În luna mai, familiile de albine au potențialul productiv maxim pentru culegerea nectarului din culturile diverse care se regăsesc în arealul dobrogean.
Dar seceta din ultimii ani, prețurile de vânzare mici și costurile mari de administrare a stupinei influențează negativ producția de miere.
Cu ce alte probleme se confruntă crescătorii de albine din Dobrogea aflăm de la apicultorul Constantin Ciobotaru, din localitatea constănțeană Movila Verde, în dialog cu Nicu Ispas.
Producția de miere a scăzut în ultimii ani, în Dobrogea, în primul rând din cauza secetei, dar un rol negativ îl au și insecticidele care aplicate în special pe culturile de floarea-soarelui reduc numărul de albine.
Cu ce probleme se confruntă crescătorii de albine dobrogeni a aflat Nicu Ispas, din discuția cu Gheorghe Conțu, apicultor în localitatea constănțeană Negrești.
AUDIO | Apicultorii din zona Dobrogei au fost afectați de vremea nefavorabilă
Anul 2024 a fost însoțit de fenomene meteo extreme, iar acestea au diminuat recoltele fermierilor din Dobrogea, pe suprafețe mari. Apicultorii au fost și ei afectați de vremea nefavorabilă, prin producții scăzute de miere, dar și prin prețul de achiziție, despre care spun că la această oră, nu le acoperă nici măcar costurile de producție.
Nicu Ispas a discutat subiectul cu Ciobotaru Constantin, apicultor din localitatea constănțeană Movila Verde.
Ziua mondială a albinelor este marcată la 20 mai, în fiecare an, pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare.
Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.
Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, conform www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro.
Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii… Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”
Albinele sunt cele mai importante vieţuitoare de pe pământ. Ele dau hrană sănătoasă, întreţin 78% din flora autohtonă şi aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole, potrivit https://agrointel.ro.
Pentru a produce o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanţa parcursă în jurul globului. Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine. Omul de ştiinţă Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro.
Studiile efectuate de ONU şi de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii arată că populaţiile de albine şi de polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic, în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale – agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice, etc. Decimarea populaţiilor de albine a determinat ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China să emită norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispariţiei albinelor.
Datele publicate de Eurostat la 19 mai 2023 arătau că România este lider în UE după numărul de stupi de albine, regrupând aproape o cincime din numărul total. Potrivit acestor date, în anul 2020 în fermele din Uniunea Europeană erau 8,1 milioane de stupi de albine, iar aproape 18,5% dintre aceşti stupi erau în România. La nivel naţional, România avea 1,5 milioane de stupi de albine, mai mult decât orice altă ţară membră UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Grecia, ambele cu aproximativ un milion de stupi de albine fiecare, Spania şi Bulgaria, cu aproximativ 900.000 de stupi de albine fiecare, şi Portugalia (700.000). La nivel regional, cel mai mare număr de stupi de albine era în regiunea Extremadura din Spania (300.200), urmată de regiunea de Nord a Portugaliei (257.040) şi regiunea de Nord-Vest a României cu 250.510 stupi de albine.
Parlamentul European a aprobat ieri un acord provizoriu privind normele referitoare la compoziția, etichetarea și prezentarea anumitor produse alimentare, consumate în general la micul dejun.
Consumatorii trebuie să poată vedea clar pe etichetă țara de origine a mierii, unul dintre cele mai falsificate produse, urmând să fie creat un sistem UE de trasabilitate a mierii.
Documentul prevede, de asemenea, o etichetare mai clară privind conținutul de zahăr din sucurile de fructe și noi reguli și pentru conținutul de fructe și zahăr din gemuri și marmelade
În opinia Legislativului european, noile norme vor ajuta consumatorii să ia decizii mai sănătoase și vor combate, totodată, importurile de miere contrafăcută din țări din afara Uniunii Europene.
Legea trebuie să fie adoptată și de Consiliu, înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și a intra în vigoare 20 de zile mai târziu. Țările UE vor trebui să aplice noile norme la doi ani de la intrarea în vigoare.
Revizuirea standardelor UE de comercializare pentru anumite alimente consumate în general la micul dejun a fost propusă de Comisia Europeană la 21 aprilie 2023 pentru a actualiza standardele existente care au peste 20 de ani.
Redactor: Cristina Ghelasie/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: PE
Importurile de miere la preț de dumping, comercializarea mierii autohtone la prețuri scăzute și dificultatea obținerii de fonduri europene sunt câteva dintre problemele apicultorilor dobrogeni. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Constantin Ciobotaru, apicultor din localitatea constănțeană Movila Verde.
