„ALL 4 NATURE”, proiect european dedicat conservării naturii și educației de mediu în regiunea Mării Negre

Implementat de șase instituții partenere din cinci țări riverane Mării Negre, proiectul își propune să protejeze ecosisteme naturale valoroase, să promoveze biodiversitatea și să reducă poluarea.

Publicat de Adina Sîrbu, 9 mai 2026, 11:04

Un nou proiect internațional cofinanțat de Uniunea Europeană, intitulat „Cross-Border Cooperation for Promoting Biodiversity and Environmental Education in the Black Sea Basin (All4Nature)”/Cooperare transfrontalieră pentru promovarea biodiversității și educației de mediu în Bazinul Mării Negre (All4Nature), (Ref: BSB00963), a fost lansat oficial în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri al Programului Interreg VI-B NEXT Black Sea Basin Programme 2021-2027.

Dezvoltat printr-un parteneriat multinațional în domeniul protecției mediului, proiectul își propune să protejeze ecosisteme naturale valoroase, să promoveze biodiversitatea și să reducă poluarea în regiunea Mării Negre.

Proiectul este implementat de șase instituții partenere din cinci țări riverane Mării Negre, după cum urmează:

1. Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia – Direcția Generală pentru Conservarea Naturii și Parcuri Naționale, Direcția Regională 1 Istanbul (Turcia);
2. Municipalitatea Malko Tarnovo (Bulgaria);
3. Ministerul Protecției Mediului și Agriculturii, Agenția Ariilor Protejate, (Georgia);
4. ONG „Verde E Moldova” (Republica Moldova);
5. Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (România);
6. Întreprinderea de Stat „Rezervația Naturală Prutul de Jos”(Republica Moldova).

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, proiectul urmărește creșterea nivelului de conștientizare privind conservarea naturii și crearea unor mecanisme permanente de sprijinire a biodiversității prin cooperare transfrontalieră, reunind instituțiile relevante din regiune.

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 24 de luni, între 11.04.2026 – 10.04.2028, timp în care vor fi desfășurate o serie de activități tehnice, educaționale și instituționale comune pentru protejarea ecosistemelor din Bazinul Mării Negre.

Pentru atingerea acestor obiective, partenerii proiectului All4Nature, în colaborare și cu sprijinul actorilor locali și al comunităților, vor implementa următoarele activități:

• Înființarea Centrelor Interactive de Educație pentru Natură.Cinci centre de educație și vizitare din țările partenere vor fi modernizate pentru a forma o rețea transfrontalieră „Save Nature”. Aceasta include renovarea Centrului de Educație pentru Natură Munții Yildiz din Turcia și dotarea acestuia cu energie solară pentru a funcționa ca hub internațional de instruire; renovarea unei clădiri de școală veche și transformarea ei într-un centru interactiv în Malko Tarnovo, Bulgaria; modernizarea Centrului de Vizitare al Parcului Național Mtirala din Georgia cu un spațiu de învățare 3D; dotarea centrelor de vizitare Prutul de Jos (Moldova) și Sulina (România) cu instrumente educaționale prietenoase pentru copii și modele de avifaună.
• Platforma Web All4Nature și Învățarea Digitală.Va fi dezvoltată o platformă web comună care va acționa ca o punte digitală între școli și centrele de natură, incluzând un sistem online de rezervare pentru activități educaționale. Vor fi create „caiete de practică” digitale, adaptate diferitelor grupe de vârstă, cu jocuri și activități creative bazate pe natură, accesibile prin coduri QR instalate în centre.
• Implicarea Comunității și Consolidarea Competențelor.Pentru a alinia activitățile socio-economice locale cu conservarea biodiversității, va fi elaborat un „Ghid de bune practici comportamentale”. În cadrul proiectului se vor organiza campanii locale de conștientizare în toate cele cinci țări și se va desfășura un program  de „Pregătire a Formatorilor” în Bulgaria, pentru dezvoltarea competențelor experților și rangerilor din parcurile naturale.

Prin conectarea centrelor de natură și promovarea educației de mediu în țările riverane Mării Negre, proiectul All4Nature își propune să inspire și să motiveze noile generații să devină protectori ai mediului natural. În același timp, prin coordonarea eforturilor transfrontaliere, proiectul urmărește consolidarea cooperării pentru promovarea practicilor durabile și protejarea biodiversității bogate a Bazinului Mării Negre.

Sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru proiect este de 1.277.286,97 euro (90%) din bugetul total al proiectului, în valoare de 1.419.207,76 euro.

Sursă: ARBDD

În ce stadiu este proiectul Neptun Deep. În prezent, la Tuzla, se lucrează la construcția stației de măsurare a gazelor naturale și a centrului de control

Proiectul Neptun Deep este programat să intre în faza operațională în cursul anului 2027.

Publicat de Doina Sirbu, 8 mai 2026, 11:11 / actualizat: 8 mai 2026, 12:17

Proiectul Neptun Deep de extragere a gazelor din Marea Neagră este în grafic, cel puțin așa ne asigură dezvoltatorii implicați în derularea etapelor ce presupun configurarea platformelor de exploatare.

Laurențiu Despina a vorbit despre Neptun Deep cu Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz, companie care este unul din dezvoltatorii acestui proiect.

Rep.: Securitatea energetică a României este un obiectiv major pentru următorii 20 de ani, și în acest context, proiectul Neptun Deep de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră are o importanță strategică pentru domeniul energiei din România. Domnule director, vorbim de câțiva ani de proiectul Neptun Deep. Care mai este dinamica ultimei perioade, ce noutăți mai sunt în legătură cu derularea evenimentelor?

Aristotel Jude: Proiectul Neptun Deep progresează pe toate planurile pentru introducerea în exploatare, respectiv producție. Dezvoltarea proiectului Neptun Deep a început în vara anului 2023, când a fost adoptată decizia de investiție de către Romgaz și OMV Petrom. Din 2023 ne aflăm în faza de construcție a infrastructurii proiectului, care se realizează în ritm accelerat. Este important să amintim realizări cheie: forajul sondelor. Instalația de foraj Transocean Barents se află pe locația zăcământului Domino, unde se execută la acest moment lucrurile de foraj și echiparea a șase sonde. Patru sonde aferente zăcământului Pelican sunt deja finalizate. În ceea ce privește infrastructura onshore și offshore, s-au continuat lucrurile de construire a platformei de producție offshore Neptun Alpha, structura suport construită în Italia și puntea platformei construită în Indonezia, urmând că acestea să fie transportate și instalate la locație în Marea Neagră. Nava suport pentru operațiunea de producție se află în curs de echipare în Șantierul Naval din Norvegia.

Rep.: Știu că sunt făcute amenajeri în acest proiect și în zona județului Constanța, mai precis, a localității Tuzla.

Aristotel Jude: În județul Constanța, la Tuzla, au continuat lucrurile de construire a stației de măsurare a gazelor naturale și a centrului de control. Au început de asemenea lucrurile de instalare a conductei de gaze naturale, cu o lungime de aproximativ 160 de km, care va transporta gazele naturale de la platforma de producție Neptun Alpha din larg, către țărm, la Tuzla, unde vor fi măsurate și livrate în Sistemul Național de Transport Gaze Naturale. În anul 2026, proiectul Neptun se concentrează pe instalarea offshore a platformei de producție și instalarea subacvatică a sistemelor componente a infrastructurii productive. Cu alte cuvinte, proiectul Neptun Deep este în grafic.

Rep.: Ne puteți da și câteva date de ordin tehnic ca să ne facem idee despre anvergura proiectului?

Aristotel Jude: Neptun Deep este primul proiect offshore de mare adâncime din istoria industriei de petrol și gaze din România. Acest proiect este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom, fiecare având o cotă egală de participare de 50%. Investițiile însumează aproximativ 4 miliarde de euro, iar producția anuală este estimată la 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Acest proiect înseamnă dezvoltarea pentru exploatarea a două zăcăminte de gaze naturale, respectiv Domino și Pelican Sud, și presupune o infrastructură care cuprinde 10 sonde, 3 sisteme de producție subacvatică și conducte colectoare asociate, o platformă offshore, o conductă principală de gaze naturale și o stație de măsurare a gazelor la Tuzla, județul Constanță. Platforma de producție își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde și protecția mediului. Echipamentele care fac parte din această infrastructură productivă se fabrică în diverse locații ale contractorilor, inclusiv în România. Este de evidențiat faptul că expertiza tehnică implică echipe locale și internaționale coordonate într-un cadru operațional foarte, foarte rigoros. Execuția proiectului este foarte complexă, operațiunile offshore fiind susținute de o flotă extinsă de aproximativ 50 de nave mobilizate pentru activități de instalare, suport și intervenții subacvatice în Marea Neagră. Navele constructoare funcționează ca unități industriale plutitoare, care realizează procese continue de asamblare pe fundul mării. Prin dimensiunea acestei investiții, complexitatea tehnologică și impactul regional, proiectul Neptun Deep se alinează portofoliului marilor dezvoltări offshore globale.

Rep.: Domnule director, există un termen de finalizare, mai precis când investiția va deveni operațională?

Aristotel Jude: Proiectul Neptun Deep este programat să intre în faza operațională în cursul anului 2027, conform calendarului acestui proiect.

Rep.: Pe de altă parte, nu pot să nu vă întreb și despre siguranța în exploatarea acestui proiect, despre securitate efectiv, pentru că vedem ce se întâmplă în jurul nostru și cred că știți la ceea ce mă refer.

Aristotel Jude: Operarea acestui proiect este construită pe o abordare integrată a siguranței, care reflectă atât exigențele tehnice ale unui proiect offshore de mare adâncime, cât și pe conștientizarea contextului de securitate din Marea Neagră. În linie cu practicile marilor operatori internaționali, OMV Petrom și Romgaz tratează siguranța ca pe un pilon central al întregului ciclu de viață al proiectului, de la proiectare până la operare. În acest sens, Neptun Deep beneficiază de soluții tehnice avansate, sisteme subacvatice automatizate, monitorizare în timp real și redundanțe operaționale, toate concepute pentru a asigura continuitatea producției și protecția infrastructurii în condiții variate. În paralel, ne aflăm în dialog constant cu instituțiile statului român cu responsabilități în domeniul securității și protecției infrastructurii critice, ceea ce ne permite asigurarea unui cadru de prevenție, monitorizare și reacție, în deplină conformitate cu legislația națională și angajamentele euroatlantice ale României.

Rep.: La finalizarea acestui proiect vom fi “mai bogați” și pentru ce perioadă? Vor trăi românii mai bine, mai confortabil, din punct de vedere al facturilor legate de costurile energiei?

Aristotel Jude: Cred cu tărie faptul că România și cetățenii români vor beneficia de consolidarea securității energetice și reziliența economică prin valorificarea resurselor din perimetrul Neptun Deep pe o perioadă lungă de timp, orientativ de ordinal zecilor de ani. În opinia mea, dezvoltarea acestui proiect strategic va susține competitivitatea economiei naționale, oferind astfel un avantaj structural semnificativ prin accesul la resurse interne de gaze naturale. Este evident faptul că proiectul Neptun Deep va conduce la creșterea produției interne, iar consumatorii casnici și industriali vor beneficia de continuitatea în aprovizionare și de un cadru de prețuri corecte și echilibrate, care nu fac altceva decât să contribuie la stabilitate și predictibilitate pe piața energiei. Proiectul Neptun Deep va reduce expunerea la volitilitatea externă. În același timp, proiectul va genera venituri semnificative și pentru bugetul de stat, prin taxe, redevențe și contribuții directe, susținând astfel investițiile publice și dezvoltarea economică pe termen lung. Este evident faptul că Romgaz va deveni funizorul de gaze al românilor, odată cu intrarea pe piața casnicului și va asigura sustenabilitate și competitivitate prețului pentru această categorie de consumatori.

Acord de principiu între Romgaz și Azomureș, pentru preluarea unicului combinat de îngrășăminte din România

Salvarea platformei industriale de la Târgu-Mureș de către Romgaz - un pas important pentru repornirea producției autohtone de îngrășăminte chimice.

Publicat de Adina Sîrbu, 6 mai 2026, 19:40

Romgaz anunţă că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureş cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacţiei de preluare a activităţii operaţionale a combinatului, prin transfer de afacere, iar finalizarea negocierilor este estimată pentru finalul acestei luni.

„Acordul de principiu reflectă înţelegerea comercială la care au ajuns părţile asupra principalelor elemente ale tranzacţiei, inclusiv asupra structurii acesteia, a preţului şi a mecanismelor comerciale aferente perioadei dintre semnarea contractului şi finalizarea efectivă a tranzacţiei”, a anunţat Romgaz, printr-un comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.

În ultimul an, combinatul Azomureş, deţinut de elvețienii de la Ameropa, a purtat discuţii continue cu Romgaz privind o posibilă achiziţie a platformei industriale de la Târgu-Mureş.

Liderul sindical din cadrul Azomureş, Emil Almăşan, a arătat recent că aproximativ 800 de angajaţi ai combinatului, din cei 921, sunt în şomaj tehnic. Sindicaliştii au solicitat reluarea activităţii platformei sau măcar o soluţie viabilă care să protejeze locurile de muncă de la singurul combinat din România care produce îngrăşăminte pentru agricultură.

Salvarea Azomureș, prin Romgaz, a fost intens negociată în ultimele luni, iar acordul reprezintă un pas important pentru a reporni industria de îngrășăminte chimice din România, esențială pentru agricultură și pentru economie, a afirmat premierul interimar Ilie Bolojan.

El a adăugat că valorificarea gazului din Marea Neagră în interesul economiei românești se poate face mai bine prin procesarea acestuia în industria națională, începând de anul viitor.

„Folosirea lui în producția internă de îngrășăminte pentru agricultură înseamnă mai multă independență economică, prețuri mai stabile pentru fermieri și, foarte important, salvarea și protejarea locurilor de muncă din centrul țării. Acordul de principiu dintre Romgaz și Azomureș înseamnă menținerea în funcțiune a celei mai mari capacități industriale din acest domeniu. Preluarea efectivă se va face în următoarele 3 – 4 luni, după obținerea tuturor aprobărilor”, a explicat Bolojan.

Vezi și:

Fermierii se confruntă cu o criză acută de îngrășăminte

Sursă: Agerpres

Marea Neagră, gazdă minunată pentru căluți de mare, calcani, delfini, rândunici de mare și crabi. Imagini inedite cu această bogăție marină, surprinse de cunoscutul scafandru constănțean Pascale Roibu  

Scafandrul Pascale Roibu ne invită să descoperim comoara vie din adâncul Mării Negre.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 mai 2026, 09:46 / actualizat: 1 mai 2026, 22:00

Căluți de mare, delicați și timizi, calcani, rândunici de mare, meduze, crabi, dar și delfini sunt prietenii subacvatici pe care turiștii i-ar putea vedea, în această minivacanță de 1 Mai, în zona Cazinoului din Constanța.

Tot ce trebuie să facă este să apeleze la ajutorul profesioniștilor care să îi ghideze în scufundări la mică adâncime. Și tot în zona Cazinoului, vor putea admira și 4 piese ce alcătuiesc muzeul subacvatic realizat de cunoscutul scafandru constănțean Pascale Roibu. În ultimii ani, acesta a dus în apele mării două statui ale poetului latin Ovidius, o statuie a zeului Poseidon și un bust de scafandru greu, toate împodobite, astăzi, cu dantelării bogate din alge și scoici.

Pascale Roibu – Explorări subacvatice, Facebook

Vă propunem un interviu cu Pascale Roibu semnat de Silvia Pascale.

Am văzut pe pagina ta de socializare foarte multe filmulețe în care surprinzi vietăți minunate, printre ele și căluții de mare. Cum arată Marea Neagră? Cum o descoperi tu în scufundările tale?

Pascale Roibu: Marea Neagră, în special în ultimii ani, arată mult mai curată, mai puțin poluată și cu o faună mult mai diversificată.

Sunt mai mulți căluți de mare? Ce ai observat?

Pascale Roibu: Da, din fericire, populația de căluți de mare s-a îmbunătățit, dar și alte specii, cum ar fi rândunica de mare, pisica de mare, calcanii – nu mai sunt atât de mult pescuiți de către pescadoarele turcești.

Ai văzut și delfini?

Pascale Roibu: Da, anul trecut în toamnă am văzut un delfin chiar în apropierea Cazinoului, eram la o scufundare pe adâncimea în jur de 7 metri și a trecut un delfin din specia cea mai mare pe lângă mine. Am fost și eu puțin speriat, dar apoi am reușit să-l flimez.

Cred că toate scufundările tale sunt o mare bucurie atunci când te întâlnești cu acești prieteni.

Pascale Roibu: Da, este chiar o foarte mare bucurie, pentru că Marea Neagră până de curând a fost foarte poluată și speciile nu prea se mai vedeau în apropierea țărmului.

Ce le recomanzi turiștilor care vor veni în această perioadă, în minivacanța de 1 Mai pe litoral, acei turiști care vor să facă scufundări subacvatice?

Pascale Roibu: Orice turist care vrea să facă o primă scufundare în Marea Neagră trebuie să fie însoțit de un instructor. Acesta îi va explica de la început despre echipament, cum să-l folosească, despre ce are de făcut sub apă, cum să echilibreze presiunea din urechea medie și internă. În jur de 45 de minute știu că se face un instructaj, iar apoi turistul împreună cu instructorul începe să exploreze aduâcurile mării, începând de la mal, bineînțeles.

Am privit cu foarte multă bucurie și cu foarte multă emoție imaginele surprinse de tine și pe acei căluții de mare care se apropiau, nu se temeau de scafandru, nu se temeau de om.

