Mihai Daraban (CCIR): Portul Constanța – punct nodal în comerțul cu țările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Asia

Publicat de Doina Sirbu, 26 iunie 2025, 16:50

Portul Constanța este un punct nodal pentru comerțul cu țările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Asia, a declarat, joi, la Forumul de Afaceri România – Japonia, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

”Portul Constanța reprezintă astăzi mult mai mult decât o simplă infrastructură de transport – este o poartă strategică către reconstrucția Ucrainei și un hub vital pentru întreaga regiune a Mării Negre. Poziția geografică privilegiată a portului Constanța îl transformă într-un punct nodal pentru comerțul cu țările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Asia. Această conectivitate multiplă creează oportunități excepționale pentru companiile românești și partenerii lor internaționali de a contribui activ la eforturile de reconstrucție și de dezvoltare economică regională. Prin investițiile continue în modernizarea infrastructurii portuare și prin conectivitatea sa cu rețelele de transport europene, putem poziționa România ca un stat cu o importanță strategică în dezvoltarea schimburilor comerciale în Europa”, a spus Daraban, citat într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

Totodată, șeful CCIR a afirmat că piața din România are o deschidere aparte către produsele japoneze și, în acest sens, mediul de afaceri autohton este pregătit pentru noi oportunități de colaborare cu omologii niponi.

”CCIR își asumă rolul de catalizator al cooperării economice româno-japoneze. Prin programele noastre de sprijin pentru internaționalizarea afacerilor companiilor românești și prin facilitarea dialogului între mediul de business din cele două state, construim punți solide pentru dezvoltarea unei colaborări economice durabile și reciproc avantajoase. Piața din România are o deschidere aparte către produsele japoneze. Sunt convins că acum este un moment prielnic pentru companiile japoneze sa își facă simțită prezența mai puternic pe piețele internaționale și vă asigur ca mediul de afaceri din România este pregătit pentru noi oportunități de colaborare cu omologii niponi”, a menționat Mihai Daraban.

CCIR, în parteneriat cu Pavilionul României din cadrul Expoziției Mondiale Osaka 2025, a organizat, joi, Forumul de afaceri România-Japonia, eveniment la care au participat peste 80 de companii românești care își desfășoară activitatea în diferite sectoare economice.

Sursă: AGERPRES

Mihai Daraban, CCINA: „Economia românească nu mai poate să susțină un sistem administrativ stufos, care, practic, omoară bugetul de stat”

Publicat de Adina Sîrbu, 4 decembrie 2023, 10:06

Subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României revine în discuție ca soluție la reducerea cheltuielilor bugetare.

Mediul de business are performanțele lui, dar nu poate susține la nesfârșit un sistem administrativ stufos, cu “mini” comune și un „mega” Parlament, care înghit alocări bugetare substanțiale, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

Mihai Daraban vorbește despre o variantă de organizare administrativă mult mai suplă și mai eficientă:

Economia românească nu mai poate să ducă această povară administrativă care, practic, omoară bugetul de stat. Noi vedem o țară cu 15 județe în loc de 42, nu mai vedem comune sub 5.000 de locuitori, nu mai vedem orașe sub 10.000 de locuitori și, dacă îmi permiteți să mă extind și la nivelul Capitalei, nu înțeleg de ce să avem 7 primării și să nu avem doar una singură.

Redactor: Laurențiu Despina/ Foto: CCINA, Facebook

Au intrat în vigoare primele măsuri fiscale din legea care vizează reducerea deficitului bugetar

Publicat de Adina Sîrbu, 1 noiembrie 2023, 07:02

Primele măsuri fiscale din legea care vizează reducerea deficitului bugetar au intrat în vigoare de astăzi, 1 noiembrie. Dintre acestea: aplicarea impozitului pe venit pentru angajaţii din IT care depăşesc un anumit nivel salarial şi introducerea plăţii contribuţiei la asigurările de sănătate pentru lucrătorii din construcţii, agricultură şi alimentaţie, concomitent cu majorarea salariilor pentru aceste categorii.

Legea austerităţii bugetare, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, prevede că angajații din IT vor plăti impozit pe venit pentru sume ce depăşesc 10.000 lei. În ceea ce îi priveşte pe angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară, aceştia vor plăti contribuţia la sănătate, iar pentru a nu le fi diminuate veniturile, Executivul a aprobat, în acord cu sindicatele şi patronatele, creşterea salariului minim pe economie. Peste 400.000 de salariaţi din construcţii şi 168.000 din agricultură şi industria alimentară vor beneficia de majorarea salariului minim brut începând de la 1 noiembrie.

De asemenea, sunt limitate cheltuielile instituţiilor publice. Astfel, plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la titlul ”bunuri şi servicii” trebuie să fie echivalentul a cel mult mediei plăţilor făcute în perioada ianuarie-septembrie; excepţie fac fondurile pentru sănătate şi educaţie. Instituţiile şi autorităţile publice locale nu pot finanţa din fonduri bugetare nici organizarea de evenimente comunitare, cum ar fi festivalurile, concertele, competiţiile locale sau alte sărbători tematice.

