Fericirea copiilor nu se măsoară în bani sau în lucruri scumpe. Fericirea celor mici este atunci când simt îmbrățișarea mamei și a tatălui, când aleargă prin ploaie cu tălpile goale, când își țin de mână frățiorul sau surioara, când mângâie un cățel și alintă o pisică. Fericirea lor este simplă, dar atât de profundă și de frumoasă, încât am vrea și noi, oamenii mari, de multe ori, să o retrăim.
Este suficient să reînvățăm de la copii că bucuria izvorăște în inimă și se revarsă în priviri și în zâmbete calde.
Silvia Pascale a stat de vorbă cu elevii de la clasa pregătitoare a Colegiului Național de Arte „Regina Maria” din Constanța, coordonată de cadrul didactic Monica Enache, și a adus mesajele acestor copii, astăzi, de 1 Iunie, mai aproape de noi toți.
Judecătorii Curții de Apel București au decis, vineri seară, arestarea preventivă pentru 30 de zile a adolescentului de 17 ani, acuzat că a trimis mesaje de amenințare în școli, spitale și în alte instituții din România.
Tânărul, în vârstă de 17 ani, elev la un liceu din București, este suspectat că, pe 21 și 23 septembrie, împreună cu o adolescentă de 14 ani, ar fi trimis o mie de e-mailuri de amenințare cu atacuri armate – scopul, explică procurorii, fiind acela de a crea panică şi a intimida populaţia.
Este acuzat de DIICOT de săvârșirea infracțiunii de amenințare în scop terorist.
‘Din probele administrate a reieșit că, la datele de 21 și 23.09.2025, inculpatul împreună cu o minoră de 14 ani a transmis mai multe mesaje, către un număr aproximativ 1.000 de adrese de email aparținând unor instituții de învățământ, unități medicale, unități de poliție, posturi de televiziune și alte instituții de pe întreg teritoriul României, în care proferau amenințări cu comiterea unor atacuri armate, în scopul creării de panică și intimidării populației prin producerea unui puternic impact psihologic‘, potrivit DIICOT.
Duminică seară, cu puţin timp înainte de ora 21.00, zeci de şcoli din Bucureşti au primit un e-mail cu titlul „Mesaj Important, citiţi!”. Era de fapt o ameninţare înspăimântătoare, care ducea cu gândul la masacrele din unele şcoli americane din ultimii ani sau la cele din Cehia şi Serbia din 2023, ori Austria şi Suedia din acest an. Nu mă voi opri, a scris expeditorul în mesaje, ameninţând că va ucide cât mai mulţi elevi. Adresa de email conţinea numele Angela.
Mesajul de ameninţare a fost trimis şi la mai multe spitale din toată ţara, cu un text uşor modificat. De data aceasta, pacienţii urmau să fie victimele.
Cele mai multe ameninţări le-au primit instituţii din Mureş şi Bucureşti. Dar a ajuns şi la unităţi de învăţământ şi medicale din Braşov, Prahova, Timiş, Suceava, Iaşi şi Cluj.
Tot duminică seară, un text de ameninţare asemănător a fost primit şi de câteva instituţii de presă.
Forţele Aeriene rămân un pilon esenţial al Armatei României, fiind în plin proces de modernizare şi adaptare la noile provocări de securitate, a transmis preşedintele Nicuşor Dan, duminică, în mesajul adresat de Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene.
„În actualul context de securitate marcat de continuarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Forţele Aeriene alături de celelalte componente ale Armatei României şi împreună cu aliaţii şi partenerii noştri contribuie decisiv la menţinerea unei posturi de descurajare şi apărare credibile pe întregul Flanc Estic al NATO”, a subliniat şeful statului.
Nicuşor Dan şi-a exprimat recunoştinţa faţă de întregul personal militar şi civil din cadrul Forţelor Aeriene, aflat în activitate, în rezervă sau retragere, pentru modul profesionist în care au acţionat în timpul misiunilor de luptă şi exerciţiilor militare, precum şi în teatrele de operaţii.
El le-a transmis aviatorilor felicitări pentru curajul şi seriozitatea cu care îşi îndeplinesc misiunile, calităţi apreciate inclusiv de aliaţii României.
„Vă urez sănătate, mult succes şi vă felicit pentru curajul şi seriozitatea cu care vă îndepliniţi misiunile, calităţi apreciate inclusiv de aliaţii noştri. Vă încurajez să continuaţi cu aceeaşi dăruire, spirit de sacrificiu şi devotament. La mulţi ani Aviaţiei Române şi Forţelor Aeriene!’, a transmis şeful statului în mesajul prezentat de Mihai Şomordolea, consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale – secretarul CSAT, în cadrul ceremoniei desfăşurate la Monumentul Eroilor Aerului din Bucureşti.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan, care îşi sărbătoreşte duminică onomastica, a declarat că aviaţia este o forţă esenţială în securitatea şi capacitatea de reacţie a ţării, care susţine apărarea naţională şi prezenţa noastră credibilă în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Potrivit acestuia, modernizarea flotei, dezvoltarea infrastructurii aeriene şi păstrarea personalului calificat sunt priorităţi pe care Guvernul le va susţine în anii următori.