Pascale Roibu: Căluții de mare sunt foarte liniștiți în general, abia au apărut în perioada asta, sunt așa mai amorțiți puțin ca după hibernare, dar o să înceapă perioada lor de reproducere, o să fie mai activi.

Căluții de mare sunt un semn că Marea Neagră se simte bine, că este sănătoasă?

Pascale Roibu: Bineînțeles, acum mai mulți ani de zile nu prea se mai vedeau căluți de mare în apropierea țărmului, marea era foarte poluată, datorită deversărilor, dar acum marea este mult mai curată și populația de căluți de mare chiar se vede pe tot litoralul.

Se dă startul sezonului estival, câteva sfaturi aș dori să le transmiti turiștilor care vor veni la mare, nu neapărat să facă scufundări, cât să facă plajă, să se plimbe, să mănânce.

Pascale Roibu: Este de bun simț ca, în primul rând, orice turist să nu arunce gunoaie pe plajă, Sunt o mulțime de tomberoane în oraș, așa că pot depozita foarte ușor toate deșeururile.

Cu tot acestea, toamna, tone de deșeuri sunt luate, adunate, strânse. Încă nu suntem foarte bine pregătiți în a respecta natura așa cum se cuvine. În fiecare an găsim foarte multe dovezi că nu ne-am educat suficient de mult în acest sens.

Pascale Roibu: Din păcate, așa este, educația încă lasă de dorit. Poate că ar trebui și autoritățile să fie mai implicate și, ca în orice țară civilizată, unde educația s-a impus cumva.

Pentru tine, Pascale Roibu, scufundarea este un hobby, este o pasiune, dar este și un stil de viață. Cum te simți în momentul în care lași grijile deoparte și te scufunzi în mare?

Pascale Roibu: Mediul subacvatic chiar este o liniște deplină. Pur și simplu uit de toate grijile de la suprafață și mă încântă tot ce văd în Marea Neagră, până și un crab banal. Este o altă lume mult mai liniștită și mai benefică.

Ce poți să ne spui despre muzeul subacvatic de care te-ai ocupat în mare parte? Știu că ai dus statui, printre care și statuia lui Ovidius acolo, aproape de Cazino.

Pascale Roibu: Da, este un vis al meu de mai mulți ani pe care am reușit să-l realizez de curând. Cu ajutorul unor prieteni și foști colegi, urmează să mai scufund pe viitor câteva statui, tot cu o tematică pentru această zonă.

Mă bucur pentru că am văzut că acele statui chiar atrag diferți scafandri, curioși să le vadă, să facă o poză cu ele, să le admire.

Pascale Roibu: Avem statuia poetului latin Ovidius, statuia lui Poseidon, un bust al scafandrului greu și mai urmează.

Iar turiștii care vor veni să facă scufundări în zona Cazinoului le pot vedea pe toate acestea?

Pascale Roibu: Da, sunt de fapt patru statui – chiar dacă am numărat trei -, sunt două statui care-l reprezintă pe poetul Ovidius. Una este pe adâncimea de 2 metri, am scufundat-o special pe adâncime mică pentru a fi văzut de la suprafață de cei care fac snorkelling. Cea de-a doua este pe adâncimea de 6 metri. Statuile sunt scufundate pe adâncimi între 2 și 6 metri, că sunt foarte grele, depășesc 100 de kilograme.

Și acum sunt, bănuiesc, acoperite de scoici. Arată cu totul diferit.

Pascale Roibu: Da, acum s-au transformat într-un veritabil recif. Sunt acoperite de diferite specii de alge, de scoici, chiar și rapanele le invadează în timpul sezonului de vară.

Îți amintești de prima ta scufundare? Când a fost și cum te-ai simțit?

Pascale Roibu: Prima mea scufundare a fost în anul 2002. Un coleg scafandru de atunci, un prieten scafandru, m-a scufundat pentru prima oară în zona Plajei Modern. Era marea destul de agitată, dar am fost bucuros de experiență. Bineînțeles, apoi m-am angajat ca scafandru militar un an mai târziu și timp de 21 de ani am fost scafandru militar.

Dar primele repetiții, primele antrenamente, le-ai făcut în lacul de lângă satul natal, Zebil?

Pascale Roibu: Da, ca mai toți copiii. Era cea mai mare bucurie pe timpul verii să ne scăldăm în lacul Babadag, lângă Zebil. Zebil este fix pe malul lacului Babadag. Dar și în canalul de irigat. Este un canal destul de adânc de irigat, pe vremea aceea avea 4 metri. Și acolo ne testam apneea. Coboram până pe fundul canalului. Erau gropi pline cu mâl și acolo prindeam pești cu mâna.

Au fost niște antrenamente foarte bune care ți-au ghidat mai apoi cariera.

Pascale Roibu: Da, din joacă chiar m-au ajutat foarte mult pentru cariera de scafandru.

Ce îți propui în această vară?

Pascale Roibu: Să explorez în continuare Marea Neagră, pentru că fauna este din ce în ce mai diversificată, dar și să continui proiectul acesta cu muzeul subacvatic.

Mulțumesc, îți dorim mult succes!

Pascale Roibu: Și eu vă mulțumesc!

Constănțenii sau turiștii care iubesc adâncurile mării, dar nu pot face scufundări, pot vedea, în interiorul Cazinoului, imaginile subacvatice surprinse de Pascale Roibu.

Proiecțiile sunt parte a unei expoziții permanente, cu tematică marină. Tot acolo sunt expuse și două echipamente vechi din colecția personală – un echipament de scafandru greu cu cască și unul de scafandru comercial pentru adâncimi mari, a mai precizat exploratorul Pascale Roibu pentru Radio Constanța.

Polițiștii de frontieră au salvat 17 sturioni prinși în plasele braconierilor pe Marea Neagră

Exemplarele, din speciile păstrugă și nisetru, au fost eliberate în mediul natural.

Publicat de Adina Sîrbu, 30 aprilie 2026, 13:48

Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit, în Marea Neagră, mai multe plase de pescuit ilegale, cu o lungime totală de peste 700 de metri, în care erau capturate 17 exemplare de sturion.

În perioada 29 – 30 aprilie 2026, polițiștii din cadrul Grupului Nave Sulina în cooperare cu reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și ofițeri din cadrul Agenției FRONTEX au desfășurat mai multe acțiuni de prevenire și combatere a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat în zona mării teritoriale.

Cu această ocazie, au descoperit unelte de pescuit confecționate din fir monofilament și multifilament, care aveau o lungime totală de peste 700 de metri. În aceste plase erau capturate 17 exemplare de sturion din speciile păstrugă și nisetru, toate aflate în stare vie.

Exemplarele au fost eliberate imediat în mediul lor natural, conform reglementărilor legale în vigoare, iar uneltele de pescuit au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.

În toate cazurile, polițiștii de frontieră efectuează cercetări privind săvârșirea unor infracțiuni la regimul braconajului piscicol, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale.

Porturile Constanţa şi Rijeka (Croația) vor fi interconectate, pentru a facilita transportul de mărfuri între estul şi vestul continentului

Memorandum între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka din Croația, semnat la summitul Inițiativei celor Trei Mări.

Publicat de Adina Sîrbu, 29 aprilie 2026, 10:45

Porturile Constanţa din România şi Rijeka din Croaţia vor fi interconectate pentru a facilita transportul de mărfuri între estul şi vestul continentului, oferind o alternativă mai rapidă rutelor martime existente.

Un memorandum de înţelegere în acest sens a fost semnat, marți, de delegaţia condusă de preşedintele Nicuşor Dan la summitul Inițiativei celor Trei Mări.

Țările reunite în formatul Inițiativei celor Trei Mări au interese comune de securitate și economice, spunea președintele Nicușor Dan la Dubrovnik și adăuga că statele din regiune trebuie să funcționeze ca o piață unitară. El a subliniat că prioritare ar trebui să fie conectivitatea energetică, de transport și digitală.

Nicușor Dan: Trebuie să îmbunătățim conectivitatea, conectivitatea energetică, să vedem cum armonizăm regulile care se aplică companiilor în fiecare dintre țări, cum colaborăm între noi astfel încât autorități naționale să nu blocheze companii care investesc din alte țări, cum nouă ni s-a întâmplat la niște companii, deci un format foarte important pentru economia și pentru prosperitatea oamenilor din România.

Marți, în prezența președintelui Nicușor Dan, au fost semnate două documente de colaborare. Un memorandum de înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka din Croația, care va contribui la consolidarea conectivității regionale și la întărirea rolului portului Constanța ca hub strategic la Marea Neagră, și un al doilea, ce prevede aderarea României la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări.

Sursă: RRA

AUDIO | Eurodeputatul creștin-democrat Gheorghe Falcă (PPE): “Lucrăm la un proiect pentru a obține finanțare europeană să legi Salonic, Varna, Constanța, Tulcea și Odesa. Dacă ne uităm, vorbim de porturi de la Odesa, Tulcea ca un port fluvial, apoi vorbim de Constanța, port maritim, Varna și Salonic”

Regiunea Mării Negre capătă un rol tot mai important pentru Uniunea Europeană, atât în plan economic, cât și geopolitic, ca spațiu alternativ de legătură între Europa și Asia.

Publicat de Doina Sirbu, 28 aprilie 2026, 09:08

Într-o lume a rivalităților pentru controlul coridoarelor strategice, regiunea Mării Negre capătă un rol tot mai important pentru Uniunea Europeană, atât în plan economic, cât și geopolitic, ca spațiu alternativ de legătură între Europa și Asia.

Pentru Dobrogea, asta s-ar putea traduce în investiții în drumuri și căi ferate, dar și în proiecte strategice cu impact pe termen lung. Pe de o parte, UE finanțează marile coridoare europene de transport, cunoscute sub numele de rețeaua transeuropeană TEN-T, pentru a lega statele membre între ele la nivel rutier, feroviar și naval. Pe de altă parte, este avută în vedere construirea de „hub-uri” logistice multimodale, adică centre unde se concentrează activitățile de transport, depozitare și distribuție, pentru a permite o reacție rapidă și o circulație eficientă a mărfurilor și a capacităților militare. 

Despre toate aceste planuri și despre ce înseamnă ele de fapt pentru regiune, a vorbit eurodeputatul creștin-democrat Gheorghe Falcă (PPE), membru în Comisia de Transport și Turism, într-un interviu realizat de Andreea Dorobăț. 

GF: „Ca să fii competitiv, trebuie să ai o conectivitate foarte bună la nivel global, de aceea Uniunea Europeană investește masiv în conectare, pentru că vrem să fim competitivi. Pentru regiunea noastră, Marea Neagră este un pol de intrare și de ieșire. Evident, ne interesează și securitatea la Marea Neagră, pentru acest lucru Uniunea Europeană dorește să realizeze un hub de securitate. Noi facem toate eforturile ca acest hub de securitate să vină în zona Mării Negre, în apropierea Constanței, pentru că avem o garanție de sprijin datorită bazei militare de la Kogălniceanu.

În al doilea rând, discutăm despre port. A fost într-o proporție destul de bună reabilitată infrastructura de cale ferată datorită cerealelor care au venit din Ucraina și au trebuit să meargă în afara Uniunii Europene. 

Apoi, conectarea pe Dunăre este și cea mai rapidă și cea mai rentabilă și, cu excepția trenului, este cea mai puțin poluantă. De aceea, este important ca România să-și realizeze pe traseul Dunării cât mai multe hub-uri mici pentru transport, pentru a prelua marfa și a fi distribuite spre centrul Europei sau să vină marfa din centrul Europei spre noi. E un lucru care contează foarte mult, acest traseu al Mării Negre, și noi facem eforturi să dăm o valoare mult mai mare a ceea ce înseamnă Marea Neagră, portul și securitatea în jurul Mării Negre.”

AD: Aminteați de acest aspect al securității, iată, au trecut mai bine de patru ani de când a început războiul din Ucraina. Cum a schimbat acest conflict militar, modul în care Uniunea Europeană privește infrastructura și conectivitatea în această regiune?

GF: „În primul rând, în cadrul raportului de buget 2028-2034, pe domeniul mobilității militare a crescut bugetul de zece ori. Asta arată foarte clar ce a înțeles Uniunea Europeană: nevoia de mobilitate rapidă militară. Iar atunci când am învățat la școală că o infrastructură poate să aibă rol dual, adică civil și militar, uitați că de data aceasta se aplică, iar noi vom fi beneficiarii acestor bani, pentru că, în primul rând, trebuie să legi Marea Baltică cu Marea Neagră și apoi Marea Egee, să reușești să vii cu echipament din centrul Europei spre est. Pericolul vine din est și noi românii am spus întotdeauna că securitatea estului este importantă, pentru că Rusia rămâne un partener incorect. De aceea, ne interesează foarte mult securitatea la Marea Neagră și Europa investește atât de mult în acest domeniu. 

Mai mult, avem deja un comisar pe apărare, niciodată în istoria Uniunii Europene n-am avut un comisar pe apărare. S-au acordat bani pentru a crește capacitățile militare. România a primit din programul SAFE a doua valoare din Europa, o valoare care o parte merge în infrastructura de transport legând Siretu și Pașcani cu Iași-Ungheni. Asta înseamnă că finalizăm infrastructura duală de autostradă și în nord-estul României, iar o altă parte va merge în modernizarea industriei de apărare și ne-am bucurat că am făcut un parteneriat cu Ucraina pentru realizarea dronelor în România.”

AD: Ce proiecte de infrastructură din județul Tulcea sau din Dobrogea ar face diferența într-un scenariu de criză? 

GF: „Noi lucrăm la un proiect pentru a obține finanțare europeană să legi Salonic, Varna, Constanța, Tulcea și Odesa. Dacă ne uităm, vorbim de porturi de la Odesa, Tulcea ca un port fluvial, apoi vorbim de Constanța, port maritim, Varna și Salonic. Este pe culoarul 8, e un scop al României împreună cu Bulgaria și cu Grecia.

Comisarul pe transporturi este grec, este chiar fostul președinte a regiunii Macedonia cu capitala la Salonic. O să mai avem un traseu al trenului de mare viteză și de aceea aceste proiecte sunt importante pentru că odată ajută economic această regiune, odată ajută mobilitatea de marfă fiind acele porturi, dar indirect, așa cum am spus, fiind infrastructură duală, ajută și la o mobilitate militară în caz de necesitate. De aceea, în zona Dobrogea, evident, și Tulcea, investițiile sunt majore și contează foarte mult să conectăm această regiune spre București și apoi mărfurile se meargă spre centrul Europei.

Uniunea Europeană a prezentat deja traseele trenului de mare viteză. Asta înseamnă că trebuie să legăm Bucureștiul cu Budapesta și Bucureștiul cu Sofia. În acest moment avem tren de medie viteză între București și Constanța și atunci când vei pleca de la Constanța mergi cu tren de medie viteză până la București și apoi pleci în Europa Centrală sau în sud, spre Sofia cu tren de mare viteză.  Lucrul acesta ajută la mobilitatea mărfii din portul Constanța, dar și la mobilitatea turiștilor care, doar pe traseul București Budapesta vor economisi 8 ore față de ceea ce înseamnă parcurgerea acestui traseu în acest moment.”

AD: Cât este responsabilitatea europeană și cât este responsabilitatea națională când vine vorba de astfel de investiții? 

GF: „Cred că ar trebui în România să facem o prezentare exact legată de întrebarea dumneavoastră. Care sunt atribuțiile Uniunii Europene și care sunt atribuțiile statelor membre. Cu referire la transporturi, atribuțiile sunt partajate. Acesta este termenul, în sensul că Uniunea Europeană reglementează sistemul. Același STAS-uri trebuie să existe la autostradă, același STAS-uri trebuie să existe la infrastructura de cale ferată, regulamentele de deplasare. Dar în același timp, prin partajare, statele membre trebuie să-și coordoneze politicile naționale. Uniunea Europeană sprijină infrastructura pe traseele TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport). S-au creat aceste trasee mari unde se acordă și finanțare, iar statele membre trebuie să lucreze pe infrastructura locală și regională. Așa cum cred că știți, România are structură regională de cale ferată. Responsabilitatea României este să modernizeze infrastructura aceasta în zona regiunilor, iar Uniunea Europeană îți dă sprijin pe marile culoare.

Gândiți-vă că atunci când am vorbit de trenul de mare viteză, vorbim de două puncte critice, să treci Carpații și să treci Dunărea. Traseul este astăzi definit, iar Uniunea Europeană finanțează tunelul cam de 9 km între Brașov și Predeal, tunel care va fi folosit și la trenul de mare viteză. Asta înseamnă că Uniunea Europeană lucrează împreună cu statul membru la marile proiecte și statul național trebuie să lucreze la infrastructura din domeniul regional.”

AD: Ce linii de finanțare au la dispoziție autoritățile din județul Tulcea și Dobrogea pentru modernizarea acestei infrastructuri de transport? 

GF: „Toate autoritățile locale, prin Programele Operaționale Regionale, au posibilitatea să realizeze infrastructură de tramvai. Asta înseamnă că Uniunea Europeană dorește să avem un transport ecologic, rapid, pentru că ai o cale de rulare aproape independentă pe toate traseele.

Tot în Programele Operaționale Regionale se pot moderniza drumurile județene, infrastructura de drumuri județene, iar în mandatul 2014-2021 România a depus la Bruxelles un ITI în Delta Dunării. Îmi aduc aminte, era atunci de un miliard o sută de milioane, ceea ce este o sumă și astăzi foarte mare, darămite atunci, dar cu regret trebuie să spunem că acel ITI nu a dus la implementarea lui totală. Dar important este că în regiune s-a construit acel pod între Brăila și Galați, între cele două orașe, spre Tulcea, cu bani europeni, asta permițând conectarea portului Constanța spre nordul României.”