Premierul Marcel Ciolacu a solicitat miniştrilor să prezinte cât mai repede propuneri de reorganizare, iar în fiecare minister să existe o singură structură de emitere electronică a avizelor şi autorizaţiilor. Practic, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice se vor putea adresa acestei structuri, care va beneficia de o platformă electronică ce va fi adaptată fiecărui domeniu şi în acest fel, avizele şi autorizaţiile pot fi ridicate tot online şi nimeni nu se va mai plimba de la un ghişeu la altul, de la o instituţie la alta.

Tot ieri, Executivul a aprobat suplimentare a bugetului Ministerului Educaţiei pe acest an cu 2,17 miliarde lei, dintre care 1,15 miliarde sunt destinate asigurării cheltuielilor salariale aferente lunii octombrie, bani pe care cadrele didactice şi personalul nedidactic îi vor primi în luna noiembrie, iar restul banilor sunt destinaţi acoperirii cheltuielilor legate de bursele studenţilor pentru primele două luni din acest an universitar.

Alte măsuri fiscale, precum introducerea unor taxe noi pentru IMM-uri sau plata contribuţiei la asigurările de sănătate pentru valoarea tichetelor de masă, vor intra în vigoare la 01/01/2024.

Măsurile fiscale îi nemulţumesc pe oamenii de afaceri. La o conferinţă pe această temă, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României,  participanţii au susţinut că, pentru limitarea deficitului bugetar, ar fi trebuit să fie vizate în primul rând combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării veniturilor şi îmbunăţirea activităţii Fiscului.

Mediul de afaceri semnalează că măsurile fiscale adoptate mută, de fapt, sarcina privind ieşirea din incapacitate de plată a statului român pe spatele mediului de business.

Preşedintele CCIR, Mihai Daraban, a afirmat că, prin creşterea de taxe şi impozite,  mediul de afaceri este „pedepsit”:

Spun aceste lucruri, pentru că în ultima perioadă sau mai bine zis, în ultimul an, mediul de afaceri şi-a făcut datoria cu brio faţă de bugetul naţional, prin rezultatele obţinute de către mediul de business. Cifra de afaceri a crescut de la 392 de miliarde de euro la 494 de miliarde de euro. Şi profitul brut a crescut 41,5 la 54,6. Deci, iată, doar într-un an de zile. Ce să vă zic? Cred că oricât am produce, orice scoruri am scoate pozitive, nu putem să satisfacem apetitul de consum al statului român, apetitul de a cheltui bani publici. Totdeauna am spus că statul ar trebui să ne dea un exemplu de bune practici, să-şi facă ordine în ogradă. Şi mă refer la societăţile care creează cele mai mari datorii la bugetul de stat şi asupra cărora văd că nu se întâmplă nimic. Noi le-am spus înainte guvernanţilor că au deocamdată mai multe fronturi de acţiune înainte să sară la jugulara mediului de afaceri.

Premierul Marcel Ciolacu a mai anunțat ieri că a fost stabilit principiul de bază pentru noua lege a pensiilor generale: ”pensii egale pentru muncă şi contribuţii egale”. Şeful Guvernului a anunţat că pensiile vor creşte de două ori anul viitor: la 1 ianuarie cu 13,8% şi la 1 septembrie, prin aplicarea noii legi a pensiilor, care va elimina inechităţile.

RRA/ Redactor: Adina Sîrbu

Președintele Camerei de Comerț a României: „Statul a devenit o concurenţă pentru mediul privat, ca angajator“

Publicat de , 12 decembrie 2018, 11:15

Statul a devenit o concurenţă pentru mediul privat ca angajator, a afirmat, astăzi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, menţionând că 170.000 de salariaţi au migrat din mediul privat la stat.

„Ştim că până la 31 mai se depun bilanţurile. Noi am mers totdeauna şi ne luăm ca reper data de 31 iulie. Deci, mai punem de la noi două luni, astfel încât să avem o imagine clară asupra economiei. Au depus bilanţul 688.016 societăţi comerciale. Vă pot spune că cifra de afaceri a fost de 270 de miliarde de euro, cu 5 miliarde de euro mai puţin decât data din anul precedent. În schimb, observăm o creştere a profiturilor, la 24 de miliarde de euro faţă de 22 de miliarde de euro. Vorbim de profit brut. Am făcut de asemenea o analiză să vedem ce spectaculozităţi s-au mai întâmplat. Lipsesc 170.000 de salariaţi. Deci, anul acesta avem 3.895.000 de salariaţi, faţă de 4.065.000 anul trecut. Credeţi-mă că nu aş înclina să spun că aceşti 170.000 au plecat în străinătate. Eu sunt convins că au migrat către sectorul de stat, unde statul, într-adevăr, a devenit o concurenţă pentru mediul privat ca şi angajator“, a declarat Mihai Daraban, la a treia ediţie a Forumului Capitalului Românesc, organizată de Intact Media Group.

Potrivit lui Daraban, din acest punct de vedere trebuie lucrat foarte mult, pentru că economia actuală nu mai poate susţine actualul aparat administrativ de stat aşa cum este conturat în prezent.

