili să afle mai ușor și mai rapid ce obligaţii fiscale au de plată și conturile de trezorerie unde le pot achita.
Plățile se pot face prin virament bancar sau prin ordin de plată, dar și prin serviciile de plăți online ale băncilor comerciale.
O alternativă este și tipărirea notelor de plată către trezorerie.
Odată înregistrați în Spațiul Privat Virtual, contribuabilii vor primi confirmarea plății, indiferent de modalitatea în care aceasta a fost făcută – prin ordin de plată, în numerar la ghişeul Trezoreriei, prin mandat poştal la oficiile Poştei Române sau prin virament în contul tranzitoriu al Ministerului Finanțelor Publice.
Din SPV, se pot descărca deciziile de impunere din 2013 încoace și se poate verifica modul în care au declarat angajatorii contribuţiile de asigurări sociale.
Cu ajutorul unui calculator conectat la Internet, se pot depune gratuit formularele 200, 220 și 230.
Tot online, se pot solicita și elibera de către Ministerul Finanțelor Publice-ANAF adeverințe de venit electronice și certificate de atestare fiscală. În SPV se găsește un istoric al fluxului de documente transmise și eliberate de ANAF.
Serviciul este disponibil în toată țara și se află într-o continuă dezvoltare și diversificare.
Bugetul pentru anul viitor a fost finalizat. Ministerul Finanţelor a publicat pe pagina sa de internet proiectul de buget, din care rezultă că veniturile bugetare sunt mai mari decât anul trecut cu peste 3 miliarde şi jumătate de lei.
Cheltuielile cresc cu aproape 16 miliarde pentru a acoperi toate măsurile adoptate în acest an de Guvern şi de Parlament. Guvernul intenţionează să aprobe proiectul legii bugetului în şedinţa de săptămâna viitoare.
Redăm integral comunicatul de presă remis, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice:
Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă.
Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat – sunt în sumă de 252 de miliarde lei reprezentând 33,8% din PIB.
La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât şi de către Guvern în anul 2015 care au ca efect în anul 2016 majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 13 miliarde lei.
Dintre măsurile cu impact asupra cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2016, exemplificăm: dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei), majorarea indemnizațiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice (0,6 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei), majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei), majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituţiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţă socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei), majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei), actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi poliţişti (1 miliard lei), instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).
De asemenea, la estimarea cheltuielilor bugetare s-a avut în vedere majorarea pensiilor cu 5% faţă de anul curent.
La construcţia bugetului general consolidat s-au avut în vedere cheltuieli pentru sănătate de 31,2 miliarde lei, reprezentând 4,2% din PIB, cu 3,1 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 şi cu 4,5 miliarde lei mai mult decât în anul 2014; pentru învăţământ 27 miliarde lei, reprezentând 3,6% din PIB, cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii) şi cu 6 miliarde lei mai mult decât în anul 2014 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii); pentru asigurări şi asistenţă socială 83,3 miliarde lei, reprezentând 11,1% din PIB, cu 3,2 miliarde lei mai mult decât în anul 2015 şi cu 7,9 miliarde lei mai mult decât în anul 2014. Cheltuielile cu investiţii cuprinse în bugetul general consolidat sunt în sumă de 37,7 miliarde lei reprezentând 5,1% din PIB. Este o creştere faţă de estimatul pentru 2015 de peste 4 miliarde de lei. Sumele suplimentare sunt alocate în special pentru CNADNR, Apărare şi pentru finalizarea proiectelor din cadrul programelor cu finanţare nerambursabilă de la U.E. afererentă exerciţiului financiar 2007 – 2013.
Pentru Apărare s-au alocat 12,8 miliarde lei, 1,7% din PIB, cu 2,4 miliarde lei mai mult decât în anul 2015.
Precizăm totodată că, la construcţia bugetară s-au avut în vedere :
– menținerea și în anul 2016 a unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă (1,5 miliarde lei), tichete/vouchere de vacanță (8,5 miliarde lei), premii și ore suplimentare (1,5 miliarde lei), tichete cadou ( 2,9 miliarde lei) și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă (0,2 miliarde lei);
– menţinerea şi în anul 2016 a măsurilor de impozitare a resurselor naturale aplicate în anii 2014-2015;
– majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016;
Veniturile bugetului general consolidat – sunt în sumă de 231,1 miliarde lei reprezentând 31% din PIB.
Noul Cod fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 îşi va produce principalele efecte de stimulare a economiei în anul 2016. Prin măsurile de relaxare fiscală din noul Cod fiscal, agenţii economici sunt stimulaţi, pe de o parte să majoreze câştigurile salariale sau să creeze noi locuri de muncă, iar pe de altă parte să facă noi investiţii. În condiţiile reducerii preţurilor ca urmare a măsurii de scădere a cotei de TVA, populaţia va putea cumpăra mărfuri mai multe. În timp, pentru asigurarea cererii suplimentare, agenţii economici se vor preocupa pentru creşterea producţiei inclusiv prin noi capacităţi de producţie.
Ca urmare, într-un scenariu moderat, evoluţia economică estimată pentru anul 2016, în condiţiile acestui Cod fiscal, se va caracteriza printr-o creştere economică de 4,1%, bazată pe creşterea consumului şi a investiţiilor.
Cererea internă se va majora cu 4,7% reprezentând motorul creşterii economice, cu un ritm de creştere a formării brute de capital fix de 6,2%, bazat, îndeosebi pe majorarea investiţiilor private interne (ale populaţiei şi agenţilor economici) şi a intrărilor de investiţii străine.