AD: Ne puteți spune câte ceva și despre liniile de finanțare dedicate infrastructurii portuare? 

GF: „Această linie merge direct la Ministerul Transporturilor. Noi deja am beneficiat și am modernizat tot ce înseamnă în Constanța infrastructura de calea ferată, liniile de intrare și de ieșire. Porturile primesc doar finanțări pentru partea de securitate. Cred că s-au și cumpărat deja ambarcațiuni care permit porturilor să își mențină securitatea în zona Mării Negre.”

AD: Ce condiții trebuie să îndeplinească autoritățile din România pentru a beneficia de aceste finanțări? 

GF: „Nu trebuie să aibă nimic specific. Finanțările au aceeași tematică pentru orice stat membru. Trebuie doar să te pregătești, să îți faci documentație tehnică și vei intra într-o anumită competiție. 

Vreau să știți că pe lângă banii bine definiți din Programul Operațional Regional, din Programele Operaționale Sectoriale și acolo avem și transporturi, sunt la Uniunea Europeană bani bine structurați care pot să creeze hub-uri logistice. Companii private pot să-și realizeze terminarea de containere. Hub-urile acestea mențin fluxul de mărfuri. Acești bani sunt în două proiecte. Fondul pentru competitivitate europeană unde la dispoziție sunt 200 de miliarde de euro și în Programul Orizont Europa, unde mai sunt 200 de miliarde de euro. Asta înseamnă că companiile private ar trebui să apeleze la firme de consultanță și să câștige astfel de proiecte. Vreau să știți că în vestul țării s-au primit bani pentru astfel de hub-uri, atât pentru modernizarea infrastructurii pentru logistica aceasta, cât și pentru parcări securizate ca tirurile care vin și se conectează la aceste hub-uri să fie într-o zonă de securitate. 

Autoritățile locale, județene, guvernul României trebuie să joace cartea oportunității generate de bani europeni, oportunității generate de viitoarele trasee de autostradă, repet, Salonic – Varna – Constanța – Tulcea – Odesa, să sprijine realizarea hub-ului de securitate în Marea Neagră.

Trebuie să avem un parteneriat între administrațiile locale, județene și guvern pentru a beneficia de astfel de infrastructură pentru că, așa cum am spus, această infrastructură de cale ferată, această infrastructură de autostrăzi ajută economia, ajută în același timp și turismul, iar regiunea se bazează pe turism, iar mișcarea într-un timp foarte rapid a cetățenilor dă o liniște turistului care ajunge în punctul de relaxare mult mai rapid decât ajunge în acest moment.”

Toate aceste proiecte fac parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de a conecta mai bine regiunile periferice din est de centrul continentului și de a crește mobilitatea mărfurilor și a pasagerilor. Pentru Dobrogea, asta ar putea însemna oportunități de dezvoltare pe mai multe planuri: de la modernizarea infrastructurii de transport și a celei portuare, până la atragerea de investiții private și sprijinirea turismului. Rămâne de văzut dacă autoritățile din România vor reuși sau nu să valorifice acest potențial.

SULINA: Delfini, sturioni și un rechin, capturați în plasele braconierilor din Marea Neagră, redați mediului natural de polițiștii de frontieră

Acțiune antibraconaj în zona Cap Sahalin.

Publicat de Adina Sîrbu, 26 aprilie 2026, 10:38

Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit în Marea Neagră mai multe plase de pescuit ilegale, în lungime totală de 950 de metri, în care erau capturate 6 exemplare de sturion, 5 delfini și un rechin.

În data de 25.04.2026, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă – Grup Nave Sulina, în cooperare cu lucrători din cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și Poliția orașului Sulina, au desfășurat o acțiune pe linia prevenirii și combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat în zona Mării Negre.

În timpul misiunii, în zona Cap Sahalin, au fost descoperite unelte de pescuit confecționate din fir textil și multifilament, cu lungimea totală de 950 de metri. În acestea erau capturate șase exemplare de sturion din specia păstrugă, cinci delfini și un rechin, toate în stare vie.

Exemplarele au fost eliberate și redate mediului natural, conform prevederilor legale în vigoare, iar uneltele de pescuit au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

În cauză a fost întocmită dosar penal sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni la regimul braconajului piscicol iar polițiștii de frontieră desfășoară activităti de indentificare a autorilor.

TULCEA: Sturioni eliberați în Marea Neagră de polițiștii de frontieră

În timpul controalelor a fost ridicată în vederea confiscării și o ambarcațiune.

Publicat de Doina Sirbu, 24 aprilie 2026, 12:59

Polițiștii de frontieră tulceni și constănțeni ai Gărzii de Coastă au eliberat, săptămâna aceasta patru exemplare de sturion prinse în plase de pescuit în Marea Neagră, lungimea totală a plaselor monofilament ridicate în vederea confiscării în ultima săptămână fiind de peste 1,5 kilometri.

Potrivit unui comunicat de presă remis vineri de Garda de Coastă, cele mai multe plase, cu o lungime totală de 762 de metri, au fost ridicate din lacul Merhei de lucrătorii Sectorului Poliției de Frontieră Chilia, în acestea aflându-se 65 de kilograme de pește.

‘Polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Sulina au desfășurat o acțiune similară, în timpul căreia au descoperit, în Marea Neagră, mai multe plase de pescuit cu captură de pește în ele. În urma verificărilor suplimentare, s-a constatat că lungimea totală a plaselor este de 378 metri, iar în acestea se aflau patru sturioni. Exemplarele au fost redate mediului natural, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar plasele au fost ridicate în vederea confiscării și introduse în camera de corpuri delicte a instituției’, se arată în sursa amintită.

De asemenea, în timpul controalelor a fost ridicată în vederea confiscării și o ambarcațiune.

‘În data de 23.04.2026, polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Midia au identificat două persoane care desfășurau activități de pescuit comercial în Marea Neagră, folosind o ambarcațiune cu motor. În urma verificărilor, a reieșit că barca avea inscripționat un număr de identificare fals, acesta aparținând, de fapt, altei ambarcațiuni. Totodată, în interiorul acesteia au fost identificate și ridicate plase de pescuit în lungime totală de aproximativ 460 de metri’, se specifică în comunicatul Gărzii de Coastă.

Potrivit sursei, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni la regimul braconajului piscicol și desfășoară activități specifice în vederea identificării persoanelor implicate.

Sursă: AGERPRES

Activiştii Greepeace România protestează în faţa Ministerului Mediului

Protestatarii cer protejarea Mării Negre.

Publicat de Adina Sîrbu, 23 aprilie 2026, 10:27

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a refuzat să primească cele peste 67.000 de semnături pentru protecţia Mării Negre, iar singura soluţie sustenabilă pentru securitatea energetică a României este accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă, afirmă activiştii Greenpeace România, care protestează, joi, în faţa Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Activiștii Greenpeace România au ocupat astăzi trotuarul din fața Ministerului Mediului, instalând o masă de discuții și un tablou reprezentând cele peste 67.000 de semnături ale cetățenilor pentru protejarea Mării Negre.

Organizația a recurs la acest protest după ce Ministerul a amânat timp de aproape un an audiența cerută de activiști, invocând „agende încărcate” și „sloturi neconfirmate”, deși solicitarea a fost depusă încă din iulie 2025.

Totodată, acțiunea de protest vine și în contextul unei situații alarmante pe litoralul românesc, unde 23 de delfini au eșuat recent pe plajele de pe litoral, spun reprezentanții organizației.

În timp ce Ministerul Mediului evită dialogul cu societatea civilă de 9 luni, proiectul Neptun Deep a început deja forajul la 160 km în larg. Greenpeace România avertizează că distanța uriașă față de țărm nu este un paravan pentru dezastre ecologice și cere Ministerului transparență totală și monitorizarea strictă a proiectului.

„Marea Neagră nu are timp de amânări. Până acum, Diana Buzoianu a refuzat să primească cele peste 67.000 de semnături pentru protecția Mării Negre. Fiecare zi de inacțiune este o amenințare pentru viața din Marea Neagră, am văzut chiar recent ce pierderi putem suferi. Dacă Ministra este prea ocupată să ne primească în birou, am adus noi masa de discuții în fața Ministerului. Nu plecăm fără să transmitem oficial mesajul zecilor de mii de semnatari.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Organizația de mediu reiterează că singura soluție sustenabilă pentru securitatea energetică a României este accelerarea tranziției către energie regenerabilă, singura care elimină dependența de extractivismul periculos și importurile scumpe, protejând totodată biodiversitatea și viața din Marea Neagră, grav afectate de război, exploatări offshore și poluare.

Greenpeace România solicită Ministerului Mediului monitorizare și supraveghere strictă a fiecărei etape a proiectului Neptun Deep, pentru a preveni orice potențial accident ecologic care ar putea fi ascuns în largul mării.

„Este esențial ca publicul să aibă acces constant la informații relevante despre evoluția și impactul de mediu al proiectului, iar autoritățile să asigure o supraveghere reală și riguroasă. În prezent, monitorizarea este realizată în mare parte de companie, iar rolul autorităților trebuie să fie unul activ, de verificare independentă, nu de simplă preluare a datelor furnizate.” a mai declarat Alin Tănase.

Studiu: Condiții favorabile pentru relansarea acvaculturii de stridii în România

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa".

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 aprilie 2026, 19:36

Un studiu științific, realizat în premieră pentru România, oferă soluțiile necesare pentru relansarea acvaculturii de stridii (Magallana gigas) pe litoralul românesc, informează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Studiul ”Reviving Oyster Aquaculture in Romania. A Scientifically Driven Study Aiming at Obtaining Missing-Link Data for Successful Production” a fost coordonat de Dr. Victor Niță și Dr. Magda Nenciu. Acesta a vizat generarea de date esențiale pentru acvacultura de stridii, folosind un sistem experimental de tip „long-line”, instalat în Baia Mamaia.

Timp de un an, au fost monitorizați parametri critici, precum rata de creștere, calitatea microbiologică și influența factorilor de mediu.

Concluzii principale:
• Condițiile de mediu din sectorul românesc al Mării Negre sunt favorabile pentru dezvoltarea ostreiculturii.
• Cele mai bune rezultate de creștere au fost înregistrate la adâncimea de 6 metri.
• Indicele de condiție confirmă o calitate comercială ridicată a exemplarelor cultivate.

Această lucrare reprezintă fundamentul științific pentru viitorul acvaculturii de stridii.
Studiul științific poate fi citit aici: https://www.mdpi.com/2410-3888/11/5/2

Foto – INCDM „Grigore Antipa”

Investiţii americane de 3,5 miliarde de euro în producţia de energie şi gaz anunță ministrul Bogdan Ivan

Modernizarea Unității 1 de la Cernavodă și finanțarea Unităţilor 3 şi 4, în discuție.

Publicat de Adina Sîrbu, 18 aprilie 2026, 13:56 / actualizat: 18 aprilie 2026, 18:12

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că ar fi negociat investiţii americane de 3,5 miliarde de euro în producţia şi transportul de energie şi gaze naturale din România, după discuțiile cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale şi oficiali de rang înalt din SUA.

El a scris pe Facebook că România ar fi obţinut o finanţare de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi s-ar fi discutat despre finanţarea Unităţilor 3 şi 4, despre care ministrul spune că ar înseamna aproximativ 19.000 de locuri de muncă şi 33% energie nucleară în producţia naţională.

În paralel, s-ar fi obţinut sprijin direct pentru proiectele de gaze naturale din Marea Neagră şi pentru „întărirea rolului României în regiune” printr-o finanţare de aproape 500 de milioane de dolari.

Bogdan Ivan: În urma întâlnirilor pe care le-am avut la cel mai înalt nivel în Statele Unite ale Americii, cu preşedintele Băncii Mondiale, cu preşedintele US Exim Bank, cu ministrul energiei din State, am venit cu o serie de lucruri care sunt extrem de importante pentru România şi anume, un acord care va crea finanţarea pentru producţia de energie nucleară din ţara noastră, la Cernavodă, din partea Băncii Mondiale. România va fi prima ţară din lume care finanţează energie nucleară, cu bani cu dobândă foarte mică – şi când spun asta, mă refer la dobânzi care sunt cuprinse între 1 şi 1,5%, comparativ cu 6-7%, cât se împrumută astăzi România, pentru a ne asigura că în următorii 30 de ani vom produce energie electrică în bandă, la un cost care să nu depăşească 100 de euro pe megawatt, lucru care ne dă credibilitate şi automat, capabilitatea de dezvoltare economică a ţării noastre.

O delegaţie ministerială condusă de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, participă în această săptămână la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în Washington DC, Statele Unite ale Americii.

Sursă: RRA

SULINA: Sturioni prinși în plasele braconierilor, eliberați în mediul natural

Polițiștii de frontieră au salvat 5 sturioni prinși în plasele ilegale din Marea Neagră.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 aprilie 2026, 12:17

Marți, 14 aprilie 2026, polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Sulina au desfășurat o acțiune pe linia prevenirii și combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

În timpul misiunii, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit în Marea Neagră mai multe plase de pescuit abandonate, în lungime totală de peste 750 de metri, în care erau capturate 5 exemplare de sturiron.

Acestea au fost redate mediului natural, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar plasele au fost ridicate în vederea confiscării și introduse în camera de corpuri delicte a instituției.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni la regimul braconajului piscicol și desfăşoară activități specifice în vederea identificării autorilor.

GNM: Peste 6 km de plase de pescuit, confiscate într-o amplă acțiune națională de combatere a braconajului piscicol

Comisarii Gărzii de Mediu au acționat în zonele de risc ridicat de pe Dunăre, din Deltă și de pe litoral

Publicat de Adina Sîrbu, 6 aprilie 2026, 15:10

6,5 kilometri de plase de pescuit ilegale și 150 de kilograme de pește redate mediului natural – este bilanțul Gărzii Naționale de Mediu, în urma unei acțiuni naționale de combatere a braconajului piscicol din ultimele două săptămâni.

Garda Națională de Mediu a mobilizat 30 de comisari, care, alături de Poliția Rutieră Tulcea și jandarmii constănțeni și tulceni, care au acționat în zonele de risc ridicat de pe Olt, Dunăre, în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre.

Au fost verificate peste 2.400 de vehicule pentru a depista transportul ilegal de pește braconat, iar rezultatele sunt îngrijorătoare.

„Mediul natural infestat de plase monofilament, setci, vintire și alte unelte ilegale, unele improvizate (tip pripon). Puse cap la cap, lungimea totală a plaselor se apropie de 6,5 km. Sute de kg de pește transportat ilegal, fără niciun document de proveniență, în vehicule performante, cu capacitate mare de refrigerare. Plase abandonate, fără marcaje, un pericol pentru mediu și pentru oameni. Protejarea biodiversității nu este o opțiune, ci o responsabilitate directă. În teren vedem clar cât de mare este presiunea asupra resurselor naturale, iar astfel de acțiuni sunt esențiale pentru a o reduce. Vom continua controalele cu aceeași intensitate pentru a descuraja orice activitate ilegală. Resursele naturale aparțin tuturor și trebuie protejate ca atare”, a declarat Marius Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu.

În total, au fost întocmite sesizări penale și indisponibilizate vehicule care transportau pește de ordinul sutelor de kilograme, aplicate amenzi de 180.000 de lei pentru 5 agenți economici, 150 de kg de pește eliberate în mediul natural, unelte de pescuit confiscate, în valoare de aproximativ 48.000 de lei și peste 6 km de plase, majoritatea monofilament, scoase din mediul natural.

La acțiune au participat comisari din Comisariatul General, Comisariatul Rezervației Biosferei Delta Dunării și comisariatele județene Galați, Olt, Călărași, Hunedoara, Covasna, Prahova, Tulcea, Giurgiu și al municipiului București.

Sesizarea președintelui Nicușor Dan în cazul legii privind utilizarea plajei Mării Negre, la CCR

Șeful statului arată în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului.

Publicat de Doina Sirbu, 1 aprilie 2026, 07:31

Curtea Constituțională a României (CCR) ia în discuție, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii privind utilizarea plajei Mării Negre.

În luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Noua soluție legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică.

Șeful statului arată în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului.

El atrage atenția că autoritățile administrației publice locale, care nu reprezintă instituții de utilitate publică, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri.

Astfel, soluția legislativă ce vizează atribuirea în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic contravine dispozițiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție, apreciază președintele.

Sursă: AGERPRES

Președintele Nicușor Dan: Securitatea la Marea Neagră, tema unei reuniuni NATO

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a confirmat o nouă vizită în România, la Summitul B9 din luna mai

Publicat de Adina Sîrbu, 19 martie 2026, 14:48

Secretarul general NATO, Mark Rutte, și președintele României, Nicuşor Dan, s-au întâlnit, joi, la sediul NATO din Bruxelles, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, în special al amenințării Iranului față de țara noastră, dar și pentru continuarea sprijinirii Ucrainei.

Cei doi au declarat, în conferința de presă comună, că, în acest moment, România se bucură de cea mai bună apărare și de cele mai bune echipamente pentru a descuraja orice potențială amenințare, iar întărirea apărării continuă.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a subliniat că România și-a dovedit valoarea ca aliat în ultimii 20 de ani și este unul dintre pilonii centrali ai apărării aliate pe Flancul Estic. Ca atare, are și cele mai bune echipamente de descurajare, de la intrarea în Alianță până în prezent. NATO a întărit capacitatea de apărare pe teritoriul țării noastre prin mai multe operațiuni și echipamente, iar acesta este un demers care continuă. Un exemplu este Santinela Estică.