„Nu mai este consiliu judeţean fără 1.000 de salariaţi, primărie reşedinţă de judeţ fără 1.000 de salariaţi. Probabil se impune o reorganizare administrativă a României, urgentă, astfel încât, nu ştiu, şi cred că cel mai bun exemplu dacă vreţi, am văzut o hartă pe la Ministerul Justiţiei, chiar în birou la ministru, împărţirea administrativă conform curţilor de apel. Curţile de apel au fost făcute pentru mobilitatea cetăţeanului. Eu zic că din 42 de judeţe dacă ajungem la 15 acest efort bugetar ar scădea“, a susţinut Mihai Daraban.

Sursa – Agerpres

MIHAI DARABAN, președinte CCIR: „Noua formă de corupție în România se numește expropriere. Obținerea de finanțare europeană pentru o autostradă este la fel de simplă ca și subvenția din agricultură“

Publicat de , 9 octombrie 2018, 13:22 / actualizat: 9 octombrie 2018, 14:29

Prezent într-o dezbatere, la Radio Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a explicat de ce  lipsa unui portofoliu de terenuri  blochează  dezvoltarea infrastructurii și atragerea investitorilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției de luni a emisiunii „Stil de viață“, realizată de Dana Sterghiuli.

Mihai Daraban: „Statul, prin toate pârghiile lui, fie că vorbim despre administrația centrală sau locală, se lovește de ceea ce putem oferi unui potențial investitor. S-a retrocedat tot ce era de retrocedat, cred că doar Vârful Omu nu a fost retrocedat… Exproprierile sunt foarte dificil de făcut și ne încăpățânăm să nu copiem legislație,  care este consacrată în țări care au autostrăzi din toate punctele  cardinale…Bineînțeles, este și doza noastră de șmecherie la mijloc, adică atunci când aflăm pe unde trece autostrada, avem grijă să trecem terenul din extravilan în intravilan, mai facem și un PUD și un PUZ și am crescut valoarea terenului…

După episodul din ANRP, noua formă de corupție, în România, se numește expropriere.  Niște băieți deștepți au găsit cea mai semilegală sau chiar legală modalitate de a-ți intra niște bani în cont. Bani curați, spălați, coafați, tot. De aceea, nu se fac autostrăzi. Am spus-o în nenumărate rânduri că noi nu avem traseele, noi nu avem pamântul (n.r. statul român). Obținerea de finanțare europeană pentru o autostradă este la fel de simplă ca și subvenția din agricultură. Primul punct de eligibilitate, primul paragraf din ghidul de obținere  a finanțării este dacă ai terenul în proprietate, tu, statul român.“

Mihai Daraban, alături de Dana Sterghiuli, în studioul Radio Constanța

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a explicat de ce este un demers inutil să mai calculăm cât ne costă un kilometru de autostradă:  „Eu nu am casă,  dar calculez cât mă costă pe mine o casă și poate facem cum am mai făcut în timpul istoriei, semnez și contract cu constructorul, (vezi cazul Bechtel), ni se face și o evaluare, după care cumpăr un teren și-mi dau seama că acolo pânza freatică e prea sus și trebuie să pun piloni… Deci, toate calculele mele anterioare se duc pe apa sâmbetei. Cam așa facem noi la nivel național. Haideți să avem terenul și vom vedea cât ne costă! Că ne costă kilometrul mai mult sau mai puțin, astea sunt alte discuții.“

În opinia președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României, orașul Constanța oferă o oportunitate majoră de business, dar este blocat de lipsa infrastructurii: „Portul Constanța este dezvoltat la maximum, raportat la infrastructura care-l deservește. Degeaba l-am extinde, degeaba l-am mări,  pentru ca infrastructura îl blochează. Noi nu avem o autostradă cursivă Est- Vest, pe Coridorul IV Pan- European, avem canalul Dunăre- Marea Neagră, și aici putem vorbi că trei luni sunt ape înalte, trei luni, ape joase, trei luni, ceață, trei luni, gheață. Dunărea va trebui să devină navigabilă 365 de zile pe an, să aibă un pescaj minim garantat de 2,5 m și să te duci cursiv, fără nicio opreliște până la Regensburg. Infrastructura feroviară:  35km/ h la trenurile de marfă și  45 km/h la cele de călători. Iată că unui tren din Portul Constanța, spre Vest, îi trebuie 2 zile. Și v-am cam spus totul.“

Mihai Daraban a concluzionat că toată această lipsă de infrastructură se reflectă în lipsa investițiilor și, implicit, într-o infrastructură de business slab reprezentată la nivel național.

Astăzi, la Radio Constanța: Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, invitatul emisiunii „Stil de viață“

Publicat de , 8 octombrie 2018, 16:26 / actualizat: 8 octombrie 2018, 18:42

70% dintre produsele pe care le cumpărăm sunt de import, de la alimente,  la electrocasnice și mașini. Această realitate ne arată că producția  internă  proprie este mică, în timp ce economia locală rămâne cu cele mai mici cifre din Europa,  referitoare la cercetare, inovare și productivitate.

Cu alte cuvinte, producem puțin având costuri mari. Costurile mari înseamnă,  la rândul lor, că nu sutem competititvi pe piețele internaționale  și, de aici, un lung șir de efecte care devin cauze.