Cum este, la această oră, prețul de vânzare a mierii, din punctul dumneavoastră de vedere?
Prețul mierii e foarte mic și nu ne ies cheltuielile. Nu facem nimic, adică nu putem să rezistăm pe piață.
Ce s-ar putea face ca prețul să crească?
În primul rând, stoparea importului din China de miere contrafăcută, să ne putem da noi marfa noastră. Doi la mână ar fi să putem să băgăm și noi în marketuri, producătorii. Dacă ești producător, ar trebui să putem și noi. Adică, așa cum duci în piață, să poți să duci în market să îți pui și tu la raft, să vindem și noi cu alt preț.
Ați încercat să accesați fonduri europene?
Ca tânăr fermier mă încadram, anul ăsta puteam să fac un proiect de 70.000 euro. Acum, care depășește 2 ani nu se mai încadrează la tânăr fermier. Acum au chestia asta – care a beneficiat și un an de subvenție nu mai beneficiază. Nu mai poți să beneficiezi de niciun proiect, doar cele cu co-finanțare, adică pentru 100.000 de euro, proiectele cele mari. Ce să faci cu 100.000 euro? Să îmbuteliezi miere și cui s-o vinzi?
Câte familii de albine aveți?
200 de familii. Sunt autorizat DSV. Vând miere la procesator cu 8 lei. Am fost și am luat turtă energizantă, că mierea e puțin mai riscantă acum, urmează perioade reci și nou zbor de curățenie și trebuie să le iei energizante. Și am luat cu 13,50 lei kilogramul. Vindem mierea cu 8 lei și cumpărăm turte cu 13,50 lei.
Dumneavoastră livrați mierea doar către procesatori?
Da! Păi cu borcanul ce să facem? Până vinzi două borcane, românul se duce și cumpără de la raft, că-i mai ieftin. Mai sunt procesatorii mari care o iau, o falsifică. După aia vin ceilalți mai mici la noi, iau 500 de kg, 300 de kg, au un certificat de producător, stau în piață și o dau cu 30 de lei borcanul, iar de la tine o iau cu 10 și omul ia de la ăla. Eu nu pot să stau cu 200 de familii să și produc, să și vând, să plătesc un om. Mai bine îi dau lui mierea s-o vândă. Dacă-mi dă și mie ceva, acolo, ce mai rămâne…
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Pixabay
Apicultorii tulceni se confruntă, pentru al doilea an consecutiv, cu problema secetei, iar pandemia de coronavirus accentuează situaţia deosebită în care se află apicultura, a declarat vicepreşedintele filialei teritoriale a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), Cristian Livinschi.
El a menţionat că Ordonanţa Militară nr. 8 care permite circulaţia apicultorilor vine în sprijinul acestora, dar a atras atenţia asupra faptului că majoritatea sunt în vârstă şi se tem de noul coronavirus.
‘A fost o iarnă secetoasă, iar apicultorii au suplimentat hrana pentru a nu pierde familiile de albine şi au făcut tratamente suplimentare. Acum, au scăzut suprafeţele agricole, fermierii au întors culturile de rapiţă, din cauza secetei. Culturile sunt slab dezvoltate, iar înflorirea nu este uniformă, aşa că seceta va duce la o scădere a producţiei’, a afirmat vicepreşedintele ACA.
Livinschi a mai spus că anul trecut producţia de miere a fost de aproape zece ori mai scăzută decât cea dintr-un an cu condiţii meteorologice normale.
‘Ordonanţa militară ne ajută, pentru că oamenii prind încredere şi cer ordine de deplasare în pastorală. Până acum le-a fost frică să viziteze culturile agricole, dar previziunile sunt slabe. Dacă nu avem culturi, vom face cel puţin două tratamente în plus şi vom suplimenta hrana albinelor, ceea ce înseamnă cheltuieli. Mai mult, apicultorii sunt îmbătrâniţi şi nu vor mai ieşi în pastorală din cauza pandemiei’, a menţionat Livischi.
În calitate de administrator al magazinului asociaţiei, vicepreşedintele ACA a atras atenţia şi asupra faptului că în această perioadă nu s-au mai vândut tratamente pentru familiile de albine.
‘Este perioada de tratament şi stimulare a familiilor, dar de trei săptămâni nu am vândut tratamente deloc. Planul naţional apicol este în dezbatere publică, iar noi nu avem susţinere. Şi legea apiculturii este în dezbatere de aproape doi ani’, a mai spus vicepreşedintele Livinschi.
Un apicultor din apropierea satului Ilganii de Jos, Cristian Bogdan, a estimat că anul acesta va avea o producţie de miere cu aproape 40% mai mică decât cea de anul trecut.