Mai mult, gestul României de a permite Statelor Unite de a utiliza bazele militare pentru operațiunile din Orientul Mijlociu a venit la pachet cu dotări suplimentare pentru scutul antirachetă de la Deveselu, cel care apără România și flancul Alianței de posibile atacuri dispre est.

Nicuşor Dan: România este o țară sigură, chiar mai sigură. Am discutat despre noi capabilități în est pentru țările din Flancul Estic, deci, pentru România. Am discutat despre Marea Neagră, şi NATO va avea o întâlnire pe subiectul Mării Negre și pe proiectul nostru de hub de securitate la Marea Neagră.

Mark Rutte a confirmat o nouă vizită în România la Summitul B9 din luna mai, a doua prezență în țara noastră la un an și jumătate de la preuarea mandatului de secretar general al Alianței.

El afirmă că forțele aliate apără România pe uscat, pe mare și aerian. În ultimele șapte zile, avioanele NATO au decolat în misiuni de intervenție, alături de avioanele F-16 românești, iar aliații au cele mai noi tehnologii de combatere a dronelor.

Dotările unor aliați, precum România sau Turcia, fac parte din apărarea spre est a Alianței și vizează și Orientul Mijlociu, dovadă: interceptarea rachetelor balistice iraniene îndreptate spre Turcia, a mai spus secretarul general NATO.

Sursă: RRA

Petrolier grec, având un român în echipaj, a fost lovit în Marea Neagră în apropiere de un port rusesc

Nu s-au înregistrat victime, petrolierul nu avea marfă la bord și mediul nu a fost poluat.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 martie 2026, 14:30

Un petrolier grec, având și un marinar român printre membrii echipajului, a fost lovit sâmbătă în timp ce se apropia de portul rusesc Novorossiisk din Marea Neagră, a anunţat proprietarul său, autorităţile elene precizând că atacul nu a făcut victime, relatează AFP.

Compania Maran Tankers Management, cu sediul în Atena, a explicat că nava sa de marfă Maran Homer a fost lovită de un „dispozitiv neidentificat” în timp ce se afla chiar în afara apelor teritoriale ruseşti, aşteptând instrucţiuni pentru a se îndrepta către terminalul petrolier Caspian Pipeline Consortium (CPC) din Novorossiisk.

Nava de tip Suezmax urma să preia o încărcătură de ţiţei kazah, conform companiei.

„Puntea şi echipamentele de punte ale navei au suferit doar daune materiale minore. Petrolierul nu transporta nicio marfă, iar mediul nu a fost poluat. Acesta a părăsit deja Novorossiisk”, a explicat compania într-un comunicat de presă.

Ministerul Afacerilor Maritime din Grecia a precizat că cei 24 de membri ai echipajului – 10 greci, 13 filipinezi şi un român – sunt „în stare bună”.

Sursă: Agerpres

TULCEA: Protocol pentru intervențiile de urgență ale ARSVOM pe mare, în zona Portului Sulina

În hotărârea CJSU Tulcea se constată necesitatea asigurării asistenţei medicale de specialitate în cazul urgenţelor majore din timpul misiunilor de salvare ale ARSVOM.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 martie 2026, 08:31

Ministerul Transporturilor şi cel al Sănătăţii trebuie să încheie un protocol de colaborare în baza căruia Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare din Constanţa să intervină în cazurile medicale apărute pe Marea Neagră în apropiere de Portul Sulina, se arată într-o hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, publicată pe site-ul Prefecturii Tulcea.

Totodată, ARSVOM trebuie să încheie la rândul său protocoale cu instituţiile medicale de profil pentru a asigura suportul de specialitate pentru cazurile care-i depăşesc competenţa şi trebuie întocmită o procedură unitară MEDEVAC pe mare, pentru transportul persoanelor de pe navele aflate în Marea Neagră la Tulcea, se arată în acelaşi document.

Acesta nu detaliază necesitatea acestor protocoale, dar în ultimii aproape 20 de ani diferiţi conducători ai unor instituţii ale statului au semnalat lipsa unor protocoale care să protejeze medicii care intervin la pacienţii de pe navele maritime, precum şi a celor în baza cărora se poate efectua transportul acestora la o unitate de îngrijiri medicale.

În hotărârea adoptată luni de CJSU se constată și necesitatea asigurării asistenţei medicale de specialitate în cazul urgenţelor majore din timpul misiunilor de salvare ale ARSVOM Constanţa.

De altfel, legislaţia românească deficitară a fost reclamată în mai multe domenii de activitate din judeţul Tulcea, în mod special după aderarea României la Uniunea Europeană, în contextul în care judeţul Tulcea include o suprafaţă importantă de arii naturale protejate, inclusiv Delta Dunării şi Munţii Măcinului, zone cu regim de protecţie special.

Sursă: AGERPRES

Ilie Bolojan: Plafonare administrativă a prețului la gaz pentru populație și CET-uri, liberalizare din 2027

Protejarea populației și întărirea sectorului energetic, priorități ale Executivului.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 februarie 2026, 21:01

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 va exista o perioadă tranzitorie cu un preț la gaze naturale care nu va mai fi plafonat, ci administrat pentru consumatorii casnici, astfel încât să fie stabil.

Ilie Bolojan a explicat că va fi reglementat prețul la gaz pentru consumatorii casnici pe tot lanțul – de la producător la transportatori, la distribuitori și la furnizori, menționând că „prețul va rămâne stabil”.

„Un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de puseul de inflație posibil, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că, din 2027, România va avea un avantaj important în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger”, a afirmat Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Potrivit premierului, anul 2027, când va fi această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea prețului la gaz.

„Propunem deci ca, între 1 aprilie anul acesta, sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii martie 2027, să existe o perioadă tranzitorie, cu un preț care nu va mai fi plafonat, un preț administrat pentru consumatorii casnici. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa prețuri pentru casnici pe tot lanțul, de la producători, la transportatori, la distribuitori și la furnizori, asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice, pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar, așa cum sunt datele astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon”, a precizat premierul.

Întărirea sectorului energetic, prin creșterea capacităților de stocare și finalizarea centralelor Mintia și Iernut, prioritate a Executivului.

„Un alt domeniu important, care este o prioritate pentru guvern, este cel de a ne întări sectorul energetic și ceea ce derivă din acest sector. Este important să ne creștem capacitățile de stocare și vom pune o presiune pe Hidroelectrica. Pentru a-și crește capacitățile de stocare, ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 de megawați. Au întârzieri destul de mari, dar fiecare megawatt în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei, pe care țara noastră îl achiziționează la vârf de consum seara, când nu avem energie suficientă, iar dublat de economiile care se fac prin această acumulare la prânz, când practic energia se irosește, înseamnă un element important pentru echilibrarea mixului energetic”, a mai spus Ilie Bolojan.

Anul acesta, Guvernul trebuie să susțină finalizarea a două proiecte majore în domeniul gazelor naturale.

„Este vorba de centrala de la Mintia și mâine dimineață voi avea o întâlnire cu investitorii care sunt într-o stare avansată și, de asemenea, cea de la Iernut. Cele două centrale echilibrează sistemul energetic național, asigură energia necesară în condițiile în care am închis în acești ani centralele pe cărbune și, de asemenea, pun în valoare suplimentar, începând din 2027, resursa suplimentară de gaz pe care o vom avea din Marea Neagră”, a precizat Bolojan.

În același context, referindu-se la politicile guvernamentale din domeniul gazelor, premierul a menționat și măsurile de salvare avute în vedere pentru Combinatul siderurgic Liberty Galați.

Sursă: AGERPRES

FOTO: Vânătorul de mine M 270, misiuni în cadrul Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră

Sâmbătă, 17 ianuarie, cele patru nave din compunerea grupării au acostat în portul militar Constanța.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 17 ianuarie 2026, 15:48

Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” participă, în perioada 6-18 ianuarie, la cea de-a opta activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM BS TG – Mine Countermeasures Black Sea Task Group).

Sâmbătă, 17 ianuarie, cele patru nave din compunerea grupării au acostat în portul militar Constanța, pentru refacerea capacității de luptă și pentru analizarea activităților executate în ultimele zile pe mare, în cadrul unei ședințe de lucru desfășurate la sediul Comandamentului Flotei „Viceamiral Vasile Urseanu”, în prezența comandantului structurii, contraamiralul Cornel-Eugen Cojocaru, informează MApN.

Pe durata misiunii, alături de cele trei nave partenere din Bulgaria și Turcia, nava comandant TCG Ütğm Arif Ekmekçi (A 575), vânătorul de mine TCG Ayvalık (M 267) și dragorul maritim BGS Priboy (M 63), vânătorul de mine românesc M 270 a executat activități de cercetare contra minelor, de supraveghere a spațiului maritim, precum și de instruire în comun, contribuind la asigurarea libertății de navigație în bazinul Mării Negre.

Prin participarea la activările MCM BS TG, Forțele Navale Române contribuie la îndeplinirea angajamentului țării noastre față de consolidarea securității regionale și asigurarea traficului maritim, în contextul riscurilor actuale generate de prezența pericolelor de navigație din Marea Neagră.

Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” are un echipaj format din 43 de militari și este comandat de căpitan-comandorul Denis Giubernea.

La Constanța ar putea fi înființat un Centru european de securitate la Marea Neagră

Centrul ar reprezenta o oportunitate strategică pentru România și ar asigura o mai bună coordonare între Uniunea Europeană, NATO şi statele din zonă, susține eurodeputatul PSD, Victor Negrescu.

Publicat de Adina Sîrbu, 8 ianuarie 2026, 08:30

Un Centru european de securitate la Marea Neagră ar putea fi înfiinţat la Constanţa, proiect care a primit deja sprijinul oficial al Comisiei Europene.

Președintele României Nicușor Dan a subliniat recent importanța acestui centru de securitate, un proiect inclus și în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, care, potrivit autorităților de la București, ar putea fi amplasat la Constanța.

În acest context este momentul ca autoritățile române să vină și cu un proiect concret, după cum afirmă vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, inițiatorul acestui demers.

Eurodeputatul PSD, Victor Negrescu, a explicat la Radio România Actualităţi că un asemenea centru reprezintă o oportunitate strategică pentru ţara noastră, dar ar asigura şi o mai bună coordonare între Uniunea Europeană, NATO şi statele din zonă, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Chiar în această săptămână voi trimite o serie de solicitări, adrese către autoritățile competente la nivel național, pentru ca ele să se coordoneze, să elaboreze acest proiect, în așa fel încât să convingem Bruxelles-ul să dea drumul cât se poate de rapid creării acestui hub și să îl finanţeze adecvat. Pentru că obiectivul secundar este să ne asigurăm că în bugetul Uniunii Europene, pe termen lung, avem o linie bugetară dedicată acestui hub, cu proiecte concrete, de exemplu, pentru dezvoltarea Portului Constanța, pentru îmbunătățirea conexiunilor între România, Bulgaria și, de ce nu, poate chiar Grecia și proiectele dedicate coridorului sudic. Sau dezvoltarea unor proiecte mai ample, care leagă mai mult Europa de Turcia sau zona Caucazului, în așa fel încât România și, practic, flancul estic, să nu mai fie doar o zonă periferică a Europei, ci o zonă cheie pentru dezvoltarea economică ulterioară a Uniunii Europene, a declarat eurodeputatul.

Reacția Ucrainei privind drona Sea Baby neutralizată de scafandrii militari în Marea Neagră

SBU: Niciunul dintre sistemele de drone Sea Baby nu a intrat în apele teritoriale româneşti.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 decembrie 2025, 14:48

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat, miercuri seară, că toate dronele sale maritime Sea Baby angajate în misiuni operaţionale în regiunea Mării Negre au fost identificate, că nu a pierdut niciuna şi că niciuna nu a intrat în apele teritoriale româneşti, informează Reuters.

„Niciunul dintre sistemele de drone Sea Baby ale SBU nu a intrat în apele teritoriale româneşti. Ucraina aderă cu stricteţe la dreptul internaţional, nu încalcă frontierele internaţionale şi îşi tratează partenerii cu respect, se menţionează într-un comunicat emis de serviciul de presă al SBU.

Reacţia părţii ucrainene vine după ce Ministerul Apărării Naţionale a informat, miercuri, că o dronă maritimă aflată în Marea Neagră la 36 de mile est de Constanţa şi care punea în pericol navigaţia a fost neutralizată de scafandrii militari din cadrul Forţelor Navale Române.

Potrivit comunicatului menţionat, scafandrii militari EOD, specializaţi în lupta împotriva dispozitivelor explozive, din cadrul Forţelor Navale Române, au executat miercuri o misiune de neutralizare a unui obiect care punea în pericol navigaţia în Marea Neagră, la solicitarea Gărzii de Coastă.

În ultimii aproape patru ani, în Marea Neagră, au fost neutralizate aproximativ 150 de mine marine, 7 dintre acestea fiind distruse de Forţele Navale Române, se mai menţionează în comunicatul MApN.

Reuters scrie că un purtător de cuvânt al MApN a refuzat să specifice ţara de provenienţă a dronei, dar a confirmat că este vorba de o dronă Sea Baby.

Îngrijorările legate de siguranţa transportului maritim în Marea Neagră, după atacuri asupra unor petroliere având legături cu Rusia, unele revendicate de Ucraina, au dus la creşterea primelor de asigurare într-o întindere de apă crucială pentru transportul de cereale, ţiţei şi produse petroliere.

De altfel, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat miercuri tocmai despre siguranţa în Marea Neagră, a declarat o sursă din Ministerul de Externe turc, după ce Ankara şi-a exprimat preocuparea cu privire la atacuri.

România, Bulgaria şi Turcia au un grup operativ comun pentru dezamorsarea minelor rătăcite, care au început să plutească în Marea Neagră după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

Sursă: AGERPRES

MApN: Dronă maritimă distrusă prin detonare controlată

Forțele Navale Române.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 decembrie 2025, 15:44

Scafandrii militari EOD, specializați în lupta împotriva dispozitivelor explozive, din cadrul Forțelor Navale Române, au executat miercuri, 3 decembrie, o misiune de neutralizare a unui obiect care punea în pericol navigația în Marea Neagră, la solicitarea Gărzii de Coastă.

Militarii Centrului 39 Scafandri s-au deplasat în raionul maritim estimat la 36 de mile marine est de Constanța, cu sprijinul navei maritime de supraveghere MAI 1107 din dotarea Gărzii de Coastă.

În urma analizei obiectului care plutea în derivă, militarii au constatat că era un vehicul de suprafață fără pilot (dronă maritimă) de tip Sea Baby. Echipa de intervenție a primit aprobarea de neutralizare a obiectului identificat, în conformitate cu procedurile operaționale în vigoare, iar în jurul orei 13.00, drona maritimă a fost distrusă prin detonare controlată.

De la începutul războiului din proximitate, Forțele Navale Române monitorizează și supraveghează permanent zona de responsabilitate maritimă și fluvială, atât cu nave și aeronave din dotarea proprie, cât și în cooperare cu celelalte categorii de forțe din Armata României și cu alte state din Alianța Nord-Atlantică – informează MApN.

Din luna februarie 2022 până în prezent, a fost asigurată libertatea de navigație pentru peste 12.000 de nave comerciale care au tranzitat bazinul Mării Negre.

Un alt pericol major pentru securitatea maritimă este reprezentat de minele marine aflate în derivă. În ultimii aproape patru ani, în Marea Neagră, au fost neutralizate aproximativ 150 de mine marine, șapte dintre acestea fiind distruse de Forțele Navale Române.

În acest sens, țara noastră face parte și din Grupul operativ de combatere a minelor din Marea Neagră MCM BS TG, alături de forțele navale ale Bulgariei și Turciei, iar în ultimele șase luni ale acestui an comanda grupării navale a fost asigurată de marinarii militari români.

TURCIA: Un nou atac asupra unei nave rusești în Marea Neagră

Incidentele recente au dus la creșterea costurilor pentru transportul de mărfuri prin Marea Neagră și la majorarea asigurărilor de risc pentru operatorii navelor.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 decembrie 2025, 10:43

Turcia a semnalat marţi dimineaţa un nou atac contra unei nave de tip cargo în Marea Neagră, la 80 de mile nautice de costa sa, potrivit Direcţiei Generale a Afacerilor Maritime, informează AFP.

MildVolga-2, ce navighează sub pavilion rusesc, potrivit site-ului Marine Traffic, „a semnalat că a fost atacată la 80 de mile nautice de coasta noastră în timp ce făcea ruta din Rusia spre Georgia, cu o încărcătură de ulei de floarea soarelui”, a anunţat DGM pe reţeaua X, precizând că „cei 13 membri ai echipajului sunt în viaţă şi în siguranţă”, iar nava nu a cerut asistenţă.

Acest nou incident survine după atacurile cu drone revendicate de Ucraina în zona economică a Turciei, vineri şi sâmbătă, asupra petrolierelor Kairos şi Virat, care navigau sub pavilion gambian, daraparțin „flotei fantomă” a Rusiei, cu ajutorul căreia Moscova ocoleşte sancţiunile impuse de ţările occidentale și continuă să exporte petrol rusesc.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a denunţat luni o „escaladare îngrijorătoare”, estimând că actualul „conflict între Rusia şi Ucraina a atins în mod clar o dimensiune la care ameninţă securitatea navigaţiei în Marea Neagră”.