Dana Sterghiuli ne propune pentru aceasta seară, după Știrile de la ora 18:00, o analiză economică a acestui moment, alături de invitatul emisiunii „Stil de viață“, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban.

Ce avem de făcut pentru ca economia locală să aibă cifre mai bune și să simțim creșterea economică în viața noastră? Ce explicație putem găsi pentru Constanța, un oraș care are unele dintre cele mai mari porturi de la Marea Neagră, însă nu atrage investitori și nu are business local care să producă valoare adăugată? Iată doar două dintre întrebările la care căutăm răspunsuri în cadrul emisiunii „Stil de viață“ din această seară.

Președintele CICR, Mihai Daraban, la Expoagroutil Constanța: „România are de câștigat un pariu cu agricultura“

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 3 mai 2018, 11:58 / actualizat: 3 mai 2018, 13:54

Ţara noastră are de câştigat un pariu cu agricultura, este de părere preşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ a României, Mihai Daraban, prezent la deschiderea târgului specializat în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, Expoagroutil.

Mihai Daraban s-a declarat îngrijorat de creşterea deficitului balanţei comerciale: „Categoric, agricultura este un pariul al României. Avem foarte multe de făcut. Din păcate, la export contăm foarte mult pe marfă neprocesată, după cum și parcul tehnic se caracterizează din nefericire prin prea mult import. Cred că este momentul să producem în România, să consumăm românește și nu în ultimul rând, pe partea de agricultură – industrie alimentară să încercăm să vindem produse cu valoare adăugată mare. Spun lucrurile acestea pentru că deficitul balanței comerciale a României crește exponențial. Când vezi că vorbești de peste 30% de la un an la altul, cred că acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri și să vedem cum putem reseta economia“.

Marele absent de la Târgul Expoagroutil este ministrul Agriculturii, Petre Daea, care confirmase iniţial participarea.

Reprezentanţii din domeniul agricol, care au ajuns la târg, s-au arătat nemulţumiţi de lipsa irigaţiilor, de puținele suprafețe împădurite, de lipsa revigorării institutelor de cercetare, dar şi de lipsa forţei de muncă, pe care au pus-o pe seama fiscalităţii excesive.

Este nevoie de forme asociative pentru creşterea rentabilităţii, a declarat preşedintele Asociaţiei Agricultorilor constănţeni, Gheorghe Albu, ne-a informat redactorul nostru Cristina Iliuţă.

Expoagroutil va fi deschis până pe 6 mai, în spaţiul exterior al centrului comercial de pe B-dul Aurel Vlaicu şi va putea fi vizitat zilnic, între orele 10:00 şi 19:00, iar duminică, în ultima zi, până la ora 14:00.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dobrogea nu se află printre premianții din Topul Național al Firmelor

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 noiembrie 2017, 09:11

Dobrogea nu este printre premianții la Topul Național al Firmelor din acest an.

Datele centralizate din toată țara, arată o concentrare a capitalurilor în bugetele câtorva firme mari situate în zone precum București – Ilfov, Cluj și Iași.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României, ne-a spus că pentru topul național s-au calificat pe primele 10 locuri 12.377 de societăți cu o cifră de afaceri de 149,9 miliarde de euro.

Sunt 1.875 de societăți pe locul 1, 1.576 pe locul 2 și 1.410 pe locul 3. Toți cei 661.533 care au depus bilanțuri au o cifră totală de 264 de miliarde de euro. Deci, 12.377 de societăți au făcut aproape 60% din această cifră.

„Din cei 660.833 care au depus bilanțul la organele fiscale, sunt 602.966 de microintreprinderi, cu maximum 9 salariați și maximum 2 milioane de euro cifră de afaceri. Mai departe avem 46.996 de întreprinderi mici, 8.995 de mijlocii și 1.876 de întreprinderi mari și foarte mari. Deci aceasta este oglinda economiei naționale.“

Reporter: Ca repartizare pe zone ce ați observat? De unde provin câștigătorii?
„Câștigătorii sunt din zona București – Ilfov, zona Cluj – Timiș, Prahova și Iași. Iași e foarte implicat în IT, fiind și un mare centru universitar, e logic că s-a dezvoltat industria IT mult mai puternic. Cam aceasta este dinamica la nivel național“

Reporter: Și Dobrogea unde apare?
„Nu pot să spun că stăm pe un loc fericit. E mult de lucru. La noi fluxul investițiilor străine, din păcate, a scăzut dramatic în ultimii ani. E foarte mult de făcut aici pentru că trebuie să redevenim atractivi. Noi nu prea avem ce oferi în Constanța. Sunt categorii de afaceri unde antreprenorul are atât de investit în partea de infrastructură și tehnologie încât nu-și permite să blocheze o imensă sumă de bani în teren. În general, investițiile productive se fac în baza concesiunilor. Însă, noi nu prea mai avem teren de concesionat“

Topul firmelor pentru județul Constanța a avut loc pe data de 2 noiembrie, iar firmele care au avut rezultate bune în județul Tulcea, urmează să fie premiate pe 14 noiembrie, de Ziua Dobrogei.