‘Delta este o zonă apreciată de apicultori pentru că aici este multă floră spontană, e mult polen şi nu există gol de cules. Am 80 de stupi, dar din cauza secetei anul acesta voi avea cu 40% miere mai puţină. Preţul mierii este foarte scăzut. Toate costurile cresc, dar cel al mierii scade’, a mai spus Cristian Bogdan.
Apicultorii au amintit că anul trecut au primit din partea statului un ajutor de minimis de 20 de lei pe familia de albine, însă au menţionat că cheltuielile reale au fost chiar şi de cinci ori mai mari.
Ei susţin că preţul mierii este influenţat de prezenţa pe piaţă a produselor din spaţiul extracomunitar, iar noua lege a apiculturii i-ar proteja.
În judeţul Tulcea, ar exista circa 700 de apicultori cu aproape 50.000 de familii de albine, potrivit ACA.
Apicultorii tulceni sunt îngrijoraţi în privinţa producţiei de miere de salcâm din acest an. Ei spun că furtunile şi ploile pot afecta salcâmii aflaţi în perioada de înflorire.
Culesul salcâmului este una dintre cele mai importante activităţi ale apicultorilor, datorită valorii economice mari a mierii din florile acestui arbore.
Un apicultor din Jurilovca şi-a înfiinţat afacerea în 2012 cu fonduri europene şi are acum 160 de stupi. Cea mai mare producţie pe care a obţinut-o a fost de 60 de kilograme de miere pe familia de albine. În judeţul Tulcea, peste 30.000 de persoane fizice şi juridice deţineau familii de albine anul trecut. Judeţul este apreciat de apicultori pentru pădurile de tei din Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Mierea românească, certificată de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), lipseşte cu desăvârşire din marile lanţuri de magazine, pentru că retailerii impun ”discounturi extraordinari de mari”, de până la 50%, iar consumatorii o pot achiziţiona doar în târgurile de profil sau în magazinele proprii ale asociaţiei.
„Dacă vă duceţi în magazine şi luaţi aproape toate borcanele şi firmele, puţine găsiţi să nu aibă amestec. În momentul în care noi venim doar cu miere românească, care nu este amestecată cu altceva, hipermarketurile nu ne vor primi, pentru că ne cer discounturi extraordinar de mari, care nu sunt concurenţiale. Ele ajung chiar şi la 45-50%“, a declarat Răzvan Coman, directorul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”, la Târgul Naţional al Mierii.
El susţine că este imposibil ca mierea pe care o vând unele magazine să coste numai 9 lei kilogramul, în condiţiile în care preţul en-gros este de 8,5 lei, şi explică întreg procesul până când ajunge mierea pe raft.
„Un borcan de 900 de mililitri înseamnă un kilogram de miere. Imaginaţi-vă că preţul unui kilogram de miere la en-gros este de 8,5 lei. Găsiţi acum în magazine, de vreun an de zile încoace, la 9 lei. Cum poate fi aceea miere? Imaginaţi-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. După aceea, analizele interne, uzinale, analize efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, în România nu există laboratoare care să ne facă analize pe organisme modificate genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După toate acestea, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziţie şi se filtrează pentru a scoate din ea diverse impurităţi, aripi, picioruşe de albină, ceară, etc…. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor şi distribuitorul. În aceste condiţii, cum puteţi dvs. să-mi puneţi un borcan de 900 de mililitri cu miere, pe care l-am achiziţionat cu 8,5 lei, să-l puneţi pe raft cu 9 lei?“, întreabă retoric Răzvan Coman.
Răspunsul vine însă tot de la şeful Combinatului Apicol: „Iau kilogramul de miere, mai iau încă cinci kilograme de miere din China, care vine la jumătate de preţ, chiar şi mai jos, le amestec, în proporţie 10-20% miere din România, iar restul din China şi astfel pot pune la raft cu 9 lei”.
În opinia reprezentanţilor ACA, singura soluţie pentru rezolvarea acestor probleme este ca legislaţia să nu mai permită amestecul, cupajarea. „Important este să nu se mai amestece miere. Să se spună: asta e miere din România, asta din China şi să lăsăm consumatorul să aleagă, dacă vrea acel produs, indiferent de unde o veni. Din păcate consumatorul se uită la preţ, nu ştie dacă e sau nu miere”, a adăugat preşedintele ACA, Ioan Fetea.
În deschiderea Târgului Naţional al Mierii, Fetea i-a îndemnat pe consumatorii români să cumpere miere direct de la apicultori sau direct de la magazinele asociaţiei, pentru că „noi nu facem niciun fel de cupajare„.