Pe de altă parte, costul transportului de mărfuri prin Marea Neagră a crescut după atacurile asupra petrolierelor rusești de săptămâna trecută, temerile legate de alte atacuri, inclusiv de represalii ruseşti prin lovituri similare, având ca efect creşterea costurilor pentru asigurările de risc de război pe care trebuie să le încheie operatorii navelor, au declarat pentru REUTERS surse din domeniu.

Un al treilea petrolier, Mersin, sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă şi folosit de asemenea la exportul de petrol rusesc, a fost avariat, joi, în Atlantic, în apropierea statului african Senegal, în urma a patru explozii exterioare a căror cauză încă nu este clară.

Loviturile asupra petrolierelor Kairos şi Virat au fost primele atacuri recunoscute de Ucraina asupra unor nave civile de când se află în război cu Rusia, atacuri ce riscă să antreneze o ripostă în oglindă din partea acesteia. Este totuşi puţin probabil ca Rusia să riposteze împotriva navelor comerciale care se îndreaptă spre Ucraina atunci când acestea se află în apele teritoriale ale Turciei, Bulgariei sau României, întrucât aceasta ar echivala cu un atac asupra teritoriului unei ţări NATO, potrivit REUTERS.

Sursă: AGERPRES

Ucraina a confirmat folosirea dronelor navale pentru a ataca „flota din umbră” rusească din Marea Neagră

Petrolierele „Kairos" şi „Virat" au fost afectate de explozii.

Publicat de Adina Sîrbu, 30 noiembrie 2025, 12:58

Presa ucraineană relatează că forţele ucrainene au folosit drone navale pentru a ataca două petroliere ale „flotei din umbră” din Marea Neagră, folosite de Rusia pentru a eluda sancţiunile impuse exporturilor sale de petrol.

Ministerul Transporturilor din Turcia a confirmat că două petroliere au fost afectate de explozii. Cele două petroliere care navigau sub pavilion gambian, „Kairos” şi „Virat”, se îndreptau aparent spre Rusia.

Surse ucrainene afirmă că ambele au fost grav avariate, iar atacurile reprezintă un avertisment pentru alte nave ale „flotei din umbră”, pe fondul eforturilor forţelor ucrainene de a diminua veniturile ruseşti provenite din exporturile de petrol.

Potrivit AFP, dronele navale ucrainene au lovit terminalul petrolier din portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră, ce serveşte la exportul ţiţeiului transportat prin unul din cele mai mari oleoducte din lume, care porneşte din Kazahstan, din apropiere de Marea Caspică, şi traversează Rusia.

Serviciul de Securitate a Ucrainei/ AFP) 

Conducta este exploatată de Caspian Pipeline Consortium. Compania a raportat într-un comunicat că un „atac terorist’”cu drone navale a avariat unul din cele trei docuri ale terminalului, unde se alimentează petrolierele. Docul respectiv a suferit „distrugeri importante” şi nu mai poate fi utilizat, a precizat sursa respectivă. Conform comunicatului Caspian, sistemele de urgenţă au blocat valvele în momentul atacului, iar informaţiile preliminare arată că nu s-a produs nicio poluare cu petrol a Mării Negre.

Ministerul kazah al energiei a apreciat că atacul a fost „inacceptabil” şi a creat „riscuri pentru securitatea energetică mondială”.

Anterior, REUTERS informase că explozii au zguduit două petroliere din „flota din umbră” a Rusiei în Marea Neagră, în apropierea strâmtorii Bosfor din Turcia, provocând incendii la bordul navelor și declanșând operațiuni de salvare pentru persoanele aflate la bord.

REUTERS

Petrolierul „Kairos”, cu o lungime de 274 de metri, a suferit o explozie și a luat foc în Marea Neagră în timp ce se afla pe ruta din Egipt către Rusia, a precizat Ministerul Transporturilor din Turcia. Nava se îndrepta spre portul Novorossiisk din Rusia când a raportat „un impact extern” care a provocat un incendiu la 28 de mile nautice de țărmul turcesc, a transmis Direcția Afacerilor Maritime din Turcia.

Două bărci rapide de salvare, un remorcher și o navă de intervenție de urgență au fost trimise imediat la fața locului, iar cei 25 de membri ai echipajului au fost salvați în siguranță.

Un alt petrolier, „Virat”, ar fi fost lovit la aproximativ 35 de mile nautice de țărm, mai la est în Marea Neagră, iar unități de salvare și o navă comercială au fost trimise la fața locului. S-a detectat fum dens în sala motoarelor, dar cei 20 de membri ai echipajului se aflau în stare bună, au adăugat autoritățile.

Traficul maritim prin strâmtoare a continuat, a mai spus agenția.

SULINA: Antrenament al polițiștilor de frontieră pe plaja de la Marea Neagră

Trageri cu armamentul din dotare vor avea loc și joi, 27 noiembrie, între orele 9.00 şi 11.00.

Publicat de Adina Sîrbu, 25 noiembrie 2025, 20:05

Poliţiştii de frontieră au făcut, marţi, pe Marea Neagră, trageri cu armamentul din dotare, iar o nouă aplicaţie militară va avea loc joi, 27 noiembrie, pe plaja din oraşul Sulina, între orele 9.00 şi 11.00, conform unui anunţ făcut public pe pagina de Facebook a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene, a declarat că antrenamentul desfăşurat marţi dimineaţa face parte din tragerile periodice cu armamentul din dotare prevăzute de reglementările legale în vigoare, în condiţiile în care atât lucrătorii din componentele terestre şi navale ale instituţiei au obligaţia de a folosi armele, în anumite cazuri.

„Aceste trageri se efectuează în poligoane interioare sau exterioare special constituite în acest sens. Dacă există un risc pentru zona adiacentă, se face o informare, astfel încât să nu se pătrundă sub niciun fel în zona în care se efectuează tragerea. Oricum, conform legislaţiei în vigoare, există personal special dislocat pentru a asigura perimetrul poligonului de tragere, pentru a nu interveni incursiuni neautorizate sau să fie puse în pericol persoanele sau bunurile”, a precizat reprezentantul Gărzii de Coastă.

Andrei Ene a precizat că tragerile cu armamentul din dotare se execută periodic, de mai multe ori pe an.

„Nu este un exerciţiu. Sunt trageri periodice. (…) Sunt lucruri fireşti pentru o mai bună dezvoltare a capacităţii şi a modului în care poliţiştii de frontieră efectuează tragerea”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene.

Potrivit ARBDD, personalul componentei navale Sulina a Poliţiei de Frontieră va efectua trageri cu armamentul pe plaja de la Marea Neagră din oraşul Sulina, în dreptul poziţiei unităţii militare din zonă, şi joi, 27 noiembrie, între orele 9.00 şi 11.00.

ARBDD preia o informare făcută publică de Poliţia locală Sulina, iar potrivit paginii de Facebook a instituţiei din subordinea Primăriei oraşului Sulina, trageri similare au avut loc şi pe data de 12 noiembrie.

„Este interzis în totalitate accesul populaţiei în sectorul de executare a aplicaţiei militare”, se mai specifică în sursa amintită.

Sursă: AGERPRES

CONSTANȚA: Conferință internațională pe tema securității la Marea Neagră, găzduită de Universitatea Ovidius

Evenimentul a reunit experți în geopolitică și relații internaționale din Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Publicat de Adina Sîrbu, 20 noiembrie 2025, 18:44

Direcțiile actuale ale geopoliticii regionale, noile inițiative privind securitatea în spațiul Mării Negre și perspectivele unei arhitecturi stabile și funcționale de securitate, au fost temele principale ale unei conferințe internaționale desfășurate, joi, la Universitatea Ovidius din Constanța.

Evenimentul a reunit experți în geopolitică și relații internaționale din Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina și a avut loc în cadrul celei de-a IX-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate periodic la Constanța de Asociația Casa Mării Negre.

Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre: Partenerii și aliații noștri de peste Atlantic, din alte mări europene au nevoie să li se spună constant cât de importantă este Marea Neagră, nu doar pentru Dobrogea, nu doar pentru România, nu doar pentru țările din regiunea extinsă a Mării Negre, ci și pentru Europa, pentru Uniunea Europeană, de ce nu la nivel global.

La eveniment au fost prezenți Dorin Recean, fostul premier al Republicii Moldova, și Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene în cadrul Administrației Prezidențiale.

Valentin Naumescu: Cred că viitorul acestei regiuni depinde de abilitatea noastră de a transforma Marea Neagră dintr-o zonă de vulnerabilitate și confruntare, într-una de cooperare, securitate, consolidată și prosperitate. Asta înseamnă că eforturile pentru întărirea securității trebuie aliniate cu investițiile în infrastructură, în dezvoltare durabilă și protecția mediului. Sunt ferm convins că implementarea strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre va contribui la întărirea securității și dezvoltării durabile, dar și la consolidarea Uniunii Europeane ca actor credibil în regiune.

Sursă: RRA

Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România

România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea parteneriatului strategic cu Germania, consideră Ionela Ciortan, expertă în securitatea și apărarea UE.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 noiembrie 2025, 14:26

Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România, țara noastră rămânând integrată în postura aliată Enhanced Forward Presence, redenumită recent Forward Land Presence (FLP), a declarat Ionela Ciolan, cercetătoare în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.

Ea a răspuns unei întrebări referitoare la compensarea descurajării amenințărilor de pe flancul estic al NATO prin suplimentarea de echipament militar și prin creșterea prezenței forțelor europene.

„Forțele terestre avansate ale NATO reprezintă un element central al prezenței aliate pe Flancul Estic, fiind organizate în 8 grupuri de luptă multinaționale desfășurate pe teritoriul statelor membre. În România, Franța este națiunea-cadru, iar în prezent avem trupe rotaționale din Spania, Belgia și Luxemburg. Trupele americane retrase făceau parte din rotații efectuate în cadrul relației bilaterale SUA-România, suplimentar față de postura NATO. Prin urmare, plecarea lor nu diminuează postura de securitate și apărare a NATO în regiune”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.

Totuși, a adăugat Ionela Ciolan, această mișcare reflectă ajustarea globală a poziționării militare americane, scăderea prioritizării Europei de către Washington și transmiterea mesajului clar că administrația Trump dorește ca europenii să devină capabili să-și asume independent apărarea continentului.

În acest context, inițiativele europene în domeniul apărării devin cu atât mai importante cu cât ele pot consolida pilonul european al NATO, pot acoperi eventualele goluri rezultate din reducerea implicării americane și pot menține credibilitatea posturii europene de descurajare în fața Rusiei.

În opinia sa, în ceea ce privește România, este esențial ca viitoarea Strategie Națională de Apărare să includă Uniunea Europeană ca pilon al garanțiilor de securitate ale țării noastre, alături de apartenența la NATO și de parteneriatul strategic cu Statele Unite.

„În completarea acestei triade strategice, România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele bilaterale în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea recentului parteneriat strategic cu Germania. Întărirea acestor relații poate avea un impact pozitiv asupra consolidării posturii strategice a României pe Flancul Sud-Estic al NATO și al UE. Așadar, pentru a răspunde la întrebare: da, o integrare mai profundă a României în inițiativele europene de dezvoltare a capabilităților militare și de apărare, alături de o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni, inclusiv prin încurajarea unor noi rotații de contingente militare aliate în România, poate contribui substanțial la întărirea posturii noastre de descurajare”, a accentuat ea.

Dincolo de aceste aspecte, însă, elementul realmente decisiv rămâne angajamentul politic intern de a respecta obligațiile asumate în cadrul NATO, în special atingerea nivelului de 3,5% din PIB pentru investiții în capabilități militare în anii următori.

„La fel de importantă este și capacitatea României de a nu rata termenele pentru finanțările europene destinate achizițiilor comune, fie că vorbim de granturi sau de împrumuturi oferite de Comisia Europeană prin SAFE sau alte mecanisme, și de a ne asigura că vom avea o absorbție eficientă a acestor fonduri. Realizarea acestor obiective depinde exclusiv de voința politică de la București, precum și de capacitatea instituțiilor de a acționa rapid și coerent”, a ținut să evidențieze Ionela Ciolan.

Ea s-a referit și la principalele priorități pe care Uniunea Europeană ar trebui să le aibă în domeniul apărării și securității, atât pentru următorii 2-3 ani, cât și pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

„Pe fondul unei ordini internaționale tot mai instabile, al reducerii angajamentului american față de securitatea europeană și al intensificării amenințărilor venite din partea Federației Ruse, în Europa s-a conturat un consens: este necesară o postură de apărare robustă și credibilă, capabilă să descurajeze orice formă de agresiune. Se estimează că dispunem de o fereastră de aproximativ cinci ani, până în 2030, pentru a construi acest nivel de descurajare. În acest context, Comisia Europeană a lansat Carta Albă a Apărării Europene, planul Readiness 2030 (programul de finanțare a dezvoltării capabilităților de apărare europene) și, recent, Foaia de parcurs pentru pregătirea apărării Europei – 2030, planul prin care viziunea politică a UE este transformată în acțiuni concrete”, a amintit cercetătoarea în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens.

În următorii ani, Uniunea Europeană trebuie să investească în nouă domenii prioritare pentru a dispune de capabilitățile necesare protejării frontierelor terestre, aeriene și maritime, precum și a infrastructurilor critice din spațiul cibernetic și cosmic: apărarea aeriană și antirachetă; capabilitățile strategice („strategic enablers”, astăzi furnizate în mare parte de SUA); mobilitatea militară; sistemele de artilerie; capabilitățile în spațiul cibernetic, inteligența artificială și războiul electronic; rachetele și munițiile; dronele și sistemele anti-drone; lupta terestră; capabilitățile de securitate maritimă.

Pe lângă dezvoltarea acestor capacități militare, tehnologice și cu dublu uz, Uniunea Europeană va trebui să construiască o industrie europeană comună de apărare capabilă să remedieze deficiențele critice actuale, să reducă fragmentarea și competiția industrială dintre statele membre și să asigure o interoperabilitate reală în cadrul pieței europene de apărare.

Abordarea acestor provocări – a continuat Ionela Ciolan – va permite construirea unei coloane vertebrale solide pentru o apărare europeană coerentă și credibilă, capabilă să ofere o descurajare eficientă împotriva oricărei amenințări externe (convenționale sau hibride) într-un mod cât mai puțin dependent de sprijinul Statelor Unite ale Americii.

În ceea ce privește finanțarea tuturor acestor capabilități, Comisia Europeană a propus planul Readiness 2030/ReArm Europe prin care se mobilizează 800 de miliarde de euro în cadrul planului pentru a finanța o creștere masivă a cheltuielilor de apărare prin activarea clauzei de derogare națională în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, instrumentul de împrumut în valoare de 150 de miliarde euro Acțiunea pentru securitatea Europei SAFE, dar și flexibilizarea instrumentelor UE existente pentru a permite investiții mai mari în domeniul apărării și contribuții din partea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI).

În plus, în negocierile actuale pentru viitorul cadrul financiar multianual 2028-2034, executivul UE a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu. „Prin urmare, va fi important ca statele membre să folosească instrumentele de finanțare propuse de Comisie pentru a-și dezvolta industriile de apărare naționale, într-o mai bună cooperare și coordonare la nivel european, ținând cont de standardele NATO”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.

Un alt subiect abordat a fost reprezentat de două proiecte emblematice, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și Eastern Flank Watch. Bruxelles-ul și-a fixat drept obiectiv ca ambele proiecte să dispună de o capacitate inițială până la sfârșitul anului viitor, cel de apărare anti-dronă să fie deplin operațional un an mai târziu, iar cel de supraveghere a flancului estic la sfârșitul anului 2028.

Din informațiile disponibile până în prezent, proiectul-fanion Eastern Flank Watch își propune să integreze sistemele de apărare aeriană și antidrone cu capabilități de apărare terestră și securitate maritimă în regiunile Mării Baltice și Mării Negre. Acest ansamblu va fi completat de capacități avansate de „situational awareness”, precum și de instrumente dedicate securității interne și managementului frontierelor. Conform Foii de parcurs, proiectul-fanion Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor va fi integrat în cadrul Eastern Flank Watch, urmând să furnizeze un sistem interoperabil și multistratificat pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor ostile. Conceptul presupune o rețea integrată de senzori, soluții de bruiaj electronic și capabilități cinetice, desfășurate de la statele baltice până la Marea Neagră.

„Calendarul propus pentru implementare este fezabil, cu condiția ca statele de pe Flancul Estic să își asume angajamentul de a avansa aceste propuneri în ritmul recomandat de Comisia Europeană. Totuși, ambele proiecte-fanion se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, iar unele informații esențiale privind operaționalizarea lor lipsesc. În cazul Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, rămân neclare tipurile de infrastructuri critice vizate și modalitatea concretă de implementare a acestui <zid antidrone> ”, a explicat Ionela Ciolan.

În ceea ce privește Eastern Flank Watch, nu este încă evident modul în care acesta va funcționa în arhitectura de securitate a Flancului Estic, alături de noua inițiativă NATO lansată în această toamnă, Santinela Estică, care presupune mobilizarea unor resurse aliate și îmbină capacități tradiționale cu tehnologii emergente, inclusiv instrumente dedicate contracarării dronelor.

„Prin urmare, este esențial să ne asigurăm că există coerență, complementaritate și coordonare între inițiativele UE și cele ale NATO. În acest sens, proiectul Eastern Flank Watch trebuie să fie pe deplin sincronizat cu activitatea viitorului Hub de securitate maritimă al UE pentru Marea Neagră, pe care România își propune să îl găzduiască, precum și cu planurile și inițiativele regionale de apărare ale NATO. Totodată, având statutul de unul dintre actorii-cheie ai Flancului Estic, România ar trebui să își asume un rol de co-inițiator în dezvoltarea și implementarea acestui proiect”, a accentuat experta în securitatea și apărarea Uniunii Europene.