Un material de Monica Cruceanu Comșa

Mihai Daraban: Contribuția turismului la PIB ar trebui să fie de patru ori mai mare

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 3 martie 2017, 15:36

Contribuția reală a turismului în PIB ar putea fi de aproape patru ori mai mare decât o arată cifrele oficiale, a declarat Mihai Daraban la un simpozion de turism desfășurat astăzi în Mamaia.

Potrivit datelor oficiale , contribuția turismului în PIB este de 1,3%, iar Daraban apreciază că în realitate se apropie de 5%.

„Mie mi se pare extraordinar de mic acest procent de 1,3% din PiB, aportul turismului la Produsul Intern Brut național. Din punctul meu de vedere, procentul real s-ar duce peste 5%. Legea impozitării forfetare îi va pune în legalitate pe actualii deținători de spații certificate. Dar turismul la negru, la case particulare, nu poate fi reglementat, după opinia mea, decât prin niște prevederi ale Codului Fiscal, astfel încât deținătorii de mai multe dormitoare, persoane fizice, să fie impozitate exponențial. Altfel, nu există modalități constituționale prin care organul de control să bată la ușa unei persoane fizice și să-i numere oamenii din casă“, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban.

Legea impozitului specific nu va ajuta la stoparea evaziunii, ci este nevoie de măsuri fiscale prin care să se impoziteze diferențiat casele particulare pentru că în prezent nu există posibilitatea ca organele de control să facă verificări în proprietăți private.

Un material realizat de Monica COMȘA

CONSTANȚA: Problemele turismului românesc, disecate în prezența ministrului Mircea Titus Dobre

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 3 martie 2017, 15:21

Astăzi avut loc la Pavilionul Expozițional din Constanța simpozionul cu tema „Turismul pe litoralul românesc în sezonul 2017”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.

În cadrul acestei întrevederi, la care a luat parte și ministrul Turismului Mircea Titus Dobre, s-au adus în discuție problemele cu care se confruntă antreprenorii din turism și s-au prezentat soluțiile pentru aceste neajunsuri.

La eveniment au participat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, președintele CCINA Constanța, Dănuț Jugănaru, prefectul județul Constanța, Adrian Nicolaescu, primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău și, firește, vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Nicolae Bucovală. În sală s-au aflat și primarii localităţilor de pe litoral, reprezentanții patronatelor hoteliere, ai autorităților locale, manageri din domeniul ospitalităţii precum şi reprezentanții agenţiilor de turism care valorifică oferta litoralului românesc.

În cadrul evenimentului a fost ridicată inclusiv problema spațiilor verzi neîngrijite și a falezelor degradate, aflate în responsabilitatea administrațiilor locale.

Vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Nicolae Bucovală, a declarat în cadrul evenimentului că se plătesc chirii „exorbitante pentru plajă” la Apele Române.
El a mai adăugat faptul că, în acest context, hotelierii ar trebuie să beneficieze de porțiuni de 4-6 metri pătrați de plajă pentru fiecare cameră de hotel. De asemenea, s-a subliniat faptul că hotelierii nu închiriază șezlonguri.

Vicepreședintele FPTR i-a sugerat primarului Decebal Făgădău reînființarea registrului parcurilor în stațiuni, precizând că investițiile au început să migreze spre sudul litoralului și nu spre Mamaia.

S-a vorbit și despre faptul că există o propunere referitoare la faptul că agenții economici să platească 20% impozit la 1.200 de euro salariu net. Acest salariu atractiv ar face să revină românii plecați la muncă în străinătate la noi în țară. Mai mult decât atât, s-a vorbit și despre clasificarea unităților de turism să treacă la organizații profesionale (patronate).

În ceea ce privește vânzările s-a ajuns la concluzia că acestea merg mai bine decât anul trecut și ar fi mers și mai bine dacă voucherele de vacanță pentru bugetari s-ar fi acordat cel puțin de la 1 iunie.

Pe 26 aprilie sunt așteptații primii turiști pentru vacanța de 1 Mai.

„Cenușăreasa turismului contemporan o reprezintă incoming-ul, adică, prezența turiștilor străini. Zona balneo este foarte dorită de turiștii străini, dar este o problemă cu acreditarea stațiunilor balneo la nivelul UE”, a precizat prim-vicepreședintele ANAT, Ciprian Popescu.

Acreditările de acest tip se fac de către Casele de Asigurări de Sănătate din țările Uniunii Europene. O altă problemă o reprezintă asigurarea turiștilor în cazurile de insolvență.

În ceea ce privește datele oficiale ale sezonului estival trecut, acestea arată că a crescut numărul de turiști, dar a scăzut numărul de înnoptări, astfel, a scăzut durata sejurului. Numărul de turiști străini este foarte mic, spun oficialii care au luat astăzi parte la simpozionul de la Pavilionul Expozițional.

Președintele CCINA Constanța, Dănuț Jugănaru, susține că este nevoie de mai multă promovare în ceea ce privește turismul, pentru a convinge românii să viziteze propria țară, iar în acest context zborurile interne noi vor ajuta.

Citește și… CONSTANȚA: Zboruri directe spre Bruxelles, Paris, Roma sau Londra, fără deplasare la București

Ministrul Turismului spune că voucherele de vacanță pentru bugetari se acordă de la 1 iulie și nu există intenția de a modifica această dată.