„Vreau să informez apicultorii şi consumatorii că există în dezbatere în Parlamentul României Legea apiculturii, în care am solicitat să nu se mai facă această cupajare, dar nu e posibil, pentru că directiva europeană permite acest lucru. Am solicitat însă obligativitatea de a trece pe etichetă ţara de provenienţă a mierii şi procentul de amestec, astfel încât consumatorul să aleagă el ceea ce doreşte să consume”, a precizat Fetea.
El a subliniat că numai prin analize specializate se poate cunoaşte cu exactitate dacă mierea de pe rafturile magazinelor este curată, iar orice alte verificări empirice nu pot confirma valoarea nutritivă şi calitatea mierii.
Potrivit preşedintelui ACA, producţia totală de miere din acest este an se ridică la 17.000 – 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea a anului trecut, iar mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018.
În ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de 3-4 ori mai mic comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.
La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Mierea românească pleacă în China, în urma încheierii unui acord sanitar-veterinar. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, Geronimo Brănescu, s-a întors recent de la cea de a treia ediţie a „Conferinţei pentru Controlul Calităţii” din China.
Acolo s-au pus bazele acordului bilateral pentru exportul de miere.
„Dosarul privind negocierea echivalenței certificării sanitare-veterinare pentru miere am reușit să îl finalizăm și sperăm ca în cel mai scurt timp să putem semna protocolul bilateral. Mierea se exportă doar în baza acestui protocol tranzitoriu. Produsele românești sunt produse de calitate, produse care, sunt convins că odată ajunse pe piața chineză, vor trezi interesul și vor fi importate în cantități apreciabile”, a declarat Geronimo Brănescu.
România a deschis noi capitole de negociere cu China pentru carnea de pasăre, cea de oaie şi cea de capră, dar şi pentru lapte şi produsele din lapte.
România ocupă locul patru în Europa la producţia de miere şi este foarte apreciată pe plan internaţional.
Ţara noastră participă la Congresele Internaţionale Apimondia, care se ţin din doi în doi ani.
Anul trecut, la cel de-al 45-lea congres, printre cele 129 de ţări participante, au fost prezenţi şi 70 de apicultori români.
Mierea românească este foate apreciată mai ales pe piaţa din Germania.
Este greşit să vorbim de cea mai bună miere pentru sănătate, toată mierea este benefică, ne-a explicat preşedintele Apis Tomitana Dacica din Constanţa, Ionel Togan.
„Acum patru ani, la Kiev, România a luat medalia de aur la mierea de salcâm. Mierea românească fiind de o calitate deosebită este foarte solicitată, în primul rând în piața germană și în celelalte țări vestice“, afirmă Ionel Togan.
În Europa ne situăm pe locul 4 la producția de miere. „Ne menținem și depindem foarte mult de temperaturi bune pentru obținerea de miere. Florile să înflorească atunci când trebuie, să dea nectar atunci când trebuie“, mai subliniază Ionel Togan.
În privința sănătății pentru organism, nu putem distinge doar un soi anume, crede producătorul dobrogean. „În România se obține miere echivalentă mierii de Manuka, dar nu se bucură de același tip de promovare“, a mai adăugat apicultorul.
Dintre lucrările prezentate în sesiunea dedicată sănătăţii la Congresul Internaţional Apimondia, România s-a bucurat de recunoaştere internaţională, pentru practica avansată a api-fito-terapiei.
Mierea și scorțișoara fac adevărate minuni pentru tine și separat, însă, combinate, accelerează metabolismul și ajută la îndepărtarea greutății în exces.
Ingrediente
2 linguri de miere
1 linguriță de scorțișoară
250 ml de apă
Cantitățile recomandate pot fi schimbate, însă este important să folosești două măsuri de miere și una de scorțișoară.
Mod de preparare
Fierbe apa, apoi adaugă scorțișoara, acoperă și lasă la racit. După ce e la temperatura camerei, adaugă mierea. Bea jumătate din băutură înainte de somn și cealalta jumătate dimineața, înainte de micul dejun.
„Dacă vă duceţi în magazine şi luaţi aproape toate borcanele şi firmele, puţine găsiţi să nu aibă amestec. În momentul în care noi venim doar cu miere românească, care nu este amestecată cu altceva, hipermarketurile nu ne vor primi, pentru că ne cer discounturi extraordinar de mari, care nu sunt concurenţiale. Ele ajung chiar şi la 45-50%“, a declarat Răzvan Coman, directorul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”, la Târgul Naţional al Mierii.
El a subliniat că numai prin analize specializate se poate cunoaşte cu exactitate dacă mierea de pe rafturile magazinelor este curată, iar orice alte verificări empirice nu pot confirma valoarea nutritivă şi calitatea mierii.