O altă temă abordată a fost conflictul din Ucraina. Potrivit Ionelei Ciolan, asocierea Ucrainei la Fondul european de apărare, în valoare de 8 miliarde euro, va permite companiilor ucrainene să participe la programe europene de cercetare-dezvoltare, accelerând integrarea sa în baza tehnologică și industrială de apărare a UE (EDTIB). Acest lucru nu înlocuiește ajutorul militar direct, dar îl completează, oferindu-i Kievului capacitatea de a-și întări industria de apărare, de a produce local și în parteneriat cu state europene și de a contribui la competitivitatea Europei.

În ultimii trei ani, UE și statele sale membre au mobilizat deja 63,2 miliarde euro în sprijin militar pentru Ucraina, inclusiv 6,1 miliarde euro prin Mecanismul european pentru pace și peste 80.000 de militari ucraineni au fost instruiți prin Misiunea de asistență militară a UE. Conform expertei citate, sprijinul european evoluează acum spre o etapă mai structurată: integrarea Ucrainei în ecosistemul european de inovare și în industria comună europeană de apărare, obiectiv care a fost inclus în Carta Albă a Apărării Europene.

„Industria ucraineană de apărare s-a dovedit extrem de inovatoare, în special în tehnologii precum inteligența artificială și drone, ceea ce o face un partener valoros pentru proiectele europene de cercetare-dezvoltare. Iar deciziile recente luate la nivel european – deschiderea Biroului UE pentru inovare în apărare la Kiev, lansarea BraveTech EU sau crearea unui instrument dedicat de sprijin industrial pentru Ucraina – arată că UE vede potențialul Ucrainei nu doar ca beneficiar, ci și ca generator de tehnologie și inovare în apărare care să ajute dezvoltarea industrială, tehnologică și de inovare din cadrul Uniunii. Pe termen lung, această integrare va spori reziliența Ucrainei și va consolida securitatea colectivă europeană. Pe termen scurt, însă, Kievul va continua să aibă nevoie de sprijin militar și financiar imediat iar această asociere trebuie privită ca parte a unui pachet mai amplu de angajamente europene”, a încheiat Ionela Ciolan.

Sursă: AGERPRES

31 octombrie – Ziua internațională a Mării Negre

La 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992, la București, cunoscută și sub numele de Convenția de la București.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 octombrie 2025, 10:17

La 31 octombrie este marcată, anual, Ziua internațională a Mării Negre.

La 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992, la București, cunoscută și sub numele de Convenția de la București, se menționează pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, https://mmediu.ro/.

Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră este un document care conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, notează https://marenostrum.ro/. A fost semnat în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre, desfășurate la Istanbul, în 30-31 octombrie 1996, de către cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin, și reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. Potrivit https://www.mae.ro/, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la București, de cele șase state, Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. ‘În 1992, la București, statele riverane Mării Negre, pe deplin conștiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversității ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituțional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare și protecție a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, denumită generic și Convenția de la București, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie’, menționa Ministerul Apelor și Pădurilor într-un comunicat din 31 octombrie 2019.

‘Convenția de la București reprezintă cadrul instituțional legal care permite Părților Semnatare să adopte și să implementeze măsuri adecvate pentru protecția și conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenției, fapt pentru care are obligația de a pune în aplicare Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, instrument de lucru și de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susține financiar programul de monitorizare național integrat al factorilor fizico-chimici și biologici al Mării Negre. Rezultatele obținute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătățirea stării ecologice a Mării Negre’. (sursa: https://mmediu.ro/)

Anexa Convenției cuprinde trei protocoale: unul, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență; cel de-al treilea, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenția, cât și Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit https://www.senat.ro/, organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.

Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniștrii cu atribuții în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele șase țări au semnat, în Ucraina, Declarația de la Odessa, care formulează o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, se arată pe https://www.blacksea-commission.org/. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre, dezvoltând și detaliind ideile Convenției de la București, în acord cu deciziile Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre – Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu scopul de a consolida și de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici și al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării și pentru protejarea biodiversității, se arată pe https://www.marinespecies.org/ și pe https://unepgrid.ch.

Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului, conform https://www.blacksea-commission.org/.

Planul Strategic de Acțiune a fost actualizat și aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, și a fost conceput ca un instrument de lucru esențial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea și monitorizarea politicilor și strategiilor de mediu pentru reducerea și eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversității ecologice a ecosistemului Marea Neagră.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundația Universitară a Mării Negre ”Mircea Malița”, o organizație regională, non-guvernamentală și non-profit, ce are ca obiective promovarea și o mai bună înțelegere și cercetare a economiei, societății, educației și guvernanței regiunii Mării Negre, poziționarea acesteia față de restul lumii, precum și dezvoltarea modalităților de promovare a intereselor regiunii la nivel internațional, se arată pe https://fumn.eu/.

În România a fost înființat, în 1999, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ‘Grigore Antipa’ (INCDM), sub autoritatea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoașterii tradiției centenare și a continuității oceanologiei naționale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul școlii românești de ecologie marină, se menționează pe https://www.rmri.ro.

”Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină ‘Grigore Antipa’ Constanța (I.N.C.D.M. ‘Grigore Antipa’ Constanța), situat la litoralul românesc al Marii Negre, are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative și de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine și costiere, ecologiei și protecției mediului marin, precum și al gestionării resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes, pentru a răspunde cerințelor de interes național și internațional în zona economică exclusivă proprie, precum și obligațiilor impuse de aderarea României la convențiile internaționale de domeniu”, potrivit https://www.rmri.ro.

Sursa – Agerpres

Cutremur de 3,7 grade, joi dimineață, în zona seismică Vrancea

Alte trei seisme s-au produs miercuri, cel mai însemnat, de 4 grade, în județul Satu Mare.

Publicat de Adina Sîrbu, 16 octombrie 2025, 11:37

Un cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter a fost înregistrat, joi dimineață, 16 octombrie, la ora 08.35 în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 138.7 kilometri, a anunțat INFP.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 45 km V de Focșani, 63 km N de Buzău, 66 km E de Sfântu-Gheorghe, 78 km E de Brașov, 94 km N-E de Ploiești, 99km S de Bacău.

Miercuri, trei cutremure au fost înregistrate, unul dintre ele în Marea Neagră.

Primul seism s-a produs la ora 7,57, în judeţul Satu Mare, şi a avut o magnitudine de 4 pe scara Richter.

La ora 8.31, s-a produs un cutremur de 3,3 pe scara Richter în județul Buzău, iar cel de-al treilea, de aceeași magnitudine, a avut loc în Marea Neagră, la ora 8.37, și s-a produs la o adâncime de 9 kilometri și la 84 km Sud-Vest distanță de Constanta.

În luna octombrie, în România s-au produs 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter.

Trei seisme, miercuri, în România, unul dintre ele în Marea Neagră

Cutremurul din Marea Neagră, de 3,3 grade pe Richter, s-a produs la 84 de km de Constanța.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 octombrie 2025, 10:46

Activitate seismică intensă, în România, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Două cutremure de pământ au avut loc, în această dimineaţă, iar un al treilea seism a fost înregistrat în Marea Neagră.

Primul seism s-a produs la ora 7,57, în judeţul Satu Mare, şi a avut o magnitudine de 4 pe scara Richter.

La ora 8.31, s-a produs un cutremur şi în zona seismică Vrancea, în județul Buzău. Acesta a avut o magnitudine de 3,3 pe scara Richter, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Un al treilea seism a avut loc în Marea Neagră, la ora 8.37, a avut o magnitudine de 3,3 grade pe Richter și s-a produs la o adâncime de 9 kilometri, la 14 km Est de Dobrich, 39 km Nord de Varna și 84 km Sud-Vest de Constanta.

În luna octombrie, în România s-au produs 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.

Atac ucrainean cu peste 250 de drone interceptate de Moscova, majoritatea în zona Mării Negre

Este unul dintre cele mai masive atacuri ale Kievului în trei ani și jumătate de conflict armat.

Publicat de Adina Sîrbu, 6 octombrie 2025, 10:46

Rusia a anunțat luni că a interceptat peste 250 de drone ucrainene în timpul nopții.

Este unul dintre cele mai masive atacuri ale Kievului în trei ani și jumătate de conflict armat, atac de mare intensitate mai ales în zona Mării Negre, informează AFP.

Din acest număr neobișnuit de mare, 40 de drone au fost doborâte deasupra peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în 2014, peste 60 deasupra Mării Negre și 5 deasupra Mării Azov, a precizat Ministerul rus al Apărării.

De la începutul ofensivei sale în februarie 2022, Rusia a lansat aproape zilnic drone și rachete asupra Ucrainei, care răspunde regulat lovind teritoriul rus.

Kievul vizează în special infrastructurile energetice ruse, însă aceste atacuri sunt în general limitate la câteva zeci de drone.

La rândul său, Moscova și-a intensificat în ultimele zile loviturile asupra rețelei electrice ucrainene, generând temeri cu privire la o campanie menită să cufunde Ucraina în întuneric odată cu apropierea iernii, cum s-a întâmplat și în 2024.

Sursă: AGERPRES

Forțele Navale Române organizează exercițiul multinațional POSEIDON 25, de instruire în Marea Neagră

Participă 800 de militari din România și alte 12 state aliate, cu zeci de nave și aparate de zbor.

Publicat de Adina Sîrbu, 6 octombrie 2025, 08:08

În perioada 6 – 10 octombrie, Forțele Navale Române vor desfășura, în zona maritimă de responsabilitate, exercițiul multinațional POSEIDON 25, conceput pentru a îmbunătăți interoperabilitatea în domeniul luptei împotriva minelor marine.

La ediția din acest an a exercițiului, vor participa 800 militari din România și din alte 12 state partenere (Belgia, Bulgaria, Canada, Franța, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Statele Unite ale Americii, Suedia și Turcia), precum și din cadrul a două structuri NATO, MARCOM – Comandamentul Maritim Aliat și NATO NMW COE – Centrul de Excelență pentru Lupta Contra Minelor.

Totodată, pentru asigurarea libertății de navigație și pentru instruirea în siguranță pe mare, va lua parte la exercițiu și Grupul operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră MCM BS TG, condus de România pentru o perioadă de șase luni, și din care fac parte 4 nave, două ale Forțelor Navale Române și câte una ale partenerilor din Bulgaria și Turcia.

Forțele Navale Române vor participa la exercițiu cu peste 500 militari, 8 nave de luptă și diferite structuri care acoperă gama de misiuni specifice luptei împotriva dispozitivelor explozive. Celelalte categorii de forțe din Armata României vor lua parte la secvențele de instruire în comun cu aproximativ 70 de militari și 3 aparate de zbor, iar partenerii străini, cu peste 200 de militari și cu cele două nave militare din Bulgaria și Turcia.

În cadrul exercițiului POSEIDON 25, este planificată și o secvență interinstituțională, ce are ca scop optimizarea efortului comun al instituțiilor din județul Constanța cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Organizarea și desfășurarea Exercițiului multinațional POSEIDON 25 reflectă angajamentul Forțelor Navale Române pentru consolidarea securității regionale și pentru dezvoltarea parteneriatelor internaționale, prin instruire în comun, schimb de experiență și creșterea capacității de reacție.

Ceremonia de deschidere a Exercițiului multinațional POSEIDON 25 se va desfășura luni, 6 octombrie, în intervalul orar 09.50 – 11.00, în Portul Constanța, la Terminalul Pasageri, unde vor fi prezentate scopul, obiectivele și forțele participante la secvențele de instruire.

Sursă: comunicat de presă FNR

Experiment de succes la INCDM Constanța: Păstravul curcubeu, adaptat în Marea Neagră

Mortalitate zero, creștere accelerată și carne de calitate superioară: păstrăvul curcubeu se adaptează foarte bine în mediul marin românesc.

Publicat de Adina Sîrbu, 5 octombrie 2025, 14:03

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța câștigă pariul aclimatizării păstrăvului curcubeu în Marea Neagră.

Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești, precum lavracul, dorada și păstrăvul curcubeu, dar și a unor moluște cu valoare comercială, precum stridia japoneză sau midiile, direct în apele sărate ale Mării Negre.

Într-un context marcat de interesul tot mai mare al operatorilor economici pentru dezvoltarea acvaculturii marine la litoralul românesc, cercetătorii de la INCDM anunță rezultate remarcabile în aclimatizarea păstrăvului curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apa Mării Negre.

„Cercetarea noastră a vizat o mai bună înțelegere a factorilor limitativi pentru creșterea păstrăvului curcubeu în apa Mării Negre”, explică echipa de acvacultură a INCDM, într-un raport recent.

Experimentul a fost realizat în sistemul recirculant marin (RAS) al institutului, unde, în noiembrie 2024, au fost transferate loturi de puiet cu o biomasă medie de doar 35 de grame, provenite de la Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu.

Rezultate spectaculoase: fără stres, fără mortalitate

În pofida schimbării bruște a salinității (de la apă dulce la 15‰) și a diferenței de temperatură (de la 10°C la 15°C), „toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres”. Mai mult, cercetătorii au înregistrat „mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât şi pe întreaga perioadă monitorizată”.

Sistemul RAS modern a permis un control optim al parametrilor de mediu. Salinitatea s-a menținut între 14–16‰, considerată ideală pentru o creștere susținută, iar valorile oxigenului dizolvat (65% saturabilitate medie) și ale pH-ului au fost „bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu”.

Creștere de peste 40 ori a biomasei și carne de calitate superioară

După un an de monitorizare, păstrăvii și-au multiplicat biomasa inițială de peste 40 ori, atingând greutăți medii de 1.600 de grame – „valori excelente”, potrivit cercetătorilor. Singura afecțiune observată a fost „water belly”, o boală specifică salmonidelor crescute în apă sărată, care a fost gestionată cu succes prin oprirea temporară a hrănirii.

Un alt rezultat notabil este culoarea cărnii: „Furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de <somonare>”, exemplarele prezentând o nuanță roz intens, care le crește atractivitatea comercială.”

Colaborare cu mediul privat

Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre în domeniul acvaculturii, iar echipa de specialiști a INCDM anunță că va continua colaborarea cu mediul privat, prin oferirea de informaţii de specialitate şi prin noi experimente, creând astfel noi perspective de dezvoltare durabilă a acvaculturii marine în România și oportunități comerciale în domeniul piscicol.

„Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României”, transmit reprezentanții INCDM.

• CITEȘTE ȘI:  Specii noi, adaptate la condițiile Mării Negre: dorada, păstrăvul curcubeu, lavracul și stridia

Activități de instruire au avut loc în portul militar Constanța și în Marea Neagră

Publicat de Doina Sirbu, 17 septembrie 2025, 14:36

În zilele de 9 și 10 septembrie, forțe și mijloace ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională au desfășurat, în portul militar Constanța și în Marea Neagră, activități de instruire, având ca obiectiv dezvoltarea cooperării interinstituționale în domeniul supravegherii maritime și a sprijinului acordat pentru consolidarea securității regionale.

Activitățile s-au derulat în cadrul exercițiului interinstituțional CONCORDIA 25, organizat în perioada 8-12 septembrie, sub coordonarea Statului Major al Apărării.

Exercițiul național CONCORDIA 25, coordonat de Statul Major al Apărării împreună cu instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, se desfășoară în perioada 8-12 septembrie în nouă județe: Alba, Bacău, Cluj, Constanța, Covasna, Harghita, Neamț, Maramureș și Mureș. Obiectivul principal îl reprezintă consolidarea capacității de reacție la situații de criză și verificarea procedurilor comune de intervenție, inclusiv pentru incidente CBRN, acțiuni cibernetice și misiuni de cooperare interinstituțională.

Pentru zona de est a României, activitățile au fost conduse de Comandamentul Componentei Navale „Viceamiral Ioan Georgescu”, iar Forțele Navale Române au executat împreună cu structurile implicate secvențe de instruire în vederea exersării procedurilor operaționale de acțiune pentru contracararea și acțiunilor ostile în diferite situații.

Sursă: navy.ro

În Marea Neagră au fost create recife artificiale și pajiști de iarbă de mare

Publicat de Doina Sirbu, 15 septembrie 2025, 15:56

România continuă cel mai mare proiect de mediu din istoria sa: A fost finalizată constituirea pajiștilor marine de iarbă de mare (Zostera Noltii) și crearea de recife artificiale pentru stimularea altor specii de importanța comunitară  precum CystoseiraBarbata în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus.

În vara acestui an, România marchează un moment istoric în implementarea celui mai amplu proiect de reducere a efectelor eroziunii costiere și reconstrucție ecologică marină derulat vreodată în această țară și anume depășirea pragului de 10 hectare de zone amenajate pentru dezvoltarea ierbii de mare. Pe lângă această suprafață, aproximativ încă 10 hectare au fost amenajate pentru specia CystoseiraBarbata (algă brună).

Spre deosebire de prima etapă a acestui proiect, în prezent s-a inclus o componentă esențială de mediu, respectiv implantarea de iarbă de mare și crearea și extinderea de pajiști submarine în zona litoralului românesc la Marea Neagră. Specia aleasă pentru implantare, iarba de mare, este o specie de o importanță deosebită, astfel cum experții de mediu au stabilit.  Motivul este acela că Iarba de mare (în cazul nostru specia Zostera Noltii), denumită adesea „plămânul mării”, are un rol crucial în captarea carbonului, stabilizarea fundului marin și susținerea vieții marine și pentru acest motiv a fost propusă pentru implantare în cadrul unei inițiative unice în România. Astfel, pentru prima dată la scară mare în România, s-a efectuat implantarea de iarbă de mare și crearea unor pajiști submarine, care se dorește să devină „casa” mai multor specii de pești și alte viețuitoare marine. Implantarea s-a făcut în două modalități, prin translocarea de exemplare adulte din zone de împrumut autorizate în prealabil și prin sădirea de semințe în mediu semi-controlat, respectiv în zonele care au fost special pregătite în acest scop.