De asemenea, ministrul a subliniat că sunt așteptate normele de aplicare a legii privind impozitul. Acestea, spune oficialul, vor include și exemple concrete.

În privința plajelor, Mircea Titus Dobre a afirmat că va discuta situația cu ministrul Mediului, însă pentru anul acesta nu sunt posibile modificări. Ministrul Turismului a criticat absența de la eveniment a reprezentanților ABADL. Totodată, Dobre a dezvăluit că vor avea loc controale, iar primii vizați vor fi cei de la Apele Române.

În altă ordine de idei, ministrul Mircea Titus Dobre susține că PUZ-urile pentru stațiuni vor fi avizate de Ministerul Turismului.

Dobre a mai precizat faptul că prin programul „Primul centru de agrement” vor fi garantate de stat în proportie de 80% investițiile de până la 1 milion de lei.

Președintele Camerei de Comerț spune că România trebuie să se concentreze pe exportul de servicii

Publicat de , 20 ianuarie 2017, 14:07

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban a fost prezent, vineri, la Constanța, la Conferința „Diplomația economică”, organizată de Universitatea „Andrei Șaguna”.

„Este nevoie ca exportul Romaniei sa se faca si catre alte piete decat cele europene, iar acest lucru se face prin diplomatia economica. Avem nevoie sa crestem produsul intern brut si avem nevoie sa stim catre ce piete mergem. In prezent, 70% din comertul exterior este catre tarile europene, 15% catre tari europene non-UE si doar 15% catre restul globului. Trebuie sa ne concentram asupra exportului de servicii, care poate aduce mai mult profit”, a spus Mihai Daraban în discursul său.

Președintele CCIR propune să se reia obiceiul delegațiilor de oameni de afaceri la vizitele în străinătate ale oficialilor români.

CONSTANȚA: Posibilele majorări salariale riscă să afecteze bugetul de stat

Publicat de Arantxa Catană, 7 noiembrie 2016, 14:59

Posibilele majorări salariale decise de comisiile parlamentare riscă să afecteze bugetul de stat dar şi echilibrul macroeconomic.

Scenariu amintește de 2008 când, după o perioadă de creștere economică „pe credit”, au fost necesare tăieri masive de salarii şi majorarea unor taxe, precum TVA.

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerț Constanţa vorbește despre creşterea economică şi măsurile luate de parlamentari privind majorarea salariilor din Educaţie şi Sănătate.

„Este o creștere, pe de o parte bazată pe consum, pe de altă parte când vorbim de creștere economică este o economie oarecum de subcontractori. Trebuie să fim foarte prudenți pentru că dacă PIB-ul este cam 30% realizat din industrie, dar hai să ne uităm ce industrie este. Ceea ce se întâmplă acum este un pericol pentru România, aceste creșteri salariale, nimeni vad că nu este interesat cum crește PIB-ul, ci cum să împărțim această sărăcie care o avem”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comert Constanţa.

AUDIO – Președintele CCIR: „Ne e ruşine să promovăm portul Constanţa”

Publicat de , 24 iunie 2016, 12:45 / actualizat: 24 iunie 2016, 14:02

„Este un dezastru! Ne e ruşine să promovăm portul Constanţa”! Declaraţia aparţine lui Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), prezent la Constanţa cu ocazia organizării mesei rotunde cu tema „Portul Constanţa – oportunităţi şi proiecte de dezvoltare”.

Preşedinte CCIR acuză Administraţia Portului că face profit în detrimentul lucrărilor de întreţinere a infrastructurii portuare, atitudine care descurajează orice intenţie de a investi din partea firmelor străine.

Astfel, acţiuni de promovare ca cea de astăzi sunt sabotate de managementul orientat doar spre „dijmuirea investitorilor”, fără a li se oferi ceva în schimb, a mai afirmat Daraban: „Cad cheurile, nu se draghează, drumurile din portul Constanţa sunt la pământ”, iar la acestea se adaugă şi lipsa unor parcări pentru tirurile care vin la terminalele de cereale, a mai precizat oficialul CCIR.

Din păcate nu am putut avea un dialog cu conducerea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, reprezentată la eveniment de directorul comercial Alexandru Crăciun. Acesta a precizat că nu poate acorda declaraţii pentru că nu este mandatat în acest sens.

Cu toate acestea, investitorii străini sunt dornici să se alăture succesului unui important obiectiv al economiei româneşti, ne-a spus Richard Perrin, vicepreşedintele Camerei Franceze de Industrie în România. Investitorii francezi sunt interesaţi de Portul Constanţa şi de alte domenii din zona Dobrogei, iar astfel de întâlniri sunt un prim pas pentru ca investitorii francezi să găsească puncte comune cu parteneri din România, a mai afirmat Perrin.

(AUDIO) Președintele Camerei de Comerț a României: „Măsurile așteptate de mediul de afaceri erau cele cu aplicabilitate din 2017“

Publicat de Adrian Băncilă, 15 septembrie 2015, 14:44

Noul Cod Fiscal nu îi mulţumeşte pe agenţii economici. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban. În opinia sa, măsurile aşteptate de mediul de afaceri erau cele cu aplicabilitate din 2017.