Șeful Executivului a subliniat că apartenenţa la NATO reprezintă „o garanţie şi o responsabilitate”, însă „România nu e un simplu beneficiar al securităţii oferite de Alianţa Nord-Atlantică”. „Avioanele româneşti patrulează în cooperare cu aliaţii, participă la exerciţii internaţionale şi contribuie direct la securitatea regională”, a arătat Ilie Bolojan.
El le-a mulţumit tuturor celor care ţin această structură importantă a apărării naţionale în funcţiune cu seriozitate, discreţie şi profesionalism.
„Pentru mine este o onoare ca, în această zi de sărbătoare, să particip alături de dumneavoastră la evenimentul dedicat Aviaţiei ţării noastre. La mulţi ani Aviaţiei Române şi Forţelor Aeriene. Vă asigur de respectul meu personal şi de sprijinul Guvernului României. Dumnezeu să aibă în pază România”, a transmis premierul.
Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită, în fiecare an, la 20 iulie, când este prăznuit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al piloţilor.
Potrivit site-ului Forțelor Aeriene, aviația militară română a luat naștere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu și realizat de Arsenalul Armatei, zburând la 17 iunie 1910.
Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912, a fost creată prima școală de zbor, iar doi ani mai târziu a apărut prima lege de organizare a aeronauticii.
După Revoluția din 1989, Forțele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare.
În 1993, s-a înființat Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, care a devenit, în 2000, Statul Major al Forțelor Aeriene și a cărui menire este de a coordona apărarea spațiului aerian autohton.
Astăzi, ceremonia militară şi religioasă în Piaţa Aviatorilor a fost urmată şi un survol cu peste 40 de aeronave, ce aparțin Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Aeroclubul României, la care s-au alăturat și avioane ale Forţele Aeriene Italiene.
Au trecut șapte ani de la moartea Regelui Mihai, dar mesajele sale sunt mai actuale ca oricând
„Politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor.”
Publicat de Adina Sîrbu,
5 decembrie 2024, 16:21 / actualizat: 5 decembrie 2024, 23:38
Regele Mihai s-a stins din viață pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, iar pe 16 decembrie a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.
O mare de oameni l-a condus pe suveran pe ultimul drum, în tăcere și lacrimi. Regele Mihai a fost înmormântat chiar în ziua în care, cu 28 de ani înainte, se aprindea, la Timișoara, scânteia Revoluției din 1989, iar plecarea Regelui le-a amintit oamenilor de anii dictaturii și de modul odios în care ne-a fost mutilat destinul.
Revoluția română l-a prins pe Regele Mihai în Elveția, de unde a transmis, la acea vreme, mesaje emoționante românilor. După ani lungi și dureroși de exil, și mai multe încercări eșuate de a reveni în țară, abia în 1997 și-a recăpătat cetățenia română.
A militat pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, iar acum, în pragul unei alegeri decisive pentru viitorul ţării, un mesaj pe care Regele Mihai l-a adresat românilor la alegerile din 2000 a devenit viral pe internet.
Indiferent de sugestiile care vi s-au făcut în timpul campaniei electorale, trebuie să vă amintiți următorul lucru: nu există altă șansă pentru România decât integrarea în Uniunea Europeană și în NATO. (…) Afirmația că se poate găsi o cale miraculoasă de a crea o economie de piață menținând o economie controlată de stat nu este demnă de încredere. Politicienii care vă transmit mesaje de ură față de străini sau față de minoritățile etnice din interiorul țării noastre merită disprețul vostru. Viitorul NU aparține acelor oameni, oricât de populist ar fi mesajul lor. (…) Dar, dacă vă veți lăsa tentați de anumite discursuri, dacă veți cădea pradă anumitor sloganuri populiste, veți pedepsi România, spunea Regele Mihai, în mesajul său.
La împlinirea vârstei de 90 de ani, pe 25 octombrie 2011, Regele Mihai a ținut un discurs istoric în Parlamentul României: „Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața”
„Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. (…) Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989. Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.
(…) Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor! (…) În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. (…)
Mesajul Regelui Mihai I din noiembrie 2015
Regele Mihai I spunea că atunci când a întors ţara de partea Aliaţilor, pentru salvarea statului român, avea 22 de ani, vârsta tinerilor protestatari din prezent, cărora le-a transmis „Timpul României voastre a început!”.