Este o operațiune nouă, care la noi în țară nu a mai fost efectuată decât la scară foarte mică, în scop de cercetare. Succesul de până acum al operațiunilor de implantare ne convinge că pe viitor astfel de acțiuni pot fi extinse pentru beneficiul cadrului natural marin prin stimularea biodiversității și de asemenea un beneficiu prin abilitatea Ierbii de mare de a fixa carbonul.

În Marea Neagră au fost realizate puține activități de restaurare, iar pentru cele care au fost efectuate  lipseau rezultatele de monitorizare pe termen lung. Prin urmare, pentru prima zonă (Eforie) nu au fost identificate de la început metodologii adecvate de restaurare a ierbii de mare și rata de supraviețuire ulterioară a acestor studii. Cu toate acestea, la scară largă, prin meta-analiza a 1786 de încercări de restaurare a ierbii de mare s-a constatat că metodele de ancorare (de exemplu gazon, atașarea lăstarilor la greutăți sau cadre etc.) îmbunătățesc supraviețuirea plantelor cu până la 84 %. Din încercările anterioare de restaurare s-a constatat că transplanturile de gazon de Zostera Noltii au avut rate mai mari de succes, comparativ cu transplanturile de lăstari individuali. Cercetările suplimentare realizate pe specia Zostera Noltii au evidențiat rezultate pozitive în urma transplantului de gazon în ceea ce privește supraviețuirea și capacitatea de recolonizare, expansiunea spațială şi succesul.

Metodele care utilizează semințe au fost la început identificate ca fiind practic neaplicabile pentru proiectul „Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie” din cauza cunoștințelor limitate despre semințele provenite din Marea Neagră și a necesității de a îndeplini cerințele contractuale în anul 2023. Cu toate acestea, în urma unor investigații suplimentare, utilizarea metodelor bazate pe semințe a fost luată în considerare pentru implantările în cadrul loturilor următoare.

În anul 2023 la Eforie, în baza literaturii de specialitate disponibile și a consultării experților de la Universitatea din Groningen (ședință ţinută pe 18 noiembrie 2022), transplantarea de gazon a fost identificată ca fiind cea mai viabilă metodă de restaurare a ierbii de mare în România. Această metodă a fost aleasă deoarece era capabilă să ofere cele mai mari șanse de succes (comparativ cu metodele de transplantare a lăstarilor) deoarece reduce daunele atât pentru rădăcini, cât și pentru rizomi, ceea ce facilitează dezvoltarea și instalarea ierbii de mare transplantată, și relocheazămicrobiomul și fauna bentonică din sedimente, factori susținători.

Pentru identificarea amplasamentelor donatoare a fost solicitat sprijinul Institutlui Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța care, urmare unui amplu studiu a recomandat o locație aflată în sudul litoralului de unde se puteau preleva suficiente exemplare în stare bună fără a afecta semnificativ zona donatoare.

Lucrările de mediu au continuat pe parcursul anilor 2024 și 2025 în mai multe zone, unde au fost implantate arii de Zostera Noltii, au fost construite recife artificiale folosind materiale recuperate din vechile structuri costiere și au fost transplantate mănunchiuri de CystoseiraBarbata, specie de algă brună de importanță majoră pentru ecosistem prin capabilitatea sa de a fixa carbon și rolul de adăpostire pentru specii marine.

Urmare experienței dobândite și cu sprijinul specialiștilor, a fost dezvoltată o metodă de sădire a semințelor care a fost aplicată în 2024-2025.

Toate zonele fac obiectul unei atente analize și proiectări, inclusiv modelare matematică a transportului de sedimente sau a curenților pentru a ne asigura că zona amenajată pentru implantare și respectiv recifele vor crea condițiile cele mai potrivite pentru protecție și dezvoltarea biodiversității. În anumite situații asta a presupus inclusiv adaptarea schemei de protecție costieră propusă inițial pentru a spori zonele de protecție pentru speciile de interes.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și reprezintă finalitatea unui efort instituțional susținut, început acum aproximativ 20 de ani. Acesta aduce împreună măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția împotriva eroziunii costiere și măsuri pentru protecția mediului, biodiversitate și dezvoltarea durabilă a economiei albastre.

Relevanța restaurării ierbii de mare și a algei CystoseiraBarbata este subliniată și de recent adoptata Lege UE privind restaurarea naturii (Regulamentul (UE) 2024/1991), care stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre de a restaura cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime până în 2030, cu accent pe ecosistemele care oferă beneficii ridicate pentru biodiversitate și climă. Habitatele marine, cum ar fi straturile de iarbă de mare, sunt prioritizate în mod explicit în temeiul acestui regulament datorită rolului lor în stocarea carbonului, sprijinirea biodiversității și reziliența costieră. Ca atare, restaurarea speciilor Zostera Noltii și CystoseiraBarbata nu doar contribuie la redresarea ecologică, dar se aliniază direct cu obiectivele politicilor UE, poziționând acest proiect ca o contribuție valoroasă la planificarea restaurării naționale și la consolidarea rețelei Natura 2000.

Intitulat „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020) ETAPA II” cu o extindere totală de 30,5 km și compus din 11 loturi, proiectul urmărește protecția zonei costiere împotriva eroziunii ținând cont de schimbările climatice și creșterea nivelului mării pentru o perioadă de cel puțin 50 de ani. În același timp își propune și restaurarea unor ecosisteme marine esențiale care au fost reduse semnificativ, și apoi creșterea și dezvoltarea zonelor cu habitate marine și protecția biodiversității.

„Acest proiect plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa,” a declarat Stelică HAGI, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral. „Nu este vorba doar de plantarea unei vegetații subacvatice, ci de măsuri concrete pentru refacerea unui echilibru ecologic esențial și de investiția într-un viitor sustenabil pentru zona costieră a României.”

Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și în prezent continuă finanțarea prin Programul Dezvoltare Durabilă și se aliniază cu Pactul Verde European, Strategia UE pentru biodiversitate 2030, precum și cu angajamentele României în cadrul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin.

Până în prezent a fost finalizată implantarea  de pajiști marine de iarbă de mare în zeci de parcele prin transplantarea a peste 1500 de mănunchiuri (peste 80.000 de lăstari) și sădirea de semințe, urmare amenajării unor arii cu condiții propice dezvoltării care însumează o suprafață de peste 100.000 m2.

Au fost amenajate 9 recife artificiale În zonele Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia și zone de dezvoltare pentru CystoseiraBarbata însumând o suprafață de  97.000 mp și urmează în scurt timp finalizarea celui de-al 10-lea recif, în zona Mangalia. Acesta este doar începutul, urmând ca până la finele proiectului în 2027, suprafețele totale amenajate să depășească cumulat 300.000 de metri pătrați (30 ha) pentru Iarba de mare (Zostera Noltii) și aproape 400.000 de metri pătrați (40 ha) pentru CystoseiraBarbata alături de un număr cumulat de 13 recife artificiale.

Proiectul este o colaborare între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Antreprenori cu vastă experiență (în zonele prezentate – Van OordDredgingand Marine Contractors),  instituții științifice dintre care amintim Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marină „GeoEcoMar” și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, ONG-uri și autorități locale. La această listă se adaugă colaboratori naționali și internaționali care au contribuit prin consultanță, studii și expertize la stabilirea obiectivelor proiectului. Proiectul a adus împreună țările europene. În implementare fiind implicați experți, ingineri, supervizori, muncitori, etc din mai toate țările bătrânului continent.

Proiectul are ca beneficiar instituțional Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Beneficiarul real al proiectului este statul român, riveranii Mării Negre ale căror proprietăți sunt protejate, este biodiversitatea și calitatea apei marine, și în fine, cei mai importanți, cetățenii României și ai Uniunii Europene cărora li se creează permisele pentru dezvoltare durabilă bazată pe soluții în strânsă legătură cu natura.

„Ca orice proiect de anvergură au existat numeroase obstacole procedurale, instituționale și financiare însă cu eforturi susținute au fost depășite rând pe rând ajungând ca astăzi să fim foarte aproape să depășim pragul de 80% stadiu fizic de execuție a proiectului. Am învățat foarte mult în acești ani și la final vom avea nu doar un proiect major implementat ci și experiența acestui tip de lucrări” a declarat Nicușor BUZGARU, manager de proiect – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Această etapă marchează nu doar începutul unei noi ere a înțelegerii importanței ecologiei marine, ci reprezintă totodată o dovadă a importanței solidarității europene și a capacității de identificare de soluții pentru o problemă transnațională, pentru a răspunde provocărilor climatice și de mediu comune tuturor țărilor europene riverane mărilor și oceanelor.

„Datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene, asistenței oferite de Banca Europeană pentru Investiții și implicării instituțiilor statului român și a experților noștri, acest proiect stabilește un nou standard în protecția costieră și restaurarea ecosistemelor marine din Europa de Est” a declaratMihaela Andra NEGOI, Director Direcția de Investiții – Administrația Națională „Apele Române”.

Proiectul este așteptat să genereze beneficii sociale și economice de lungă durată pentru comunitățile de coastă, în primul rând prin protejarea acestora împotriva efectelor devastatoare a schimbărilor climatice, inclusiv împotriva creșterii nivelului mării dar în același timp, prim măsuri de stimulare și protecție a biodiversității marine în zona costieră, prin compensarea amprentei de carbon a activităților antropice din zona costieră și prin experiența dobândită în identificarea și implementarea de viitoare soluții bazate pe natură în Marea Neagră și dincolo de ea.

Sursă: Adminstrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral

David Popovici, participant la competiția Atlantisman de înot în ape deschise

Alături de campionul David Popovici și antrenorul său, a participat la concursul de la Jupiter și Paul Georgescu, președintele Asociației de Înot în Ape Deschise și Înghețate din România.

Publicat de Adina Sîrbu, 31 august 2025, 15:46

David Popovici a participat, duminică, la o ștafetă în cadrul concursului de înot în ape deschise Atlantisman, iar împreună cu antrenorul lui, Adrian Rădulescu, și colegul de antrenamente, Andrei Enache, a câștigat locul al II-lea, în clasamentul open.

Ștafetele de 3 x 500 metri au închis concursul de înot în Marea Neagră, găzduit de stațiunea Jupiter, județul Constanța, câștigătorul cursei de 10 kilometri desfășurată sâmbătă participând alături de Adrian Rădulescu și David Popovici, la ștafeta de 3 x 500 de metri, și obținând locul al II-lea.

„Am făcut această ștafetă plecând de la ideea că ar putea fi o distracție mare. A fost foarte vechi gândul acesta de a face o ștafetă cu antrenorul meu și cu David și cred că a fost distractiv pentru toți trei”, a declarat la finele cursei, Andrei Enache, care se antrenează în Malta, unde studiază.

La rândul său, Adrian Rădulescu a apreciat cursa de 500 de metri drept una grea, din cauza lipsei antrenamentelor și se așteaptă ca David Popovici să-i amintească de necesitatea pregătirii pentru concursuri.

„Nu m-am pregătit pentru concurs, dar cred că m-am descurcat destul de bine și mulțumită încurajărilor celor doi colegi de echipă. A fost foarte specială cursa pentru mine, fiindcă am putut să fac lucrul acesta cu ei. Mi-aș dori să revin în concursuri, dar nu știu dacă am timp să mă pregătesc temeinic. Așa cum fac cu el, uite, astăzi trebuie să ne antrenăm, să ne odihnim, sper să facă și el același lucru cu mine, să-mi aducă aminte că trebuie să mai fac și eu un antrenament”, a declarat pentru AGERPRES antrenorul Adrian Rădulescu.

De asemenea, David Popovici a apreciat cursa în Marea Neagră drept una dificilă și i-a provocat pe sportivii aflați la început de drum să-l întreacă „încet”.

„Plecând pe prima jumătate a cursei, au fost niște valuri imense. Sunt obișnuit ca singurele valuri să vină de la culoarele din apropiere care nu se compară cu valurile mării. Am obosit destul de tare, dar a fost o experiență frumoasă, pentru că am fost împreună, am făcut ceva diferit împreună și mi-ar mai plăcea să vin. Vreau să ne vedem din nou în anii viitori și să fim cât mai mulți concurenți. Vreau să ne vedem la antrenamente, la competiții și chiar să mă întreceți. Este o provocare. Nu vă grabiți! Mai lăsați-mă și pe mine un pic. Puteți să o faceți și vreau să ne întrecem”, a afirmat David Popovici, la finele concursului

Întrecerea de ștafete din cadrul celei de-a doua ediții a concursului Atlantisman a fost câștigată de sportivii legitimați la CSM Constanța Andrei Iaschiu, Mateen Sediq și Luca Boldura.

Andrei Iaschiu a obținut sâmbătă locul al III-lea la proba de 10 kilometri, iar la cursa de 2 kilometri, locul al II-lea.

La feminin, proba de 10 kilometri a fost câștigată de Erika Forțu, legitimată la CSM Ploiești.

Într-una dintre ștafete, a înotat duminică și organizatorul, președintele Asociației de Înot în Ape Deschise și Înghețate din România, Paul Georgescu.

„Cel mai greu este să organizezi o asemenea competiție, dar am avut o echipă lângă mine căreia îi mulțumesc frumos. Anul acesta am avut aproape 250 de participanți, cu aproape 100 mai mulți decât anul trecut, și îmi pare bine că această competiție crește. Am pus în ea atât experiența mea în competițiile anterioare de înot în ape deschise la nivel internațional, dar este și un proiect pe care vreau să-l dezvolt, să aduc cât mai mulți înotători buni din alte țări, fiindcă așa și valoarea sportivilor noștri va crește”, a afirmat Paul Georgescu.

România are câteva concursuri în ape deschise atât în regiuni montane, cât și în apa Mării Negre, Atlantisman fiind considerat însă unul dintre cele mai dificile, datorită curenților schimbători ai apei mării, dar și datorită probei de 10 kilometri, una considerată foarte dificilă pentru participanți.

Sursă: AGERPRES

2.700 de tone de alge colectate de pe linia țărmului

A.B.A. Dobrogea – Litoral.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 august 2025, 17:40

De la începutul sezonului estival și până în prezent, echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor Constanța din cadrul A.B.A. Dobrogea – Litoral au colectat aproape 2.700 de tone de alge de pe linia țărmului, de la nord la sudul litoralului românesc.

Cele mai mari cantități au fost adunate în zonele Mamaia Sud, Năvodari, Mamaia, Constanța și în sudul litoralului, la Mangalia, informează A.B.A. Dobrogea – Litoral.

Activitățile de colectare se desfășoară pe timpul nopții, astfel încât prezența turiștilor pe plajă să nu fie afectată, iar lucrările să se deruleze în condiții de siguranță.

Acțiunile sunt continue și susținute, cu scopul de a gestiona eficient fenomenul natural de înflorire a algelor și de a menține litoralul curat și sigur pentru toți cei care aleg să își petreacă vacanța pe malul mării.

În județul Constanța nu au fost semnalate infectări cu bacteriile Vibrio

Infecționiștii recomandă respectarea unor măsuri simple pentru a evita apariția unor astfel de probleme.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 august 2025, 12:55

Turiștii care își petrec vacanța la mare în țara noastră pot sta liniștiți: potrivit Direcției de Sănătate Publică, în județul Constanța nu au fost semnalate infectări cu bacteriile Vibrio, care pot provoca de la enterocolite până la afecțiuni grave în cazul celor cu imunitate scăzută.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a atenționat, recent, că aceste bacterii se înmulțesc în apele tot mai calde ale mărilor. Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța spun că, la fel ca în fiecare vară, tratează pacienți cu obișnuitele enterocolite.

Infecționiștii recomandă respectarea unor măsuri simple pentru a evita apariția unor astfel de probleme, iar pe cei care au programate concedii în zone exotice îi îndeamnă să treacă mai întâi pe la cabinetul de Medicina Călătorului.

Are detalii Cătălina Radu:

SULINA: Sturioni braconați în zona de pescuit comercial din Marea Neagră

Dosar penal pentru infracțiunea de pescuit specii interzise.

Publicat de Adina Sîrbu, 25 august 2025, 14:15

În data de 21 august 2025, inspectorii ecologi ai Serviciului Inspecție, Monitoring și Educație Ecologică Sulina al ARBDD, împreună cu reprezentanți ai Gărzii de Coastă – Grup Nave Sulina au desfășurat o acțiune de verificare și control în Zona de Pescuit Comercial Marea Neagră.

În urma acțiunii, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor în cadrul unui dosar penal 2 unelte de pescuit tip setcă cu fir textil și 5 unelte de pescuit tip setcă din policarbonat

Au fost eliberate în mediul natural un exemplar de păstrugă în stare vie și două exemplare moarte.

Uneltele au fost preluate de Poliția de Frontieră pentru cercetări privind infracțiunea de pescuit la specii interzise, respectiv sturion – păstrugă.

ARBDD continuă monitorizarea activităților de pescuit și colaborarea interinstituțională pentru protejarea speciilor periclitate.