„Măsurile așteptate de mediul de afaceri erau cele care au aplicabilitate din 2017, respectiv 5% impozit pe dividende, eliminarea taxei pe construcții speciale, supraacciza la combustibil. Eu n-am auzit mediul de afaceri tropăind pe ideea scăderii TVA de la 24% la 20%, cu excepția celor din industria alimentară care au solicitat și a fost foarte bine primit TVA-ul de 9%“, a spus Daraban.

Măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 ar putea duce la o creştere substanţială a importurilor.

„Va crește consumul și vor fi scăderi ale prețurilor, dar pentru consum. Pe de altă parte, trebuie să vedem din ce e format consumul. S-ar putea să ducă la o creștere substanțială a importurilor. Vorbim despre bunuri de larg consum, despre produse cu un ciclu mai lung de folosire“, a mai spus președintele Camerei de Comerț a României.

De la 1 ianuarie 2016, TVA va ajunge la 20%, iar din 2017, la 19%.

AUDIO: Elevii şi studenţii, pregătiţi pentru a-şi găsi mai uşor de lucru

Publicat de Bogdan Comșa, 14 septembrie 2015, 15:53

Învăţământul şi economia reală trebuie să înceapă să se intersecteze – a declarat astăzi, preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, prezent la Constanţa.

Cu alte cuvinte, învăţământul trebuie să ţină cont de nevoile economiei – pe de o parte, iar pe de altă parte, elevii şi studenţii să beneficieze de stagii de practică.

Zilele acestea, se conturează un proiect la nivel naţional, prin care să se realizeze acest lucru, a mai precizat Mihai Daraban:

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Camerei de Comerţ a făcut referire şi la integrarea pe piaţa muncii a imigranţilor:

Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, cu o declaraţie făcută astăzi, la Constanţa.

AUDIO: Constanța – oraș închis pentru investitori

Publicat de Bogdan Comșa, 11 mai 2015, 18:15

În ultimii 14 ani, Constanța a coborât de pe locul al doilea pe locul al șaptelea în topul național al investițiilor și al cifrei de afaceri societăților comerciale din zonă.

Acest regres a fost cauzat de statutul de „oraș închis“ al Constanței, a declarat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

Acesta a afirmat că investitorii sunt descurajați de corupția din administrația locală constănțeană, lucru demonstrat și de arestările din ultima perioadă.

Un exemplu în acest sens este prezența în topul județean al firmelor al acelorași companii care, de ani buni, dețin supremația pe piață, în absența altor competitori.

Mai mulți ambasadori au afirmat că se caută zone de investiții pentru unități de producție, dar nu pe raza municipiului, pentru a nu fi necesare documente de la Primăria Constanța.

De-a lungul timpului, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a organizat mai multe parteneriate de afaceri la care investitorii ne-au declarat că își doresc să deschidă în zonă unități de producție în colaborare cu parteneri locali.

Acest lucru ar fi benefic pentru crearea de noi locuri de muncă, salarii mai bune în urma concurenței de pe piața muncii și un nivel de trai crescut pentru constănțeni.

Din păcate, aceste intenții au fost blocate de birocrația administrației locale, lucru certificat la ultimul parteneriat de acest gen, româno-turc, chiar de ministrul Economiei din Turcia.

Acesta a afirmat că investitorii turci se lovesc de probleme precum autorizația de construcție și certificatele de urbanism eliberate de administrațiile locale din România.

TINIMTEX revine la Constanţa

Publicat de Cristina Ghelasie, 11 mai 2015, 13:25

Peste 200 de firme din ţară participă începând de miercuri, 13 mai, la a 63-a ediţie a Târgului Naţional de Îmbrăcăminte – Încălţăminte Tinimtex.

Evenimentul va avea loc la Pavilionul Expoziţional şi Centrul de afaceri Eurolitoral şi se va desfăşura până duminică inclusiv.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a anunţat că ar fi de acord să preia în exploatare Pavilionul Expoziţional Constanţa.

Pe 6 iulie 2015, Camera de Comerţ Constanţa împlineşte 25 de ani, iar pe 26 iunie va fi organizat Balul oamenilor de afaceri.

CONSTANŢA: unul dintre cele mai mari şi bogate judeţe, dar cu salarii modeste

Publicat de Bogdan Comșa, 18 aprilie 2015, 16:25 / actualizat: 18 aprilie 2015, 18:18

Peste 48 de mii de constănţeni câştigă doar salariul minim pe economie.

Cifra plasează judeţul Constanţa pe locul 4 pe ţară, după Bucureşti, Bihor şi Parhova, la cele mai multe salarii minime.

Doar 4% dintre angajaţii din România au salarii de peste 5.000 de lei pe lună, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii.

Majoritatea dintre aceştia lucrează în Bucureşti, capitala fiind urmată, la mare distanţă de judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş.

Aproape 30% din angajaţii României sunt plătiţi cu minimul pe economie.

Peste 80 de mii de constănţeni câştigă între salariul minim şi salariu mediu şi puţin peste 3.500 de constănţeni au peste peste 5.000 lei pe lună.