Pentru 2016 se estimează o creştere reală a consumului populaţiei de circa 4,4%.
Numărul mediu de salariaţi din economia oficială se va majora cu 3,5%, rezultând un plus net de locuri de muncă de 160 mii faţă de anul 2015. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi se va reduce, astfel că rata şomajului înregistrat se va diminua de la 5,1% la sfârşitul anului 2015 la 4,8% la sfârşitul anului 2016.
Câştigul salarial mediu brut pe economie este estimat să crească cu 7,2%, ceea ce creează premisele de majorare a câştigului salarial real pe economie cu 6,6 %.
De asemenea, pentru anul 2016, la estimarea veniturilor s-a avut în vedere un impact estimat într-o manieră precaută al OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale.
În ce priveşte veniturile din contribuţii de asigurări sociale de stat , s-a avut în vedere majorarea vărsămintelor pentru Pilonul II de pensii cu 0,1 puncte procentuale.
Ministerul Finanțelor Publice vrea să organizeze o extragere ocazională la Loteria bonurilor fiscale de Crăciun
Publicat de ,
23 septembrie 2015, 09:39
Extragere ocazională în 27 decembrie 2015, la Loteria bonurilor fiscale
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) vrea să organizeze, în data de 27 decembrie 2015, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, o extragere ocazională la Loteria bonurilor fiscale, pentru bonurile emise în intervalul 1 septembrie – 30 noiembrie, potrivit unui proiect de Ordin publicat pe site-ul MFP.
Fondul total de premiere alocat pentru această extragere este de un milion de lei.
Potrivit Ordonanței Guvernului nr.10/2015, care reglementează organizarea Loteriei bonurilor fiscale, cu scopul diminuării evaziunii fiscale, aceasta poate fi organizată atât lunar, cât și ocazional, la extragerile ocazionale urmând să participe, în conformitate cu prevederile legale, bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanțelor Publice.
De asemenea, în actul normativ menționat se prevede că extragerile ocazionale ale Loteriei bonurilor fiscale pot fi organizate cu ocazia sărbătorilor legale, în situațiile în care la extragerile lunare nu există câștigători două luni consecutive, precum și în alte situații stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor Publice.
În data de 20 septembrie a avut loc o nouă extragere la Loteria bonurilor fiscale, fiind desemnate câștigătoare bonurile emise în data de 5 august, cu o valoare de 320 de lei. La această extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1 — 31 august 2015.
Ministerul Finanțelor Publice a stabilit fondul de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale la un milion de lei pentru fiecare din extragerile lunare din perioada august-decembrie 2015. Extragerile se organizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Bonurile fiscale emise în data de 5 august desemnate câștigătoare
Publicat de ,
20 septembrie 2015, 18:14
Bonurile fiscale emise în data de 5 august, cu o valoare de 320 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.
La această extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1 — 31 august 2015.
Fondul total de premiere este de un milion de lei.
Ministerul Finanțelor Publice a stabilit fondul de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale la un milion de lei pentru fiecare din extragerile lunare din perioada august-decembrie 2015, potrivit unui proiect de Ordin al ministrului Finanțelor postat pe site-ul instituției.
Extragerile se organizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
În urma extragerii dn 19 iulie au fost desemnate câștigătoare bonurile fiscale emise în data de 1 iunie, având valoarea de 509 lei.
Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că a primit patru cereri de revendicare a premiului total de 1 milion de lei.
Fiecare norocos va intra în posesia unui premiu de 250.000 de lei.
Lista cu cele patru bonuri câștigătoare este publicată pe site-ul Ministerului.
Câștigătorii sunt un bărbat și trei femei din București, Timiș, Prahova și respectiv Bacău.
Ministerul Finanțelor Publice va plăti premiile în termenul prevăzut de lege, respectiv 60 de zile de la expirarea perioadei de revendicare, cel mai târziu în data de 17 octombrie 2015, după verificarea prealabilă de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală a autenticității și realității bonurilor fiscale depuse în vederea revendicării premiilor.
Săptămâna viitoare, pe 20 septembrie, va fi organizată o nouă extragere, cea pentru bonurile fiscale emise în perioada 1 – 31 august 2015.
Fondul de premiere pentru extragerea lunară va fi 1.000.000 de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.
Ministerul Finanțelor Publice va organiza, în ultima lună a acestui an, o nouă extragere cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la care vor participa bonurile fiscale emise în perioada 1 septembrie – 31 noiembrie 2015.
Ministerul Finanţelor a împrumutat 400 de milioane de lei de la băncile comerciale
Publicat de ,
3 septembrie 2015, 18:51
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 400 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența la 17 ianuarie 2018, la un randament mediu de 2,01% pe an.
Ministerul Finanțelor Publice a planificat împrumuturi de 3,845 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna septembrie, din care 3,5 miliarde de lei prin opt licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, iar 345 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Peste 18.200 de bonuri fiscale care au caracteristicile extrase la prima Loterie a bonurilor fiscale, organizată pe 13 aprilie, au fost depuse la sediile ANAF din întreaga ţară pentru a revendica premiul.
Numărul total de cereri depuse este de 18.215, iar cele mai multe sunt în Bucureşti, Cluj şi Braşov. La polul opus se situează judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov, informează Agerpres.
În cazul în care toate bonurile sunt validate, câştigul la loterie ar fi de 54,9 lei, având în vedere că suma totală pusă în joc este de un milion de lei.