SULINA: Sturioni, delfini și o rândunică de mare capturați de braconieri, eliberați în mediul natural

Acțiuni ale polițiștilor petnru combaterea pescuitului ilegal.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 august 2025, 12:40

Poliţiştii Direcţiei de Ordine Publică – Serviciul de Poliţie „Delta Dunării” au derulat, la finele lunii trecute, peste 30 de controale pe linia prevenirii şi combaterii pescuitului ilegal în Delta Dunării.

În urma acțiunilor, au fost legitimate 85 de persoane, verificate 5 autoturisme și 3 ambarcaţiuni, fiind ridicate, în vederea confiscării, 380 de kilograme de peşte şi 161 de unelte de pescuit, valoarea estimată a bunurilor confiscate fiind de peste 44.000 de lei.

De asemenea, au fost aplicate 15 sancţiuni contravenţionale, prevăzute de Legea nr. 176 din 2024 a pescuitului şi protecţiei resursei acvatice vii, în valoare de 5.500 de lei.

De pildă, în cadrul activităţilor desfăşurate pe Marea Neagră, la data de 25 iulie 2025, în dreptul oraşului Sulina, au fost descoperite, în apă, 12 ohane pentru capturarea sturionilor, fiind identificate în acestea 3 exemplare de sturion, specia păstrugă, 2 exemplare de delfin, un exemplar de calcan şi un exemplar de rândunică de mare, care au fost eliberate în mediul marin.

TUZLA: ANRE a aprobat înfiinţarea conductelor de alimentare din amonte pentru Neptun Deep

Decizia vizează infrastructura critică ce leagă perimetrul de exploatare offshore din Marea Neagră de terminalul de la ţărm, în zona comunei Tuzla.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 iulie 2025, 08:45

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a acordat autorizaţia de înfiinţare pentru conductele de alimentare din amonte aferente activităţii de producţie a gazelor naturale în cadrul proiectului strategic Neptun Deep, a anunţat instituţia, printr-un comunicat.

Decizia vizează infrastructura critică ce leagă perimetrul de exploatare offshore din Marea Neagră de terminalul de la ţărm, în zona comunei Tuzla, judeţul Constanţa, şi marchează o etapă esenţială în derularea proiectului de dezvoltare-exploatare a celui mai important zăcământ de gaze naturale descoperit în România în ultimele decenii.

‘Acordarea acestei autorizaţii de înfiinţare reprezintă încă un pas important în direcţia valorificării eficiente a resurselor strategice ale României din Marea Neagră. Neptun Deep nu este doar un proiect energetic, ci un punct de plecare pentru planul ambiţios al României, acela de a deveni exportator de securitate energetică în regiune. ANRE rămâne ferm angajată în sprijinirea investiţiilor care au rolul de a transforma România într-un campion energetic al Europei Centrale şi de Sud-Est’, a declarat preşedintele ANRE, George Niculescu, citat în comunicatul instituţiei.

Autorizaţia a fost emisă operatorului economic OMV Petrom SA, în parteneriat cu Romgaz Black Sea Limited, în urma analizării documentaţiei tehnice şi legale transmise către ANRE, completată integral până la data de 11 iulie 2025.

Valoarea totală a lucrărilor autorizate este estimată la 3,77 miliarde lei (fără TVA).

Autorizaţia este valabilă până la 8 decembrie 2045, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

Obiectivele vizate includ: conducte de transport din zona offshore în zona onshore; subtraversări de plajă, faleză, drumuri şi cale ferată; staţia de reglare-măsurare Tuzla (SRM Tuzla); infrastructură asociată (centru de control, platforme, iluminat, împrejmuiri).

Sursa – Agerpres

Black Sea 200 Regatta 2025, prima regată offshore non-stop din România

Cursa este organizată printr-un parteneriat internațional între Asociația Yacht Club Sportiv Seanergya, Asociația Sailing 4 Fun și Yacht Club „Port Bourgas”.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 iulie 2025, 17:16

Coasta vestică a Mării Negre va găzdui unul dintre cele mai spectaculoase și provocatoare evenimente nautice din zonă: Black Sea 200 Regatta 2025, prima regată offshore non-stop din România, cu un traseu de 200 de mile nautice. Evenimentul se află la prima ediție.

Organizată în perioada 21–27 iulie 2025, regata reunește peste 10 ambarcațiuni din țările din jurul Mării Negre (România și Bulgaria), care vor înfrunta împreună valurile, vântul și provocările unui traseu de anduranță cu startul și sosirea în Mangalia și un punct de control spectaculos pe Insula Sfânta Anastasia, în Golful Burgas din Bulgaria.

Regatele offshore implică trasee de zeci sau sute de mile nautice, rute care trec prin zone deschise, unde echipajele trebuie să navigheze continuu, să planifice ture de somn, să gestioneze schimbările de vreme și siguranța pe mare.

Black Sea 200 Regatta este mai mult decât o competiție sportivă. Este o demonstrație de tactică, rezistență și camaraderie pe apă. Echipajele vor naviga zi și noapte, punându-și la încercare strategia și capacitatea de adaptare în fața condițiilor imprevizibile ale Mării Negre.

Cursa este organizată printr-un parteneriat internațional între Asociația Yacht Club Sportiv Seanergya, Asociația Sailing 4 Fun și Yacht Club „Port Bourgas”.

„Black Sea 200 este prima competiție de tip Long Offshore din România, organizată profesionist, conformă cu toate regulile de siguranță impuse de regulamentele World Sailing și care poate fi urmărită online de către pasionații de sailing. S-au înscris concurenți din România și Bulgaria. Anul acesta este prima ediție, dar ne dorim să devină un reper constant în calendarul competițional regional la care să participe și echipaje din Bulgaria, Turcia, așa cum se întâmplă la cele deja consacrate precum Bosphorus Cup și Aegean 600. În același timp ne dorim o prezență cât mai mare a spectatorilor la start și sperăm că organizarea acestui gen de competiții să fie o inspirație pentru părinți și să atragă cât mai mulți copii în cluburile de yachting. Federația Română de Yachting susține înscrierea copiilor la cluburile de yachting și îi invită să vină pe malul lacului Siutghiol pentru a asista la Campionatul Național de Dinghy în perioada 25-31 august”, declară Radu-Daniel Niculăiță, președintele Federației Române de Yachting.

Participanții vor beneficia de cele mai stricte măsuri de siguranță, inclusiv instructaje de prim-ajutor pentru skipperi și co-skipperi, inspecții amănunțite ale echipamentului și un sistem de urmărire automată care va permite și publicului să urmărească în timp real evoluția ambarcațiunilor, care va fi disponibil pe site-ul blacksea200.ro.

Black Sea 200 devine, astfel, un reper pe harta sailingului offshore regional, oferind o oportunitate unică de a urmări îndeaproape un adevărat maraton nautic de strategie și anduranță.

Ambarcațiunile pot fi admirate și de turiști înainte de plecarea în cursă, pe data de 24 iulie, precum și la sosirea acestora în marina Life Harbour Limanu, pe data de 27 iulie.

CONSTANȚA: Atelierul de Lucru Internaţional cu tema „Economia Albastră în Zona Mării Negre”

Laurențiu Despina a dialogat cu profesorul Eden Mamut, de la Universitatea Ovidius.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 18 iulie 2025, 12:40

Marea Neagră este un areal care cere implementarea unei economii „albastre”, bazate pe sustenabilitate și o valorificare mai competitivă a resurselor din zonă, indiferent că vorbim de energie, infrastructură rutieră și turism sau chiar de cea umană, deschisă marilor transformări.

Un atelier de lucru internațional având această tematică a fost organizat la Constanța, cu specialiști din România și alte țări riverane Mării Negre.

Laurențiu Despina a dialogat cu profesorul Eden Mamut, de la Universitatea Ovidius, gazda evenimentului științific organizat la Constanța.

Specii noi, adaptate la condițiile Mării Negre: dorada, păstrăvul curcubeu, lavracul și stridia

Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii și pentru noi oportunități comerciale în sectorul piscicol.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 iulie 2025, 16:10 / actualizat: 5 octombrie 2025, 14:01

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) anunță rezultate excepționale obținute în cadrul activităților de cercetare privind acvacultură marină, consolidând poziția institutului ca punct de referință în acest domeniu.

Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii și pentru noi oportunități comerciale în sectorul piscicol.

Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptareași creșterea unor specii de pești și moluște cu valoare comercială, direct în apele Mării Negre.

Potrivit Institutului, adaptarea reprezintă procesul prin care o specie de organism viu, obișnuită cu un anumit mediu, este adaptată treptat la condițiile unui mediu nou. În cazul nostru, este vorba despre adaptarea speciilor de pești și moluște din Marea Mediterană sau Adriatică, ori din ape dulci, la specificul apei Mării Negre (salinitate, temperatură, compoziție chimică etc.). Succesul aclimatizării este esențial pentru viabilitatea fermelor de acvacultură și pentru a asigura o producție sănătoasă și profitabilă.

Specii cu potențial comercial, adaptate cu succes la condițiile Mării Negre

Dorada (Sparus aurata)

Două sute de juvenili proveniți din Marea Adriatică au fost transferați și crescuți în apă din Marea Neagră, înregistrând o rată de supraviețuire de 100%. Aceștia au atins o biomasă medie de peste 500 de grame în doar 10 luni. Studiile sugerează că dorada este pretabilă pentru creștere în sezonul cald, cu potențial comercial ridicat și posibilitatea de rotație sezonieră cu păstrăvul pentru optimizarea utilizării facilităților.

Lavracul (Dicentrarchus labrax)

Două sute de juvenili din Marea Mediterană, transferați și crescuți în Marea Neagră, au avut de asemenea o supraviețuire de 100%, depășind 350 de grame în 10 luni. Spre deosebire de doradă, lavracul tolerează și temperaturile scăzute, deschizând perspective pentru o producție extinsă pe parcursul anului.

Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)

O sută de juvenili, proveniți dintr-un râu de munte (Cheia, Prahova), au fost adaptați și crescuți în Marea Neagră, demonstrând o creștere de până la 2,5 ori mai rapidă comparativ cu mediul de apă dulce. După procesul de somonare, aceștia au atins peste 1 kg în doar 7 luni. Acest rezultat remarcabil subliniază potențialul enorm pentru producția de păstrăv de dimensiuni mari, ce are calități similare somonului, pentru piața locală și nu numai.

Midii (Mytillus galloprovincialis)

INCDM ”Grigore Antipa” a oferit suport științific esențial pentru înființarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic, contribuind activ la procesul de alocare a zonelor destinate acvaculturii la Marea Neagră. Dezvoltarea acvaculturii de midii reprezintă o oportunitate comercială importantă, având în vedere cererea crescândă pentru fructe de mare proaspete.

Stridii (Magallana gigas)

Stridia japoneză este testată cu succes în diverse variante de cuști. Exemplarele aduse din Veneția au depășit 35 de grame în 7 luni, iar raportul carne/cochilie a atins chiar și 30%, semnificativ mai mult decât media obținută în alte mări.

Un pas important este proiectarea, realizarea și lansarea primei instalații de cercetare în acvacultură marină din România, un sistem long-line de 50 de metri amplasat în Baia Mamaia, pe izobata de 14 metri.

Succesul în creșterea stridiilor deschide noi perspective pentru o nișă de piață de lux, cu un potențial economic considerabil.

„Aceste rezultate spectaculoase demonstrează nu doar viabilitatea, ci și potențialul foarte mare al acvaculturii marine în Marea Neagră,” a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”. Suntem martorii unor creșteri remarcabile ale speciilor testate, în special la păstrăvul curcubeu și stridii, care depășesc chiar și performanțele înregistrate în mediile lor de origine sau în alte regiuni. Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României. Suntem deosebit de încântați de succesul instalației noastre de cercetare long-line, care ne permite să continuăm experimentele la o scară relevantă”, a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”.

TULCEA: 8 sturioni și un delfin prinşi în plasele de pescuit, eliberaţi în Marea Neagră de polițiștii de frontieră

Acțiune de combatere a pescuitului ilegal.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 iulie 2025, 09:56 / actualizat: 14 iulie 2025, 11:05

Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au recuperat din Marea Neagră mai multe plase de pescuit, în lungime totală de peste 1.160 metri, în care erau capturați 8 sturioni și un delfin.

La data de 12.07.2025, polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Sulina și Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea, în cooperare cu lucrători din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au desfășurat o acțiune pe linia prevenirii și combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

Cu această ocazie au descoperit în Marea Neagră, mai multe plase ce aveau captură de pește în ele, iar în urma verificărilor suplimentare s-a constatat că lungimea totală a acestora este de 406 metri, iar în acestea se aflau capturați 3 sturioni în stare vie.

În următoarea zi, au desfășurat o altă acțiune similară, ocazie cu care au descoperit, tot în Marea Neagră, mai multe plase ce aveau captură de pește în ele. La verificări, s-a constatat că lungimea totală a plaselor este de 755 metri, iar în acestea se aflau capturați 5 sturioni și un delfin.

Toate exemplarele de pește au fost redate mediului natural, iar plasele au fost ridicate în vederea confiscării.

AUDIO | Forţele Navale Române şi Marea Neagră constituie un punct strategic, la nivel european

Publicat de Doina Sirbu, 10 iulie 2025, 14:55

Prezent la Constanța, la ceremonia de preluare de către România a comenzii Grupului operativ de combatere a minelor marine în Marea Neagră, noul Ministrul Apărării Naționale, Liviu Ionuț Moșteanu a reliefat importanța Forțelor Navale Române, ca punct strategic la nivel european, mai ales în contectul provocărilor actuale din regiune.

De asemenea, Șeful Statului Major al Apărării Naționale, generalul Gheorghiță Vlad ne-a asigurat că securitatea națională este considerată o prioritate.

Redactor: Cecilia Pătrăhău

România preia comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră

Pe durata misiunii, vor avea loc două activări ale MCM BS TG.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 iulie 2025, 11:18

Forțele Navale Române organizează miercuri, 9 iulie, de la ora 11.50, în portul Constanța, la Terminalul Pasageri, ceremonia de schimbare a comenzii Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM BS TG – Mine Countermeasures Black Sea Task Group), la care contribuie forțele navale din Bulgaria, România și Turcia.

Astfel, țara noastră va prelua comanda grupării de la partenerii bulgari, pentru următoarele șase luni, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere privind constituirea MCM Black Sea, semnat la data de 11 ianuarie 2024, în Istanbul, Turcia.

Pe durata misiunii, vor avea loc două activări ale MCM BS TG, în cadrul cărora navele din grupare vor participa la exerciții internaționale în Marea Neagră. Forțele Navale Române vor participa cu puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” – 274, care va fi nava-comandant a grupării navale, și cu vânătorul de mine „Sublocotenent Ion Ghiculescu” – M-270, iar Forțele Navale ale Bulgariei și ale Turciei vor contribui cu câte o navă cu capabilități de luptă împotriva minelor marine.

Misiunea principală a MCM Black Sea TG este aceea de asigurare a libertății de navigație în apele Mării Negre, prin misiuni de supraveghere, acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim, precum și activități conexe de căutare și salvare pe mare.

CONSTANȚA: Creștere accelerată stridiilor japoneze aclimatizate în Marea Neagră!

Totodată, operațiunile de mentenanță a instalației devin mai complexe.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 iunie 2025, 14:50

Odată cu încălzirea apei mării, creșterea stridiilor japoneze de pe instalația experimentală de acvacultură a INCDM ”Grigore Antipa” devine una accelerată.

Atât cantitatea mare de fitoplancton comparativ cu sezonul rece, cât și consumul energetic mai scăzut sunt factori determinanți ai acestui proces.

Totodată, operațiunile de mentenanță a instalației devin mai complexe: cuștile trebuie curățate mai des de organismele depuse pentru a preveni sufocarea materialului biologic, informează INCDM.

Raportul dintre cochilie și carne continuă să crească (conținut de carne de 25-30% din greutatea totală a unui individ), calitatea stridiilor cultivate în Marea Neagră compensând eforturile suplimentare pe care operatorii interesați trebuie să le depună.

Echipa de acvacultură marină este compusă din Dr. Victor Niţă, Dr. Magda Nenciu și teh. Mirică Crivăţ.

AUDIO | Vongolele italiene, testate în premieră de specialiștii INCDM în Marea Neagră

După stridii, cercetătorii testează aclimatizarea unei alte specii de scoici extrem de apreciate, aduse din Italia - vongolele.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 iunie 2025, 10:25

Cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa” din Constanța sunt implicați într-un nou proiect de acvacultură, realizat în cadrul unui parteneriat româno-italian.

Este vorba despre acvacultura de vongole, scoici de mare interes comercial aduse din Italia și testate în premieră în Marea Neagră.

În cadrul experimentului, vongolele au fost amplasate în mai multe zone, alese în funcție mai multe criterii și cât mai apropiate de habitatul natural mediteranean al bivalvelor, pentru a testa viabilitatea creșterii speciei în condițiile Mării Negre și dacă ar putea fi produse la nivel local.

Experimentul este derulat de Centrul Demonstrativ de Acvacultură de la Agigea, fiind coordonat de specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Vongolele sunt rezistente,  adaptabile și cu o creștere rapidă,  foarte apreciate în gastronomia mediteraneană și cu o mare valoare economică, iar dacă experimentul reușește, sunt șanse pentru dezvoltarea unei noi ramuri de acvacultură și a unei noi resurse pentru pescarii români.

Bivalvele vor fi observate cu atenție în următoarele luni, timp în care cercetătorii vor colecta date depsre creștere și rata de supraviețuire a bivalvelor, urmând ca testele să fie extinse dacă rezultatele sunt positive.

Dr. Victor Niță, cercetător la INCDM, într-un interviu semnat de Cecilia Pătrăhău:

Sursă foto: Victor Niță