Vă reamintim, în acest context, că judeţul Constanţa nu a atras, în 2014, nici o investiţie, după cum a declarat, pentru Radio Constanţa, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ a României.

„Judeţul Constanţa, sub actuala administraţie de 14 ani, a ajuns de pe locul al doilea în anul 2001, pe locul 7 la nivel naţional, potrivit datele publicate de ANAF2 – a precizat Daraban.

Președintele Camerei de Comerţ şi Industrie: Județul Constanța nu a atras nicio investiție anul trecut

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 martie 2015, 11:09 / actualizat: 27 martie 2015, 15:33

Interviu cu Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României:

Radio Constanţa: Sunteţi partizanul scăderii TVA în ansamblu de la 24 la 20%, sau al reducerii taxei pe valoarea adăugată pentru produsele de bază la 9%?
Mihai Daraban: Sunt adeptul scăderii pe ambele paliere. Sunt măsuri care sprijină mediul de afaceri în asamblul său şi pe orizontală şi pe verticală.

Radio Constanţa: Cum vedeţi introducerea impozitului diferenţiat pentru microîntreprinderi şi contribuţiile mai mari pentru PFA?
Mihai Daraban: Aici ar trebui făcută puţină ordine, pentru că structura economiei naţionale presupune: 643.030 de societăţi comerciale care au depus bilanţul la organele fiscale la nivel naţional, din care 1.804 sunt societăţi mari şi foarte mari, 8.888 întreprinderi mijlocii, 47.476 societăţi mici, 584.862 de microîntreprinderi. Într-un fel sau altul trebuie pusă o făcută ordine şi cred că impozitul pe microîntreprinderi, aşa cum este el, îndeplineşte această cerinţă. Pe de altă parte, foarte mulţi agenţi din turism au invocat ideea impozitului forfetar şi au făcut ca acest impozit să intre în derizoriu. Totuşi, există modele de succes, nu mai departe de noi. În Turcia, unde există acest impozit şi unde cei care au terese, restaurante, hoteluri, ştiu în ce grile se încadrează şi care este este impozitul pe care îl plătesc pe an.

Radio Constanţa: Câte din aceste modificări ale Codului Fiscal au venit dinspre mediul de afaceri?
Mihai Daraban: 75% din propuneri au veni din mediul de afaceri. Acest cod fiscal, vine într-o conjuctură favorabilă pentru România, în sensul că şi bugetul de stat nu mai este grefat de datoriile pe care statul le avea în procesele cu angajaţii ce și-au câştigat drepturile lor în urma scăderii salariilor. S-a creat o bulă permisivă, bugetară, care să facă aplicabilitatea acestui cod fiscal.

Radio Constanţa: Ce investiţii a atras judeţul Constanţa în ultimul an şi ce perspective avem în 2015?
Mihai Daraban: Nicio investiţie. Judeţul Constanţa, sub actuala administraţie de 14 ani, a ajuns de pe locul 2 în anul 2001, pe locul 7 la nivel naţional, potrivit datele publicate de ANAF. Ce am văzut nou în ultimii 5-6 ani în afară de creşterea exponenţială a capacităţii de depozitare cereale în portul Constanţa (vedem noile silozuri)? O altă investiţie despre care putem vorbi sunt parcurile eoliene care au fost demarate atunci când existau 2 certificate verzi pe megawatt şi exista un boom în acest sector, dar nu le putem considera investiţii locale.

Radio Constanţa: Care este proiecţia Camerei de Comerţ pentru anul turistic 2015?
Mihai Daraban: În afară de ce se întâmplă în fiecare an – staţiunea Mamaia cu specificul ei, sudul litoralului cu specificul lui – vorbim despre un turism balneo, care ar trebui să crească. Sunt discuţii la guvern, iar ministrul economiei este interesat de o zonă liberă, pentru ceea ce înseamnă cazinouri, jocuri de norc. Singurul turist care nu ţine cont de climă este celebrul jucător – Gambler. Aici sunt discuţii vis-a-vis de oportunităţile pe care ni le oferă Uniunea Europeană.

Radio Constanţa: Va fi un an an cu sosiri în creştere ale turiştilor români şi străini pe litoral?
Mihai Daraban: Depinde de infrastructura noastră, dacă putem face Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” atractiv. Cu maşina nu se poate veni, coridonul 4 european nu este terminat. Sunt discuţii, turismul nu este doar ce putem noi realiza cu mijloace proprii pe plan local, este vorba şi despre infrastructura ce trebuie să deservească acest turism, valabilă şi pentru portul Constanţa.

Radio Constanţa: Reducerea la jumătate, (propusă în modificările Codului Fiscal) a impozitelor pe clădirile de pe litoral, va impulsiona dezvoltarea de noi proiecte turistice?
Mihai Daraban: Daca vrem un răspuns politic, da. Dacă vrem un răspuns bazat pe ceea ce se întâmplă în economia reală, nu cred că acesta a fost un impediment. Impedimentul este legat de sezonalitate, de ceea ce face turistul aici, pentru că investitorul, în general, dacă îşi dă seama că este o zonă cu potenţial, vine. Nu cred că impozitul pe clădire a fost un impediment pentru dezvoltarea infrastructurii.