Când am întors ţara de partea Aliaţilor, pentru salvarea existenţei Statului român, aveam 22 de ani. Aceeaşi vârstă o aveau şi cei care se adunau, exact acum 70 de ani, la 8 noiembrie 1945, în Piaţa Palatului Regal, pentru a-şi apăra libertatea. Aceeaşi vârstă o au şi cei ce au ieşit în stradă, în aceste zile. (…) Democraţia şi libertăţile nu sunt câştigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul îşi câştigă în fiecare zi dreptul de a avea un mâine. Ţara îşi redobândeşte, cu fiecare generaţie, privilegiul de a continua să existe.
A avea legi bune este un lucru însemnat și a-i face pe oameni să le respecte este încă mai valoros, dar fundamental este ca oamenii să creadă în ele. (…) Bunul mers al instituţiilor Statului este condiţia libertăţii şi statorniciei noastre. Instituţiile nu pot funcţiona fără respectul legii, fără competenţă şi fără etică. Sunt sigur că tânăra generaţie va şti să găsească, în România ei, justa măsură între atitudinea civică şi instituţiile Statului. (…) Coroana Română a continuat să existe, timp de un secol şi jumătate, în ciuda unor nelegiuri şi greutăţi de neimaginat. Din cei 150 de ani ai Coroanei, aproape 100 i-am trăit personal. Toate acestea mă îndreptăţesc să spun tinerilor noştri: Timpul României voastre a început!.
Într-un interviu la Radio Constanța, profesorul Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius”, a vorbit despre rolul Regelui Mihai în viața țării, dar și de ce România nu a mai putut reînnoda firul monarhiei după 1989.
Destinul regelui Mihai a fost încă de la început unul special. El devine rege prima dată la 6 ani, după ce Carol renunță la tron pentru Elena Lupescu și pleacă în Occident cu ea. Timp de 3 ani România este condusă de o regență și atunci sigur că minorul Mihai, care nu putea să își exercite funcția, devine rege. După care revine Carol, iar în 1940, atunci când Ion Antonescu îi cere imperativ lui Carol să părăsească tronul, Mihai redevine rege la 19 ani. Și această domnie este în umbra autoritarului Ion Antonescu, cel care primise puteri nelimitate și era în timp de război.
Însă rolul regelui Mihai este unul fundamental în schimbarea politicii României în Al II-lea Război Mondial, odată cu 23 august 1944. Văzând că Ion Antonescu tergiversează negocierile de armistițiu ale României și de ieșire din tabăra nazistă, Regele Mihai decide arestarea acestuia. Din acel moment România schimbă armele și continuă războiul alături de aliați, ceea ce a favorizat o poziție privilegiată mai ales în recuperarea întregii Transilvanii în disputa cu Ungaria. Pentru că la acel moment și Ungaria, și România erau în tabăra nazistă și ambele doreau la final să aibă întreaga Transilvanie. Un rol extrem de important îl are regele în acești ani, din 1944 până la 30 decembrie 1947, când este forțat să abdice. Spun un rol important pentru că el nu a acceptat ușor impunerea unui regim, a unui guvern pro-comunist condus de Petru Groza. Apogeul acestei politici s-a concretizat atunci când sovieticii l-au amenințat pe Regele Mihai că dacă nu abdică vor ucide 1.000 de tineri pe care îi aveau închiși. Regele sigur că abdică și în România se instaurează Republica Populară Română. Și aici trebuie să spunem că a fost o republică instaurată cu tancurile sovietice.
În 1990, când România revine după revoluție la regimul democratic pluripartit, s-a văzut foarte clar că Regele avea un rol extrem de important în mentalul colectiv al românilor, dar și în cel al adversarilor politici, care, la acel moment, nu erau alții decât foștii comuniști din eșalonul doi. Aceștia știau că Regele Mihai este un pericol pentru ei. Și atunci regelui i s-a interzis să vină în România. În 1990, în timp ce se îndrepta spre Curtea de Argeș, a fost întors din drum de pe autostradă și obligat să părăsească România. În 1992 i s-a permis să vină de Paște, dar în 1994 din nou a fost întors de pe aeroport. Abia în 1997 a reprimit cetățenia română. Deci este evident că, dacă la acel moment era un reper pentru un adversar real al politicii lui Ion Iliescu, acesta era Regele Mihai și mai era un om politic precum Corneliu Coposu. Apropos de asta, nici la înmormântarea lui Corneliu Coposu nu i s-a permis regelui să vină în țară.
Deci comportamentul președintelui Iliescu și a guvernului său de la acele momente demonstrează, în opinia mea, faptul că, pentru republica ce cumva continua tradiția aceasta ilegală cu tancul sovietic, era un pericol monarhia. Dacă este să îmi dau și eu cu părerea, cred că cinstit ar fi fost să existe o perioadă neutră, în care populația să fie informată corect despre rolul monarhiei. Pentru că a fost o propagandă în vremea comunismului prin care monarhia a fost ostracizată după abdicarea regelui și s-au spus multe minciuni despre acesta. Ar fi fost normal să existe un referendum, dar deja aceasta este o utopie!
